Universul, decembrie 1910 (Anul 28, nr. 330-357)
1910-12-01 / nr. 330
4MIL XXVIII—NO. 330.—MIERCURI I DECEMBRIE 1940,Fostâioe: LUIGI CAZZAVILLANDII VERSOL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA jDuriborările «fiu BraziliaSOBPUBILE Ve*y of-apetfwrt peirtrn serviciul tramwayuluí ín RioMle Janeiro Pilisi de înlăturat Se cunosc constatările privitoare. la starea înapoiată, sau , decădere, a acelor ramuri de bogăție națională, odinioară auit înfloritoare la noi, care era era?teren vitelor. Cu deosebire'au făcut vâlvă mare declarațiile..L rtci, personagii politice nu’vază în ATisho-T.Tujaria, ca îmi nu ne vom putea folosi de atât ca siild-.ce,, ni stau făcut prin: «nvdnfta comercială cu acea : țara, îți- ce, privește exportul de carne, de, oare-ce, în afara de.oî, nu am maî .avea acuma vite disponibile pentru tăiare și trimitere peste graniță. Lucrul este ■ în adevăr cam așadar aceasta nu însemnează, că o îndreptare nu se poata fadtifer âCr? cumpănind bine răuzele cari au făcut1 ca această ramură de producții sao să decada, și studiind, spre înlăturare, piedicile cari se împotrivesc ,retortoririi el. •. E lucru neîndoios că închiderea granițelor dinspre. Austratingarîs, pentru vitele noastre a determinat, acum douăzeci și atâția de ani, părăsirea crescândă a îndeletnicirii cu creșterea vitelor.. Lasă că și amisterî tendința eră de a se preface tot mai fibtiit pășunile în terenuri de agricultură, ca fiind mai rentabile,-"dar când sta tăiat' și. pirtin ta de a vinde vitele peste i graniță, • cu atât mai mult a’a mers înainte în această direcție și tendință . ' . . -Albina, cu formarea islazurilor, sta pus temelia unui nou avânt ai- acestei îndeletniciri ai creșterii vitelor, -4- și cu generatizarea așa numitelor pășuni artificiale," ser va putea "ajunge,--, fără- p’ o îndoială, la o reînfloriri ’a acelui isvor ,desprâduețiVina și de bogăție. Vor mai i vetti,bine înțeles, In ajutor și măsurile cari s’au’ anunțat că se vor nu,prin legile pregătite ,în această privință de n. ministru al agriculturei și domeniilor. Pe lângă încurajări,, suprinsă. . și unele piedici de înlăturat din calea avântului ce ne așteptăm și dorim ca să reia creșterea vitelor la noi. Dintre aceste piedici, „Revista economicăși-financiară“ semnalează două, cân se cuprind în însăși legistațiunea noastră fiscală, v Una este taxa, cea mare asupra spirtului, care,a avut drept urmare reducerea numărului velnițelor; odinioară , erau în număr de peste 60, astăzi nu mai sunt de,,cât. 22. —, se,știe ca5.mare însemnătate au ,venițele în ce privește creșterea vitelor. Alta este taxa asupra derivatului faunei, ermicul, care e cel mai bun îngrășământ pentru vite. Din cauza acestei taxe, ermicul este exportat, și în loc să vină în ajutorul crescătorilor noștri de vite, se întrebuințează la ingrășarea vitelor din străinătate, destinate a concura cu ale noastre. Va fi bine, cu prilejul măsurilor ce se vor lua în interesul înlăturării crizei prin care trece creșterea vitelor la noi, să se țină seamă și, de aceste observări. Confer pe anul 1910 Ortodox *f«£, 30 Noembrie — •], Apostolul Amkti cel întini diresuat. Catolic Marp, V'13 Decembrie. — Lucia, feis, searaviT'7.«5. Ap. soarelui 4.34 „OTjyiTRSüII" are următoar*îe linii telefonice: mâinimifirăția . « « « . 6162 Redacția 1288 Strâteâtatea ...... 20156 Ubralisanal IN ȘCOLII E PRIMARE O nouă decizie miniNtimială .Vfipisterul de instrucțîe a luat următoarea divelziune eu privire 1a; lucrul faumal in lapitala : • Institutorii ți 'învățătorii'sunt' obligați să predea lucrul,raanuil.îi școală în limitele orarului. Ei îl vor preda la oricare clasă pe lângă ai lor, în cazul când titularul ar avea mai mult de 25 ani do gclviciu și n’ar cunoaște aceasta, desteritate.și ele doar ore din săptămânii de lucru manual vor fi așezate astfel " în orare, ca să urmeze una după alta, întocmai cuim se practicii cu lucrul de mână ,la școalele de fete. Inspectorul general "al învâțămăntului primar va face propunerile necesare pentru modificarea tuturor avariiior școalelor primar prin acest sens.. ■ Jrevizoriî școlari vor întocmi.. liste de, învățătorii și de institatorii obligați a prăda lucrul manual. La expozițiile de lucru manual cari se vor organiza cu ocazia conferințelor generale vor fi obligate lisate scoasele, sii expună obiecte lucrate de elevi. Se vor lua măsuri disciplinarii contra învățătorilor și institutorilor care se vor sustrage deja aceste îndatoriri". ; Bac .re.« fii, 39 Noetbric. IWSTRIA CASNICA și mănăstirile de maici Comitetul secțiune de industrie casnică a muzăului, comercial, înființat pe lângă miniatorul de industrie și comerț, a adresat următoarea circulară; mănăstirilor, de calugarii e din r.țară,...car!,, sp șocuri« cu :ac eastâ industrie tabliséerul indusöifol «ie“; .«rtiinț a iniiîrtrat im muieri Industrial si coni sfera 1 care cuprinde o secțiune, anims pentru industria casnică. In acest muzafi se expun spre vinzare deosebite, obiecte, că cusături, mohai rari,scoarțe, pânze și altele. i .Această secțiune este pusă sub conducerea unui comitet alcatuit din d-nele Lidia Filipescu,Elisafirätianu și Alexandrina (i. Cantacuzino, cari vor da informationi și sfaturi asupra modului de lucru, pentru ca obiectele trimise să fie' pe plăcut publicului și să se vindă cu mai multă ușurință. Știm ea in mănăstiri în ajtîele se îndeletnicesc, cu deosebite cusături și țesături, obiectele lucrate însă...de obiceu, nu te pot vinde decât atunci când vine câte un vizitator. I Se aurea credem că este în interesul naicelor sa irimează la ■ număul ministerului de industrie obiectele ce șiv avea de vânzare, însoțindu-le de o etichietă ce va coprinde numele trimițătoarei, mărimea sau infiidarea obiectelor ori toate lămuririle,priecimi și prețul ce se cere pentru ele.La fiscarea acestor prețuri, vă facem cunoscut că, e în interesul fiecăruia să ceară ci crede că se poate plăti, pentru ca aceste prețuri să îndemne 'publicul la cât mai dese cumpărări. Obiectele , se vor trimite pe adresa muzeului industrial ,și comercial din ministem) industriei, și comerțului București. Imediat , ce se , vor vinde obiectele se vor., trimite, și. banii.. •«*>wnMiimana SmMi4H» *• -Tirmtman fdPiTTre rnn II .. Demisia CABINETULUI AUSTRIAC Vierta,21>. — Situația devine tot mai critică. Nu este probabil că împăratul va acorda primului-ministru baronul de Kienerth disolvarea parlamentului, așa că demisia cabinetului e aproape sigură. Viena, 19. — Clubul polonezilor a ținut o nouă ședință hotărând să nu cedeze față de guvern și să persiste în pretențiunile lui, o împăcare este, prin urmare exclusă, Viena, 29. — Baronul Bienerth a prezintat îrfipăratul și demisia hiterului cabinet. Bienerth s'a retras pentru că nu mai avea majoritatea în cameră, și nu putea să asigure votarea bugetului și a altor legi de primă necesitate. De altfel v polonezii'iu-graü-'atâți contră lui Bienerth cât în potrivit eih'an sunt 1 vi! detrnante........—Ziarul „Neues-Wiener Journal” scrie că împăratul va’Pripii demisia, dar va lăsa majoritatea miniștrilor la posturile lor. Este probabil, scrie, numitul ziar, că împăratul va numi un guvern de funcționari. Probabilul prim-ministru este contele Türek, iar actualii miniștrii Georgi, Hehl și Hipa vorfii menținuți. Asemenea, vor rămâne ministrul de comerț Weis s. Kirchner și ministru al lucrărilor publice. Celelalte portofolii vor fi încredințate șefilor de secțiune respectivi. La ora 1 și jumătate baronul Bienerth a fost din nou, în audința la împăratul Franz-Josef. Via, 211. Atitudinea polonezilor a surprins întreaga linmie politică de aici. Ziarele austriace fac apel la patriotismul polonezilor rugându-i să nu imite exemplul maghiarilor, carulacu monarhia. Prin actuala lor politică poloneziiiai jocul maghiarilor, spun aceleași ziare. ÎNTRUNIREA ('Cercului comercial și Industria!» din Braila Brăila, 29‘N’pembrie. ,1.3 „Cercul come.uiislui indix?triai“, sa ținut.ieri o întrunire. Cel dintâih a vorbit d. Gr. Christescu îndemnând'j3c .-co.mercîa'nți gr bu ia parte. ■ la.. întrunirile politice certvacate de paradele politice, și sa lupte singuri ți in mod solidari sa-i apere interesele lor. D. Emil Macovia a vorbit despre situația critică a comercianților și mijloacele pentru ridicarea lor. .Bne Găgiulescu a combătut legea cârcinaiei priind ca da pe urma ei au rămas pe drumuri 14.000 oameni. D. Virgil Budescu, vice-presedintele cercului, face o expunere a măsurilor luate de comitetul esecutiv central, declara' campania eleotorala deschisă,ți face apel la'toți sa lupi a unițiți să nu'se lase a 8'-ademeniți de diferiți politician!. . Termina anunțând o mare întrunire publica pantru 'săptămâna' viitoare. SUBScás FTXA „Sindicatujîul ziariștilor'« pentru , aeroplaoul lui Bolotin' Bold precedent i1.oíLSÖ. Primăria 1000. Total lei 15.31i.S0 plic: legea care spune clar ca impunerile se vor face." pentru terenurile- ,nearendate, după filierrile ,pământurilor vecine. Cartul citat de d. P.lesseă e rami,în general prețurile comisiunilor regionale ;sunt:" superioare, arenziior și daci nu aș fi luat, după prețurile, comisiunilor regionale toți .proprietarii din țară k ardi sculat contra mea,, și cu, drept, cuvânt. ■ Ca să nu se comită nici un abuz a-hi interzis agenților recensamantului ,să procedeze, la cea mai mică investigare, le-ami ( i). Emil Costinescu CAMERA — Ședința de la 29 noembrie.■ Ședința, se deschide la orele și 10. ■ Prezidează, d. Fel ccîndiD. Th. Stolian depune un proiect de lege prin care se modifică unele articole din legea de organizare, judecătorească. D. Fleva repetă cererea da a i se pune la dispoziție dosarele privitoare la pavarea CJJ- asfaltă orașului Constanita,și a Capitalei, și o listă de amobieÎ9 închiriate de r. f. -r. DISCUȚIA. MESAJULRI Dissmîsul d-lui B. Miszávi P. raportor Missîi-Ispupe ca de fapt rai s'a discutat decât, asupra- chestiune! cine va veni la guvern. D. Filipescu a răspuns că va veni d. Carp. D- Take Iinescu nu primește îțxsa, această soluție ■ și spune că. trebuie sa vie d-ra.. Oratorul st întreabă cari sunt normele după care cineva poate veni la guvern? Nu trebuia să căutăm aiurea, pentru că nu ne potrivim cu alte țări'. Trebue să respectăm practica noastră constituțională, care este alternarea celor două partide istorice și de aceea ii. 'Filipescu a avut dreptate spunând că va veni d. Carp. D. lake Ionescu a dat o definiție fantazista partidelor istorice;,a. noî partide istorice sunt cel liberal ,și cel conservator, căci aceste două partide au săvârșit faptele mari ale țarei. Din partid nou nu poate decât să facă făgăduieli frumoase—dar între doua 5 ban! în Romania—10 ban! In strîctifitat# REDACȚIft Șl ADMINiSTRATIft it. Strada Brezoianu nt. ßncore^O« C “Cr^=02Nr MARTI 30 NOEMBRIE 1910 «ii care cititorii xtanului UNIVERSUI pot. .be« nevoia astă-seară de o reducere «de 50 % la reorfU Antstiilft i‘inpmilorri’afuluit «OlRSFIR d in Sala Eforiei. SECATUL și din. ta de la 29 Necembrie Ședința se deschide la orele 2 luni, sub președinția d-lui general Budișteanu. Pe banca,nxinisteială d-niî Kuril Costinepoli și Al. Constantinescu. Se repetă votul rămas nul asupra recunoaștere! d-lui N. Armenopol. Votul e din nou nul. Se admite indigenatul d-lui Alfons Drumer. Discursul d-lui I. Pîcesca D. I. Plesnea își dezvoHă interpelarea adresată d-lui ministru de finanțe relativă la întocmirea recensământului general pe periodul 1911—1916. Spune că nu face această interpelare , din spirit de ostilitate față de d. ministru de finanțe. In sesiunea trecută împrejurările au făcut să nu-și poată desvolta interpelarea. Instrucțiunile date de d. ministru de finanțe printr’o circulare. comisiunnilor de recensământ, nu luau în considerație la impunerea terenurilor de cultură, diferitele cauze, ca mijloacele de transport, învoite pe moșie, etc., cari fac să se adăsbil să crească valoarea pământului. Valoarea locătivă a pământului ar trebui stabilită, nu numai după prețul arenzilor din vecinătate. Dacă, comisiunile de recensământ n'au ținut seamă nici"de prețurile fixate de coțtiiShmRe regionale instituite prin legea tocmelilor agricole.Dacă, s’ar admite acest punct de vedere, atunci ar trebui ca și țăranii să plătească nai schmip fontiera pentru pământul lor. De altfel, contra impunerilor prea mari ale comisiunilor de recensămint s’a ridicat însuși d .Costirfeșen, când se făcea recensământul de către d. Take Ionescu. Impunând pe proprietar după venitul brut, comisiunile regionale vor fi forțate să-șî majoreze și ele evaluările. Totuși nuu-i nici o contradicție Între legea impunerilor fiscale și legea învoielilor • agricole, deoarece învoielile în dijmă fie • censideră ca o arendare și se poate astfel evalua valoarea locătivă a pământului. Oribrid ■ termină cerând ca pământurileiineari udate sâ fie impusiv după prețurile comisiiunilor regionale. V. Emil Costinescu, ■ »tiniștiți de finanțe,, răspunzând interpelatorului, spune că chestiunea pusă va fi rezolvată de‘Curtea de casație, în care contribuabilii trebua să aibă încredere. In ce privește circulara, adaogă oratorul, eu eram dator să dați instrucțiuni nu pentru aplicarea legei tocmelilor agricole care regulează raporturile dintre marele și micul cultivator, ci pentru aplicarea unei legi fiscale. .Vam făcut, decât să ațer*w £ să întrebe pe proprietar! asupri nature! și întindere! culturiloir lor, le-am spus că trebue să se mărginească la fixarea valoarei locative după prețul de arenidare a moșiilor dimprejur. Oratorul citează mai multe cazuri in care agenții au impus în mod rezonabil terenuri care au fost arendate în urmă pe un preț îndoit decât cel fixat. Am spun și am repetat-o adesea ori agenților fiscului să nu creadă că. fac vre-o ispravă mare darii, iumii pe nedrept; mai pe toți i-o,a făcut să înțeleagă aceasta. Prețul arenzilor a crescut în ultimul timp în mod i/ colosal: s’a fi îndoit și săli întreit prețurile. Acesta e răul. Totuși, rezultatul recensământului • nu s’a mărit in proporție cu urcarea arenelor. Recensământul de abia a sporit impunerile cu fila gută. Mam silit să combat orice exces: de fipcalitate: și dovadă e viumărul apriliilor, care e mult mai mic decât în 1985. Pot oii să calc legea și să dau ordin să. se impună după prețurile comisiunilor regionale? Și dacă aș putea-o face, pentru două trei excepțiuni din jud. Dolj. nu aș ridica contra .mea pe toți proprietarii din țară ? Iata ce avea.uj da răspuns la interpelarea d-lui Pleggan. D. /. Plessea în replică, spune că au e drept să se țină seama îltimaele contracte pentru întinderi mari și să nu se ia în seamă, contractele pe întinderi mici, adică prețurile în dijmă și bani fixate de comisiunile regionale. Acolo unde le-au convenit, comisiunile de recensămînt, au ținut seama de prețurile regionale. Neținându-se seama de prețurile comisiunilor regionale se scumpește prețul pământului și astfel se va regreuna traiul țăranului. D. ministru Emil Costinescu răspunde că nu ,se poate să se țină',seama de' prețurile regionale. Negreșit, că pământul arendat în 'întinderi 'mic o mai scump decât cel arendat in întinderi mari. Și dată at ași lua, pentru impuneri, după prețurile cele dintâi, cât drept cuvint toți proprietarii din țară, după cum am maî spus, dar ridica,contra m«a. A discultă marwbade. Se admit, fără discuție proiectele penntru recunoașterea de persoană juridică a societății .„Azilul pentru rebuzele sărace dela periferia Capitalei”, pentru recunoaștereă calități de persoană morală .'societății „Basarab” din Craiova! pentru ajutorul elevilor săraci de ambele sexe din școalele primare și pentru recunoaștere ©* _calitații_ de persoană morală |îocietății „Corpului didactic primar, din județul Prahova”. Votul asupra. vecinioa.,terito-riul Valerian Semaca din Botoșan r. ml. , Ședința se ridică la orele * și 10 m. meni, dintre cari pe unul il cunoști. Tăi văzut la lucru, îl ști! ca poate face, și unul care iți face făgăduel! cât de frumoase, nu se poate să nu prefer! pe acel cunoscut. Recunoaștem cu toți că partidul cobservator-democrat are un șef, și încă un șef strălucit; toată lumea o recunoaște. De asemenea este adevărat că d. Take Ionescu are partid numeros. Dar acestea nu sunt titluri suficiente spre a veni la guvern. Mai trebuie și un program ripu, care să nu, poată fi îndeplinit nici de libera!, nici de conservatori, căci nu mai astfel star explica necesitatea unui al treilea partid,. Dar acesta nu în cazul programului expus de d. Take Ionescu. Ceea ce e i.ipu, în programul d-lui Take Ionescu am sunt necesități reale, ci fictive, născocite spre a justifica prin gramul. Dacă înlătură aceste părți, nu mai rămân decat mici propuneri, fara nici o importanța ,și cari nu pot constitui un program. , Dar să admitem că',d.. Take Ionescu are și programul. Tot nu-î dd ajuns spre a veni la, guvern. însuși d. Take Ionescu a spus ca are opinia, publică; și alegerile parțiale.. Este, exact,aceasta?.. Opinia publică nu se poate definnL și nu trebuie să se ia drept, opinie publice, ce spun ziarele partidului, căci, aceea e o opinie publică, artificială. Nu ne poate, dar spune că opinia publică este pentru d.Takev Ionescu. Dar alegerile parțiale? . Foarte bine a spus d. Filipaneu că în alegerile trecute a fost hazardul care a ajutat ne conservatorii-democrați. Succesele acestora nu pot fi invocate ca o indicațiune; —ele sunt o dovadă că alegerile au fost libere. Mai dovedesc în acelaș timp cu guvernul liberal, făcând numeroase reforme sociale cari au impus, multe jertfe, fatalmente a pierdut, provizoriu simpatia, a diferite Mase de la cari sau cerut sacrificii. .Alături de aceatea,a mai supt neroulți iJlațțiî din diferitele partide. . Aceasta este explicația psihologică 3. succeselor partidului' conservator-democrat, in care 9 colegii electorale- Ele deci nu pot fi decât manifestarea unor nemulțumiri, iar nicidecum o indicație, că trebuie să" vie" partidul conservator-democrat la guvern-De âiției, dacă reu,fita. conservatorilor- democrați nu 9 colegi are o indicație, trebue să aibă și reușita liberalilor tot în 9 colegii o indicație și anume aceea a rămânerei guvernului. Oratorul, ocupâidu-se de denumirea partidului de conservator-democrat,, spune că e conservator fiindcă d. Take Ionescn a plecat de la conservatori, și e democrat fiindcă a intrat într’íiÉul și 4 Fiera, care — când s'a retras de la liberal! — a rămas numan democrat. In realitate, df. Take Ionescu nu s'a rupt da la conservator pentru vre-o idee, ci pentru satisfacerea ambițiunei sa de, și dacă uneori ambițiunea poate face bine, de multe ori face rău. In rezumat, oratorul spune că d. Take Ionescu nu prezintă nici un titlu spre a putea veni la guvern. Trecând la acuzările ce s’au adus de oratori opoziție! reformelor agrare, d. Missir spune că? nu sfid, poate aprecia o lege după o aplicare de 1—-9 ani, dar nu se poate susține că reformele agrare n’au adus foloase, pentru că în unele locuri au fost cazuri abuzive. De altfel, d. Take Ionertcu a declarat că nu se va atinge, de fondul reforemlor agrare care ev bun, ci le va completa. D. Filipescu a spus că, va păstra ce e în folosul țăranilor, și va desființa ce m.i.. în, folosul lor. Dar aceasta ..nu . insamnă nimic, din momentul1 ce. nu, precizează, ce an tune e in tolekul țăranilor și, ce. nu este. Trecând la reforma electorală oratorul, spune "că .colegiul unic este o condiție, sine. qua non, spre a se. ajunge la votul universale care să asigure ;srt.veranitatea națională. Chestiunea este însă.. oportunitatea .votului universal."' D. Diamandi crede că. e oportun actum.'.— du cred contrariul, deși. mă încălzește și pe mine eht.asiasmul d-lui Dramandi. Colegiul iliric' va fi..pasul' spre 'votul -utoiveWa!.. care ,este' reformă pe care se vor baza, progresele viitoare, iar noi vom putea,spune că suntem, demni continuatori a! .vechiului, partid liberal., (A plause),. Discursul il-hsî Delavrancia D. Velacrave,ea spune că nu va ține un discurs și mai ales un discurs lung. Nu va ține discurs, fiindcă, ziare material, nu răspunsul la Mesaj și în Mesaj există numai partea privitoare la reformele făcute. Această parte era firesc să fie elogioasă, din moment ce era vorba de operele guvernului. O a doua parte, privitoare la viitor, nu există. N’am să întreb guvernul pentru ce prezintă, un asemenea Mesaj. Când guvernul A», veni cu, legi noul—dacă va veni— atunci le vom discuta. Până atunci nu putem «discuța. Dar, este o parte în răspunsul la. Mesaj în care se spune ea: „Situația ca. Regat va fi păstrată și întărită.“. Ce înseamnă aceasta.. Oare a atacat cineva dinăuntru, or!i ie afară Regatul, ca să se facă promisiunea că situația ca Regat,va fi poste-ate? Oratorul erade că, d. Miș.sîV, raportor, a.fvoit să spue ca ,se va asigura consolidarea Statului, nu a Regatului, și îșî exprimă dorința ca fraza să fie modificată. ■ La începută discuție! la Mesaj—spune d. Delasmincea —ați auzit două discursuri:unul foarte lung și altul foarte frumos, unul voind să facă portretul dr lui Carp, altul dorind să discute politica d-lui Carp. Dar ce condițiuni morale și intelectuale ți se cer ca să faci portretul cuiva? întâi, să fii om de talent. Despre, această însușire nu voî vorbi, fiindcă, e o chestie de apreciere, ți se mai cere să fii întemeiat, pe fapte nediscutate. Poți privi întrun mod simpatic toți antipatic faptele omului al cărui portret vrei să-l faci. Chestiunea, a iasă că faptele trebuie să fie nediscutate." Astfel aș vrea să știi de unde a scos d. Păltineanu că d. Carp îșî tratează in mod serios partizanii de gugumani? In care ocaziune a pronunțat, d. Carp acest cuvânt? : Nu ne spune-Dar să spunem că, ar fi așa. Probabil, ca cine s’a supărat a părăsit pe d. Carp. (Ilaritate). Când a spus d. Carp unu mi msterabil că în altă țară, ar fi subprefect? (Voci. Ta spus tu! Steriade). D. Delavrânced: Dacă o să, vă luați după ce se spune și ce ați auzit, o să" vă pară răiL "Tlash tale). Când . a spus d. Carp, că va,face o inmormântare de clasa" I lui Lascăr Catargiu? Nuri - om serios care, să spună că a auzit aceasta,. Când a spus d. Carp, iu ce ocarina^, Regele, și Donul bantul? Le-a pronunțat, după război, atunci' câtod' tiaî viîdeam în Rege pe- ub, câpîtoț3 glorios și ip dorobanț pe ffl-urifenii acele gtoriî. Și cu teamen»» lucruri:sa încercat,portretuli’ii nu om mare! Și a, apărut- '.în-;acel portret d. Carp, când mare, când toarte", mip, cere incoherenț,a fost:o mâzgălitură făcută., cu bidineana-D) Pătimneăriu. - <>rgurtuf in chestie personală“ ' D. Delavra mea. — Ce ați opih ne dacă, m'aș apuca să fac po tretul lui Lascăr Catargiu i^Ai câte, am audit?’Trabuc șCaTtau! esențiale care săpa^ un om, care să fie "cofir«deșt*& personalități!--omului pe descris".- Ce ar îd&emns. dacă ■»«!.vorbind de marele,«ia ceea. ce s’a zis de atâtea că s ar fi exprimat, amo*.". vreau Transilvania,, fara .transilvăneni.Saü .daca. aș rspșra. că Brătianiu a spusi .-A prcteferat. boți și asasiniate“ ? . . Aș face o operă nemernic», dari că aș face astfel portretulyumiâî oro esti Brătianul care vorfes'h? totdeauna admirabil, răaâpâns*dind lumina.' Eî bine, după cum Hirnen! n'ar fecan’arag’ te pe Ion Brătianu ,într'un asemenea portret, tot .'ișy, iiimeni nu va recunoaște p? d. Carp îs ceea ce s’a făcut. . . . Dar ca să fac un portret, mă? trebue să poți,să privești în față pe-acel pe care vrei să-l desert, să aî autoritatea morală. 'Altfăl, e păcat 'și de muncă, e păcat ori de ramă, pentru că puma!rama e ceva, portretul nefiind uimic''. D. Take Ionescu, discutând politica d-lui Carp, a calificat-o drept politică negativa- D. Cam politică negativă? Dar oare <J. Carp nu și-a insemnat- toate 4. dene de la 1882? !>. Carp n’a tasextinat nimic,’nici ca" a,referici ca., tradiție,-- a însemnat, ’r»ă foarte mult, a tosermiat' numai prin. abundente, idivitor: -.sab ia? ceea ce a făcut d. Take. Ionesul este o ofensă paramentarâ ca să adua d-luî Carp. D. ‘‘.'arp a tot semânătorul care a semânat i?2 aici! au cules roadele. " " Oratorul amintește legea minelor a d-luî Carp ; spreie‘câ 'd, Carp a vârât aproape cu d'asus ideea inamovibilităței în magistratură. Reamintește de asemș. neschestia etalonului, datorite tot d-lui Carp ; apoi reforma, administrativă propusa, tot idei§. Carp,, ca singura condiție pentru ridicarea țărănime!. D Carp urmărește o civilizație administrativă, cum o are Austria și apă Mirprinde cum d. Take.Ignasiiu, care a primit legea administrativă. a d-lui Carp, i se c-tragetecum. J' ' ; ' D. take. Isvescu. — , Cer ventel in chestie personală D- Belavrav.c.M. — Daca '.Este azi unoro din generația ""toba, care să fii plin de idei. Este’ d.. Carp Este clar nejustificat să 'se spue câ. d. Cam duce o ralium negativă. .'..j fi. Oratorul spune ca va trece pesta cele spuse de d. Diamandi privitor la declarațiile : d-lui Carp la politica externă»; . D. Dw.mrtndy. — Mie mi-ar fi convenit să, vorbiți. D. Delavrav^ec. — Eu n'a jos specialitatea, politicei externa Dar știu ca acum un an, când':!» discuția mesagiulu d Caro și-a expus programul sau in politica externă:’Camera în.aplaudăt.' -D. Ducai— Este inexact: -'țieat sultățî . J Monitorul ‘ OficialL...?, ■ D. I. Brutaniu. — .'Carceraí'*’ aplaudat parț!'!din programul d-în! Carp , dar au fost. părți »T>® car! ral numai, că nu ■ le-au ’.te>plaudat celelalte paride'î',dar nu le-au aplaudat.. lic! , partizăriLt d-luî Carp. D. Delavrancea... — i Este.dar..adevărat că a.țî aplaudat ...părțî din programul d-luî Carpi ! Nicî nu: puteați aplauda tot pregi^.-. mul, câte atunci-n’ațî mairsta’-re banca ministerială- - .. Oratorul compară atacurile .Împotriva d-lui Carp 1. cu-;apeleVugiluri cari se ridică atunci când se.. isbesc turbate de murit to d.ăr ca.ri pe urmă, se smîșteșci și.-iSă’ mân tot la picioarele muntelui care veghează asupra 1 ■ tor,căci muntele nu dispare SVMSVVT TOtfl ARV MkMRIBäfe WPtiBi A Wffitt Pini I J. S. Misir D. Barbu Delavrancea ^ 86) Cele două mame - MARS ROMAK FASîORiItI.• do • EMIXI MICHIEBOVR& PARTEA A TREIA iv . Taina comitelui — Ce fel, zise d. de Coulange cu mirare, îi făgăduise.?! că o Te î’ lua de soție? ,E rău, foarte rârî! —Da, e foarte räu, dar voiagxv să-mi îndeplinesc făgăduia!a. — I-ai spus ' atunci adevăratul läc nume ? . — .Nu. — ‘De ce ? #.— Mi-e era rușine de minuni*tat ce-i ispusesem. Voiam să î ti nun în ultimul moment., Ea cîștiga- abia cu ce trăi Vioi! să-î închiriez o casă mai buna, sa-i dau câteva giuvaeri caJe. Ea refuză tot.. „Nu, îmi zise ea, voesc să rămân, în ochii mei demnă, de d-ta. „închiriasem un mic apartament în strada Richelieu. Gabriella venea câteodată la rauie. Intr’o zi, șase săptămâni înaintea expirarea concediului, meul, primii ordinul de a mă întoarce îndată la Brest pentru a pleca, în Antelle. Eram înaintat. In ori ce altă împrejurare, această înaintare neașteptată m'ar fi bucurat, o privi! ca o adevărată nenorocire. Plicul ministerial, îmi fusese adresat la sora mea și nu l găsi decât după 3 zile. Abia îmi rămânea timpul trebuincios ca să ajung la Brest. ..Ce era de făcut ? Ordinul era formal.Trebuia să plec. Alerga! in strada Richelieu unde lăsaseră niște hârtii; scrise! câteva rânduri Gabriele îi mă duse! la gară și pleca!, portă Ceasuri' după’sosirea mea Ta- Brest ,marinariî corabie! mele, ridicau, ancora. Atunci scrise! o lungă scrisoare Gabriele!, explicându-i motivul grabnicei mele plecări, spunându-î tot adevărul; îi juram că mi o voi fi uita, că o voi iubi totdeauna, o voi îî uâ de soție îndată ce ne. .vom întoarce în Franța. Ii t arătam în acelaș timp cum trebuia să facă ca să-mi scrie și-î dam adresa notarului meu la Saiîitefi, rugând-o să se adreseze la dânsul de câte ori va avea nevoie de bani. Această scrisoare trebuie să fi sosit în Franța la o lună după plecarea mea. I-am scris de mai multe ori: toate Scrisorile au rămas fără răspuns. Și, în loc de a o uita simțeam că o iubesc mai mult. Iți închipui cât am suferit. Mă întors! in Franța. Trecuseră două ani și jumătate. M,l> duse mp! întâi la Sisteme. Acolo găsiiici ■ scrisori, pe cari le adresasem Gabrielei, fuseseră trimise de administrația poștelor care nu gasisic. .pe perisoana careia erau adresate. Nu am știut niciodată ce se făcuseră celelalte. Plecat îndată la Paris dar mi putu! să mai găsesc pe, Gabriella, go mutase deja hotelul unde locuia mai înainte; eșise dela, prăvălia unde lucra. Vru! să..afln pentru ce..și stăpâna case! îmi povești tot ce .știa..... Nenorocita era grea..fugise ca ,să să-și ascundă descrioărea. — Biată fată! zise marchizul, care era și el foarte mișcat. — Era să fie mamă, reluă contele de Sisteme, mamă a unui copil al cărui tată sunt eu! Și sărmana a picat neavând nici 25 franci în buzunar. Nimeni nu mai știa ce, se făcuse. Am întrebat pretutindeni, am cercetat, nu am putut afla nimic. Mă duse la Orleans; total ei murise. Gabriella nu venise să ceară partea ei de moșteniri:. „Măm întorc, la paria , și am aflat cu grează". ca . Gabriella nu primise nici una din scrisorile mele, nici chiar cele dintâi. Chelnerul căruia i-o dădusem, îmi mărturisi că, perzând o, nu a putut să spună fetei decât ceea ;el știa, adică că plecasem cu cea mai mare grabă. Astfel Gabriella a putut crede că am înșelat-o, că nu o iubeam, că fugeam de dânsa ca să nu mi țin promisiunile lui ' s'a dus să-și ascundă rușinea... în ajunul de a da un copil contelui din Sisteme care are o avere de mai multe miloane. Ah cumplit m'a lovit soarta, și cumplit, am fost pedepsit. . voi fi duce veșnic cu mine remușcarea greșelei mele! Mai trăește Gabriella? A născut acel copil? Nimeni nu știe nimic. Ce s'a făcut ea? Ge ș’ați făcut amândou! ? Nu știri, nu voi ști poate niciodată. Și această, neștire, va fi chinul vieți?! mele. Amintirea.Gabrielle! fși .a copilului și mă urmărește vțretutindenî. înțeleg!, acuro. Jîduard, înțeleg! pentru, ce simt trist ? Da, răspiind marchizul, dar iertarea vine după pocăința. Vei uita.. — Nuri odată. Voi trăi din amintirea mea, din regretele mele, din remușcarea mea. Ce! mai bun! prieten! ai meu se miră că nu voesc să nta. însor. Mi s’au prezintă 1. fete . frumoase. Dar nu maî pot, să iubesc, și mi se pare că? căsătoria fără iubire…e profanarea unui lucru sfânt-Nu mă voi însura niciodaia; voitl rămâne credincios singurei mele iubiri și nu voiu daniei unei temne! numele de Sisteme ce I-am făgăduit alteea. Comitele tăcu puțin și apoi reluă : — Știi, mi-a venit o idee : că fiul tău ar putea să ia de nevastă pe nepoata mea, pe Emelina. — Voi; avea ocaziune să sți întâlnească des; dacă se vor iubi un ch.nifi voiți opune căsătorie . lor. . -- Iată unde am ajuns, reluă, cu asupra'crique d. do .Sînternqc să.. fac planuri de fericire pe capul a două copii. INIMA GABRIETET Gabriella și Melania, mergând foarte repede, ajunseră ■ la podul de la Coulange. Până acolo nu schimbaseră nici o vorbă. După ce trecură podul și se aflară pe drumul ce duce la Mierau, Gabriella se opri. — Ești ostenită, îi zise Melania. Nu vrei să ■ ședem puțin aici ? — Da, răspunse Gabriella, să ședem. Șezură la marginea drumului. În fața lor, pe malul drept al Mariei,se vedea castelul. Gabriella căuta să piai...vadă ,pe copil și cei douî bărbățî Care îl însoțeau.. Au intrat, in parc, sî - zise Melania, care ii ghicisse gândul. ’v . ' ț -- Da- aü,intrat în parc,mu mură Gabriella. — Vezi..am reușit;' nu, hipi l-a! văzut, dar am putut ra-1 • sruțî. ■ - Da... A! vorbit cu marii zil,f Melania, ce ți-a spus ? • Mai , întâi s’a, mirat, că, întâlnește la Coulange; ăp’c după ce i-am lămurit faptului părut bine. —- Nu mă va împiedica , să revăd? --- Din , contra, ne-a rugat , venim la castel. „,Și era să’țî reînoiască/înviarea lui,, dacă Taî fi, lăsat, tim să vorbească. Gabriella plecă capul și, țăci — Vrei să-țî spun drept, re!U Melania, eu nu înțeleg purtă ; cum de ce a!'plecat așa reped' — Oh ! nu poți să ? înțelegi». -- După ce și sărutăt! copilul! ,venit;,,spre marchiz ca,*; să vorbești. •'j* ; ■ ■ ‘-Í