Universul, aprilie 1911 (Anul 29, nr. 89-115)

1911-04-01 / nr. 89

VEDEREA GENERALA­­ A ORAȘULUI ATENA ȘI ACROPOLIS Calendar pe anul I­II 5 Ortodox Joi, 31 Martie.— Cuv. Ignatie. Catolic Joi, 13 Aprilie. — Joia Mare. Râs. soarelui 5.39. Ap. soarelui 6.53 UNIVERSUL are următorele linii telefonice: Administrația ..... 6162 Redacția..............................1­1­­88 Străinătatea.........................2015S București, 31 Martie 1911. mmațarismmm felte mijloacele de moraliza­re ocupă, un­ loc din ce in ce mai însemnat convențiile de extră­dare ce se încheie intre diferi­tele State. In adevăr, când oamenii slabi de fire sau­ aplecați spre rele știu că prin­ fuga din țară nu vor scăpa de urmările faptelor lor, căci ori­­unde stor refugia vor fi prinși și extrădati, gân­dul acesta trebuie să-i înfrânez­ze și să-I­ împiedice devi­zele. Parlamentul nostru a aprobat unele acestea o, nouă­ convenție de extrădare, încheiată de Sfa­tul nostru cu marele ducat de Luxemburg. Articolul­ 2 al convenției cu­­prinde lista faptelor — 36 de puncte — pentru cari se va ad­mite extrădarea ■ între cele două State. Cităm­ pe cele mai de căpete­nie : 1) Omorul, asasinatul, pari­cidul, infanticidul, otrăvirea; 2) Amenințările de­ atentate contra persoanelor sau contra proprietăților. Ofertele sau pro­punerile de a comite o crimă­ sau­­­d­e a participa la dânsa, sau­ ac­ceptarea ziselor oferte sau­­­ pro­puneri. 3) Lovirile date sau­ rănirile făcute cu voință când a rezul­tat, dintr’însele o boală care s’ar părea incurabilă sau o incapa­citate permanentă de a lucra, o mutilare gravă sau moartea fără intențiune de a o produce. 4) Administrarea voluntară, sau fără intențiune de a pro­duce, moartea, a otravei sau­ a altor substanțe putând, produce, moartea­ sa­u altera grav sănă­tatea. 5)­­ Avortul. 6­) Lepădarea sad, părăsirea de copii; 7) răpirea, tăinuirea, suprimarea, substitu­irea , sau supozițiunea unui co­pil; 8) răpirea­ de minori; 0) violul; 10) atentatul la pudoare comis, cu,sau fără violențe sau amenințări, asupra, unei persoa­ne sau cu „ajutorul unei per­soane; díj' atentatul la burr d­e moravuri; 12) bigamia; 13) aten­tatele contră libertății individu­ale­­­ și inyibrări nității domiciliu­lui comise de etntre particulari; 14) falsificarea de monoic, cu­prinzând: contra­facerea și alte­rarea m­onetei, emisiiunea și pu­nerea în felrculațiune a­­ mone­­tei contrafăcute sau alterate ; 15) contrafacerea sau: falsifica­rea­­ de efecte publice sau de bi­lete de bancă, de titluri publice sau private; emiterea sau pu­nerea în­ circulație a acestor e­­fecte; titluri sau bilete contra­făcute sau­­ falsificate; falsul în scrisuri , autentice și­ publice și în scrisuri private și „în depeșî telegrafice, , sau întrebuințarea acestor depeșî și scrisuri,­ con­trafăcute, fabricate, sa­u falsifi­cate; 16) contrafacerea sau fal­sificarea de sigili?, Umbre, mărci 1?) mărturia mincinoasă înain­tea justiției, declarați­unea fal­să, din partea, experților sau in­terpreților, mituirea de martori, experți sau interpreți; 18) jură­mântul mincinos; 19) Deturnarea și delapidarea comisa, de funcționari publici; 20) coruperea funcționarilor pu­blici, a judecătorilor și a jura­ților; 21) incendiul; 22) asocia­­ț­iunea­ de rati­făcători, furtul și tâlhăria, furtul cu violență; 23 Estorsiunea; 24) escroche­­ria, înșelăc­iunile­; "25) deturnă­rile, abuzul de încredere; 28) Bancruta frauduloasă și fraudele făptuite în falimente; "27)­ deturnarea, distrugerea sau degradarea, ele obiecte seches­trate; 28) faptele­­ atentatoare la siguranța circulării pe, căile fe­rate; 29) distrugerea totală său parțială de constructiuni, do, căi ferate,­­de mașini cu aburi sau de aparate telegrafie sau tele­fonice. Se va m­ai admite­­.cstrădarea­­ pentru amestecarea în mărfuri a unor materii putând provoca moartea sau vătăma sănătatea, pentru distrugerea de instru­mente agricole, pentru distru­gerea sau­ otrăvirea vitelor, pen­tru tăinuirea obiectelor furate sau­­ sustrase, cum și p pentru­ a­­sistența dată la suprimarea­ ur­melor unui fapt. pedepsit de lege sau la evadarea unui criminal. ős la Societatea­ istorică Aseară, la Societatea istorică, în saloanele Eforiei Cretzulescu; d. N. I.. Apostolescu--.-a vorbit despre ,,Cântarea­ României“. D.-sa a început prin a vorbi de mistificările literare­ din Franța și în genere di­n Occident, în vea­cul al XIX-lea și în urmă a arătat cum ,,Cântarea Româ­niei'1, pe care.-Bălcescu'spune că a găsit-o intr’o mănăstire, și­ al. cărei știl dovedea că era din­ e­­poca curentă,­ nu e de. Alecu Russo, după cum s'a crezut, ci chiar de Bălcescu. I­. Al. T.­ Dumitrescu a vorbit, apoi despre ..Lev împărat“, a­­rătând de unde ar veni acest nu­me popular. D-sa: crede că îm­păratul Galei a fost îngropat, la Romula și „Lor“,­­ultima sila­bă a numelui lui, a rămas în mintea poporului. Romula ar avea deci, după conferențiar, o deosebită importanță. Amândouă conferențiarii au fost viu felicitați dle un auditor select. V. A. Ședința Consiliului comunal AL CAPITAL.! Noul consiliu comunal al Car­pitalei, de la constituirea sa, a ținut e­l, la 4 d. a., întâia șe­dință, sub-președinția d-lui pri­mar D. Dob­rescu. Alegerea câini de al doilea aju­tor de primar D. I­. Dobrescu «comunică consiliului răspunsul ministru­­lui de interne, că, întru­cât, consiliul de miniștri a stabilit, că pentru orașul Bucureșt­i e indispensabil postul de al doi­lea ajutor de primar, nu mai o nevoe de o prealabilă aprobare în ceea ce privește înființarea acestui post. Ca urmare, proced­ându-se la alegerea prin buletine de vot, t­ Mircea­­ Podicaru-Bordea întru* peste 22 voturi din 26 de volantă și ■« pmdldnyjit, ales al doilea a­­fiilor da primar:. D-sa mulțu­mește colegilor d-sale și­ la"loc" în stânga d-lui primar. 'Au­ fost Iriiî buletine albe și un vot pe rumbele d-lui V. Rin­boi. '»­­ • ■­­ ■ Delegații La consiliile societă­ților comunale So alegi d. N. G. lonescu, censor și d. Florea Georgescu supleant în consiliul de admi­nistrație al societății pentru construirea de locuințe cffine. So alege d­e asemenea, d­. D. Grozdea cenzor supleant în con­siliul de administrație al socie­­tăței comunale de­ tramvai. Budgetul D. Chiriță Mihăiescu, direc­torul comptabilității, — citește expunerea de motive a profetu­lui de budget pe 1.911—191­?, care nu prezintă cu 16.192.669 lei 10 bani la venituri și cheltueli. Din sama înscrisă la cheltueli 562.892 lei 09 bani formează fondul pentru deschidere de cre­­dite. extraordinare și suplimen­tare. Fată de budgetul în curs, noul budget se prezintă cu­ un spor de 1.739.016 lei 88­ bani. Se ia­ în discuție. D. Malm­esen crede, că, între­gul spor budgetar ar­­ fi trebuit să­ servească' pentru tmbrană­­fățirile ce­­ sunt de făcut , la pe­riferia orașului, .. .. potrivit­­ chiar, dorinței exprimate atât de d. ministru Marghiloman, cât­ și deci Dobrescu, cu prilejul șe­dinței de constituire a consiliu­lui. D. Th. Jihad e de părere că ar fi­ trebu­it să se­ dea suma ne­cesară pentru constituirea cor­pului­ de pompieri. Adaugă că ar fi fost de dorit să se comunice mul­t dinainte consilierilor proectul­­ de budget. D. dir. Dis­opol găsește oare­cum drepte, obiecțiunile colegi­lor d-sale­ dar­­ amintește că con­siliului sta constituit la 24 Martie ș­i că timpul, de care s’a putut dispune­ a fost prea scurt pen­tru întocmirea budgetului, as­t­­fel că nu s’au putut, studia amă­nunțit toate aceste­­­­ chestiuni. Budgetul­­ fiind isixranat chiar în­ ziua votaru­­lui, nu se putea comunică mai înainte. D. Dobrescu dă­­ explicațiuni asupra­­ întocmi­rii budgetului, de care s’a ocupat stăruitor, cu toate că se afla bolnav. Inch.ee asigurând consiliul că și d-sa e preocupat tot ,atât de mult ca și ceilalți membri ai consiliului de îmbunătățirile ce urm­ează, a ,sa face la periferie. Fondurile­­ ies­­tinate diverselor lucrări teh­ni­­ce nici nu s’a­u repartizat ,încă. In­­ ceea ce privește corpul de pompierii,, mi s’a putut­ face mai m­­ult­ deocamdată, deciâV, să g^i înscrie, pe lângă subvențiu­­nea­ anuală de ISO vini M, încă aproape 10 mii lei pentru cum­­­­părare de instrumente. Se votează budgetul și rămâne să se­ trimită spre aprobare mi­nisterului de interne.­Casa lucrărilor orașului Se votează budgetul, azilului Otet&loșânii pe 1911—1912. Se numește d. consilier. Fl. Rianu, inginer,,m­em­bru­­ în­ con­silii.)"] de adi­ii".'intratio pl Clicei lucrărilor orașului. Numirea­ în același­­ sSfist­iu a unui Adminis­trator al unei inst­t­ațiuni finan­ciare (străină de­ primărie) se va face într’o șed­ință viitoare. Modificări­­le aliniere Se ratifică modificarea alinie­­rea căei Victoriei între scuarul Sărindar și piața Teatrului, stabilindu-se ca retragerea imo­­b­stelor sa­­ se facă numai în­ par­tea stângă, dinspre clădirea Luvrului. Se ratifică revenirea la vechea aliniere a Bulevardului Schitu Măgulcariu. . In­­ urmă se citește procesul­­verba­l dresat, de dl. I. Protopo­­pescu-Pakc, pentru verificarea casei comunale, în ziua consti­­tuirei consiliului. Ședința se ridică la­­ orele 6 d. a.­­• 8—C. lASGOAM WL ALBĂ Salonic, HO. — O nouă luptă, care a­ ținut un ceas, s’a dat lân­gă Tuzi între­­rupe și albanezi. Turcii au rămas învingători, respingând pe răsculați și fu­gar­indu-î.­­ Albanezii­ s’au­ refugiat pe te­ritoriul muntenegrean. Constantinopol,' 30.­­ Guver­nul muntenegrean a călcat din ava­nsairalitatea punând la di­­spoziția tribului­­ Maxisarilor puști și fanrai, precum și pro­vizii șs hrană și m­onițina?. Poarte a protestat din nou prin o circulară adresată marilor Puteri contra acestui nou act de dușmănie a Muntenegrulu­i, Constantinopol, S0. — Din Scu­tari au plecat 9 batalioane pe câmpul de luptă. Arderea unei fabrici DE MOBILE Adjud, 39, —• Astă-noapte, în mai puțin de 4 ore, a ars fabri­că de mobile din Adjud, a frați­lor asociați Naum Petru și Mi­h­­alea­ Sotiriu, concedată d-lui N­. Rotman, din Brăila. Pagu­bele se urcă la aproape 160 mii lei. RETOLTA P8980 KM DIN FU­A­NȚ­A Paris. 30. — Senatul a adop­tat ori o ordine de zi de încre­dere in guvern în privința des­­­ființărei prepozițiunilor relative la împărțirea regională. Acest vot a pri­­mi­­t o vie miș­care în culoarele Camerei. Guvernul va fi interpelat azi ta Cameră spre a se ști ce fel de atitudine va lua în urma a­­cestui vot. Paris, 39. — In urma hot­ara­rii Seantului K­o­p.­desființa le­gea prin care se limita distric­tele podgorenilor, a izbucnit in­­ departamentul­ Marne o revolu­ție formală. Podgorenii din trei sate s'au strâns în număr de mai multe mii și au pornit la Dizy și Ma­genta , au spart porțile fabrice­ tip șampanie a contelui Castela­ne și au o­ pustiită întreaga fa­­brică. Au dat­ apoi foc caselor și rmtonelor. Răsculații au ridicat baricade în contra trupelor de cavalerie. In­dy au atacat o altă fabrică. Dragonii­ au fost întâm­pinat! cu strigăte de : Jos arma­ta ! in această ciocnire au fost călcate în picioarele cailor so­țiile mai multor podgoreni. Mai mulți dragoni au fost răniți. In strigăte de­ Jos falsifica­­torii de vinuri! au devastat mai multe pivnițe. Stradele sunt o­­cupate de trupe. Reims, 30. — In urma știrii votului­­ dela Senat, 2.000 de fr­eci din toate satele, văci răului Marne s'au adunat și s'au în­dreptat spre Dity unde au­ sosit spre seară. Mulțimea de mani­festanți a spart ușile pivnițelor unei case de vinuri de Champag­ne, distrugând tot ce au găsit, și făcând apoi cu materialul ga­rd in pivnițe trei baricade de a­­curmezișul st­radelor principale. Dezordini grave s'au întâm­plat in orășelul Damerg, unde vierii au­ devastat pivnițele a cinci case de vinuri de șampa­nie, spărgând bulonele și sticlele.­­Două escadroane de cavalerie au­ fost oprite de baricade și la miezul nopții nu erau­ încă in stare de a pătrunde in sat. La Dizy au fost trei răniți.. „Finasa Steană" este titlul Hoalui roman, a cărui fishii care va tacsite în curând în foiletonul și arata­ nostru „Frei« Mexicană» are o acțiune de un interes cam­ rar s’a varat și primele capitole descriu o idilă petrecută în to­iul revoluției ce a adus căderea împăratului Marijaiban și îm-T Tr. .» dramă sfâșietoare, ale cărei sce­­ne pasionante, autorul le descrie cu o raia mass­trie. Ia FRUMOASA MEXICANA nu există decât scene reale, rup­te din viața noastră, dar cu to­tul emoționante, înduioșătoare până la lacrimi. Cititorii ne vor fi recunoscă­tori că le-am procurat citirea u­­nuia dintre cele mai pasionante romane din câte s’au scris până Mutarea falitului fraudulos focuit la Ierusalim Constanța. 30.—Falitul frau­dulos Aron Rosenfeld, fiind ex­trădat de către autoritățile e­­giptene, a fost adus azi dimi­neață cu vaporul,,România” din Alexandria. F­ 1 va fi trimis siguranței ge­nerale a Statului. Brăila. 39— Comerciantul Aren I Rosenfeld, care a dispărut și a fost­­ n­ins la Ierusalim, fusese condamnat la tribunalul local la 4 ani închi­soare pentru bancrută frauduloasa. noimininim ilelapi&aff&ff BiHî S. Sastaszo Slatina, 30 Martie Azi a venit înaintea tribun­alu­­lui de Olt procesul lui Eugen Sastano, fost diriginte al oficiu­­ui poștal din localitate, acuzat că a delapidat suma de 42.000 te­ din casa poștei. Inculpatul neagă că a dela­pidat acești bani, iar cei chel­tuiți în străinătate a fost 2500 Le­i împrumutați de la Banca a­­grară din Slatina. Partea civila, reprezentată prin avocatul Statului Georgh­ean­u, face istoricul delapidării bani­­or, a falsificării pașaportului scos de la prefectură și cere condam­narea inculpatului și respăguiri către Stat, în sumă 10­43.111 lei. In urma rechizitoriului pro­curorului și a pledoariei apără­­atului, tribunalul, după o de­liberare de o jumătate de oră, ion­damna pe Castano la doua mi închisoare direcțională și 13.111 lei despăgubiri­ Statului. CAM­­ERA — Ședința de la 30 Martie — Se­ deschide la 2 și 10. Prezidează d. C. Olănescu, D. C. Bamb­așa spune că d­i, cu ocazia intreroperei ce a fă­cut-o . d-lui Take Ionescu când vorbea de răscoale, a fost pastrofat de d. Miiea, dar din cauza zgomoti’lui, n’a auzit bi­ne fraza spusă de d. Duca. In ziarele de azi dimineață însă a citit că d. Duca ar fi spus­ ur­mătoarele: .,Nu mă miră că d. Bacalbașa calomniază !“ Dacă fraza este așa, atunci cer cu­vântul în chestie personala. D. Duca. — Fraza rostită de mine e următoarea : Nu mă mi­ră, că d. Bacalbașa, care a ca­lomniat’instituțiile­ țărci, calom­niază și acum. D. Bacalbașa. — Cer cuvân­tul în chestie personală, de­oa­rece d. Duca își menține fraza. DISCUȚIA BUGETULUI Cuvântarea d-lui N. P. Ianovici Se continuă discuția asupra­ bugetului. D. M. P. Iano­vici; raportor, a­­vând cuvântul, răspunde criti­cilor aduse d ie- oratorii opoziției, spunând, că liberalii au sporit cheltuelisle Sfatului și numai grație autorității d-lui Gostines­­cu s’a putut unifică bugetul. D-sa arată că prin modul cum s’a alcătuit bugetul, rezervele fondului comunal au rămas in­tacte și vor fi distribuite la timp cum prevede legea. Arată că la ministerul de război și d. ministru a găsit, un fond spe­cial, denumit fond de hrană, ca­re ajunsese la peste 3 milioane și care se alcătuia din economi­ile de­ hrană a soldaților. Dar asemenea fonduri sunt o călcare a legei cognotabil­ității Statului, pe lângă că în cazul special de la război, era și o faptă urâtă ca să se creeze un fond special din­ economiile de la hra­na soldatului. Este o greșală po­litică­­ financiară cu excedentele de casă și cu fonduri speciale, atunci când sunt necesități că­rora nu li se poate face față, cum sunt în armată. Guvernul a preferat, ca, în loc ca aceste excedente și fondurile speciale să crească, să îndestulăm ar­mata. Ocupându-se de evaluările fă­cute în buget, urătorul spune că ele simt toate exacte. Arată apoi că nu s’au putut face economii de personal, din cauza legilor în ființă, în buge­tul viitor însă,, grație reforme­lor ce le va aduce guvernul, se vor face reduceri de personal și astfel se vor realiza economii. Oratorul spune că și opoziția poate vota acest buget, pentru că mai curând sau mai târziu se va ralia la notifica financiară a d-lui Carp, cum s’a raliat și la alte idei. Cuvântarea d-lui ministru Fili-­ p. Nicolae Filipescu, ministru de război, luând cuvântul, spu­ne că n’a căutat­ întru nimic să strice ceea ce s’a făcut de pre­decesorii d-sale­ la război, ci din potrivă să continue opera înce­­pută. D. Take Ionescu a criticat crearea diviziei a X-a a artile­riei. Trebue să, spun ca n’a­m­ meritul acestei creațiuni. Am găsit lucrul hotărât. D. general Avere­scu a făcut un referat, în care premurea crearea unei a X-a divizii. Re­feratul a fost­ discutat în consi­liul de miniștri liberal. D. Take Ionescu ne-a mai acuzat că n’am consolidat în­deajuns bu­getul ministerului de război, din momentul ce am dat exten­siune armatei. Este inexact, de­oare­ce am sporit mai toate ca­pitolele, am sporit sume pen­tru concentrări și ma­tevre ca să se poată chema la concen­trări și la manevre toate contin­gentele. S’a­ spus că noi suntem in contra excedentelor. Este ab­surd. De­sigur, noi am fi­ încân­tați­ să avem excedente, dar voim ca toate cheltuielile să fie prevăzute în buget. Noi suntem în contra expedientului partidu­lui liberal ele a era la excedente. Liberalii tăiau cheltuelile abso­lut necesare, spre a obține un excedent, dar în cursul anului acopereau cheltuielile necesare din excedent. In altă ordine de idei, orato­rul spune că dorința d-sare a fost de a nu se infiltra politica in armată. Astfel, la 1 Ianuarie am primit din­ partea unui ofi­țer o scrisoare de felicitare în care spunea că mă felicită și în calitatea sa tip conservator. Eu­ am trimis scrisoarea colonelu­lui său ca să-i facă aspre obser­­vațiuni, căci nu aceasta e pur­tarea unui ofițer, care nu trebue .să facă politică. S'a spus ca ofițerii au votat în alegeri și s’a publicat în Viilo­­ars că se cunosc ofițerii cari au­ votat. Am trimis aghiotantul mort la acel ziar și­ î s'a refuzat numele în două rânduri. S’a spus însă ÎTitr’âU, ziar că, se va aduce la triburi» parlamen­tu­lui numele. Țît bine­­ aștept, și azi. D. (îh.ifc.. — La Giurgiu n’au votat ofițeri? .V. Filipescu. — La Constanța și la Giurgiu au votat ofițeri, dar eu­ eram ministru de opt zile și Tjți dădusem încă nici un or­din. De­­ altfel, tocmai faptul a­­cesta a determinat­ ordinul m­eu și pot să afirm că n’au votat decât doi ofițeri asimilați: un doctor și un adjunct, cari au și fost pedep­siți. Fapt e că noi, cari am fi putut, uza de voturile ofițerilor, nu le-am uzat și de­sigur că n’am fi trebuit să recurgem la ingerințele ce mi­­ se­­ atribuie, când aveam ofițerii ca să voteze. Dar noi am voit să înlăturăm armata de la luptele politice. Fiindcă vorbesc de ingerințe, eu așteptam să văd dacă se va vorbi ceva despre evenimentele d­e­ la Roman. Nu s’a spus însă nimic, deși în timpul campaniei electorale nimic nu s’a­ spus mai grav ca despre cele petre­cute la Roman. Eu am aci do­sarul, ca să răspund și să arăt ce s’a petrecut la Roman. La Roman prefectul a fost în primejdie și a telegrafist aceas­ta soției sale. Prefectul a fost sechest­rat în casa lui de d. Mor­­țun. D. Duca a spus că d­. Carp a colaborat cu Ion Brătianu în chestia Dunărei. Adevărul e că d. Carp a scăpat chestiunea Du­nărei, atunci când Brătianu nu mai era capabil să scape ni­mic. D. Duca a mai spus că d. Carp se laudă că a dat un mi­lion de pogoane la țărani. Fapt e că Ion Brătianu vindea pro­prietatea Statului la favoriții regimului, pentru ca să creeze în partidul «an milionari. După ce liberalii a­u­ spus că este o primejdie ca­ sa vie con­­vemitorii­ democre­ti la guvern, au făcut cartelul cu ei și au dus împotriva noastră acea campa­nie viötijitS, atât­ de cunoscuta. Acel­ cartel imoral a fost înfierat chiar de d. Fiera, care l-a res­pins și a declarat că se desface de cartel. (Aglause). Dar libe­ralii ne­­ acuză pe. apo că nu fa­cem o politică de reciprocitate față de ei. Liberalii sunt­ aceia cari nici­odată n’au dat concurs conservatorilor. Ei bine, dacă voiți reciproci­tate, atunci trebue să vă condu­ceți așa­ În­cât să se poată al­terna la guvern cele două par­tide fără ca un partid să acapa­reze totul. Puteți să acaparați toate institutiunile, dar nu pu­teți acapara prin Stat. Institu­tiunile privilegiate de Stat. (A­­plause). Dacă continuați să pro­cedați cum ați procedat, atunci nu numai că nu ne pu­teț­i cere reciprocitatea, dar vom­ între­buința în luptă aceleași m­ijloa­ce în potriva d-s­tră. (Aplauze). Cuvântarea d-lui ministru AL Marghiloman D.Marghiloman, ministru de interne, spune că acel celebru buget­­ și acea celebră conversiu­ne, dacă au dat mult de vorbă în jurul d-lu­i Take Ionescu, nu i-a făcut însă reputația de finan­ciar versat și cumpărat Bugetul acesta nu este bugetul definitiv al partidului conservator. Am căutat să trecem în buget cifrele cât mai apropiate de realitate și în acelaș timp am introdus în buget controlul parlamentar. Pentru acest control s’a făcut încorpoarea bugetelor speciale în bugetul general al Statului. Se spune că bugetul nu va a­­vea excedente. Nu se­­ poate ști. Nici bugetele trecute n’au­ avut excedente de­cât grație anilor buni. In ce privește declarația d-lui Carp că se vor face reduceri pe­rsonal, oratorul arată că la terne s’a făcut o reducțiune de funcționari, reprezentând un milion de lei. Recunosc că idealul e să a­­vem funcționari mai puțini, dar mai bine ,­pregătiți. Este inexact că am fi sugrumat jandarmeria. Am creiat o legațiune la­ Ber­na, de­oarece relațiunile noastre comerciale cu Elveția merg cres­când. Am redus creditul pentru din Macedonia pân­­că era prea mare cifra de 900.000 lei la care a adus’o d. Take Ionescu. Noi vrem să con­servăm fondul cultural, dar nu fondul personal,care să fie între­buințat de acei macedoneni cari vin să trăiască aci în loc să stea în Macedonia, unde ar putea fi de folos. Oratorul arată apoi necesita­tea reorganizarea politiei și­­ la­z­estrarea secțiilor de la perife­riile orașelor cu personal mai bun. Arată apoi că discursul d-lui Take Ionescu a fost mai mult politic de­cât financiar, ceea ce o o laudă pentru bugetul guver­nului. D. Take.. Ionescu pe landă cu constanța, autoritatea morală, democrația d-sale. Ei bine, eu, care îl cunosc pe d. Take Ton­s­­uc, m’ași prinde că. d. Take Io­nescu ne-ar da și constanța și autoritatea morală și democra­ția, dacii i-am da norocul nos­tru și i-am ceda locul pe ban­ca ministerială (aplauze). D. Take Corioecii spune că d -sa. apără ideea conseratoare. Cu alte cuvinte, a renunțat la acel ceva nou­ de care se vorbea a­­cum cât­va timp. Foarte bine, noi suntem încântați și t­ decla­răm că primim pe ori­care vrea să vie pe lângă noi să apere i­­deea conservatoare. Se va ve­dea insă, dacă din cele spuse de d. Take Ionescu reese că d-sa este mai rupt, ele câte ori­când do noi, s­­at­ dacă este in realita­te o întindere de mână timidă,fră­țească. Aceasta se va vedea în­­tr’un viitor mai apropiat de cât se crede. Cuvântarea d-lui ministru Arion D. G. Arian, ministrul instruc­țiunei publice, luând cuvântul, după o suspendare de 10 mi­nute, combate și d-sa criticele aduse de opoziție bugetului. Nici un buget serios nu se face cu excedente­ voite, spune d-sa,. Acestea sunt o minciună financiară care nu poate înșela pe nimeni. Guvernul liberal la­ vederea excedentului scris pe hârtie a cheltuit 9 milioane 230 mii lei pe 1909—­1910. Dar dacă nu aveam o recoltă bună, aveam în realitate un deficit. Cu toate excedentele de peste 100 de mi­lioane ale bugetelor liberale în­ 4 ani, mi s-au plătit creanțe de 9 milioane 120 mii lei și s’au lă­sat ca creditorii să ac târască pe la ministere. .Din aceste creanțe linele au­ crescut, la dublu prin dobânda lor. Acest lucru era rușinos și guvernul nostru a a­­vut prima grijă de a plăti aces­ta creanța din excedent. Afară de această sum­ă, mai erau­ alte creanțe în valoare de peste 7­ mi­lioane, tot, în afară din biuret și în vederea excedentului. Și a­­ceastă sumă a hotărât d. Carp să fie achitată, din ce’mai ră­mânea disponibil din excedent. D. Take Ionescu a învinuit acum un an pe liberali că n’ați scăzut nici o taxă pe contaima­­rime și acum ne acuză pe noi că scădem taxe pe consuma­țiu­­ne. (Aplause). Cauza e că­ acum un an d. Take Ionescu era im excelent financiar, iar acum e un excelent politician. Oratorul recunoaște că dacă va fi un­ an agricol rău, lingunul nu va avea excedent, dar-șigu­­r» d-sa—nu e buget care să poa­tă rezista presiunei economică pe care o produce un an agricol rău­. Această presiune e atât de mare în­cât, cu toate exceden­tele fictive ale liberalilor, urmă­rile nu vor putea fi înlăturate. Dacă însă va fi un an bun, bu­ge­tul actual va avea un exce­dent de 30 milioane și va fi un excedent real, căci vor fi dispă­rut toate creanțele rămase în suferință. Oratorul protestează împotri­va afirmaț­iunea că partidul con­servator ar fi trăind cu ajuto­rul liberalilor. Aceasta este o le­gendă; adevărul e că liberal?» au avut de multe ori nevei <H concursul conservatorilor. D. Duca protestează. D. Arion.— Cum puteți spun» că am trăit cu ajutorul d-v. când și acum v’ați asociat slă­biciunea cu d. Tak­e Ionescu, ca să ne dărâmați ? Liberalîr ați luat ideile d-lui Carp, cum a fost legea breslelor, și dacă nu era d. Carp care să reaptre ches­tia etalonului în contra libera­lilor, țara era să treacă prin­­tr’un pericol. Legea minelor nu s’a făcut, tot contra liberâiior ? D. Take Ionescu a spus că am avut noroc, că suntem un gu­vern de noroc. De­sigur e an no­roc­ că partidul conservator n’a rămas în mâinile d-lor Take Io­nescu și Nestor Cinea și a ră­mas în mâinile d-lor Carp, Ma­ior­escu și Marghiloman. Ne- am avut și noroc, a­vem ri min­te, d-tră n’aveți nici noroc, nici minte. D Take Ionescu revendică tra­diția conservatoare, pe Lascar Catargiu, pe Alexandru Laho­­vari. Vă închipuiți că un Lascar Catargiu ar fi mers la Ion Bră­tianu în campanie electorală, ori că un Alexandru Lahovari n’ar fi stat alături de d. Ion La­hovari și ar fi stat alături de d. Ciocul (Aplmne). Vv. vol IT sS pe: inf Gele éu­I munie­­ MARȘ.. BOUAH PAROLNIU­­ de .MZZ. MZCMZBEOTJMG PAKTE A A OPTA M.VXI.miANA XI O căință D’o dată Maxim­iliana băgă db Mână că­­ plânge. — Ce ai? o întrebă dânsa, pen­tru ce plângi ? — Voiam să nu­ plâng, dar n’am putut, „Nu pot .să-ți spun ie s.­ pu trece în inima mea. „De vr’o doua zile sunt­ schim­­ba­tă cu­­ hțu­l... „Desperarea și gem­eiriei d­ori »'«fi intecat în adâncul­ iubiii.j Și când sunt lângă d-stră mă simt așa de fericită în­cât aș dori să-mi pot petrece viața la picioarele d-stră, ca un amic credincios. „Dar vai! asta nu se­,poate. Dacă ați ști,ce am fost, și ce­­ sunt acuma, ați simți pentru mine un desgust grozav. Dar d-stră sunteți bună. Și văd în ochii .d-stră că vă. O milă de mine. TM Da,­­Elisabeta, ’ nu te înșeli, mi,o milă de d-ta, încă nu.ard douăzeci de and și sunt sătulă de viață ; ași fi vrut­ să nu mă fi născut ■ — Vrei să-mi destăinuești Ceva ? — Nu­­ nu pot să spun nimic din trecutul meu care i este așa de groaznic,­ în­cât ••’ați astu­pa urechile ca să nu-i­ase uitați. . ..Dacii s’ar putea sa nu m­ai îi­i­ aduc aminte! de trecutul meu­!­­te 'Trebuie săr­i aduci aminte, ca si, te pucn­esc. Dumnezeu­ e bun, ei iar fii pe cei ce se­ ofuiesc. - Dumnezeu!... murmură E­­lisabeta. Da, Dumnezeu­, care, susți­ne pe­ cei slabi, dă curagiu­ dez­moșteniților, apără pe nevino­vați ; cu tot răul ce am făcut, tot mai poți spera, mai ales că bu­nele simțiri nu lipsesc de la d Ea. — D-stră ați făcut să-mi vie aceste simțiri. Elisabeta lua mâinele Maxi­miliane ,și le­ duse la buze.­­D-ră­, dacă­ aș fi cunoscut pla­nurile diavolești ale dușmanilor d-&tră- nu i-ași fi slujit; mu’aș fi lăsat să mă omoare de­cât să vă atrag în cursa care vi s’a­ în­tins. — Atunci o uita ar fi venit în locul d-tale și aș fi găsit într’n­­sa o dușmană poate. -Da­r Charlota, care a plecat de eri la Paris. uAcum vă rog să nu­­ vă supă­­rtl dacă vă voi fi spune că am In­s a porunca convorbirea _ d-stră. cu. d. de Montgarin. Maximilian a îngălbeni când auzi aceasta și­ era să deschidă­­ gura, când Elisabeta o opri spu­­nâiulu­i: -­ Nu vă speriați, căci, nu am spus nimănui nimic din cele ce am­ auzit. ..Din contră, d-lui­ de Ragas care mi­’a întrebat i-am spus că comedia lui reușise pe deplin -i el se arătă foarte vesel, așa că nu bănue.­.ia nimic. Inima mea iu -.. fu foarte bucurată când auzii pe contele de Mom sam­n că vă desfăin­­i­'de pl­­nur*­c aces­tor mise­rabi­ni și când vii asi­gurat că mâine o să *’ă sc­­­pe. Dar d'o dală îngălbeni și sa clătină în loc. — Ce aî? întrebă Maximilia­­na, alergând la,dânsa. Nenorocita începu sa­­ plângă. " Grozav,­­ grovaz, m­urrrm la dânsa cu o voce întretăiații. „Nu mă gândeam la asta... cei doai oameni­­­ care sunt jos vor fi­­ arestați, mă vor aresta 11 pe mine... oh! voiți fi dusa n închisoare !, Maximiliana se­ sculă, puse nana pe umărul Elisabetei și­­ zise cu o voce dulce : — Te am iertat... Vei sta cu mine până in momentul liberă­­ții mele și atunci te voiți lua­­ți sub scutul meu­. Ochii Elisabetei luciră în mij­­ocul lăcrămilor, împreună mâinile și îngenun­­chiă dinaintea­ d-rei de Coulan­­ge. XII A scăpat Să ne transportăm la Menton, înde contele de Coulange și dec­orul Gondron au­ sosit de cățe­ii zile. D-na de Rouvier fusese­ instiin­­ată de venirea lor prin o <To »r­ șe­fi amiralului­ și se pregăti­­ cu-i odăi frum­oaijs. Când îi văzu că vin,­ d-na de 's­court nu ’și ymtu opri lacrăm­iile. Ea luă, mâia'-le ddetarbim rângând­uilor — — Vă rog, scăpați pe fica mea, pe copilul meu! Apoi ’și aruncă brațele în ju­rul gâtului lui Eugeniu și îl îm­brățișa plângând. In urmă duse pe d. Gendron în odaia Emelinei. Doctorul rămase cât­va timp tăcut­, gânditor, numărând pul­­sațiunile bolnavei. Doamna de Valcourt, dreaptă ca o statue, sta lângă pat, cu obrazul palid, u­itându-se când la doctor, când la fiica s­a, dar se silea în zadar a citit în ochii doctorului ceea ce gândea el. Doctorul, după ce cercetă și află semnele diagnostice ale boa­­lei, se depărta de lângă pat, făcu un semn doamnei d­e Val­­cm­ut și intrară într’o odă­ de alături unde Îl aștepta d na ds Rouvier cu Eugeniu, fii tr echip­ă pe doctor din ocini — N­u pot să vă spun nimic, făcu ci. — Ah,­,fie» ta«­ este perdută! strigă d-na de Valcourt cu dis­perare. — Liniștiți-vă, îi zise doctorul, toată speranța nu este perdu­tă. — Scap­e, doctore! strigă Eu­geniu. — Cu ajutorul lui Dumnezeu. — Domnule Gendron, îi zise d-na de Valcourt, scap­a mai iute. Spune’mî că speri, pentru că dacă aș mai avea să trăesc încă cinci­spre­zece zile în starea în care m’am aflat înainte de a ști că o să vii, ași prefera mai bine să mor. Mă mir cum am putut trăi până acum. Dacă nu aș fi avut lângă mine pe d-na de Rou­vier care -mi zicea mereu : speră, cred că aș fi murit până acum­. — Ei bine, doamnă, răspunse doctorul, ca­­ d-neai vreau să spun și eh . Sperați­­ett voitt face ce-va fi cu putință ca să scap pis du-ra de Valcourt. Boala este grea, din fericire sângele bolna­vei este bun. Peste un minut, mă voi­­ așeza la căpătâiul d­ rei de Val­court și nu mă vom­ depărta de lângă ea. Nu vă întreb din ce -ia venit boala. Am ghicit-o. A încercat o mare întristare care i-a zdruncinat tot sistemul nu p­­rea vom­ căuta la început să li­niștesc nervii, și vom vedea. — Fă ca știi, eu am mare în­credere în d-ta. Apoi întorcându-se către con­tele de Coulange. — Eugeniu, zise ea, te-am gân­dit foarte bine când am adus pe doctorul.ăsta,­­ți mulțumesc. „Cu asta ’mi dai o mar© do vadă do amiciția d-tale. Timp de patru zile, dacă torul Gondron nu părăsise un­minut odaea, bolnavei în cart mânca și unde dormea pe o ca­napea când era ostenit­oare. In odae nu intra nimeni nu î­l d-na de Valopo­rt. jVa uifinaji, ce sta I.­i-veaigi, ușii, du. •toată

Next