Universul, iulie 1911 (Anul 29, nr. 177-207)
1911-07-01 / nr. 177
UITA PRISHMNTEUSI FALLIÍRIS l\ OLANDA Sosirea !a palatul iviră I tlîti îi a ga Calendar pe anul 1911 Ortodox §m, 30 iunie. —Sinodul Apoșt. Catolic hű, 13 Iulie. •— Anaclet. Răs. soarelui 4.43.Apusul soarelui 7.57 UNIVERSUL are urmatorele linii telefonice Administrația ..... 6.82 Redacția ....... 12|83 Străinătatea ...... £ 0[56 București, ?(1 iunie 1911. CRIZA BISERICEASCA După douî ani de frământări,din cari ultimele două luni «fi fost.*!? sbuciumare adâncă, cri;-a bisericească isbucnita cu srilejulîtefermei sinodale s‘a terminat. A fost i. luptă cum. auriu mai văzut, la noi ?i care a emoționat puternic i ■•epiîHUK'ett Boastrtt puteie fi. . ' rí'h;íU;i.üianteze sard.'.prea.” vece-nl © sț>t’e a putea tsstge did ele iu; vintíbilaíele ce răsar din zbuciumul''acesta și de cari va trebui tea ne patrundem cu toții. Deocamdată, nu putem fie ckt nk dăm rost dorinței generaleva liniștea, atât de mult tulburător să «rcstatornicească. Până, in momentul când »ciimqeste , rânduri, ziarele partidelor noastre politice, nu s’au rostit asupra ultimului evernistent demisia I. P. S. Mitropolit oprimat— afară de ziarul oficios „Epoca". Confratele consortator spune cu demisiunea Mitropolituluie primat aduce liniștea definitivă La sânul Bisericei. Sentința S-tulul Sinod pusese capăt agitației, zice „Epoca“, dar zguduirea pricinuită de această îndelungată și penibilă turburare avea nevoe de o reculegere profundă și completă, de o reconstituire morală întreagă, deplină. Și confratele conservator adaugă : „Numai o neștirbită pace sufletească putea sâ le aducă. finestul dezinteresat al Primatudlui," care triumfând de toate pătrile "ridicâte împotrilă-Tâ jtidecă j totușî că ara vrăjmași,' ce trefiuesc'',dizarmati odată pentru totdearma in iriteresul superior ‘al. Bisericel,este menit să' desăvârșiască opera • da liniște și împăciuire .„Nu" știm, daca Primatul, ' în cnea ce’l privea, a avut hrum dreptele văzând astfel eituația. Dar ,dacă rea avut, cu atât. uraf burngs apare spiritul de jertfă de care arată că e îrisuituțiV, contribuind cu persoana sa la mântuirea Bisericii și a Credinței noastre Ü0 ’ încercările grele prin care ați trecut”. „Epoca” spune mai departe că acum, când furtuna a dispărut, guvernul conservator și tr. ministru al cultelor, C. Arieni, au dreptul să revendice cu mândrie și cu satisfacție cinstea de a fi pus capăt uneia din cele mai triste pagini ale vieței noastre de Stat. Nu cunoaștem încă părerea ziarelor partidului liberal și ale partidului , conservator - democrat. • Ne vom face risii, datoria de a o înregistra da îndată ce o vom cunoaște. fi chestia deposedărilor de terenuii din Detropa Un însemnat număr de proprietari de pământuri rurale din județul nostru au fost desposedați.. da aceste terenuri, pe baza unei legi votate anul trecut. Acest fapt a produs, mari nemulțumiri. • printre proprietarii unor asemenea terenuri,cari se agită pentru revendicarea, drepturilor, ce — cî zic — că le sut date prin legea de împroprietărire în Dobrogea de la 1883. . Am avut convorbiri cu mai mulți proprietari deposedați cari mi s’au plâns că sunt nedreptățiți prin faptul cu li se ia titlul de proprietari a unor terenuri pentru cari au plătit contribuții către Stat mai bine cît 25 ani. Când li s’a dat aceste terenuri la 1883, li s’a spus că devin proprietari inviolabili după un period de ani în care timp vor achita Statului o anumită sumă pe fiecare an. Aceasta cotă anuală a fost achitate până la zi; cu toate acestea, azi se văd desposedați de o avere pentru care au muncit o viață întreagă. La darea terenurilor în chestiune multe din ele erau împădurite și în neputință de a fi cultivate, însă proprietarii lor au muncit ani de zile să îi defrișeze și să le facă cultivabile. Apoi toți acești proprietari sunt români veniți aci din țara anume spre a coloniza Dobrogea cu elemente românești, căci acesta a fost scopul guvernului de la 1883 care a hotărât improprietîirirea. Mulți din acești proprietari sunt râmași din soldații primei armate române trecute în Dobrogea la 1878. Proprietarii deposedați pregătesc un memoriu care va fi prezentat la toamnă M. S. Regelui, Corpurilor Legiuitoare ,și d-lor miniștri, prin care va expune situația ce li se creiază. Călim Tulcea, 28 Iunie. DESPRE GÁZOL SUSPECT IHA TLTU OAIA Tulcea, 28 Tunie, Ata fost singurul ziar care am anunțat acum 8 zile că tn com. Turcoaia s’a tmobíivit un locuitor cu simptome suspecte de holeră. Sim dlat ce a fost constatat acest caz. medicul carierei de. piatra Iacob Deal, dr. Ernest Celzón, a isolat bolnavul tastanțând autoritățile...................De aci a. plecat, în localitate d. dr. AL Lucoveariu, niceUcâi primar al județului, care imprejună cu 1. dr. Mazăre, medicul circ. respective, s’a dus la locuința bolnavului, fie care s’a găsit însănătoșii. . . Bolnavul supect sartumește blușeta pe Patti, de 39 ani, director al carierei de granit din Tcl.-.ic>. .Din. cercetările făcute de mediel/ -resuița ei': numitul 'a su ffirit.dg ' indigestie'carte dădusâ,nRȘiirc. ia crâmpe și vârsâfuri și făcuse pe medie ca acest' caz Mi óe' 'para ‘ suspecte.'’ Acest.Giuseppe Fatti, la etatea de 12 ani, jpe când. se află la Burnos-Ajtecs, în America, a.suferite de holeră. Rezultatul ee mai sus 's’a corin in real și direcțiunei generale a cervieiului sanitar. Mii mmmum CHESTIUNEA MILITARĂ Budapesta, iii. — Astăzi sa pus la ordinea zilei, la Cameră, proiectul de lege asupra reformei militare. Deputații sunt prezenți în număr bune. Șefii de partid sunt asemenea toți prezenț!. Partidul justicist se pregătește a face guvernului o opozițe îndârjită. DECLARAREA OBSTRUCȚIEI Budapesta, 2a. —•Proiectul laget militare n'a putut fi luat in discuție, din cauză că opoziția justițiatä a și început obstinttiunea. Jusținiștii a fi provocat, înainte de a se intra în ordinea de zi, o serie de discuțiuni si la sfârșit o votare ca apoi nominal ca si afi făcut ca să nu se poată trece la discuțiunea proiectului de lege militară. Kovács Janos, justicist, critică redactarea procesului-verbal al ședinței trecute. Asemenica Kelemen" Samu. Vorbește apoi Marton Lovaszy. Deputatul. Hock János critică aspru guvernul acuzânduj-l că nu și a făcut datoria cu prilejul" cufrănitorului de la Kecskemai. Aduce exemplul Italiei, unde toate autoritățile au sărit în ajutorul nenorociților de la Messina. Guvernul ungar însă a rămas impasibil... Se naște scandal mare. reputații guvernamentali strigă lui Hock: .,Nu-i adevărat! La ordine! La ordine!” Julius Justin Slock are perfectă dreptate. Președintele cheamă la ordine pe Hoc!. Acesta protestează spunând că nu suferă -ca să fie terorizat- Zgomotul continuă. Carte pastorală de despărțire A MITROPOLITULUI PRIMAT OK ui Mitropolit Primat a adresat cri următoarea pastorală <fi despărțire: .Ca mila lui Dumnezeu, orhie prectop și Mitropolit al .Ungro- Vlahiei, Primat al României. Tuturor iubiților mei frați și fii duhovnicești, clerici și mihni, monahi și monahii din această de Dumnezeu păzită E pârnie a Mitropoliei L’ngro- Viniiei, dar fie vouă, de la părintele îndurător, iar de la smerenia mea dorința ferbinte, de tot binele și arhipăstorească binecuvântare. ‘ t'via această carte a mea vă instițez, iubiților, că gândindu-mă eu dendiusul la marile interese al Sf. noastre Biserici, pe care ei, smeritul întristat și amărât de cele petrecute în timpul de urmă, nu mă simt acum cu putință de a le mai apăra și înainte după cuviință, am depus de a mea bună-voo paretesis în mâinile Mstjestăței Sate Regelui, di la cure, potrivit obieéijinu să i:‘i iiulul nostru, am primit și toiagul păstoriei iațe Susî ' fie Dii funozeii păzite Eparhii.. Făcut-am acolișî» jertfă cu fii al iui re, dar hotărât în ziua de fi' ah curgătoarei luni Iunie, așa că, de la zi întâi Iulie încetez de M nutî pluta cârma Sf. Mitripelit și a mai fi povățitorul sufletesc al vostru. zc aceia vă zic acum. Rămâneți surătoșî, rătoâneți cu Domnul! Despărțindu-mă cu multă întristare de voi, iubiții meî frați și ne duhovnicești, rog pe bunul Dumnezeu să vă trimită păstor mai destoinic spre cel mai mare folos al Sf. noastre Biserici și al vostru, iubiților. II mai rog să reverse toate darurile sale asupra Bisericii și a Patriei, pace,sănătate și bună înțelegere cârmuitorilor, îmbelșugare rea, detor pământului și buhfi- liniștevăzduhului. Vă mulțumesc tuturor, iubiților mei, pentru dragostea ce mi-ați arătat în toate împrejurările și da câte ori am avut prilej a vă vedea mai de aproape. Vă Incredințescă- ori unde voi fi și cât îmi va da Dumnezeu viață, voi face totdeauna pomenire; de voi to,smeritele uneie rugăciuni, ca Aț tot-puternicul, să vă dăruiască toate cele bune și de folos sufletește și trupește, să vă îndeplinească cererile cela, către mântuire și să vă ajute a petrece în pace și a propăși după, bunul sfat și dorirea inimii. Precum • înalteto preju'rărî așa și acinB vă rog’șî , vă îndemn, iubiților, să iubiți Sf. noastră Biserică ortodoxă, strămoșească, S’o apărați fiecare în marginile putinitî de cel ce ar căuta săvârs într’ânsa vrajbă și împerechere. Să dați cuvenită cinste ,păstorilor , bisericești, , e,ăcî el priveghează pentru sufletele voastre. Să faceți aceasta cu bucuri s ca și ei sa se indemne a staji mai stăruitor in Rbrrica Obîmului care sunteți. Unul pre alti iubiți, cum învață Apostolul, unul fire altul mai de cinste socotiți. Fie toți cinstiți. Frăția iubiți. De Dumnezeu vă temeți. Pre Regele e mătiți. Ca astfel c ă: Toți fiii Tatălui ceresc, 'ikreiéi' pre toți iubește și de toți se îngrijește.. și să vă învredniciți tie adevărata fericire în această viață și în cea de veci, pan, Iisus Hristosi Mântuitorul nostru, Căruia, împreună cu Tatál și cu Sf. Duh, se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea acum și pururea și un vecii vecilor. Amin. Dată in Sf. Mitropolie din București la SO Iunie, 1911. I ATS ANASIE Mitropolit Primai Inunițiile din Moldova înecarea sab foc. Ceasîna Haesca Roman, 28 Iunie. am telegrafiat despre groaznica nehler bcire' ce s’a întâmplat în Iuica, fuind o tânărul sub■tecowigearc loan Constantincsch, și-a găsit moartea în împrejurăr’i atât de tragice. Revin cu amănunte ce ne-am cules htr.ttțca de la câțiva martori titulari. Sub Íecöf. Constantine,ven. din reg. 8 călărași, numai de un an în localitate, și știut să-și cucer după uuruitfoase simpatii i 1e percuțiie înalte din localitate. intre alții, vizita foarte adesea familia d-l v. Dimitrie Bogdan,, proprietarul domeniului Gâdințt. Acum câteva zile fiind invitat, sediu.:« la Gădințî. in •timpul acesta podul de la Gădinți fiind luat din cauza revărsărei Siretului, el rămase la Gădinți, ne mai putând veni în oraș. Azi dimineață sublocotenentul trebuia să se prezinte la serviciu, escadronul din care făcea parte având să facă exerciții de călărie și tir, și vru să plece Duminică. Toate stăruințele familiei Bogdan de a nu se aventura intr’un pericol sigur, râmaseră zadarnice, el ținând cu orice preț să se prezinte unde îl chema datoria, împrumutând un ca.î al proprietarului, incălecă’și veni prin Sagila la podul de la Luțca, unde ajunse pe la 8 seara. Aci câțiva locuitori tî arătară pericolul la care se expune, trecerea pe pod ne mai fiind sigură, deoarece vălurile acoperiserâ podul. Cu curaj, respinse sfaturile lor binevoitoare și se avântă cu calul în mijlocul vălurilor ajungând până la jumătatea podului. Deodată cai și călăreț ,dispărură în valuri. Cum s’a întâmplat nenorocirea nu se știe precis. După o versiune, calul călcând, alăturea de pod, s’a prăbușit în apă, iar după alta, câțiva dulapi ai podului fiind luați de valuri. La mijlocul podului rămase:«a deschis abisul care sa Înghițit. Privitorii de pe ambele maluri rămaseră iniții de groază fără a putea veni în ajutorul Nefericitului sublocotenent, neavând la îndemână nici o barcă c» , care unii poate că s-ar fi încercat să-l scape de pisire. Cadavrul n'a fost încă găsit. Ser crede că se afla acolo, agățat de niște tufișuri. Orașul se află sub impresia groaznicei drame și toți regretă moartea prematură ce și-a găsit tânărul sub-locotenent. Revărsarea Praîslav la istețul Fălcii Huși, 28 lunie. Prutul crește mereu și pe unele locuri »’a revărsat. Serviciul tehnic « luat întina? măsuri pentru întărirea digurilor acolo unde sunt stricate, cu prestații ca din rămășițele anterioare anului 1906. Inundațiile din fect. R.Sărat R. Sărat, £ 8 lunie. Iată câteva amănunte precise ce am putut, afla la prefectură cu privire la inundațiile din județul .. nostru, despre cari am scris aseară: Duminică noaptea, pe la orele 12, apele Siretului venind mari, au inundat com. .Corbu și Maxineni, in Măxineni afi fost complet acoperita de apă 700 hectare islaz, 100 hectare grâu aie arendașului moșiei Eforiei, Teodorii, 250 hectare porumb, 150 hectare orz și 200 hectare fâneață ale locuitorilor. Apa a mai luat și 1000 stânjeni lemne ale d-nii Oberman. In Corbu însă dezastrul a fost mult mai mare, deoareca apa a intrat în sat, la miezil nopței, spre marea groază a Locuitorilor. Au fost cuprinse de apă peste 30 de case. Bărbați și copii țipați, alergând de colo până colo, îngroziți. Femeile alergau cu copilașii în brațe, cerând ajutor. Apa ajunsese la sat până la un metru. Azi e în descreștere. " SUL tocat, loan Constartine seu Obiectele de gospodărie au fost parte salvate, parte luate de apă și stricate. Nu ea semnalează nici o victimă omenească. Animalele și păsările au fost și ele salvate. La câmp au fost inundate 400 hectare semănaturi de păsoare și 60 hectare islaz ale locuitorilor, precum și 1000 stânjeni de lini Tip ale d-lui Oberman. D in alte comune nu se semnalează inundații până acum; totuși pericolul lui e înlăturat. Inundațiile sb Vaslui Vaslui, 28. Iunie. Până acum nu s’au putut stabili pagubele cauzate din pricina inundațiilor din zilele trecute, deoarece apole abia încep a se retrage, dar foarte puțin, locuitorii inundați încă nu au posibilitatea a se duce pe la locuințele lor din care îi alungase apa. Suprafața inundată de fie Valea Bârladului, între Todire și Crama, este de peste 2200 fălci, pe care era recoltat grâu, porumb și fânaț și de unde nu se mai poate culege nimic. In Putna Focșani, 29 Iunie, Șireta, vine din ce în ce m mai mare. Comunele Giuștea, Costieni, •Nămoloasa-sat sunt amenințate, cu completa distrugere. Semănăturile pa o întindere considerabilă sunt înecate. Oamenii suferă de lipsa, de hrană și nu au nici adăpost. Au sosit nouă ajutoare de poștoniemi din Brăila. Mărășești, 29 Iunie. In urma ploilor torențiale din nordul Moldovei, Siretul venind spart« i»ar fi inundat în comuna Mărășești islazul comunal pe o întindere de 350 hectare, traș pa unde pășteau vitele locuitorilor. Pe moșia arendată d-lui H. A. Fischer, proprietatea dlui Gh. N. Negropouiea, s'aul inundat 40 hectare ia, 40 hectare grâu, S0 hectare orzoaică și 200 hectare islaz. Pagubele sunt mari. Proprietățile micilor agricultori, din fericire, nu au suferit nimic. Talazul din Cosmești precum și întreaga pădure au fost inundate. Fabrica de cherestea din comuna Cosmești a fost de asemenea inundată, linia ferată particulară luată de apă, precum și multe plute ca erau plasate lângă malul fabricei. Multa vita de ale locuitorilor au fost înecate fiind surprinse la pășunat. Șoseaua națională din Cosmești e impracticabilă cu desăvârșire lângă podul de far. Fenera orice eventualitate organele cailor ferate au luat măsuri ca toate trenurile să treacă pe podul Siretului, cu mersul redus, punând și supraveghiețeri permanenți la podul in cestiune. (.asidul de apă a fabricei da zahăr ce se află la estemHntea podului I expus, fiind deja biconjurat de apă. După arătările unor ingineri,, re «Tastată de apa Siretului la aceste puncte e în descreștere. In Covertes Galați, 29.—Din comuna Independența care este inundată fie Șiret s'ai salvat cu hârcile de salvare 300 de aii, împreună cu 4 păzitori, 1500 vite, cornute și 51 det locuitori. Vitele cornute din Piscu șî vre-o 1000 de oi au fost toate salvate. IRI de IH în ținuturile inundate Bacau. 29 iunie. La acceleratul ds București a sosti azi dimineața ministrul de interne Al. Marghiloman. Insoțit de secretaral general Paul Teodoru, la gară a fost primit de prefectul CantiUi cu reprezentanții autorităților. D. ministru a vizitat în automobil locurile inundate etic, oraș și județ. Mai întâi a vizitat podul da fer delpe Bistrița, unde apa a inundat curtea școtiteT de meserii. Ministrul constatând că din cauza mlaștinelor oculitatea este foarte primejdioasă sănătății publica, a ordonat primarului orașului să ia măsuri de a procura chinină cetățenilor. De aici d. ministru a plecat în direcțiunea oborului, care era inundat, iar apoi a vizitat fabrica Federman, complet inundată. După aceea d. ministru s-a dus la Gherăești de unde a început Inundația. Reîntors în oraș, d. Marghiloman a vizitat palatul prefecturei, tribunalul și oficiul poștal. După UiuMzi a plecat la Piatra- Neamțu. F.Neamț, 29 iunie. La orele S.50 m. cu un teren special a slujit ministrul Marghiloman, însoțit de secretarul general Dela gară și a dus la locuința d-lui Leon Bogdan, unde a luat ceaiul, iar apoi a vizitat locurile inundate. DE-A LUNGUL ITALIEI PISA, CETATEA LINIȘTE) E o dimineață luminoasă de vară când părăsim Rohm spre a face o scurtă'călătorie prin centrul și nordul Italiei. Deși suntem la mijlocul lui iunie, vrenicii e încă răcoroasă. La Termini," — gara centrală a Romei - luna# multă.. Școlile primare .«i-au închecat cursuri!® și părinții. tși trimit odraslßle anemiaza la munți și la mare. In compartimentul 'nostr ü', un ștrengar' mic de ac.'știa, Nino, cu ochii' mari, vioi, cu toți pap de Italieni, se dues cu mătușa la Bagni di Lucca. Părinții, de pe peron, îl mănâncă cu nebil și șî iad rămas bun prin fereastră. Mătușa stă lângă ei ca să nu s’aplece prea mult, dar Nino, care abia așteaptă libertatea munților, o Îmbrâncește înapoi: — Ah, zia, ce tr>nde șî așa în mine, parc’ar fi un calorifer! Un Ücerat scurt, un sunet de trompetă și trenul pornește. Părinții, cu ochii umezi, agită batista pe când micul ștrengar, vasal și fără de griji, intră sburdalnic în compartiment. In dimineața da vară câmpii!« însorit# sunt plini de viață- Nu v*ît hoidei« nostre bogate, căci aci pământul e mlăștinos; totuși din distanță în distanță apar cultivări îngrijită. Spra Civitavecchia trenul o ia pe coasta mărei Apele albastre-verzui ale Tirrenei se întind dale și liniștit în nesfârșitul lor. Cu cât ne aapropiera de Toscana cu atât încep sa apară de-a lungul mărei pinetele caracteristice peisajului toscan. In spra partea Apeniniter, eo văd coline cu chiparoși și măslini. Pa vârful dealurilor, sate alba pesta care se înalță ca o binecuvântare craca* nelipsitei catedrala, iată Corgueri, tinda a copilărit Carduaci, findé a San Guido, unde saht chiparoșii pa care i-a cântat poetul L... 1 «leressi che *. Bălgheri ,« se înstiS Via da rífi.» Omáo ta dupoc« fîiay Un călător ne spune că faimoșii echiparoșî nu mai sunt, că i-a tăiat un antreprenor de păduri.. Suntem în Matemma Toscana. Uite ! Livorno cu poetica Ardenza, vilegiatura preferată a multor artiști italieni și străini. Câteva minute tocă și ne coborâm la Pisa, orașul, pacinic și tăcut depa malurile Rinului, pa care-l revăd după zece ani de zile. Piața gărsî o toată un fel de fortăreață de horstuTî și cu greu răzbești prin Lanțul conductorilor care-i oferă cameră în hotelul însemnat pe șapca lor. Sunt atât de mulți ® l și așa de puțini călătorii, încât înțelegi îndată că n'ai să găsești prea multă veselia to orașul acesta. Și te convingi curând, trecând prin Via Vittorio Emanuele, pe Limg* Arno, pe cheiul minunat cara • inima orașului. De la Ponte Solfarino până la Ponte alte Finuizza, pe ambele maluri ale fluviului se înșiră cele mai frumoase palate pisarte, ridicate in vremea de glorie da odinioară. Printre ele, clădimi noui, hoteluri, prăvălii. Dar într’uneie ca și într’altele nu vezi nici o mișcare. Oamenii abia umblă, alene, parcă viața i-ar apăsa ca o povară imensă. In cafenelele de pe Lung’Arno Reggio revăd aceleași figuri, cu aceleași mișcări ca acum* 1 * * * * * * * zece ani. Câte unii s'au dus, dar în locul lor au venit alții cari au moștenit și fizionomia și mișcările lor. Viața parcă ar sta în joc aci. Până și Áruul pare oprit, obosit de calea sa lungă, deși mai are doar câțiva kilometri până să-și dea sufletul în mare. E atâta liniște, atâta tăcere peste lucruri și peste oameni, încât simți numai decât pentru ce D’Annunzio a numit Prea. Se citta del silenzio. Pe străzi înguste, pustii, « Aflăm spre cartierul unde se află minunile artistice ale Pises. Iată catedrala r.neînce broderii de marmoră. Par niște dantelerii fine lucrate de o mână sprintenă de fomee. înăuntru te lovește, deasupra altarului un imens metaic. de'Cismabué. E de la începutul veacului al XlV-lea, și e încă de un colorit viu și aprins. Pe doul stâlpi în fața altarului, două tablouri, —cele mai Tremoase din toată catedrala. Unul e de Andrea del Sarto și reprezintă pe Sfânta Agnese cu mielul. E o figurä suava de copilă, de o candoare poeticii cum numai artiștii toscani au știut să picteze.CelaU o madonă de Pierrn del Vaga. Aceeași puritate da simțire și dulceață de linii ca în maestrul florentin. In mijlocul catedralei atârnă faimoasa lampă cu care Ganscu a cercetat legea gravitați line. Știința și arta într’o armonioasă vecinătate sub oblăduirea religiei! In fata catedralei ust colo © da marmoră. E battistere, din veacurile XII și XIII-lea. Pe lângă bogățiile sale arhitectonice și amvonul, care este un capodoperă al sculptorului Niccolo Pisano, baptistera acesta e celebru pentru acustica sa extraordinară. ■Dacă ei pui,două, trai , note, to șir, cupola îți răspunde cu un ecou pir ci irng :«înraronio«, ce pare un acord de orgă. In spatele, catedralei șî al laptisterului, se întinde o clădire? lungă, dreptunghiulară. E vechiul Camposanto, cimitirul care închide între zidurile oale rămășițele a numeroși orci din trecutul Ihsaî, multe fame III îhsambate și reîrivnd din timpul războielor dintre comunal« Italic». Mormintele de marmoră au sculpturi frumoasa semnate da Dupra, Torvaldaen, Bartoiuld de alți artiști de seamă, iar pe ziduri ne păstrează încă buna freacuri mai vechi datorita lui Benózzo- Gozzolî, iar Creagnd și altor diferiți mutări pisan rămași necunoscuți. Prescurți« reprezintă scena imaginară din biblie precum și momente din viata de după moarte. Impresionantă prin fantezia ei extraordinară a o frescă intitulată „Triumful Mörtel”, de un pictor pisan necunoscut. Vezi șerpi, balauri și diverse alte lighioana spintecând pe păcătoși și chinuindu-i un chip oribil,’ pe când într'un colț umbrit de portocali, îngerii cu un concert serafic îndulcesc vizita da după moarte a drept-credincioșilor. Mormintele amintite au pa marmora lor săpate inscripții patetice in care sa cinstește amintirea celui dispărut. Sub un bust al lui Cavour citim următoarele rânduri : Aci unde omul este judecat pe mormânt,iii săi, Pisa plânge moartea car I prea timpurie a Contelui Camilla Benso di Cavour. Chipul și numele lui povestesc cu eleguan>a vitei sa îm procesul si gloria risorgimentului italian Genul epitafurilor și al inscripțiilor comemorative e foarte cultivat in Italia, mai ales în orașsin care afi universități și dispun de învățați de talent.Și cum Fisa e unul din acestea, nu e de mirare că pe toate clădirile istorice din oraș și pe toate coridoarele acestui Camposanto întâlnim mereu asemenea epigrafe. Ia extremitatea de sud a Camposantului, făcând un unghiu ascuțit cu catedrala, stă faimosul turn aplecat, — clopotnița pe care o scufundare a pământului, a înclinat-o atât ete straniu. E marea curiozitate a Pisei și vecinic în jurul lui o sumă ele cască gură îl privesc ca și cum ar aștepta să-l vadă căzând. Frumoasa lensană fie PAUL BESTREY PARTEA lui PÂNZA DE PĂIANJEN III O idee a lui Cesar —•■Nu, deoarece d. de l'Or® se e în Rouen. — Ciudat lucru. —• Va aduce de acolo pe unul, din martorii cununiei..— Par la'Ciorî#sîde Queyrel, talul. IUI TiiKf ?OTIK> O. —t-Nu. [Ji-rn» — Tinde fade ? — La Saint Raphael. — Și de ce nu vine ? — Obosește la drum. — Obosește.. .de la Saint-Raphaël până aci? Dar nu există vagoane de dormit? Mă rog, după cum spuneați, Bueyrel , bogat? — Da. — Atunci de oe nu a luat im vagon de dormit ? Nu știii. — Și cine] va reprezenta? — Vicontele.- Ați lasă, am să aflu eu la ministerul de război cine e tatăl lui de Queyrel. Când vor veni să ieă caute pentru cununie, să nu te arăți. Am să mă duc și la prefectura de poliție... am să întreb și de ..expulzare, căci eu nu cred să fi fost adevărat. Cesar era de față, ci spuse : — — Am'și'eu. o idee.... Ni trebuie'sa vă duceți la poliție, or trelui să dați o mulțime de deslușiri și apoi poate nici nu-l cunoaște. Trebuie să aflăm repede cine subt ri nu dela poliție vom afla. Tânărul nu mă cunoaște. Astă seară treime să și ia adio de la viața.'-deilocuö... că Am o profesiune ettre m-a vârât, printre artiști... așa să mă invi și ou la acea petrecere. — Dar câini ? — Asta e treaba mea, a afla cel puțin voist, și prin apropiere. Unde mănâncă d. do Queyrel? — Seara nu știu. — Acum e acasă. — Cred... — Am să intreb pe portăreață. Ah! spuse Rolanda, treime să știți,că vicontele are o mare trecere la portar și portăreasă. Aceștia îi numesc regele chiriașilor. — . Km !■ făcu Claude. Vrea mimită dragoste. E foarte darnic cu portăreasa. — D-ră, spuse Cesar, atunci nu intru să întreb pe portă-Mă iau după d-ta, întreabă pe portăreasă și dacă e acasă. Queyrel, lasă să-ți cadă ceva din mâna, am să văd și am să știi. Dar ce vârstă ara? — Douăzeci și șase ani. -- Blond ? Brun ? v- Șaten.... înalt, cam slab, îmbrăcat în negru. Are barba ascuțită, părul lung și buclat. — La câte pleacă seara de acasă ? — La 6. —■ Acum e 5, spusa Claude. — Atunci nu avem vreme de pierdut. — La revedere, spuse Rolanda. — Să ai curaj, drăguța mea. — Voi avea. Și sărind de gâtul lui Claude și sărută de două ori.— Pentru mine... pentru mama. Și fugi urmata de Cesar. IV La Roches-Noires Ludovic se gândea cu o deosebită plăcere In nunta sa, căci Rolanda începuse să-l placă și acum se gândea cum sa scape de Francine. A doua zi totul era să se sfârșească, toate, erau pregătite și. Delorme era să vie cu martorii. Vesel e și din casă, vorbi cu portăreasa, care ie spuse că Rolanda întrebase de el, apoi apucă pe stradă, fără să știe ca era urmărit de cineva. In piața Saint-Georges, tânărul intră într’o cafenea care nu făcea multe parale. După câteva minute intră și Cesar în cafeneaua supranumita Roches-Noires. Acolo era locul de întâlnire al artiștilor, al boemilor. Găsi pe Ludovic stând, ia o masa cu o femeie drăguță, roșcată, cam grasă. Se vedea cale de-o poștă că femeea era foarte ușurică însă. Cesar se ascunse la o masă după un stâlp și ascultă. — Ah! Lulu, spuse femeia, bine că ai venit. — N'am întârziat. — Cât te aștepta Francmeta Ud 0 iubești tu? — Mai e vorbă. Ghemă apoi chelnerul. — Augustin, ce e de mâncare? Ea scoase o exclamație de bucurie. •— Ce mănânci aci? — Cu tine. — Dar bătrânul? — E la Rouen. — Când se întoarce? — Mâine dimineață. Scena avea loc într-un colț al sălii. Cesar se sculă și se depăntă. Se așeză la o altă masă și chemă pe chelner, care îl cunoștea foarte bine; de la d află cine era Franche. Se așeză apoi ca din întâmplare la o Plasă lângă cei doi amorezați. . Patronul cafenelei, care avea o deosebită stimă pentru ecsíierul Honorul veni să-i vorbească. El cunoștea bine pe toată lumea și iată că la un moment dat, intrară în vorbă și cel de alături. Francina avea o mare slăbiciune pentru ecuteri. Peste câteva momente cele două mese erau lipite. Cesar era un excelent povestitor și francine se amuza mult. Prietenia se făcuse mare și când Ludovic sa sculă să plece, Francine nu mai regreta plecarea lui. De față cu Cesar, Ludovic spuse apoi că a doua zi se însoară. Francine era deci și ea, liberă să facă ce vrea. Cesar se gândea: ~r Tânărul pleacă acasă și mult nu am aflat.. Nu ași putea para să aflu ceva de la era? Și rămasa cu Francine, care avea o mare proftâ de vorbă. Ea spuse lui Cesar că tatăl Lui Ludovic e sărac, și că dacă Ludovic se însoară e că această cununie li va aduce o avere colosală. — Are avere mare mireasa? — Are, epuse Francina, dar întâi treime să fie recunoscută ca moștenitoare a acelei averi — Apoi dacă are drept. — El nu e lucru ușor, știe Ludovic ce face... e o afacere foarte grea. — De ce nu consultă atunci pe un avocat ? — E o afacere despre care nu se poate vorbi nimic. Dacă mama și fata ar ști ce e la mijloc, nu ar mai voi să audă de cununie. — Eî așî I Francina era ca chef și vorbea ooerență. Auzi poveste încurcată, spuse Francina care pornise pe calea confidențelor, emoționată , și da încurajările arm<?osului bărbat Mama și fata nici nu știi că sunt pe cale să moștenească acea avere. — Cum se poate l ua «role.)