Universul, aprilie 1911 (Anul 29, nr. 89-115)
1911-04-01 / nr. 89
VEDEREA GENERALA A ORAȘULUI ATENA ȘI ACROPOLIS Calendar pe anul III 5 Ortodox Joi, 31 Martie.— Cuv. Ignatie. Catolic Joi, 13 Aprilie. — Joia Mare. Râs. soarelui 5.39. Ap. soarelui 6.53 UNIVERSUL are următorele linii telefonice: Administrația ..... 6162 Redacția..............................1188 Străinătatea.........................2015S București, 31 Martie 1911. mmațarismmm felte mijloacele de moralizare ocupă, un loc din ce in ce mai însemnat convențiile de extrădare ce se încheie intre diferitele State. In adevăr, când oamenii slabi de fire sau aplecați spre rele știu că prin fuga din țară nu vor scăpa de urmările faptelor lor, căci oriunde stor refugia vor fi prinși și extrădati, gândul acesta trebuie să-i înfrânezze și să-I împiedice devizele. Parlamentul nostru a aprobat unele acestea o, nouă convenție de extrădare, încheiată de Sfatul nostru cu marele ducat de Luxemburg. Articolul 2 al convenției cuprinde lista faptelor — 36 de puncte — pentru cari se va admite extrădarea ■ între cele două State. Cităm pe cele mai de căpetenie : 1) Omorul, asasinatul, paricidul, infanticidul, otrăvirea; 2) Amenințările de atentate contra persoanelor sau contra proprietăților. Ofertele sau propunerile de a comite o crimă saude a participa la dânsa, sau acceptarea ziselor oferte sau propuneri. 3) Lovirile date sau rănirile făcute cu voință când a rezultat, dintr’însele o boală care s’ar părea incurabilă sau o incapacitate permanentă de a lucra, o mutilare gravă sau moartea fără intențiune de a o produce. 4) Administrarea voluntară, sau fără intențiune de a produce, moartea, a otravei sau a altor substanțe putând, produce, moartea sau altera grav sănătatea. 5) Avortul. 6) Lepădarea sad, părăsirea de copii; 7) răpirea, tăinuirea, suprimarea, substituirea , sau supozițiunea unui copil; 8) răpirea de minori; 0) violul; 10) atentatul la pudoare comis, cu,sau fără violențe sau amenințări, asupra, unei persoane sau cu „ajutorul unei persoane; díj' atentatul la burr de moravuri; 12) bigamia; 13) atentatele contră libertății individuale și inyibrări nității domiciliului comise de etntre particulari; 14) falsificarea de monoic, cuprinzând: contrafacerea și alterarea monetei, emisiiunea și punerea în felrculațiune a monetei contrafăcute sau alterate ; 15) contrafacerea sau: falsificarea de efecte publice sau de bilete de bancă, de titluri publice sau private; emiterea sau punerea în circulație a acestor efecte; titluri sau bilete contrafăcute sau falsificate; falsul în scrisuri , autentice și publice și în scrisuri private și „în depeșî telegrafice, , sau întrebuințarea acestor depeșî și scrisuri, contrafăcute, fabricate, sau falsificate; 16) contrafacerea sau falsificarea de sigili?, Umbre, mărci 1?) mărturia mincinoasă înaintea justiției, declarațiunea falsă, din partea, experților sau interpreților, mituirea de martori, experți sau interpreți; 18) jurământul mincinos; 19) Deturnarea și delapidarea comisa, de funcționari publici; 20) coruperea funcționarilor publici, a judecătorilor și a juraților; 21) incendiul; 22) asociațiunea de ratifăcători, furtul și tâlhăria, furtul cu violență; 23 Estorsiunea; 24) escrocheria, înșelăciunile; "25) deturnările, abuzul de încredere; 28) Bancruta frauduloasă și fraudele făptuite în falimente; "27) deturnarea, distrugerea sau degradarea, ele obiecte sechestrate; 28) faptele atentatoare la siguranța circulării pe, căile ferate; 29) distrugerea totală său parțială de constructiuni, do, căi ferate,de mașini cu aburi sau de aparate telegrafie sau telefonice. Se va mai admite.cstrădarea pentru amestecarea în mărfuri a unor materii putând provoca moartea sau vătăma sănătatea, pentru distrugerea de instrumente agricole, pentru distrugerea sau otrăvirea vitelor, pentru tăinuirea obiectelor furate sau sustrase, cum și p pentru asistența dată la suprimarea urmelor unui fapt. pedepsit de lege sau la evadarea unui criminal. ős la Societatea istorică Aseară, la Societatea istorică, în saloanele Eforiei Cretzulescu; d. N. I.. Apostolescu--.-a vorbit despre ,,Cântarea României“. D.-sa a început prin a vorbi de mistificările literare din Franța și în genere din Occident, în veacul al XIX-lea și în urmă a arătat cum ,,Cântarea României'1, pe care.-Bălcescu'spune că a găsit-o intr’o mănăstire, și al. cărei știl dovedea că era din epoca curentă, nu e de. Alecu Russo, după cum s'a crezut, ci chiar de Bălcescu. I. Al. T. Dumitrescu a vorbit, apoi despre ..Lev împărat“, arătând de unde ar veni acest nume popular. D-sa: crede că împăratul Galei a fost îngropat, la Romula și „Lor“,ultima silabă a numelui lui, a rămas în mintea poporului. Romula ar avea deci, după conferențiar, o deosebită importanță. Amândouă conferențiarii au fost viu felicitați dle un auditor select. V. A. Ședința Consiliului comunal AL CAPITAL.! Noul consiliu comunal al Carpitalei, de la constituirea sa, a ținut el, la 4 d. a., întâia ședință, sub-președinția d-lui primar D. Dobrescu. Alegerea câini de al doilea ajutor de primar D. I. Dobrescu «comunică consiliului răspunsul ministrului de interne, că, întrucât, consiliul de miniștri a stabilit, că pentru orașul București e indispensabil postul de al doilea ajutor de primar, nu mai o nevoe de o prealabilă aprobare în ceea ce privește înființarea acestui post. Ca urmare, procedându-se la alegerea prin buletine de vot, t Mircea Podicaru-Bordea întru* peste 22 voturi din 26 de volantă și ■« pmdldnyjit, ales al doilea afiilor da primar:. D-sa mulțumește colegilor d-sale și la"loc" în stânga d-lui primar. 'Au fost Iriiî buletine albe și un vot pe rumbele d-lui V. Rinboi. '» • ■ ■ Delegații La consiliile societăților comunale So alegi d. N. G. lonescu, censor și d. Florea Georgescu supleant în consiliul de administrație al societății pentru construirea de locuințe cffine. So alege de asemenea, d. D. Grozdea cenzor supleant în consiliul de administrație al societăței comunale de tramvai. Budgetul D. Chiriță Mihăiescu, directorul comptabilității, — citește expunerea de motive a profetului de budget pe 1.911—191?, care nu prezintă cu 16.192.669 lei 10 bani la venituri și cheltueli. Din sama înscrisă la cheltueli 562.892 lei 09 bani formează fondul pentru deschidere de credite. extraordinare și suplimentare. Fată de budgetul în curs, noul budget se prezintă cu un spor de 1.739.016 lei 88 bani. Se ia în discuție. D. Malmesen crede, că, întregul spor budgetar ar fi trebuit să servească' pentru tmbranăfățirile ce sunt de făcut , la periferia orașului, .. .. potrivit chiar, dorinței exprimate atât de d. ministru Marghiloman, cât și deci Dobrescu, cu prilejul ședinței de constituire a consiliului. D. Th. Jihad e de părere că ar fi trebuit să se dea suma necesară pentru constituirea corpului de pompieri. Adaugă că ar fi fost de dorit să se comunice mult dinainte consilierilor proectul de budget. D. dir. Disopol găsește oarecum drepte, obiecțiunile colegilor d-sale dar amintește că consiliului sta constituit la 24 Martie și că timpul, de care s’a putut dispune a fost prea scurt pentru întocmirea budgetului, astfel că nu s’au putut, studia amănunțit toate aceste chestiuni. Budgetul fiind isixranat chiar în ziua votarului, nu se putea comunică mai înainte. D. Dobrescu dă explicațiuni asupra întocmirii budgetului, de care s’a ocupat stăruitor, cu toate că se afla bolnav. Inch.ee asigurând consiliul că și d-sa e preocupat tot ,atât de mult ca și ceilalți membri ai consiliului de îmbunătățirile ce urmează, a ,sa face la periferie. Fondurile iestinate diverselor lucrări tehnice nici nu s’au repartizat ,încă. In ceea ce privește corpul de pompierii,, mi s’a putut face mai mult deocamdată, deciâV, să g^i înscrie, pe lângă subvențiunea anuală de ISO vini M, încă aproape 10 mii lei pentru cumpărare de instrumente. Se votează budgetul și rămâne să se trimită spre aprobare ministerului de interne.Casa lucrărilor orașului Se votează budgetul, azilului Otet&loșânii pe 1911—1912. Se numește d. consilier. Fl. Rianu, inginer,,membru în consilii.)"] de adiii".'intratio pl Clicei lucrărilor orașului. Numirea în același sSfistiu a unui Administrator al unei insttațiuni financiare (străină de primărie) se va face într’o ședință viitoare. Modificările aliniere Se ratifică modificarea alinierea căei Victoriei între scuarul Sărindar și piața Teatrului, stabilindu-se ca retragerea imobstelor sa se facă numai în partea stângă, dinspre clădirea Luvrului. Se ratifică revenirea la vechea aliniere a Bulevardului Schitu Măgulcariu. . In urmă se citește procesulverbal dresat, de dl. I. Protopopescu-Pakc, pentru verificarea casei comunale, în ziua constituirei consiliului. Ședința se ridică la orele 6 d. a.• 8—C. lASGOAM WL ALBĂ Salonic, HO. — O nouă luptă, care a ținut un ceas, s’a dat lângă Tuzi întrerupe și albanezi. Turcii au rămas învingători, respingând pe răsculați și fugarindu-î. Albanezii s’au refugiat pe teritoriul muntenegrean. Constantinopol,' 30. Guvernul muntenegrean a călcat din avansairalitatea punând la dispoziția tribului Maxisarilor puști și fanrai, precum și provizii șs hrană și monițina?. Poarte a protestat din nou prin o circulară adresată marilor Puteri contra acestui nou act de dușmănie a Muntenegrului, Constantinopol, S0. — Din Scutari au plecat 9 batalioane pe câmpul de luptă. Arderea unei fabrici DE MOBILE Adjud, 39, —• Astă-noapte, în mai puțin de 4 ore, a ars fabrică de mobile din Adjud, a fraților asociați Naum Petru și Mihalea Sotiriu, concedată d-lui N. Rotman, din Brăila. Pagubele se urcă la aproape 160 mii lei. RETOLTA P8980 KM DIN FUANȚA Paris. 30. — Senatul a adoptat ori o ordine de zi de încredere in guvern în privința desființărei prepozițiunilor relative la împărțirea regională. Acest vot a primit o vie mișcare în culoarele Camerei. Guvernul va fi interpelat azi ta Cameră spre a se ști ce fel de atitudine va lua în urma acestui vot. Paris, 39. — In urma hotararii Seantului Kop.desființa legea prin care se limita districtele podgorenilor, a izbucnit in departamentul Marne o revoluție formală. Podgorenii din trei sate s'au strâns în număr de mai multe mii și au pornit la Dizy și Magenta , au spart porțile fabrice tip șampanie a contelui Castelane și au o pustiită întreaga fabrică. Au dat apoi foc caselor și rmtonelor. Răsculații au ridicat baricade în contra trupelor de cavalerie. Indy au atacat o altă fabrică. Dragonii au fost întâmpinat! cu strigăte de : Jos armata ! in această ciocnire au fost călcate în picioarele cailor soțiile mai multor podgoreni. Mai mulți dragoni au fost răniți. In strigăte de Jos falsificatorii de vinuri! au devastat mai multe pivnițe. Stradele sunt ocupate de trupe. Reims, 30. — In urma știrii votului dela Senat, 2.000 de freci din toate satele, văci răului Marne s'au adunat și s'au îndreptat spre Dity unde au sosit spre seară. Mulțimea de manifestanți a spart ușile pivnițelor unei case de vinuri de Champagne, distrugând tot ce au găsit, și făcând apoi cu materialul gard in pivnițe trei baricade de acurmezișul stradelor principale. Dezordini grave s'au întâmplat in orășelul Damerg, unde vierii au devastat pivnițele a cinci case de vinuri de șampanie, spărgând bulonele și sticlele.Două escadroane de cavalerie au fost oprite de baricade și la miezul nopții nu erau încă in stare de a pătrunde in sat. La Dizy au fost trei răniți.. „Finasa Steană" este titlul Hoalui roman, a cărui fishii care va tacsite în curând în foiletonul și arata nostru „Frei« Mexicană» are o acțiune de un interes cam rar s’a varat și primele capitole descriu o idilă petrecută în toiul revoluției ce a adus căderea împăratului Marijaiban și îm-T Tr. .» dramă sfâșietoare, ale cărei scene pasionante, autorul le descrie cu o raia masstrie. Ia FRUMOASA MEXICANA nu există decât scene reale, rupte din viața noastră, dar cu totul emoționante, înduioșătoare până la lacrimi. Cititorii ne vor fi recunoscători că le-am procurat citirea unuia dintre cele mai pasionante romane din câte s’au scris până Mutarea falitului fraudulos focuit la Ierusalim Constanța. 30.—Falitul fraudulos Aron Rosenfeld, fiind extrădat de către autoritățile egiptene, a fost adus azi dimineață cu vaporul,,România” din Alexandria. F 1 va fi trimis siguranței generale a Statului. Brăila. 39— Comerciantul Aren I Rosenfeld, care a dispărut și a fost nins la Ierusalim, fusese condamnat la tribunalul local la 4 ani închisoare pentru bancrută frauduloasa. noimininim ilelapi&aff&ff BiHî S. Sastaszo Slatina, 30 Martie Azi a venit înaintea tribunalului de Olt procesul lui Eugen Sastano, fost diriginte al oficiuui poștal din localitate, acuzat că a delapidat suma de 42.000 te din casa poștei. Inculpatul neagă că a delapidat acești bani, iar cei cheltuiți în străinătate a fost 2500 Lei împrumutați de la Banca agrară din Slatina. Partea civila, reprezentată prin avocatul Statului Georgheanu, face istoricul delapidării banior, a falsificării pașaportului scos de la prefectură și cere condamnarea inculpatului și respăguiri către Stat, în sumă 1043.111 lei. In urma rechizitoriului procurorului și a pledoariei apărăatului, tribunalul, după o deliberare de o jumătate de oră, iondamna pe Castano la doua mi închisoare direcțională și 13.111 lei despăgubiri Statului. CAMERA — Ședința de la 30 Martie — Se deschide la 2 și 10. Prezidează d. C. Olănescu, D. C. Bambașa spune că di, cu ocazia intreroperei ce a făcut-o . d-lui Take Ionescu când vorbea de răscoale, a fost pastrofat de d. Miiea, dar din cauza zgomoti’lui, n’a auzit bine fraza spusă de d. Duca. In ziarele de azi dimineață însă a citit că d. Duca ar fi spus următoarele: .,Nu mă miră că d. Bacalbașa calomniază !“ Dacă fraza este așa, atunci cer cuvântul în chestie personala. D. Duca. — Fraza rostită de mine e următoarea : Nu mă miră, că d. Bacalbașa, care a calomniat’instituțiile țărci, calomniază și acum. D. Bacalbașa. — Cer cuvântul în chestie personală, deoarece d. Duca își menține fraza. DISCUȚIA BUGETULUI Cuvântarea d-lui N. P. Ianovici Se continuă discuția asupra bugetului. D. M. P. Ianovici; raportor, având cuvântul, răspunde criticilor aduse d ie- oratorii opoziției, spunând, că liberalii au sporit cheltuelisle Sfatului și numai grație autorității d-lui Gostinescu s’a putut unifică bugetul. D-sa arată că prin modul cum s’a alcătuit bugetul, rezervele fondului comunal au rămas intacte și vor fi distribuite la timp cum prevede legea. Arată că la ministerul de război și d. ministru a găsit, un fond special, denumit fond de hrană, care ajunsese la peste 3 milioane și care se alcătuia din economiile de hrană a soldaților. Dar asemenea fonduri sunt o călcare a legei cognotabilității Statului, pe lângă că în cazul special de la război, era și o faptă urâtă ca să se creeze un fond special din economiile de la hrana soldatului. Este o greșală politică financiară cu excedentele de casă și cu fonduri speciale, atunci când sunt necesități cărora nu li se poate face față, cum sunt în armată. Guvernul a preferat, ca, în loc ca aceste excedente și fondurile speciale să crească, să îndestulăm armata. Ocupându-se de evaluările făcute în buget, urătorul spune că ele simt toate exacte. Arată apoi că nu s’au putut face economii de personal, din cauza legilor în ființă, în bugetul viitor însă,, grație reformelor ce le va aduce guvernul, se vor face reduceri de personal și astfel se vor realiza economii. Oratorul spune că și opoziția poate vota acest buget, pentru că mai curând sau mai târziu se va ralia la notifica financiară a d-lui Carp, cum s’a raliat și la alte idei. Cuvântarea d-lui ministru Fili- p. Nicolae Filipescu, ministru de război, luând cuvântul, spune că n’a căutat întru nimic să strice ceea ce s’a făcut de predecesorii d-sale la război, ci din potrivă să continue opera începută. D. Take Ionescu a criticat crearea diviziei a X-a a artileriei. Trebue să, spun ca n’am meritul acestei creațiuni. Am găsit lucrul hotărât. D. general Averescu a făcut un referat, în care premurea crearea unei a X-a divizii. Referatul a fost discutat în consiliul de miniștri liberal. D. Take Ionescu ne-a mai acuzat că n’am consolidat îndeajuns bugetul ministerului de război, din momentul ce am dat extensiune armatei. Este inexact, deoarece am sporit mai toate capitolele, am sporit sume pentru concentrări și matevre ca să se poată chema la concentrări și la manevre toate contingentele. S’a spus că noi suntem in contra excedentelor. Este absurd. Desigur, noi am fi încântați să avem excedente, dar voim ca toate cheltuielile să fie prevăzute în buget. Noi suntem în contra expedientului partidului liberal ele a era la excedente. Liberalii tăiau cheltuelile absolut necesare, spre a obține un excedent, dar în cursul anului acopereau cheltuielile necesare din excedent. In altă ordine de idei, oratorul spune că dorința d-sare a fost de a nu se infiltra politica in armată. Astfel, la 1 Ianuarie am primit din partea unui ofițer o scrisoare de felicitare în care spunea că mă felicită și în calitatea sa tip conservator. Eu am trimis scrisoarea colonelului său ca să-i facă aspre observațiuni, căci nu aceasta e purtarea unui ofițer, care nu trebue .să facă politică. S'a spus ca ofițerii au votat în alegeri și s’a publicat în Viiloars că se cunosc ofițerii cari au votat. Am trimis aghiotantul mort la acel ziar și î s'a refuzat numele în două rânduri. S’a spus însă ÎTitr’âU, ziar că, se va aduce la triburi» parlamentului numele. Țît bine aștept, și azi. D. (îh.ifc.. — La Giurgiu n’au votat ofițeri? .V. Filipescu. — La Constanța și la Giurgiu au votat ofițeri, dar eu eram ministru de opt zile și Tjți dădusem încă nici un ordin. De altfel, tocmai faptul acesta a determinat ordinul meu și pot să afirm că n’au votat decât doi ofițeri asimilați: un doctor și un adjunct, cari au și fost pedepsiți. Fapt e că noi, cari am fi putut, uza de voturile ofițerilor, nu le-am uzat și desigur că n’am fi trebuit să recurgem la ingerințele ce mi se atribuie, când aveam ofițerii ca să voteze. Dar noi am voit să înlăturăm armata de la luptele politice. Fiindcă vorbesc de ingerințe, eu așteptam să văd dacă se va vorbi ceva despre evenimentele de la Roman. Nu s’a spus însă nimic, deși în timpul campaniei electorale nimic nu s’a spus mai grav ca despre cele petrecute la Roman. Eu am aci dosarul, ca să răspund și să arăt ce s’a petrecut la Roman. La Roman prefectul a fost în primejdie și a telegrafist aceasta soției sale. Prefectul a fost sechestrat în casa lui de d. Morțun. D. Duca a spus că d. Carp a colaborat cu Ion Brătianu în chestia Dunărei. Adevărul e că d. Carp a scăpat chestiunea Dunărei, atunci când Brătianu nu mai era capabil să scape nimic. D. Duca a mai spus că d. Carp se laudă că a dat un milion de pogoane la țărani. Fapt e că Ion Brătianu vindea proprietatea Statului la favoriții regimului, pentru ca să creeze în partidul «an milionari. După ce liberalii au spus că este o primejdie ca sa vie convemitorii democreti la guvern, au făcut cartelul cu ei și au dus împotriva noastră acea campanie viötijitS, atât de cunoscuta. Acel cartel imoral a fost înfierat chiar de d. Fiera, care l-a respins și a declarat că se desface de cartel. (Aglause). Dar liberalii ne acuză pe. apo că nu facem o politică de reciprocitate față de ei. Liberalii sunt aceia cari niciodată n’au dat concurs conservatorilor. Ei bine, dacă voiți reciprocitate, atunci trebue să vă conduceți așa Încât să se poată alterna la guvern cele două partide fără ca un partid să acapareze totul. Puteți să acaparați toate institutiunile, dar nu puteți acapara prin Stat. Institutiunile privilegiate de Stat. (Aplause). Dacă continuați să procedați cum ați procedat, atunci nu numai că nu ne puteți cere reciprocitatea, dar vom întrebuința în luptă aceleași mijloace în potriva d-stră. (Aplauze). Cuvântarea d-lui ministru AL Marghiloman D.Marghiloman, ministru de interne, spune că acel celebru buget și acea celebră conversiune, dacă au dat mult de vorbă în jurul d-lui Take Ionescu, nu i-a făcut însă reputația de financiar versat și cumpărat Bugetul acesta nu este bugetul definitiv al partidului conservator. Am căutat să trecem în buget cifrele cât mai apropiate de realitate și în acelaș timp am introdus în buget controlul parlamentar. Pentru acest control s’a făcut încorpoarea bugetelor speciale în bugetul general al Statului. Se spune că bugetul nu va avea excedente. Nu se poate ști. Nici bugetele trecute n’au avut excedente decât grație anilor buni. In ce privește declarația d-lui Carp că se vor face reduceri personal, oratorul arată că la terne s’a făcut o reducțiune de funcționari, reprezentând un milion de lei. Recunosc că idealul e să avem funcționari mai puțini, dar mai bine ,pregătiți. Este inexact că am fi sugrumat jandarmeria. Am creiat o legațiune la Berna, deoarece relațiunile noastre comerciale cu Elveția merg crescând. Am redus creditul pentru din Macedonia pâncă era prea mare cifra de 900.000 lei la care a adus’o d. Take Ionescu. Noi vrem să conservăm fondul cultural, dar nu fondul personal,care să fie întrebuințat de acei macedoneni cari vin să trăiască aci în loc să stea în Macedonia, unde ar putea fi de folos. Oratorul arată apoi necesitatea reorganizarea politiei și lazestrarea secțiilor de la periferiile orașelor cu personal mai bun. Arată apoi că discursul d-lui Take Ionescu a fost mai mult politic decât financiar, ceea ce o o laudă pentru bugetul guvernului. D. Take.. Ionescu pe landă cu constanța, autoritatea morală, democrația d-sale. Ei bine, eu, care îl cunosc pe d. Take Tonsuc, m’ași prinde că. d. Take Ionescu ne-ar da și constanța și autoritatea morală și democrația, dacii i-am da norocul nostru și i-am ceda locul pe banca ministerială (aplauze). D. Take Corioecii spune că d -sa. apără ideea conseratoare. Cu alte cuvinte, a renunțat la acel ceva nou de care se vorbea acum câtva timp. Foarte bine, noi suntem încântați și t declarăm că primim pe oricare vrea să vie pe lângă noi să apere ideea conservatoare. Se va vedea insă, dacă din cele spuse de d. Take Ionescu reese că d-sa este mai rupt, ele câte oricând do noi, sat dacă este in realitate o întindere de mână timidă,frățească. Aceasta se va vedea într’un viitor mai apropiat de cât se crede. Cuvântarea d-lui ministru Arion D. G. Arian, ministrul instrucțiunei publice, luând cuvântul, după o suspendare de 10 minute, combate și d-sa criticele aduse de opoziție bugetului. Nici un buget serios nu se face cu excedente voite, spune d-sa,. Acestea sunt o minciună financiară care nu poate înșela pe nimeni. Guvernul liberal la vederea excedentului scris pe hârtie a cheltuit 9 milioane 230 mii lei pe 1909—1910. Dar dacă nu aveam o recoltă bună, aveam în realitate un deficit. Cu toate excedentele de peste 100 de milioane ale bugetelor liberale în 4 ani, mi s-au plătit creanțe de 9 milioane 120 mii lei și s’au lăsat ca creditorii să ac târască pe la ministere. .Din aceste creanțe linele au crescut, la dublu prin dobânda lor. Acest lucru era rușinos și guvernul nostru a avut prima grijă de a plăti acesta creanța din excedent. Afară de această sumă, mai erau alte creanțe în valoare de peste 7 milioane, tot, în afară din biuret și în vederea excedentului. Și această sumă a hotărât d. Carp să fie achitată, din ce’mai rămânea disponibil din excedent. D. Take Ionescu a învinuit acum un an pe liberali că n’ați scăzut nici o taxă pe contaimarime și acum ne acuză pe noi că scădem taxe pe consumațiune. (Aplause). Cauza e că acum un an d. Take Ionescu era im excelent financiar, iar acum e un excelent politician. Oratorul recunoaște că dacă va fi un an agricol rău, lingunul nu va avea excedent, dar-șigur» d-sa—nu e buget care să poată rezista presiunei economică pe care o produce un an agricol rău. Această presiune e atât de mare încât, cu toate excedentele fictive ale liberalilor, urmările nu vor putea fi înlăturate. Dacă însă va fi un an bun, bugetul actual va avea un excedent de 30 milioane și va fi un excedent real, căci vor fi dispărut toate creanțele rămase în suferință. Oratorul protestează împotriva afirmațiunea că partidul conservator ar fi trăind cu ajutorul liberalilor. Aceasta este o legendă; adevărul e că liberal?» au avut de multe ori nevei <H concursul conservatorilor. D. Duca protestează. D. Arion.— Cum puteți spun» că am trăit cu ajutorul d-v. când și acum v’ați asociat slăbiciunea cu d. Take Ionescu, ca să ne dărâmați ? Liberalîr ați luat ideile d-lui Carp, cum a fost legea breslelor, și dacă nu era d. Carp care să reaptre chestia etalonului în contra liberalilor, țara era să treacă printr’un pericol. Legea minelor nu s’a făcut, tot contra liberâiior ? D. Take Ionescu a spus că am avut noroc, că suntem un guvern de noroc. Desigur e an noroc că partidul conservator n’a rămas în mâinile d-lor Take Ionescu și Nestor Cinea și a rămas în mâinile d-lor Carp, Maiorescu și Marghiloman. Ne- am avut și noroc, avem ri minte, d-tră n’aveți nici noroc, nici minte. D Take Ionescu revendică tradiția conservatoare, pe Lascar Catargiu, pe Alexandru Lahovari. Vă închipuiți că un Lascar Catargiu ar fi mers la Ion Brătianu în campanie electorală, ori că un Alexandru Lahovari n’ar fi stat alături de d. Ion Lahovari și ar fi stat alături de d. Ciocul (Aplmne). Vv. vol IT sS pe: inf Gele éuI munie MARȘ.. BOUAH PAROLNIU de .MZZ. MZCMZBEOTJMG PAKTE A A OPTA M.VXI.miANA XI O căință D’o dată Maximiliana băgă db Mână că plânge. — Ce ai? o întrebă dânsa, pentru ce plângi ? — Voiam să nu plâng, dar n’am putut, „Nu pot .să-ți spun ie s. pu trece în inima mea. „De vr’o doua zile sunt schimbată cu hțul... „Desperarea și gemeiriei dori »'«fi intecat în adâncul iubiii.j Și când sunt lângă d-stră mă simt așa de fericită încât aș dori să-mi pot petrece viața la picioarele d-stră, ca un amic credincios. „Dar vai! asta nu se,poate. Dacă ați ști,ce am fost, și ce sunt acuma, ați simți pentru mine un desgust grozav. Dar d-stră sunteți bună. Și văd în ochii .d-stră că vă. O milă de mine. TM Da,Elisabeta, ’ nu te înșeli, mi,o milă de d-ta, încă nu.ard douăzeci de and și sunt sătulă de viață ; ași fi vrut să nu mă fi născut ■ — Vrei să-mi destăinuești Ceva ? — Nu nu pot să spun nimic din trecutul meu care i este așa de groaznic, încât ••’ați astupa urechile ca să nu-iase uitați. . ..Dacii s’ar putea sa nu mai îii aduc aminte! de trecutul meu!te 'Trebuie sări aduci aminte, ca si, te pucnesc. Dumnezeu e bun, ei iar fii pe cei ce se ofuiesc. - Dumnezeu!... murmură Elisabeta. Da, Dumnezeu, care, susține pe cei slabi, dă curagiu dezmoșteniților, apără pe nevinovați ; cu tot răul ce am făcut, tot mai poți spera, mai ales că bunele simțiri nu lipsesc de la d Ea. — D-stră ați făcut să-mi vie aceste simțiri. Elisabeta lua mâinele Maximiliane ,și le duse la buze.D-ră, dacă aș fi cunoscut planurile diavolești ale dușmanilor d-&tră- nu i-ași fi slujit; mu’aș fi lăsat să mă omoare decât să vă atrag în cursa care vi s’a întins. — Atunci o uita ar fi venit în locul d-tale și aș fi găsit într’nsa o dușmană poate. -Dar Charlota, care a plecat de eri la Paris. uAcum vă rog să nu vă supărtl dacă vă voi fi spune că am Ins a porunca convorbirea _ d-stră. cu. d. de Montgarin. Maximilian a îngălbeni când auzi aceasta și era să deschidă gura, când Elisabeta o opri spunâiului: - Nu vă speriați, căci, nu am spus nimănui nimic din cele ce am auzit. ..Din contră, d-lui de Ragas care mi’a întrebat i-am spus că comedia lui reușise pe deplin -i el se arătă foarte vesel, așa că nu bănue..ia nimic. Inima mea iu -.. fu foarte bucurată când auzii pe contele de Mom samn că vă desfăini'de plnur*c acestor miserabini și când vii asigurat că mâine o să *’ă scpe. Dar d'o dală îngălbeni și sa clătină în loc. — Ce aî? întrebă Maximiliana, alergând la,dânsa. Nenorocita începu sa plângă. " Grozav, grovaz, murrrm la dânsa cu o voce întretăiații. „Nu mă gândeam la asta... cei doai oameni care sunt jos vor fi arestați, mă vor aresta 11 pe mine... oh! voiți fi dusa n închisoare !, Maximiliana se sculă, puse nana pe umărul Elisabetei și zise cu o voce dulce : — Te am iertat... Vei sta cu mine până in momentul liberății mele și atunci te voiți luați sub scutul meu. Ochii Elisabetei luciră în mijocul lăcrămilor, împreună mâinile și îngenunchiă dinaintea d-rei de Coulange. XII A scăpat Să ne transportăm la Menton, înde contele de Coulange și decorul Gondron au sosit de cățeii zile. D-na de Rouvier fusese instiinată de venirea lor prin o <To »r șefi amiralului și se pregăti cu-i odăi frumoaijs. Când îi văzu că vin, d-na de 'scourt nu ’și ymtu opri lacrămiile. Ea luă, mâia'-le ddetarbim rângânduilor — — Vă rog, scăpați pe fica mea, pe copilul meu! Apoi ’și aruncă brațele în jurul gâtului lui Eugeniu și îl îmbrățișa plângând. In urmă duse pe d. Gendron în odaia Emelinei. Doctorul rămase câtva timp tăcut, gânditor, numărând pulsațiunile bolnavei. Doamna de Valcourt, dreaptă ca o statue, sta lângă pat, cu obrazul palid, uitându-se când la doctor, când la fiica sa, dar se silea în zadar a citit în ochii doctorului ceea ce gândea el. Doctorul, după ce cercetă și află semnele diagnostice ale boalei, se depărta de lângă pat, făcu un semn doamnei de Valcmut și intrară într’o odă de alături unde Îl aștepta d na ds Rouvier cu Eugeniu, fii tr echipă pe doctor din ocini — Nu pot să vă spun nimic, făcu ci. — Ah,,fie» ta« este perdută! strigă d-na de Valcourt cu disperare. — Liniștiți-vă, îi zise doctorul, toată speranța nu este perdută. — Scape, doctore! strigă Eugeniu. — Cu ajutorul lui Dumnezeu. — Domnule Gendron, îi zise d-na de Valcourt, scapa mai iute. Spune’mî că speri, pentru că dacă aș mai avea să trăesc încă cincisprezece zile în starea în care m’am aflat înainte de a ști că o să vii, ași prefera mai bine să mor. Mă mir cum am putut trăi până acum. Dacă nu aș fi avut lângă mine pe d-na de Rouvier care -mi zicea mereu : speră, cred că aș fi murit până acum. — Ei bine, doamnă, răspunse doctorul, ca d-neai vreau să spun și eh . Sperațiett voitt face ce-va fi cu putință ca să scap pis du-ra de Valcourt. Boala este grea, din fericire sângele bolnavei este bun. Peste un minut, mă voi așeza la căpătâiul d rei de Valcourt și nu mă vom depărta de lângă ea. Nu vă întreb din ce -ia venit boala. Am ghicit-o. A încercat o mare întristare care i-a zdruncinat tot sistemul nu prea vom căuta la început să liniștesc nervii, și vom vedea. — Fă ca știi, eu am mare încredere în d-ta. Apoi întorcându-se către contele de Coulange. — Eugeniu, zise ea, te-am gândit foarte bine când am adus pe doctorul.ăsta,ți mulțumesc. „Cu asta ’mi dai o mar© do vadă do amiciția d-tale. Timp de patru zile, dacă torul Gondron nu părăsise unminut odaea, bolnavei în cart mânca și unde dormea pe o canapea când era ostenitoare. In odae nu intra nimeni nu îl d-na de Valoport. jVa uifinaji, ce sta I.i-veaigi, ușii, du. •toată