Universul, octombrie 1910 (Anul 28, nr. 269-299)

1910-10-01 / nr. 269

ATWL XXVIII—No. 269—VINERI 1 OCTOMBRIE IMO.— Fondator : LUIGI CAZPAVILLÁN Pri­mu­l-mai­nistru I. MIATIANK­ și generalul CMINICEANU pe cămpul manevrelor ini, -.30 Septembrie. — Părintele Gri­­gorie, Episcopul Armeniei. Catolic îeA. 13 Octombrie. — Eduard. Râs. soarelui 6.27 Ap. soarelui 5.36. „Universul“ are urmato­­rele linii telefonice: Administrația Redacția . . Străinătatea .­­ 6­ . 12­ . 201 București, 30 Septembrie. PUR DE BOALE­ LE, sate, ca și la orașe, este de mare însemnătate chestia preve­nirii așa numitelor „boale socia­la“ — tuberculoza, sifilisul, al­coolismul , — dar și mai însem­nată este problema pazei de boa­n­ele primei copilării. In partea finală a stadiului „despre salu­britatea comunelor rurale“, des­pre care am vorbit în câteva nu­mere trecute, d. dr. V. Antones­­cu arată că într’o comună, re­ședință de plasă, cu 5600 de lo­­cuutori, din regiunea studiată de d-sa (șesul Dunării) din 192 de copii născuți în 1908 au­ murit, până la un an 63, adică aproape o treime! . De asemenea și nu­mărul născuților morți form­ea­­ză o rubrică însemnată, și a­­ceasta din cauza muncei din cu­te afară a țărancelor în lunile de vară­, cum și a lipsei de aju­tor priceput la nașterile grele. O altă cauză de moarte la co­piii­ de țață este că, în timpul secerișului mai ales, mamele fi­ind duse la câmp, copiii sunt lă­sați sub îngrijirea vreunei babe, sunt răii hrăniți și de aci îmbol­năvirea; copiii mor în mare par­te de boală repede, alții rămân tot bolnăvicioși și mor mai tor­­sul de slăbiciune Soarele molipsitoare la copii ar trebui iarăși să îngrijească «j deosebire pe cei chemați a în­griji de sănătatea­ satelor. Se cu­nosc pustiirile scarlatinei, poja­rului, tusei convulsive, și ale altor boale ca acestea. D. dr. V. Antonescu e de pă­rere că foarte mult s’ar putea f­i nul de primejdia luărea boale­­lor de la om la om. Astăzi în mare parte el nu e încredințat încă despre acest lucru, dacă ar fi, boalele molipsitoare nu s’ar mai tăinui, și atunci s’ar putea lua măsuri de pază din vreme, iar nu ca acuma, când tot satul e plin. .. Când e vorba de o boa­lă în care molipsirea se poate întâmpla și după multă trecere de vreme, cum e scarlatina de pildă, vedem cum în unii ani cuprinde o plasă, un județ în­treg, și­ atunci se înțelege că puțin va folosi izolarea și cele­lalte măsuri cari ar putea stin­ge boala la începutul ei. Pe de-a­­supra pierdem și încrederea și dragostea țăranului prin măsu­rile atât de supărătoare ale pre­­vențrei, când le aplicăm la sute de locuitori, de altfel fără nici un folos practic, lucru pe care-l vede și țăranul“. Școala ar trebui să fie locașul dătător de lumină și în această direcție. Conferințele cercurilor culturale, cu vorbirea înaintea țăranilor, nu pot da aceleași re­zultate; altul e prestigiul dască­lului față de elevi; mai primitoa­re, mai lesne de convins, e min­tea copilului decât a­l țăranului matur sau bătrân, învechit în credințe greșite sau deșarte. Să dăm și încheerea acestui studiu, care suntem siguri că va fi interesat cu deosebire pe, citi­torii noștri de la sate. Dacă, s’ar înlătura boala fri­gurilor de baltă și celelalte boa­le molipsitoare cari se pot evita, dacă s’ar combate pelagra și s’ar micșora sau stinge focarele de ,,boale sociale“ cari au pă­truns și la țară, am putea ajun­ge la o înmulțire a populației de 20—23 la mie, fiind dată nata­litatea așa de mare a populației țărănești, — și o astfel de crește­re de elemente sănătoase, ar da un avânt propășirii economice și politice a țării, cum nu-i bă­nuiesc încă mulți... (Ortodon 191 ° ttoásii macedoneni se organizează Sosirea unui funntaș macedo-ro­­român în Capitală. — întrunirea de la soc. Macedo-română. —­ Sco­pul ei Acum câte­va zile a sosit în Capitală d. M. Bendu, un frun­taș român di­n Macedonia și membru în eforia centrală din Bitolia, instituită în urma con­gresului care a avut loc astă­­vară. Această eforie s-a ales pe baza icadelei imperiale, acordată de către fostul Sultan, prin care recunoaște în mod oficial națio­nalitatea românească din Tur­cia și îi dă dreptul de a se con­stitui în comunități care să-și administreze școlile și bisericile. Această iradea însă nu putuse fi aplicată până acum din cau­za terorismului exercitat dle bandele grecești, sub vechiul re­gim. Noul regim întronând egali­tatea și libertatea, românii s-au grăbit a profita spre­ a se organi­za și ei pe baza drepturilor câști­gate, întocmai ca și celelalte na­ționalități, spre a recâștiga cu încetul terenul perdut. Eforia centrală odată consti­tuită, a fost aprobată de autori­tățile turcești, care au­ și înce­put a avea cu ea relationi oficia­le și a o considera ca reprezen­tanța poporului. D. Bendu a­ fost trimis acum ca să aducă acolit’lucru­ la’ ccunoș­­tința ’ societăței de cultură m­ace­­do-română și a celor în drept, spre a le cere sprijinul în sco­pul unei îndrumări uniforme a chestiunei noastre culturale din Macedonia. In acest scop Duminica a fost convocat consiliul de 35 al so­­cietăței de cultura macedo-ro­mână. La acest­ consiliu a luat parte și d. Benciu, care a arătat starea de­ înapoere în care se a­­flă românismul din cauză că nu a fost organizat, ca celelalte națio­nalități. Apoi a­ cerut sprijinul societății. Consiliul de 35 în una­nimitate a recunoscut că singura instituție potrivită tradițiilor și nevoilor românilor din Turcia, owl/*> o pono­ră af Aiciilnr' /-vă» v­­i­ «­» zi înainte va recunoaște eforia cen­trală din Bitolia ca singurul re­prezentant­­ al poporului aromâ­nesc și că îî va da nu numai sprijinul, dar că va interveni și pe lângă cei în drept spre a o recunoaște și pe viitor a nu mai numi inspectori cum se obicinuia până acuma. D. Benciu după ce va fi primit în audiență și de către d. ministru Djuvara se va înapoia la Bitolia. Cooperativele școlare Ministerul a încuviințat înființarea unei societăți cooperative pe lângă școala No. 8 de băeți din Capitală ,,Principele Ferdinand“. Scopul aces­tei cooperative e să se cumpere în co­mun cărți ,și toate rechizitele școlare, necesare elevilor școalei, precum și să se dea ajutoare elevilor săraci în cărți, îmbrăcăminte, încălțăminte, etc. Din societate vor face parte insti­tutorii școalei, elevii și părinții lor. Capitalul societăței va­ fi format din depunerile benevole ale elevilor și ale persoanelor caritabile. Cea dintâi o­­perațiune a societăței va fii cumpăra­rea în comun de cărți și rechizite școlare. Administrația societăței va fi făcu­tă de către institutorii tuturor clase­lor, și de două dintre cei mai meri­­toșî elevi din clasa a patra a acelei școli. Revizorii școlari vor fi însă reia­­păți ca controlul acestei eoperative. In numărul care apare Marți, 5 Octombrie, Ziarul Călătoriilor va începe publicarea unui nou roman de mare senzație datorit unuia dintre cei mai mari scrii­tori ai Franței. Titlul noului roman este ÎBimpământului și e scris de cunoscutul roman­cier J. H. Rosny. Ziarul Călătoriilor, al cărui abonament costă 5 lei pe an, a­­cordă abonaților săi, prin trage­re la sorți, premii de o însemna­tă valoare. Deschiderea trecătoarei Mo­nița Punctul de trecere Molnița (Do­­rohoi), închis până în prezent prin deriziunea din 31 August, s’a des­chis în mod special și numai pentru comercianții de cereale bu­covineni și căruțașii români, cât și pentru exportul d­e lemne și sfecle din România în Bucovina, în con­­dițiunile următoare: Comercianții bucovineni vor in­tra până la Molnița spre a-și procura cereale și vor eși apoi din țară, numai fiind însoțiți de un soldat austriac, și având auto­­rizațiu­ne speciala­liberată de vama austriacă, căruțașii români vor m­terge cu cereale până la punctul cel mai apropiat de gra­niță, unde vor descărca și apoi se vor întoarce imediat în țară. Atât comercianții bucovineni cât și căruțașii români sunt supuși vizitei și supravegherei medicale române. In acest scop se va numi la punctul Molnița un medic special, plătit din fondul pentru comba­terea holerei. Sinuciderea unui slă­­tinean la Sofia D. I. Amanes, antreprenorul otelului „New-York” din Sofia, ne scrie că în­ ziua de 27 Sep­tembrie s-a sinucis în acel otel tânărul Constantin Tobescu, de fel din Slatina și dezertor din armata română. El și-a tras un foc de revolver în dreptul inimei. Medicul spitalului, unde a fost transportat sinucigașul, spune că el va scăpa cu viață dacă nu se p vo­m­­ com­plica unul*. S bani in România—10 bani în străinătate CELE DIN URMA STIRI DÎN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA tt. Strada Brezoianu li, București. POLITICA EXTERNĂ franța și împrumutul turcesc In urma peripețiilor prin care au trecut negociațiunile privi­­­­toare la împrumutul otoman,­­ raporturile dintre Franța și Tur­­­­cia au devenit foarte încordate. Presa din Constantinopol publi­că approape zi­ rar­e articole vio­lente împotriva Franței iar la Paris ziarele se indignează de ingratitudinea tinerilor­­ turci, fața de o țară care le-a oferit o așa de largă ospitalitate. Guvernul francez merge chiar mai departe de­cât presa sud. Fiindcă tinerii­ turci au refuzat să subscrie la condițiunile one­­­­roase, pe care i le-a impus fi­nanța franceză, el lucrează a­­cum din răsputeri pentru a îm­­pedeca și pe financiarii englezi să împrumute imperiul­ otoman. Până acum par a fi reușit. Sir Ernest Cassel, care din pricina numeroaselor interese financia­re ce are în Egipt și la Constan­­tinopol ar fi fost dispus să vie în ajutorul guvernului turc a re­nunțat, la proectul Sân văzând atmosfera de ostilitate care dom­nea la Foreign office. Turcii se află deci, pentru mo­ment într’o situație critică. Ori­cât de critică ar fi însă această situație noi socotim că în cele din urmă tot francezii vor fi cei ce vor păgubi mai mult de pe urma atitudinei pe care au a­­vut-o. Căci turcii vor sfârși prin a găsi banii de care au nevoe, dar Franța va fi aruncat impe­riul otoman în brațele triplei a­­lianțe. Nici nu se poate concepe o ne­­dibăcie mai mare de­cât aceea pe care Franța a făcut-o cu tur­cii. Care era starea­ de spirit a tur­cilor după proclamarea regimu­lui constituțional ? Toți își în­dreptai­ privirile în spre Franța. Acolo se adăpostiseră tinerii­­turci,de acolo se inspirase curen­tul liberal, în fine acolo e marele focar democratic care încălzește toate idealurile și luminează toate căile progresului modern. Pe­ de altă parte­ tinerii turci nu iubeau Germania. Revoluția fu­sese chiar în bună parte îndrep­tată împotriva influenței eco­­nomdice și politice pe care Germania o exercita la Con­stantin­opol. Mai ales tinerii turci nu puteau să uite că fără­ spri­jinul germanilor Abdul Hamid ar fi fost, de­­mult, răsturnat și că mare parte din mizeriile re­gimului său ar fi putut să fie astfel înlăturate. Atât­­ de adevărat acest lucru în­cât la Berlin ce­rerile poli­tice erau­ serios îngrijate de vii­torul influenței germane în O­­rient. Un asemenea condițiuni, care era datoria diplomației fran­ceze ? Să­ susție îm­ toate felurile pe tinerii turci în opera lor de regenerare și să le arate o încre­dere absolută și necondiționată. Lucrul era cu atât mai ușor pen­­guvernul francez cu cât tinerii, turci se adresau singuri Franței. Când a fost vorba să reorgani­zeze finanțele lor au făcut­ apel la d. Charles Laurent, când au­ avut nevoe de bani ’au bătut la ușa bancherilor francezi. Când colo, ce a făcut guvernul francez ? La­ prima­ ocazie ca s’a au întâmpinat și ei o greutate­­ mai serioasă, a început să le im­­pue o mulțime de condițiuni care de care mai jignitoare. „Nu vă dăm bani fără garanții mate­riale, să ne cedați monopolurile, să vă angajați că veți face mai toate comandele mai importante în Franța și așa mai departe“. Aceste pretențiuni camătarești erau cu atât mai inexplicabile cu cât Franța trebuia să înțeleagă că dacă amiciția ei nu putea asigura Turciei nici un avan­­tagiu­ asupra Germaniei, tinerii turci nu mai aveau nici un cu­vânt ca să ră­mâe de partea fran­cezilor, ci din potrivă, aveau cu­vinte serioase ca să încline în­spre Tripla­ Alianță. Într'adevăr în Balcani turcii sunt­ amenințați de diferite na­ționalități. Bulgarii în deosebi au­ asupra Macedoniei ambițiuni cuceritoare. Toate aceste ambiții sunt sprijinite și patronate de Rusia, aliata­ Franței. Prin urmare e lămurit că dacă Franța se pune să formuleze pe terenul economic aceleași cerințe ca Germania și să pretindă Tur­ciei pentru fiecare ajutor condiții mai jignitoare chiar decât ale Germaniei, legăturile sentimen­tale ce apropiați pe tinerii turci de Franța nu vor putea să­ rezis­te intereselor reale cari toate îî îndeamnă să încline în spre Tri­pla­ Alianță. Ziarele din Paris se întrebaie mai zilele trecute cu oarecare me­lancolie cum se face că mai toți tinerii cari vin să se așeze pe băncile universităților franceze, cari sorb idealul lor din patrimo­niu de idei și de năzuințe al Franței, cum se face că toți a­­ceșt­ia întorcându-se acasă devin vrășmașii influenței franceze. Ziarele erau însă nedrepte cu ar­cești tineri. Adevărul este că în Franța e­­xist­ă­ două lucruri. Pe de o parte cugetarea franceză, veșnic lumi­noasă, veșnic îndrumătoare și generoasă. Pe ea toți o iubesc și teii îi rămân recunoscători. Dar alături de cugetarea fran­ceză, e guvernul francez care ne mai având în lume influența precumpănitoare de odinioară se încearcă s'o recâștige și cre­de adesea că cea­ mai nimerită cale pentru aceasta este să-și a­­sigure în țările mici, puțina au­toritate care i-a­ mai rămas, printr’o brutalitate de proce­­deurî, printr’o lipsă așa de de­săvârșită de respect al suscep­tibilităților legitime ale acelor State, în­cât­ silește chiar pe cei ce ar voi să rămâe recunoscă­tori Franței să se întoarcă și să se apere împotriva greșitei ei diplomații. Dacă presa parizia­nă vrea să aducă un adevărat serviciu Franței ea nu trebue să se adreseze tinerilor­ turci ci diplomaților de la Quai d’Orsay, si­ sa le arate lor cat este de fu­nestă intereselor Franței politica ce o urmează și cât de incompa­­tibilă este rapacitatea finan­ciară și precupețirea sprijinelor cu idealismul pe care Franța îl radiază în lume. Cazul tinerilor turci este in această privință o dovadă con­vingătoare, un exemplu atât de tipic, în­cât ar putea sluji admi­rabil tuturor acelora cari ar vrea să*șî dea osteneala de a re­­duce pe calea cea dreaptă diplo­mația rătăcită a republicei fran­ceze. __________ I. G. D. Cultura răsu­itei și a paparei Ministerul de insteractie a intervenit pe lângă ministerul de domenii să ia măsuri ca cultura paparei și a răchi­tei sa se facă de acum înainte sis­tematic și să trimită în străinătate persoane cari să se ocupe în mod spe­cial cu asemenea culturi. Această intervenire s’a făcut în ur­­ma unui­ raport trimes ministerului de instrucțiune de către direcțiunea școalei de meserii de la Curtea de Ar­geș. Prin acel raport se spune că de etund s’au înființat atelierele de îm­pletituri de pe lângă școalele de me­serii din Curtea de Argeș, Bunești (Fălciur) și Panciu, și cele particu­lare, (Cocioc și penitenciarul Văcă­rești), industria împletiturilor a luat un avânt neașteptat. Azi se fabrică în țară nenumărate panere, coșuri, tur­­nuri, etc. Toate materialele cu care s-au lucrat aceste obiecte sunt aduse din străinătate, de­oarece răchita și papura nu se mai cultivă sistematic ca mai înainte. Sumele mari de bani ce se dau pentru aducerea materiale­lor din străinătate, ar rămâne la noi în tara, dacă­­ răchita și papura s’ar cultiva la noi în mod sistematic. Banchetul de la Galați Galați, 29 Septembrie. D. colonel dr. Frangulea, me­dicul șef al corpului OT de ar­mată, regulându-și drepturile la pensie, și urmând ca pe ziua de 1 Octombrie să se retragă din cadrele armatei active, corpul o­­fițeresc sanitar de sub comanda d-sale, în semn de afecțiune că­tre fostul lor șef, i-au oferit un măreț banchet. Banchetul s’a dat în una din sălile frumos decorate de la compania III sanitară, care se află in curtea spitalului militar al comandamentului ,­ cpmj. Au. III de armată din localitiste S au ridicat numeroase toas­turi. In timpul banchetului a dom­­nit o vie animație, iar muzica re­gim. 11 Șiret a cântat în tot tim­pul de la ora 11 până la ora 3 d. a. când banchetul s-a sfârșit.. « fia comercianților din GALAȚI Galați, 29 Sept. Printre comercianții din loc­­alitate domnește o vie agitație din cauza lipsei de vagoane ne­cesare la transportul diferitelor mărfuri de aici în diferite loca­lități din țară, precum și din cauza insuficienței de încăpere la magazia de mărfuri. Comercianții reclamă că aces­te neajunsuri cauzează pagube intern la expediarea colonialelor. Cercetând cazul, am aflat ur­mătoarele : Actualmente, magaziile de mărfuri de la gara locală sunt complet blocate de mărfuri. Expedițiile, cari după regula­mentele în vigoare trebue să se facă în două sau trei zile, nu se pot face nici chiar un inter­val de 7—8 zile, iar administra­ția gărei locale de multe ori e silită să înștiințeze pe comer­cianți pe calea afișajului că pentru zile și săptămâni întregi nu mai pot primi spre expedia­­re nici un colet de marfă. După cum se vede, situațiunea , e foarte îngrijitoare, iar comer­cianții cer măsuri urgente de îndreptare. Dânșii susțin că le ar putea lua cu mare ușurință aceste mă­suri, dat fiind că din Galați se dirijază în restul țării zilnic între 30—80 vagoane goale, sosi­te cu cereale și descărcate în acest port. O mică parte din aceste vagoane, dacă s’ar reține pentru încărcarea mărfurilor de expediat din Galați, răul de eli­re suferă acest port s’ar reme­dia în parte. Lucrul ar fi și spre folosul căilor ferate, fiind­că în anu­mite direcțiuni, multe din a­­ceste vagoane ce se dirijază ast­fel goale, s’ar putea dirija în­cărcate, bine­înțeles, fiind reți­nute cel mult 24 de ore pe loc pentru încărcare. Comercianții au și făcut de­mersurile necesare pe lângă Cn­­sariera de comerț.După cum sunt informat se va interveni chiar mâine la mi­nisterele de lucrări publice și co­­­m­erț spre a lua masuri de în­dreptare. tarea ascadrei M Brin Galați, 29 Sept. Azi, la ora, 8 dim. escadra de Dunăre, compusă din monitoare­le : I. C. Brăteanu, sub coman­da d-lui căpitan comandor Ne­gresei­; Al. Lahiovari sub coman­da dl­ui căpitan comandor Ior­­guiescu; M. Kogălniceanu sub comanda d-lui, locot-comandor Lupașcu ; Lascar-Catargiu sub comanda d-lui locot-comandor Pantazi, însoțite de 8 vedete, a fi plecat la punctul Ca­tarlot spre a face exerciții de tragere la țintă. Escadra se află sub comanda d-lui comandor.C. Bălescu, co­mandantul diviziei de Dunăre. SITUAȚIA IN PORTUGALIA e a sediu iMoîiiun­a YFICHTU­L REGAL ENGLEZ la AIMAN­­IA LUI QQIN fISMUEL. — W’ts.m fior teî@gf;p&jfic — DEVOTAȚÎI LUI MANUEL ÎI ADUC OMAGII Berlin. 29. — Ziarului „Lokal­anzeiger“ i se telegrafiază din Gibraltar. Ministrul portughez din Madrid a sosit­ aici și a tras» la palatul guvernatorului, unde se află și regale Manuel. De a­­semeni guvernatorul insulelor Azore a sosit, la Gibraltar și a salutat, pe regele detronat. ANTIGLERI GALII ITALIENI CONTRA CALUCLARILOR POR­TUGHEZI Roma, .29.— Ziarul, ,,Messag•­­gero“ anunță, că anticleric­alii i­­talieni vor protesta cv tărie con­tra așezării, in Italia a călugări­lor izgoniți din Portugalia. „ Messagg­er­o“ cere guve­rnu­l­ui italian să ia măsuri spre a îm­piedica ordinele călugărești por­ții gh­eze de a se stabili in Ita­lia. — Se desminte știrea că repu­blicanii ar fi omorât mulți je­­suiți. Adevărul este că au­ fost răniți câțiva je­suiți. Călugărul Min­o, omorât, nu era je­suit DESFRÂNAREA ȘI CRIMELE CĂLUGĂRILOR PORTUGHEZI Lisabona. 2.9.­­ Poliția a găsit la o mulțime de călugări pachete de scrisori de dragoste legate cu panglicute de mătase roșie și al­bastră. Scrisorile acestea, cari sunt dovada despre relațiunile călugărilor cu doamne din socie­tate, erau bine păstrate pe când cărțile de rugăciune erau rupte și neîngrijite. S-a mai constatat că în multe mănăstiri călugării se omorau între ei, iar cadavrele le îngro­pări în pimnițele și grădinile mă­năstirilor. S’au găsit astfel cada­vrele a trei călugări asasinați-Călugării aveau obiceiul ca, înainte de a omorî victima, s’o împărtășească. VICTIMELE REVOLUȚIEI Lisabona. 29.— După relațiile oficiale, în luptele din urmă au căzut 75 morți Și 328 răniți. Lisabona, 29.— Er* s-a ținut un consiliu de miniștri. Guver­nul provizoriu <a hotărât să menție deocamdată starea de a­­sediu. Se va introduce serviciul mi­litar de un an, se vor reorgani­za instrucția publică, și sistemul impozitelor. Guvernul provizoriu, va căuta să­ ușureze sarcinele claselor mai sărace. YACHTUL­ REGAL ENGLEZ SPRE GIBRALTAR Londra, 29. — Agenția ,,Reu­ter“ află din Gibraltar că re­gele George a ordonat yachtului „Victoria And Albert“ să plece la Gibraltar spre a lua pe bord pe regele Manuel și pe regina Amelia. Lisabona, 29. — Toate vapoa­rele streine ancosate pe Tajo sunt, în deplină siguranță. Zvo­­nurile despre comploturi in con­tra vaselor de război streine și portugeze sunt fără temeni. Gu­vernul proiectează a decreta ser­viciul militar obligatoriu. Au­toritățile civile iau în stăpânire casele ordinelor religioase, fac inventariul și pun peceții. Zia­rele monarhiste au început să apară și țin un limbagiu mode­rat ; unele recunosc republica. Garda municipală va fi reor­ganizată pe vechile ei baze. CĂLUGĂRI PROVOCATORI Berlin. 29. — Telegramă din Lisabona • Președintele republi­cei portugheze Teofilo Braga a declarat unui colaborator al zia­­­­rului­­,Berliner Tageblatt“ ur­mătoarele : „Călugării au­ provocat lupta,, și brutalitățile, spre a compro­mite Portugalia in ochii­ Euro­pei și a o înjosi. Guvernul pro­­vizor vă își dă silință a restabili ordinea. ..Republica nu este rezultatul, muncea unei singure, nopți, ci a luptelor și muncei conștiente de zeci de anii de zile. Eram­ de mult siguri de succesul nostru, căci principiile republicane­ pă­trunseseră in spiritul poporului. Vom căuta să ridicăm Portuga­lia la nivelul unui stat civilizat european. Berlin, 29.— Ziarului „Loka­lanzeiger“ i se telegrafiază din Lisabona că ministrul Almeida a declarat­ că cei cari au provo­cat încăerările dintre republi­cani și călugări, sunt înșiși că­­lugării. Avortul provocat din Galați Galați. 29 Septembrie. Instrucția în afacerea avortu­lui din localitate continuă. Azi d. j­ude-instructor Râmni­­ceanu a luat un interogatorii­ d-nei Sibita Dreiblatt în pensiu­nea­ căreia se afla lehuza. Dânsa va fi dată judecatei pen­tru complicitate la avort. După cum am anunțat, tribu­nalul, secția a II-a a­ infirmat mandatul de arestare a d-rului Bittmann. Zilele acestea camera de pu­nere sub acuzare de pe lângă Curtea de apel se va întruni spre a delibera asupra apelului d-lui prim-procuror. _______ Sfârșitul issolâent».lffil general ®©mvsh—-Jjf. Meiu Galați, 29 Septembrie. Incidentul ivit între d-nii gene­ral Corivan și N. Doiciu, proprie­tar din localitate, a fost închis. Ambele părți au declarat că intențiunea lor n’a fost ca prin cuvintele rostite­ să-și[ aducă Vrg­o jnsultă­ '­ri : , SSâl EVHISOH SICHLE Bătălia SS si Piatra—Dealul Saraiul — Zinn de 27 Septembrie Slatina, 28 Septembrie. Față de superioritatea nume­rică a partidei roșii, întărită în ajun cu forțe închipuite, coman­dantul partidei albastre își pro­pune să reziste pe frontul Pia­tra Gorgănașî, pentru a uza pe adversar prin­tr-o luptă frontală, iar cu grosul forțelor constituit în mas­­ă de manevră, să treacă la ofensivă, atacând flancul și spatele adversarului deschizân­­du­și astfel drumul spre Olt. In acest scop, trupele partidei albastre se găsesc la orele 11 di­mineața ocupând pozițiunea ast­fel : Divizia 2-a ocupă pozițiunea de front, cu brigada 4-a la Pia­tra, brigada 3-a la stânga până la valea Soarelui, artleria la centru, Divizia I, masată la poalele dealului Sarului pe clina­da Vest având o flan­c gardă de 2 batali­oane de vânători, 2 baterii și 1 escadron la N. E. pe dealul Sa­rului, făcând față spre Eno­­șești. Divizia de călărași este menți­nută spre Est de Piatra, cu mi­siunea de a acoperi aripa dreap­tă a poziției și a coopera la trecerea proiectată peste Olt Comandantul partidei roșii vo­iește să profite de superioritatea sa numerică spre a lua energic Ofensiva; în acest scop, luase in seara de 26 Septembrie dispozi­­țiuni care ar fi adus forțele sale în fața frontului advers ; ordinul de operațiuni fusese dat, când în timpul nopței stat-major al divi­ziei 3-a afla de dispozițiunile lu­ate de. Corpul I de armată care a făcut eroarea de a transmite prin telefon ordinul sau de lup­tă, care a fost interceptat. Cunoscând prin aceasta dispo­n­ițÎam­ilij i­rlui­ acti­­v-a Iun­ră la ora 4 dim, ordinul de lup­tă dat diviziei 3-a și diviziei de roșiori, astfel în­cât, dispoziti­vul de atac al partidei roșii în dimineața zilei de 27 Septem­brie este următorul : Divizia 4-a înaintează de la Slătioara și Slatina în două co­loane spre­ Cornești și Piatra. Divizia 3-a înaintează cu bri­gada 6-a prin Isvorul spre dea­lul Saruiul iar cu brigada 5-a și întreaga divizie de roșiori, execută o vastă mișcare de în­toarcere de la Arcești prin Bobi­­ceșt­i. Belungu spre Gorgan­ spre a cădea în spatele aripei stângi a adversarului. Terenul pe care urmează a se desfășura­ acțiunea este consti­tuit din înălțimile dealului Saru­iul care domină și descopere tot spațiul spre Est. Pădurile de pe dealul Sanului separă complet coloanele ce ar urma de la­­ Nord la Sud versantele de Est și Vest ale acestui deal, iar satele Pia­tra, Criva și Gorgănașul cu rerm­­­bleul căei ferate, măresc valoa­rea defensivă a poziției ocupate de divizia 2-a a partidei albas­tre. Lupta se desfășoară astfel : La ora 1.30 d. a. cele două coloane ale diviziei 4-a se anga­jează în luptă contra trupelor diviziei 2-a pe frontul Piatra-E­­noșești-Cornești. La aceeaș oră, brigada VI din divizia 3-a se angajează spre șoseaua Balș-Slatina, iar briga­da 5-a cu divizia de roșiori con­tinuă mișcarea de întoarcere a­­vând capul coloanei spre Be­­ch­etu din jos. Artileria apărării instalată pe poziția de la dealul Saruiui și pe frontul Piatra-valea Sarului, ba­te cu focuri coloanele partidei roșii, în timpul ce brigada de că­lărași, descălicată înapoia căei ferate între Piatra și Criva, ți­ne în loc, o oră și jumătate, bri­gada 7-a a diviziei a 4-a. Divizia I-a întărește cu un re­giment, trupele ce ocupă dealul Sarului, cu frontul spre Eno­­șești-Cornești iar restul diviziei masat, se ține gata să treacă la ofensivă. La orele 2.30.—Trupele diviziei a 4-a sunt angajate de front pe linia Piatra - Enoșești - Cornești contra diviziei a 2-a. La aceeaș oră, brigada VI-a se angajează de asemenea spre șosea la dreapta brigadei a 8-a, în timp ce capul coloanei încon­jurătoare constituită din briga­da 5-a și divizia de roșiori, sunt semnalate la Belnnga. In această situațiune, coman­dantul diviziei I-a se hotărăște să manevreze pe linii interioa­re astfel: cu regimentul Gorj No. 18 , 2 batalioane de vânători și 2 baterii de artilerie să facă față și să întârzieze înaintarea coloa­nei înconjurătoare adverse, în timp ce întreaga divizie (mai pu­țin trupele de mai sus) să facă un contra-atac asupra centrului partidei roșii t­ spre Corneșul, spre a rupe centrul și a­ se­para coloana înconjurătoare de restul, partidei roșii contra căreia urma să se dea lupta de­cisivă ,cu concursul divizei II-a. Contra-atacul diviziei I-a se produce între orele 3.30 și 4.39 și are" de rezultat străpungerea, reală’ a centrului atacului cu toată prezența unei brigade fic­tive presupusă in această direc­țiune. Rezultatul ar fi fost hotă­râtor dacă această mișcare ofen­sivă a­ diviziei 1-a ar fi fost spri­jinită prin atacuri violente și e­x .0 ! rxlnr!. ■MV171P1 a­u veri­fo­rate mai precum, în bătălia de la Lyao-Jang, atacurile frontale ale lui Oku și Nogi întâlnesc miș­carea înconjurătoare a lui Ku­ra­in în zilele de 31 August și 1 Sep­tembrie 1904 asupra stângei ru­sești, in războiul din Mandciu­­ria. Masivul dealului Sarui­, aco­perit de­ păduri și despărțitul a­­proape complet coloana înconju­rătoare de restul forțelor sale, favoriza o completă reușită a manevrei ofensive a diviziei I-a, care, ajutată de întreaga divizie a 2-a și-ar fi putut desigur des­chide drumul peste Olt, îndepli­­nindu-și astfel însărcinarea ce a­­vea de a înainta spre București. Intr’un caz real, această con­tra­ofensivă ar fi fost decisivă, numai cu condițiunea unei tre­ceri hotărâte a diviziei 2-a la ofensivă, spre a paraliza acțiu­nea energică a diviziei a 4-a roșie care prin atacurile sale sus­ținute și neîntrerupte compen­sează și-și câștigă vigoarea ofensivă la care renunțase în ziua de 26. Această hotărâre și energie au lipsit în parte diviziei a 2-a în ziua de 27 Septembrie. Divizia de călărași face sforțări lăudabile spre a sprijini acți­unea prea defensivă a diviziei a doua și acțiunei sale nu­ i se poa­te face altă imputare, decât poa­te aceea de a nu-și fi recunoscut bine terenul de șarjă. Divizia de roșiori, susținută În­ mod admirabil de divizionul de mitraliere nu poate concura cu energie la acțiunea coloanei, sa­le înconjurătoare, din cauza 0- 1­,cselei excesive­­, steler cărora li­­ s’au cerut sforțe fi prea mari. La orele 5.30 când se ordonă ifl­eeter­ea manevrei, partida albas­tră se în la­­ ambele aripi, sub presiunea co­loanei înconjurătoare dela Vest și a ofensivei energice a divi­ziei 4-a. In concepțiunea modernă, bă­tălia consistă din­­r’o serie de lupte juxt­a­puse în timp și în spațiu, ale căror sforțări și re­zultate se urmează, dând astfel victoria de partea unui sau altul adversar. Cu toată intervenția arbitri­lor, a căror misiune la manevre este tocmai aceea de a aprecia rezultatele reale ale acțiunea ce­lor 3 arme, în raport cu focul, procedeele tactice întrebuințate, și terenul, în condițiunile unui războiu real, și cu toată greu­tatea aprecierei acțiunea unități­lor fictive examinând in ansam­blul său bătălia din ziua­ de 27 Septembrie, s’ar putea face ur­mătoarea apreciere generală : 1) Dispozițiunile de luptă, a­­dopate de comandantul partidei albastre au fost logice și ju­dicioase. După informațiunea ce a primit la orele 2.30 despre acți­unea coloanei înconjurătoare la aripa sa stângă, contra-a­tacul central, executat de divizia I-a, era singurul posibil și ar fi dat rezultate hotărâtoare dacă divi­zia II-a ar fi sprijinit acțiunea sa, trecând și ea la ofensivă. 2) Printr’o fericită întâmpla­re care ne poate arăta, cât de mult ajută norocul la războiu­, corpul al II-lea de armată, cu­noscând dispozițiunile luate de, adversarul său, se hotărăște la­ 1 0 ofensivă energică pe care o e­­­xecută admirabil. A­tac­urile energice ale diviziei a 4-a, contra pozițiunilor o­cupate de divizia 2-a, pe care o ei lește la defensivă, limitează in­fectul contra, atacului și ruptu­­rei centrale executate de divizia 1 și înlesnește astfel acțiunea de înconjurare a coloanei brigadei a 5-a. La­ finele acestei lupte, Corpul­­ de armată se găsește în retra­gere. Bătălia, din ziua­ de 27 Septem­brie, executată, pe un teren fră­mântat și accidentat, și cu toată competința de către ambele par­tide, constit­ue o excelentă școală, pentru marile noastre .comanda­­mente. Banchetei din seara de 37 Septembrie Slatina, 28 Septembrie Aseară, A. S. R. Principele Ferdinand a­ dat­ un banchet de 80 tacâmuri ofițerilor, superiori din corpul 1 și D de armată cari a­u luat parte la manevrele re­gale. Acest banchet s­a dat în sala primăriei orașului Slatina, care era iluminată , giorno și foarte frumos decorată. La orele 8 sosesc în automobil A A. L­. RR. Principii Ferdi­nand și Carol și Principii de Ho­­henzollern. Au mai luat­ parte la banchet următoarele persoane : primul-ministru Brătianu, mi­nistrul de raz DOi­orambceanu, generalii: Culcer, Zottu, Zosima, Gărdescu, Lambri­no, Gheorghiu, medic Papilian, Istrati, Georges­­cu, Robescu mareșalul Curțel toți comandanții brigăzilor de­ infanterie ai diviziilor de cava­­lerie și brigăzilor de artilerie, d. Bibescu, apoi d-nii : Vasile Ște­fan prefectul județului Olt, Ta­­che Prot­opopescu senator, Alex. Iliescu deputat, Fântâneanu, se­nator, M. Birciu, deputat. I. V&r­­zaru, președintele trib. Olt, I. G. Mosu, președintele consiliului județean, Eugen N. Ionescu, di­rectorul prefecturei și I. Floress­cu, primarul orașului . S’a servit următorul din­ : Crnsomnaó Carmen Sylva Sterlet t'roid â la ruaae Sauce Ravifrntie Filet (ie bneuf â la Flamande Monsse de clieviem’ Diudnn roti Saladé de lainic Hőmbe au inaraaqnin CroiiucUes de fcomaur Fruit* Dessert In timpul banchetului muzi­ca regimentelor 11 și 21 a cântat cele mai frumoase arii. • La orele 10 Principii Ferdi­nand, Carol și de ltalienzot­­lern au plecat în automobil la prilel­ul administrativ unde este cuarlierul general. Defilarea trupelor După terminarea manevrelor, s-a dat ordin ca trupele Corpu­rilor I și li de armată care au luat parte la manevrele regale să fie strânse pentru a doua zi la 28 Septembrie pe platoul de lângă gara Piatra-Olt pentru de­filare. La orele 9 dim. AA. II. N­H. Principii Ferdinand, Carol și Principii de llohenzollern cu automobilul regal au­ plecat la Piatra-Olt. In gară l’rincipiii ai­ fost întâmpinați de A. S B. Principesa Maria- care vieni­ist spre a lua parte la defilam. In vederea acestei defilări s’a aranjat un, tren special care a plecat de dimineață din gara Slatina, înlesnind publicului ce era în număr foarte mare, a a­­sista la defilare. La orele 9.50 începe defilări în fața A. S. U­. Principele Fer­dinand, Carol și Principilor de Hohenzollern in ordinea urmă­toare : 1) Corpul II de armată coman­dat de d. general Zottu, defi­lând întâi regimentele de infant­­erie, artilerie, roșiori și cavale­rie. 2) Corpul I de armată coman­­dat de d. general Culcer, defi­lând întâi regimentele de infan­terie, artilerie, roșiori și cavale­rie, apoi au urmat bateria de mitraliere, geniu și artileria că­­lăreață. Defilarea s-a terminat la orele 11 și 35 dim, după care a înce­­put critica manevrelor de către Adjutanții­ Principelui Ferdinand și căpitanul preceptor al ti­nerilor principi de Hohenzoller? BALONGL-ZMEU

Next