Universul, decembrie 1910 (Anul 28, nr. 330-357)

1910-12-01 / nr. 330

4MIL XXVIII—NO. 330.—MIERCURI I DECEMBRIE 194­0,­Fostâioe: LUIGI CAZZAVILLANDII VERSOL CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA jDuriborările «fiu BraziliaSOBPUBILE Ve*y of-apetfwrt peirtrn serviciul tramwayuluí ín RioMle Janeiro ­ Pilisi de înlăturat Se cunosc constatările privi­toare­. la starea înapoiată, sau­ , decădere, a­ acelor ram­u­ri de b­ogăție națională, odinioară auit înfloritoare la noi, care era era?teren vitelor. Cu deose­bire'au făcut vâlvă mare decla­rațiile..L­ rtci, personagii politice nu’vază în ATish­o-T.Tuj­aria, ca îmi nu ne vom putea folosi de atât ca siild-.ce,, ni stau­ făcut­ prin: «nvdnfta comercială cu acea : țara, îți- ce, privește exportul de carne, de, oare-ce, în afara de.oî, nu am maî .avea acuma vite dis­ponibile pentru tăia­re și trimi­tere peste graniță. Lucrul este ■ în adevăr cam așa­­dar aceasta nu însem­nează, că­ o îndreptare nu se poa­ta­ fadtifer âCr? cumpănind bine răuzele cari au­ făcut1 ca această ramură de producții sao să de­cada,­­ și studiind, spre înlătu­rare, piedicile cari se împotri­vesc ,retortoririi el. •. E lucru neîndoios că închide­rea­ granițelor dinspre. Au­stra­­tingarîs, pe­ntru vitele noastre a­ determinat, acum două­zeci și­ atâția­­ de ani, părăsirea­­­ cres­cândă a îndeletnicirii cu crește­rea­ vitelor.. Lasă că și amisterî tendința eră de a s­e preface tot mai­ fibtiit pășunile în­ terenuri de agricultură, ca fiind­ mai ren­­­tabile,-"d­ar când sta tăiat' și. pir­­tin­ ta­ de a vinde vitele peste i gra­­niță, • cu atât mai mult a’a­ mers înainte în­ această direcție și tendință . ' . . -Albina, cu formarea­­ islazu­rilor, sta­ pus temelia unui nou­ avânt­ ai- acestei îndeletniciri ai creșterii­ vitelor, -4- și cu­ gen­era­­tizarea așa numitelor pășuni ar­tificiale," ser va putea "ajunge,--, fă­ră- p’ o îndoială, la o reînflo­­riri ’a acelui isvor ,de­sprâduețiVi­­­na și d­e bogăție. Vor mai­ i vetti,­­bine înțeles, In ajutor și măsuri­­le­ cari s’au’­ anunțat că se­ vor­­ nu,prin­ legile pregătite ,în a­­ceastă privință de n­. ministru al agriculturei și­­ domeniilor. Pe lângă încurajări,, supr­­in­să. . și unele piedici de înlăturat din calea avântului ce ne­ aș­teptăm și dorim ca să reia creș­terea vitelor la noi­. Dintre aces­te piedici, „Revista economică­­și-financ­iară“ semnalează două, cân se cuprind în însăși legis­­tațiunea noastră fiscală, v Una este taxa, cea mare asu­pra spirtului, care,a­ avut­ drept urmare reducerea numărului velnițelor; odinioară , erau în număr de peste 60, astăzi nu mai­ sunt de,,cât. 22. —, se,­știe ca5.mare însemnătate au ,ve­ni­­țele în ce privește creșterea­ vi­telor. Alta este taxa asupra derivatului­ faunei, ermicul,­ care e cel m­­ai bun îngrășământ pen­tru vite. Din­ cauza acestei ta­xe, ermicul este exportat, și în loc să vină­ în ajutorul­ crescăto­rilor noștri­ de vite,­ se­ între­buințează la ingrășarea vitelor din­ străinătate, destinate a con­cura cu­ ale noastre. Va fi bine, cu prilejul mă­surilor ce se vor lua în­ intere­sul înlăturării crizei prin care trece creșterea vitelor la noi, să se țină seamă și, de­ aceste ob­servări. Confer pe anul 1910 Ortodox *f«£, 30 Noembrie­ — •],­ Apostolul Amkti cel întin­i diresuat. Catolic Marp, V'13­­ Decembrie. — Lucia, feis, searaviT'7.«5. Ap. soarelui 4.34 „OTjyiTRSüII" are următoa­­r*îe linii telefonice: mâinimifirăția . « « « . 6162 Redacția 12­88 S­trâteâtatea ...... 20156 Ub­ral­isanal IN ȘCOLII E PRIMARE O nouă decizie­ miniNtimială .Vfipisteru­l de instrucțîe a luat ur­mătoarea divelziu­ne eu privire 1a; lu­crul faum­al in­­ lapitala : • Institutorii ți 'învățătorii'sunt' obli­gați să­ predea lucrul,raanui­l.î­i școa­lă în limitele orarului. Ei îl vor pre­­da­ la oricare clasă pe lângă ai lor, în cazul când titularul ar avea mai mult de 25 ani do­ gc­lviciu și n’ar cunoaște aceas­ta, des­teritat­e.ș­­i ele doar­­ o­re din săptămânii de lu­cru manual vor­­ fi așezate astfel " în orare, ca­ să urmeze una după alta, în­tocmai cuim­ se practicii cu lucrul de m­ână ,la școalele de fete. Inspectorul general "al în­vâțăm­ăn­­tu­lui primar va face propunerile­­ nece­sare pen­tru modificarea tuturor ava­­riiior școalelor­ prim­ar p­rin acest sens.. ■ Jrevizoriî școlari vor întocmi.. liste de, învățătorii­ și de instit­atorii obli­gați a prăda lucrul manual. La expozițiile de lucru manual cari se­­ vor organiza­ cu ocazia conferințe­lor generale vor fi obligate lisate scoa­­sele, sii expună obiecte lucrate­ de­ elevi.­ Se vor lua măsuri disciplinarii con­tra învățătorilor și institutorilor care se­­ vor sustrage deja aceste îndatoriri". ; Bac .re.« fii, 39 Noet­­bric. IWSTRIA CASNICA și mănăstirile de maici Comitetul secțiune­ de industrie casnică a muzăului, comercial, în­ființat pe lângă miniatorul­ de in­­dustrie­ și comerț, a adresat ur­mătoarea­­ circulară; mănăstirilor, de­ calugarii­ e din r.țară,­...car!,, sp șo­curi« cu :ac eastâ industrie t­ab­liséerul indu­söifol «i­e“; .«rt­iinț a iniiîrtrat im muieri Industrial si co­ni sfera 1 care cuprinde o­ secțiune, a­­nim­s pentru industria casnică. In a­­ce­st mu­zafi se expun spre vinzare deosebite, obiecte, că­­ cusături, mo­­hai rari,­­scoarțe, pânze și altele. i .­Această secțiune este pusă sub­ con­ducerea unui comitet­­ alcatuit din d-nele Lidia­ Filipescu,­Elisa­firätianu și­ Alexandrina (i­. Cantacuzino, cari vor da informationi și­ sfaturi asupra modului de lucru, pentru ca obiectele trimise să­ fie' pe plăcut publicului și să se­ vindă cu mai multă ușurință. Știm ea in mănăstiri în ajtîele se îndeletnicesc, cu deosebite cusături și țesături, obiectele lucrate însă...de o­­bice­u, nu te pot vinde de­cât atunci când vine câte un vizitator. I Se aurea credem că este în interesul­­ naicelor sa irimează la ■ număul ministerului de industrie obiectele ce șiv avea de vânzare, însoțin­du-le­ de o etichietă ce va coprinde numele trimițătoarei, mărimea sau­ infi­idarea obiectelor ori toate lămuririle,­priecimi și prețul ce se cere pentru ele.­­La fiscarea acestor­ prețuri, vă facem cunoscut că, e în interesul­ fiecăruia să ceară ci­ crede că se poate plăti, pentru ca aceste prețuri să îndemne 'publicul la cât­ mai dese cumpărări. Obiectele , se vor t­rimite pe adresa muzeului industrial ,și comercial din minis­tem) industriei, și­ comerțului­­ București. Imediat , ce se , vor vinde obiectele se­­ vor., trimite, și. banii.. •«*>wnMiimana SmMi4H» *• -Tir­­mtman fd­PiTT­­re rnn II .. Demisia CABINETULUI AUSTRIAC Vierta,­­21>. — Situația devine tot mai critică. Nu este probabil că împăratul va acorda primu­­lui-ministru baronul de Kie­­nerth disolvar­ea parlamentului, așa că­­ demisia cabinetului e a­­proape sigură. Viena, 19. — Clubul polonezi­lor a­ ținut o nouă ședință­ hotă­rând să nu cedeze față de gu­vern și­ să persiste în pretențiu­­nile lui, o­ împăcare este, prin­ ur­mare exclusă, Viena, 29. —­­ Baronul Bienerth a prezintat îrfipăratul și demisia hit­er­ului cabinet. Bienerth s'a retras pentru că nu mai avea majoritatea în ca­meră, și nu putea să asigure vo­tarea bugetului și­ a altor legi de primă necesitate. De altfel v po­­lonezi­­i'iu­-graü-'atâți contră lui Bienerth cât în potrivit eih'an­ sunt­ 1 vi! de­trnante........—­­Ziarul „Neues-Wiener Journal” scrie că împăratul va’Pripii de­misia, d­ar va lăsa ma­joritatea miniștrilor la posturile­­ lor. Este probabil, scrie, numitul­ ziar, că împăratul va numi­ un guvern de funcționari. Probabilul prim-ministru este contele Türek, iar actualii mi­niștrii Georgi, Hehl și Hipa vor­fii menținuți. Asemenea, vor ră­mâne ministrul­­ de com­erț Weis s. Kirchner și ministru al­­ lucrărilor publice. Celelalte portofolii vor fi­ încredințate șefilor de secțiu­ne respectivi. La ora 1 și jumătate baronul Bienerth a fost din nou­, în au­­dința la împăratul Franz-Josef. V­ia, 211.­­­­ Atitudinea polo­­nezilor a sur­prins întreaga linmie politică de aici. Ziarele austria­ce fac apel la patriotismul polo­nezilor rugându-i să nu imite exemplul maghiarilor, car­­ula­­cu m­onarh­­ia. Prin actuala lor politică polonezii­iai­ jocul ma­ghiarilor, spun aceleași ziare. ÎNTRUNIREA ('Cercului comercial și Indus­tria!» din Braila Brăila, 29‘N’pem­brie.­­ ,1.3 „Cercul com­e.uiisl­ui indix?­­triai“, sa ținut.ieri o întrunire. Cel dintâih a vorbit d. Gr. Chris­tescu îndemnând'j3c .-co.mercîa'nți gr bu ia parte. ■­­­ la.. întrunirile­ politice cert­vacate de paradele politice, și sa lupte sin­­guri ți in mod­­ solidar­i sa-i­ a­pere interesele lor. D. Emil Macovia a vorbit despre situația­ critică a comercianțil­or și mijloacele pentru ridicarea lor. .Bne Găgiulescu a combătut legea cârcinaiei pr­iind­ ca da pe urma ei au rămas pe drumuri 14.000 oameni. D. Virgil Budescu, vice-presedin­­tele cercului, face o expunere a mă­surilor luate de comitetul esecutiv central, declara' campania eleotor­ala deschisă,ți face­­ apel la'toți sa lupi a uniți­ți să nu'se lase a 8'-ademeniți de diferiți­ politician!. . Termina anunțând o mare întrunire publica pantru 'săptămâna' viitoare. SUBScás FTXA „Sindicatujîul ziariștilor'« pentru ,­­ aeroplaoul lui Bolotin' Bold precedent i1.oíLSÖ. Primăria 1000. Total lei 15.31i.S0 plic: legea care­­ spune clar ca impunerile se­ vor­­ face." pentru terenuri­le- ,nearendate,­ du­pă fi­­lierrile ,pământurilor vecine. Ca­rtul citat de d. P.lesseă e rami,în general prețuri­le comisiun­ilor regionale ;sunt:" superioare, aren­­ziio­r și daci nu aș fi luat, după prețurile, com­­isi­un­ilor regionale toți .proprietarii din țară k ardi sculat contra mea,, și cu, drept, cuvânt. ■ Ca să nu se comită nici­ un a­­buz a-hi interzis agenților recen­­samantului ,să procedeze, la cea­ mai mică investigare, le-am­i (­­ i). Emil Costinescu­ CAMERA — Ședința de la 29 noembrie.­­■ Ședința, se deschide la orele­­ și 10. ■ Prezidează, d. Fel­ ccîndi­­D. Th. Stolian depune un pro­iect­ de lege prin­ care se modifi­că unele articole din legea­ de organizare, judecătorească. D. Fleva repetă cererea da a i se pune la­ dispoziție dosarele privitoare la pavarea CJJ- asfalt­ă orașului Constanita,și a Capi­talei, și o listă de­ amobi­eÎ9 în­chiriate de r. f. -r. DISCUȚIA. MESAJULRI Dissmîsul d-lui B. Miszávi P. raportor Missîi­-Ispupe ca de fapt rai s'a discutat decât, asu­pra- chestiune! cine va veni­ la guvern. D. Filipescu a răspuns că va­ veni d. Carp. D- Take Ii­­nescu nu primește îțxsa, această soluție ■ și spune că. trebuie sa vie d-r­a.. Oratorul st­ întreabă cari sunt normele după­ care cineva poate veni la guvern? Nu trebuia să căutăm aiurea, pen­tru că nu ne potrivim­ cu alte țări'. Trebue să respectăm prac­tica noastră constituțională, ca­re este­­ alternarea celor două­ partide istorice și de aceea ii. 'Filipescu a avut dreptate spu­nând că va veni d. Carp. D. l­a­ke Ionescu a­ dat­ o definiție fan­­tazista partidelor istorice;­,a. noî partide istorice sunt cel liberal ,și cel conservator, căci­­ aceste­­ două partide au­ săvârșit faptele mari ale țarei. Din­ partid nou­ nu poate decât să facă făgădu­­ieli frumoase—dar între do­­ua­ 5 ban! în Romania—10 ban! In strîctifitat# REDACȚIft Șl ADMINiSTRATIft it. Strada Brezoianu nt. ßncore^O« C “Cr^=02Nr MARTI 30 NOEMBRIE 1910 «ii care cititorii xtanului UNIVERSUI­ pot. .be« nevoia astă-seară de o reducere «de 50 % la re­orfU Antstiilft i‘inpm­ilorri’afu­luit «OlRSFIR d in Sala Eforiei. SECATUL și din. ta de la 29 Necembrie Ședința se deschide la orele 2 luni, sub președinția d-lui ge­neral Budișteanu. Pe banca,­nxinistei­ală d-niî Kuril Costinepoli și Al. Constan­­tin­escu. Se repetă votul rămas nul a­­supra recunoaștere! d-lui N. Ar­­menopol. Votul e din nou nul. Se admite indig­ena­tul d-lui Alfons Drum­er. Discursul d-lui I. Pîcesca D. I. Plesnea își dezvoHă in­terpelarea adresată d-lui minis­tru de finanțe relativă la­ în­tocmirea recensământului gene­ral pe periodul 1911—­1916. Spu­ne că nu face această interpelare , din spirit de ostilitate față de d. ministru de finanțe. In sesiunea trecută împrejurările au făcut să nu­-și poată desvolta interpe­larea. Instrucțiunile date de d. mi­nistru­­ de­­ finanțe printr’o circu­lare. comisiunnilor de recensă­mânt, nu luau în considerație la impunerea terenurilor de cultu­ră, diferitele cauze, ca mijloa­cele de transport, învo­ite pe moșie, etc., cari fac să se adăsbil să crească valoarea pământului. Valoarea locătivă a pământului ar trebui stabilită, nu numai după prețul arenzilor din veci­nătate. Dacă, comisiunile de recensă­mânt n'au­ ținut seamă nici"­de prețurile fixate de coțtiiShmRe regionale instituite prin legea tocmelilor agricole.Dacă, s’ar ad­mite acest punct de­ vedere, a­­tunci ar trebui ca și țăranii să plătească n­ai schmip fontiera pentru pământul lor. De altfel, contra impunerilor prea mari­ ale comisiunilor de recensămint s’a ridicat însuși d­­ .Costirfe­­șen, când se făcea recensămân­tul de către d.­ Take Ionescu­. Impunând­ pe proprietar după venitul brut, com­isiunile regio­nale vor fi forțate să-șî majo­reze și ele evaluările. Totuși­ nuu-i nici o contradicție Între legea impunerilor fiscale și legea în­voielilor • agricole, de­oarece­ în­voielile în­ dijmă fie • censideră ca o arendare și se poate­ astfel evalua valoarea locătivă a pă­mântului. Oribrid­ ■ term­ină ce­rând ca pământu­rileiinea­ri udate sâ fie impusiv după prețurile co­­misiiunilor regionale. V. Emil­ Costinescu, ■ »tiniștiți de finanțe,, răspunzând interpe­­latorului, spune că chestiunea pusă va fi rezolvată de‘Curtea de casație, în care contribuabi­lii trebua să aibă­ încredere. In ce privește circulara, ada­ogă oratorul, eu­ eram dator­­ să dați instrucțiuni nu pentru apli­carea legei tocmelilor agricole care regulează raporturile din­tre marele și micul cultivator, ci pentru aplicarea unei legi fiscale. .Vam­ făcut, de­cât să a­țer*w £ să­ întrebe pe proprietar! asupri­ nature! și întindere! cul­­turiloir lor, le-am spus că trebue să se mărginească la fixarea va­loarei locative după prețul de a­­renidare a moșiilor dimprejur. Oratorul citează mai multe cazuri in care agenții au­ impus în­ mod rezonabil terenuri care au­­­ fost arendate în urmă pe un preț îndoit decât cel fixat. Am spun și am repetat-o adesea­ ori agenților­ fiscului să nu creadă că. fac vre-o ispravă mare darii, iu­m­ii pe nedrept; mai pe toți i-o,a făcut să înțeleagă aceasta. Prețul arenzilor a crescut­ în ultimul timp în mod i/ colosal: s’a fi îndoit și săli întreit prețu­rile. Acesta e răul. Totuși, rezul­tatul recensământului • nu s’a mărit in proporție cu urcarea arenel­or. Recensământul de abia a sporit impunerile cu fi­la gută. Mam­ silit să­­ combat orice­­ exces: de­­ fipcalitate: și­ dovadă e viu­mărul apriliilor, care e mult mai mic decât în 1985. Pot oii să calc legea și­ să dau ordin să. se impună după prețu­rile com­­isiunilor regionale? Și dacă aș putea-o face, pentru două trei excepțiuni din jud. Dolj. nu aș ridica contra .mea pe toți proprietarii din țară ? Iata ce avea.uj da răspuns la in­terpelarea d-lui Pleggan. D. /. Pless­ea în­ replică, spune că au­­ e drept să se țină seama îltima­­ele contracte pentru în­tinderi­ mari și să nu se ia în seamă, contractele pe întinderi mici, adică prețurile în dijmă și bani fixate de comisiunile re­gionale. Acolo unde­ le-au­­ con­venit, c­omisiunile de recensă­­m­înt, au­ ținut seama de prețu­­rile regionale. Neținându-se seama de prețu­rile comisiunilor regionale se scumpește prețul pământului și astfel se va regreuna traiul ță­­ranului. D. ministru Emil Costinescu răspunde că nu ,se poate să se țină'­,seama de' prețurile regio­nale. Negreșit, că pământul a­­rendat în 'întinderi 'mic­ o mai scump decât cel arendat in în­­tinderi mari. Și dată at­ ași lua, pentru impuneri, după prețurile cele­­­ dintâi, cât drept cuvint toți proprietarii din țară, după cum am maî­ spus, dar ridica­,contra m«a. A discultă m­arwbade. Se admit, fără discuție proiec­­tele pennt­ru recunoașterea de persoană juridică a societății .„Azilul pentru re­buzele sărace dela periferia Capitalei”, pentru recunoaștereă­ calități­ de per­soană morală .'societății­ „Basa­­rab” din Craiova! pentru ajuto­rul elevilor săraci de ambele sexe din școalele primare și pen­tru­ recunoaștere ©* _calitații_ de persoană­ morală |îocietății „Cor­pului didactic primar, din­­ jude­țul Prahova”. Votul asupra. vecinioa.­,terit­o-riul Valerian Semaca din Boto­­șan­ r. m­l. , Ședința se ridică la orele * și 10 m. meni, dintre cari pe unul il cu­noști. Tăi văzut la lucru,­ îl ști! ca poate face, și unul care iți face făgăduel! cât de frumoase, nu se poate să nu prefer! pe a­­cel cunoscut. Recunoaștem cu toți­ că par­tidul cob­servator-democrat are un șef, și încă un șef strălucit; toată­ lumea o recunoaște.­ De asemenea este adevărat că d. Take Ionescu are partid nume­ros. Dar acestea nu sunt­ titluri suficiente spre a­ veni la­ guvern. Mai trebuie și un program ripu, care să n­u, poată fi îndeplinit nici­ de libera­!, nici de conser­vatori,­­ căci nu mai astfel star explica necesitatea unui al trei­lea partid,. Dar acesta nu­ în cazul pr­ogramului expus de d. Take Ionescu. Ceea ce­ e i.ipu, în­ pro­gramul­ d-lui Take Ionescu am sunt necesități reale, ci fictive, născocite spre a justifica prin gramul. Dacă înlătură aceste părți, nu mai rămân de­cat mici propuneri, fara nici o im­portanța ,și cari nu pot consti­tui un program. , Dar să admitem­ că',d.. Take Ionescu are și­­ programul. Tot nu-î dd ajuns spre a veni la, gu­vern. însuși d. Take Ionescu a spus ca are opinia, publică; și a­­legerile parțiale.. Este, exact,­a­­­ceasta?­.. Opinia publică nu­­ se poate­ definnL și nu trebuie să­­ se ia drept, opinie publice, ce spun ziarele partidului, căci, aceea e o opinie publică, artificială.­ Nu ne poate, dar spune că opinia pu­blică este pentru d.­Takev Ione­­scu.­­ Dar alegerile parțiale? . Foarte­ bine a spus d. Filipaneu că în alegerile trecute a fost ha­zardul care a ajutat ne conser­­vatorii-democrați. Succesele a­­cestora nu pot fi invocate ca o indicațiune; —­ele sunt­­ o do­vadă că alegerile­ au­ fost libere. Mai dovedesc în a­cel­aș timp cu guvernul liberal, făcând nume­roase reforme sociale cari­ au­ impus,­ multe jertfe, fatalmente a pierdut, provizoriu simpatia, a diferite Mase de la cari­ sau­ ce­rut sacrificii. .Alături de aceatea,a mai supt neroulți iJlațțiî din diferitele par­tide. . Aceasta este­ explicația psi­­h­ologică 3. succeselor partidu­lui' conservator-democrat, in care 9 colegii electorale- Ele deci nu pot fi de­cât­ manifestarea unor nemulțumiri­, iar nicidecum o indicație,­ că trebuie­ să­" vie" par­tidul conservator-democrat la­ guvern-De âiției,­ dacă reu,fita. conser­­v­atorilor- democrați nu 9 colegi­ are o­­ indicație,­­ trebue să aibă și reușita liberalilor tot în 9 co­legii o indicație și anume aceea a rămânerei guvernului. Oratorul, ocupâ­idu-se de de­numirea­­ partidului de conser­­vator-d­emocrat,, sp­une că e con­servator fiindcă d. Take Iones­cn a­ plecat de la­ conservatori, și e democrat fiindcă a intrat într’íi­Éul și 4­ Fiera, care — când s'a­ retras de la liberal! — a rămas numan democrat. In re­alitate, df. Take Ionescu nu s'a rupt da la­ conservator­ pentru vre-o idee, ci pentru satisfacerea ambițiunei sa de, și dacă uneori ambițiunea poate face bine, de multe ori face rău­. In­ rezumat, oratorul­­ sp­une că d. Take Ionescu­ nu prezintă nici un titlu spre a putea veni­ la­ guvern. Trecând la acuzările ce­­ s’au­ adus de oratori­ opoziție! refor­melor agrare, d. Missir spune că? nu sfid, poate aprecia o­­ lege după o­­ aplicare de­­ 1—-9 ani, dar nu se poate susține că reforme­le agrare n’au adus foloase, pen­­tru că în­ unele locuri au­ fost­ ca­zuri abuzive. De altfel, d. Take Io­nertcu a­ declarat că nu se­­ va atinge, de fondul reforemlor a­­grare care ev bun, c­i le­ va­ com­pleta. D. Filipescu a­­ spus că, va­ păs­tra ce e în folosul țăranilor, și va desființa ce m.i.. în, folosul lor. Dar aceasta ..nu . insamnă nimic, din momentul1 ce. nu, pre­cizează, ce an tune e in tolekul țăranilor și, ce. nu este. Trecând la reforma electorală oratorul, spune "că .colegiul unic este o condiție, sine. qua non, spre a se. a­junge la votul uni­ver­­sale ca­re să asigure ;srt.veranita­­tea națională. Chestiunea este însă.. oportu­nitatea .votulu­i universal."' D. Diam­andi crede că. e oportun a­­ctum.'.— du­ cred contrariul, deși. mă­ încălzește și pe mine eht.asi­­asmul d-lui Draman­di. Colegiul iliric' va­ fi..­pasul' spre 'votul -u­­toiveWa!.. care ,este­' reformă­­ pe care se vor baza, progresele vii­toare, iar noi vom putea,spune că suntem, demni continuatori a! .vechiului, partid liberal., (A­ p­lause),. Discursul il-hsî Delavrancia D. Velacrave,ea spune că nu va ține un discurs și mai ales un discurs­ lung. Nu va ține dis­curs, fiindcă, ziare material, nu răspunsul la Mesaj și­­ în Mesaj există numai partea privitoare la reformele făcute. Această parte era firesc să fie elogioasă, din moment ce era vorba de­ o­­perele guvernului. O a doua parte, privitoare la viitor, nu e­­xistă. N’am­ să întreb guvernul pentru ce prezintă, un­ asemenea Mesaj.­­ Când guvernul A­», veni cu, legi noul—­dacă va veni—­ a­­tunci le vom discuta. Până a­­tu­n­ci nu putem «discuța. Dar, este o parte­ în răspunsul la. Mesaj în care se­­ spune ea: „Situația ca. Regat va fi păs­trată și întărită.“. Ce înseamnă aceasta.. Oare a atacat cineva dinăuntru, or!­i ie afară Regatul, ca să se facă promisiunea că situația ca Regat­,va fi­ poste-ate? Oratorul erade că, d. Miș.sîV, raportor, a.fvoit să spue ca ,se va asigura consolidarea Statului, nu­­ a Regatului­, și îșî exprimă dorința ca fraza să fie modifi­cată. ■ La începută­ discuție! la­ Me­saj—spune d. Delasmincea —ați auzit două di­scursuri:­­unul foar­te lung și altul foarte frumos, unul voind să facă­ portretul dr lui Carp, altul dorind să dis­cute politica d-lui Carp. Dar ce condițiuni morale și intelectuale ți se cer ca să faci portretul cuiva? întâi, să fii om de talent. Despre, această însu­șire n­u voî vorbi, fiindcă,­ e o chestie de apreciere, ți se mai cere să­ fii întemeiat, p­e fapte nediscutate. Poți privi întrun­ mod simpatic to­ți antipatic fap­tele omului al cărui portret vrei să-l faci. Chestiunea, a iasă că faptele trebuie să fie nediscuta­te." Astfel aș vrea să știi­ de un­de a scos d. Păltineanu că d. Carp îșî tratează in mod serios partizanii de gugumani? In ca­re ocaziune a pronunțat, d. Carp acest cuvânt? : Nu­­ ne spune-Dar să spunem că, ar fi așa. Probabil, ca cine s’a supărat a părăsit pe d. Carp. (Ilaritate). Când a spus d. Carp unu­ mi mster­abil că în altă țară, ar fi subprefect? (Voci­. Ta spus tu! Ster­iade). D. Delav­rânced: Dacă o să, vă luați după ce se spune și ce ați auzit,­ o să" vă pară răiL "Tlash­ tale). Când . a spus d. Carp, că va,fa­­ce o inmormântar­e de clasa" I lui La­scăr Cata­rgiu? Nuri - om serios care, să spună că a auzit aceasta,.­ Când a spus d. Carp, iu ce ocarina^, Regele, și Donul bantul? Le-a pronunțat, du­­­pă război, atunci' câtod' tiaî viî­­deam în Rege pe- ub, c­âpîtoț3 glorios și ip dorobanț pe ffl-urife­nii acele­ gtoriî. Și cu teamen»» lucruri:sa încercat,portretuli’ii nu­ om mare! Și a, apăru­t- '.în-;a­­cel portret d. Carp, când mare, când toarte", mip, cere in­­coherenț,­a­ fost:o­ mâzgălitură făcută., cu bidineana-D) Pătimneăriu. - <>r­gur­tuf in ch­estie personală­“ ' D. Delavra­ m­ea. — Ce ați opih ne dacă, m'aș a­puca să­ fac­ po t­re­tul lui Lascăr Catargiu­ i^Ai câte, am audit?’Trabuc șCaTtau! esențiale care săpa^ un om, care s­ă­ fie "cofir«deșt*& personalități!--omului­­ pe descris".- Ce ar îd&emns. dacă ■»«!.­­vorbind de marele,­­«ia ceea. ce s’a zis de atâtea că s ar fi exprimat, am­o*.". vreau­ Transilvania,, fara .tran­­­silvăneni.Saü .daca. aș rspșra. că Brătianiu a spusi .-A prctefe­­rat. boți­ și asasiniate“ ? . . Aș face o­­ operă nemernic», dari că­ aș face astfel portretulyumiâî oro esti Brătianul care vorf­es­'h? totdeauna admirabil, răaâpâns*­­d­ind lumin­a.' Eî bine, după cum Hirnen! n'ar fecan’arag’ te pe Ion Brătianu ,într'un ase­­­m­enea portret, tot .'ișy, iiimeni nu va recunoaște p? d. Carp îs ceea ce­ s’a făcut.­ . . . Dar ca să­ fac­ un portret, mă? trebue să poți,să privești­ în fa­ță pe-acel pe care­­ vrei să-l desert, să aî autoritatea morală. 'Altfăl, e păcat 'și de muncă, e­ păca­t ori de ramă, pentru că puma!­rama e ceva, portretul nefiind uimic''. D. Take Ionescu, discutând politica d-lui Carp, a calificat-o drept politică negativa- D. Cam­ politică negativă­? Da­r oare <J­. Carp nu și-a insemnat- toate 4. den­e de la­ 1882? !>. C­a­rp n’a ta­sextinat nimic,’nici ca" a,refe­­rici ca., tradiție,-- a însemnat, ’­­r»­ă foarte mult, a tosermiat' numai prin. abundente, idivitor: -.sab­ ia? ceea ce a făcut d. Take. I­on­esul este o ofensă paramentarâ ca să adua d-luî Carp. D. ‘‘.'arp a tot­ semânătorul ca­re­­ a sem­ânat i?2 aici! au­ cules roadele. " " Oratorul amintește legea mine­lor a d-luî Carp ; spreie‘câ­ 'd, Carp a vârât aproape cu d'asu­s ideea inamovibilităței în­­ magi­stratură. Reamintește de asem­ș. nes­chestia etalonului, datorite tot d-lui Carp ; apoi reforma, ad­ministrativă propusa, tot ide­i§. Carp,, ca singura condiție pen­tru ridicarea țărănime!. D Carp urmărește o civilizație adminis­­trativă, cum o are Austria și apă Mirprinde cum d. Take.Ignasiiu, care a prim­it­ legea administra­­­tivă. a d-lui Carp, i se c-tragete­cum. J­­' ' ; ' D. take. Isvescu. — , Cer ventel in chestie personală D- Belavrav.c.M. — Daca '.E­ste azi un­­oro din generația ""toba, care să fii plin de idei. Este’ d.. Carp Este clar nejustificat să 'se spue câ. d. Cam duce o raliu­m negativă. .'..j fi. Oratorul spune ca va trece pe­sta cele spuse de d. Diamandi privitor la declarațiile : d-lui Carp la­ politica externă»; . D. Dw.mrtndy. — Mie mi-ar fi convenit să, vorbiți. D. Delavrav^ec. — Eu n'a jos specialitatea, politicei externa Dar știu ca acum un an, când':!» discuția mesagiulu­ d Caro și-a expus programul sau in politica externă:’Camera î­n.aplau­dăt.' -D. Ducai—­ Este inexact: -'țieat sultățî . J Monitorul ‘ OficialL...­?, ■ D. I. Brutaniu. — .'Carceraí'*’ apla­udat parț!'!din programul d-în! Carp , dar au fost. părți »T>® car! ral numai, că nu ■ le-au­ ’.te>­plaudat celelalte paride'î',dar nu le-au aplaudat.. l­ic! , partizăriLt d-luî Carp. D. Delavrancea... — i Este­.dar..a­­­devărat că a.țî aplaudat ...părțî din programul d-luî Carpi ! Nicî nu: puteați aplauda tot­ pregi^.-. mul, câte­ atunci-n’ațî mairsta’-re banca ministerială- - .. Oratorul compară atacurile .Îm­potriva d-lui Carp 1. cu-;apeleVugi­luri cari­ se ridică atunci­­ când se.. isbesc turbate de murit to d.ă­r ca.ri pe urmă, se smîșteșci și.-iSă’ mân tot la picioarele­­ muntelui care­­ veghează asupra 1 ■ tor,­­căci muntele nu dispare­ S­VMSVVT TOtfl ARV­ MkMRIBäfe WPtiBi A Wffitt Pini I J­. S. Misir D. Barbu Delavrancea ^ 86) Cele două mame - MARS ROMAK FASîORiItI.­­• do • EMIXI MICHIEBOVR& PARTEA A TREIA iv . Taina comitelui —­ Ce fel, zise d. de Coulange cu mirare, îi făgăduise.?! că o Te î’ lua de soție? ,E rău, foarte rârî! —­Da,­­ e foarte­ räu, dar vo­­iagxv să-mi îndeplinesc făgădu­ia!­a. —­­ I-ai spus ' atunci adevăra­tul läc nume ? . — .Nu. — ‘De ce ? #.— Mi-e era­­ rușine de minuni­­*tat ce-i ispusesem. Voiam să î t­i nun în ultimul moment., Ea cîș­­tiga­- abia cu ce trăi Vioi! să-î închiriez o casă mai buna, sa-i dau­ câteva giuvaeri caJe. Ea re­fuză tot.. „Nu, îmi zise ea, voesc să ră­mân, în ochii mei demnă, de d-ta. „închiriasem un mic a­­partament în­ strada Richelieu. Gabriella venea câte­­­odată la rauie. Intr’o zi, șase săptămâni înaintea expirarea concediului, m­eul, primii ordinul de­ a mă întoarce îndată la Brest pentru a pleca, în Antelle. Eram înain­tat. In ori­ ce altă împrejurare, această­ înaintare neașteptată m'ar fi bucurat, o privi! ca o a­­devărată nenorocire. Plicul mi­nisterial, îmi­­ fusese adresat la sora mea și nu l găsi­ decât du­pă 3 zile. Abia îmi­ rămânea tim­pul­ trebuincios ca să ajung la Brest. ..Ce era de făcut ? Ordinul era formal.Trebuia să plec. Aler­ga! in strada Richelieu unde lăsaseră niște hârtii; scrise! câ­­­teva­ rânduri Gabri­ele îi­­ mă du­se! la­ gară și pleca!, portă Cea­suri' după’sosirea mea Ta- Brest ,marinariî corabie! mele, ridicau, ancora. Atunci scrise! o lungă scrisoare Gabriele!, explicându-i motivul grabnicei mele plecări, spunând­u-î tot­ adevărul; îi ju­ram că mi o voi fi uita, că o voi­ iubi totdeauna, o voi îî­­ uâ de soție îndată ce ne. .vom în­toarce în Franța. Ii t arătam în acelaș timp cum trebuia să facă ca să-mi scrie și-î dam adresa notarului meu la Saiîitefi, ru­gând-o să se adreseze la dânsul de câte ori va avea nevoie de bani. Această scrisoare trebuie să fi sosit­ în Franța la o lună după plecarea mea. I-am­­ scris de mai multe ori: toate Scrisorile au­ rămas fără răspuns. Și, în loc de a o uita simțeam că o iu­besc­ mai mult. Iți închipui cât am suferit. Mă întors­! in Franța. Trecuseră două ani și jumătate. M,l> duse­ mp­! întâi la Sisteme. Acolo găsii­­ici ■ scri­sori, pe cari le adresasem Ga­brielei, fuseseră trimise de ad­ministrația poștelor care nu ga­sisic. .pe­­ perisoana careia erau a­­dresate. Nu am știut nici­odată ce se făcuseră celelalte. Plecat îndată la Paris dar mi putu! să mai găsesc pe, Gabriella, go mu­tase deja­ hotelul unde locuia mai înainte; eșise dela, prăvălia unde lucra. Vru! să..afln pentru ce..și stăpâna case! îmi povești tot ce .știa..... Nenorocita era gre­a.­.fugise ca ,să­ să-și ascundă descrioărea. — Biată fată! zise marchizul, care era și el foarte mișcat. — Era să­ fie mamă, reluă contele de Sisteme, mamă a u­­nui copil al cărui tată sunt eu! Și sărmana a­­ picat neavând nici 25 franci în buzunar. Nimeni nu mai știa ce­, se făcuse. Am întrebat pretutindeni, am cerce­­­tat, nu am putut afla nimic. Mă duse­ la Orleans; total ei murise. Gabriella nu venise să­ ceară partea ei de moșteniri:. „Măm înto­rc, la­ paria , și am aflat cu grează". ca . Gabriella nu primise nici­ una din scriso­­rile mele, nici chiar cele dintâi. Chelnerul căruia i-o dădusem, îmi mărturisi că, perzând o, nu a putut să spună fetei decât ceea ;el știa, adică că plecasem cu cea mai mare grabă. Astfel Ga­briella a putut crede că am în­șela­t-o, că nu­ o iubeam, că fu­geam de dânsa ca să nu mi țin­ promisiunile lui ' s'a dus să-și ascundă rușinea... în­ aju­nul de a da un­ copil contelui din Sisteme care are o avere de­ mai multe m­iloane. Ah­ cumplit m'a lovit soarta, și cumplit, am fost pedepsit. . voi fi duce veșnic cu mine remușcarea greșelei mele! Mai trăește Gabriella? A născut acel copil? Nimeni­­ nu știe ni­mic. Ce s'a făcut ea? Ge ș’ați fă­cut amândou! ? Nu șt­iri, nu voi ști poate nici­odată. Și această, neștire, va fi chinul vieți?! mele. Amintirea.Gabrielle! fși .a copilu­lui și m­ă urmărește vțretutin­­­­denî. înțeleg!, acu­ro. Jîduard, înțeleg! pentru, ce simt trist ? Da, răspiind marchizul, dar iertarea vine după pocăin­ța. Vei uita.. — Nuri odată. Voi­ trăi din amintirea mea­, din regretele mele, din remușcarea mea. Ce! mai bun! prieten! ai meu­ se miră că nu voesc să nta. însor. Mi s’au­ prezintă 1. fete . frumoase. Dar nu maî pot, să iubesc, și mi se pare că? căsătoria fără iubire…e profanarea unui lucru sfânt-Nu mă voi­ însura nici­odaia; v­oitl rămâne credincios singurei me­le iubiri și nu voiu da­niei unei temne! numele de­­ Sisteme­ ce I-am­ făgăduit alteea. Comitele tăcu puțin și apoi re­luă : — Știi, mi-a venit o idee : că fiul tău ar putea să ia de ne­vastă pe nepoata mea, pe Eme­lina. — Vo­i; avea ocaziune să sți în­tâlnea­scă des; dacă se vor iubi un ch­.nifi voiți opune căsăto­rie­ . lor. . -- Iată unde am ajuns, reluă, cu asupra'crique d. do .Sînternqc să.. fac planuri­ de fericire pe capul a două copii. INIMA GABRIETET Gabriella și Melania, mergând foarte repede, ajunseră ■ la po­dul de la Coulange. Până acolo nu schimbaseră nici o vorbă. După ce trecură­ podul și se a­­flară pe drumul ce duce la Mie­­rau, Gabriella se opri. — Ești ostenită, îi zise Mela­nia. Nu­ vrei să ■ ședem puțin aici ? — Da, răspunse Gabriella, să ședem. Șezură la marginea drumului. În fața lor, pe malul drept al Mariei,­­se­­ vedea castelul. Ga­­briella căuta să piai...vadă ,pe copil și­ cei douî bărbățî Care îl însoțeau­.. Au­ intrat, in parc, sî - zise Melani­a, care ii ghicisse gân­dul. ’v . ' ț -- Da- aü,intrat în­­ pa­rc,­mu mură Gabriella. — Vezi..­am reușit;' nu, hi­pi l-a! văzut, dar am putut r­a-1 • s­ruțî. ■ - Da... A! vorbit cu marii zil,f Melania, ce­ ți-a spus ? • Mai , întâi s’a, mirat, că,­ întâlnește la Coulange; ăp’c după ce i-am lămurit faptului părut bine. —- Nu mă­­ va împiedica , să revăd? --- Din , contra, ne-a rugat , venim la castel. „,Și era să’țî­­ reînoiască/înv­iarea lui,, dacă Taî fi, lăsat, tim să­ vorbească. Gabriella plecă capul și,­ țăci — Vrei să-țî spun drept, re!U Melania, eu nu înțeleg purtă ; cum de ce a!'plecat așa reped' — Oh ! nu poți să ? înțelegi»­. -- Du­pă ce și­ sărutăt! copilu­l! ,venit;,,spre marchiz ca,*; să vorbești. •'j* ; ■ ■ ‘-Í

Next