Universul, octombrie 1911 (Anul 29, nr. 269-299)

1911-10-01 / nr. 269

MABI&B 8EBBAB1 MM UȘI PROCESUL ierodiaconului Șerboianu Eri a venit în fața Consisto­­riului superior bisericesc proce­sul ierodiaconului Calinic S. Pop Șerboianu. Consistoriul a fost prezidat de S. Sa preotul econom Șt. Căli­­nescu și a fost format din: preo­tul econom D. Constantinescu- Lucaci, preotul econom Iorda­­chescu, preotul Gr. Georgescu și preotul C. Dumitrescu; scaunul­­ procurorului judecătoresc a fost ocupat de preotul econom D. Ge­orgescu. Ședința s’a deschis la ora 3 după amiază. Inculpatul n’a răspuns la a­­pelul nominal. Președintele citește apoi în­tâmpinarea ierodiaconului Cali­nic prin care cere din nou amâ­narea procesului. Procurorul ju­decătoresc se opune. Totuși consistoriul, spre a nu precipita judecarea procesului și a da timp de pocăință incul­patului, i-a admis cererea și a hotărât amânarea procesului pentru astă­zi, care se va fixa în cursul lunei Octombrie. Ședința s-a ridicat la ora 4. CAUZELE ACCIDENTULUI Vasului «Domnul Tudor» Brăila, 29 Septembrie Din cercetările făcute, s’a con­statat că accidentul suferit a­­seară de vasul Domnul Tudor provine din cauză că mecanicul a uitat deschise pompele, încărcând­u-se marfă, vasul s’a afundat și apa a trecut la mașină. Fiind dus pe malul opus, în urma descărcărei mărfurilor, vasul s’a ridicat și apoi s’a scos apa care pătrunsese în cabina mașinelor. Domnul Tudor a plecat azi în cursă regulată la Sulina. I­muu—BBl i> -»-♦ [UNK]iWimi i Discursul I. S. Regelui la solemnitatea deschiderea cursurilor Universității ZIUA a S’fii Iași, 29 Septembrie. Marße serbări, care de cinci zile au loc în Iași, au ajuns la punctul culminant. Manifestați­­unile de dragoste către iubiții noștri Suverani sunt, prin mă­reția lor, indescriptibile. De cinci zile văzduhul bătrâ­nei Capitale a Moldovei cloco­tește de urale tumultoase, de o­­vațiuni entuziaste, de aclamați­­uni delirante. Sigur că în cartea vieței Iași­lor aceste mărețe serbări vor cuprinde pagini în veci neuitate, căci vor spune tuturor genera­țiilor despre nemărginita dra­goste cu care ieșenii au știut să primească și te slăvească pe Re­gele Carol. O CONVORBIRE CU GENERA­LUL VON GERUNGEN Am putut să schimb câteva cuvinte cu generalul von Ge­­rningen, delegatul împăratului Frantz Iosef. Distinsul general văzând dra­gostea și entuziasmul cu care e înconjurată familia noastră Re­gală, mi-a exprimat sincera-i admirație pentru poporul ro­mânesc, care știe să iubească și să-și slăvească, într’o măsură atât de largă, pe Suveranii lui. Deschidem cursurilor imi­­gratare Aula Universitățeî cuprinde tot ce lașul intelectual are mai de vază precum și pe d-nii mi­niștri Arion, Delavrancea, Mar­ghiloman și Nenițescu, precum și generalul von Gemingen, întreaga asistență e în veșt­­mânt de ceremonie, căci astăzi, în al cincizecilea an al existen­ței sale, Universitatea ieșană își serbează solemnitatea deschide­rea cursurilor, înainte de începerea cuvântă­rilor I. P. S. S. Mitropolitul Pi­ntea a oficiat un serviciu divin, iar corul a intonat imnuri oca­zionale. Cuvântarea d-lui dir. Bogdan D. dr. Bogdan începe prin a spune că corpul profesoral al U­niversității din Iași se simte mândru de prezența familiei re­gale la deschiderea cursurilor U­­niversității. Asigură că aici toți profesorii și studenții poartă cel mai ne­condiționat devotament familiei regale și exprimă mulțumiri pentru solicitudinea ce Maiesta­tea Sa o poartă instituțiilor noastre de cultură și în special Universitățea din Iași. D. dr. Bogdan amintește de împrejurarea de acum câtva timp, când situația Universita­tea din Iași era amenințată și spune că corpul profesoral ca și cel studențesc erau convinși că nimic räu nu se va întâmpla când M. S. Regele veghiază. Vorbește apoi de inimoasa aten­ție a M. S. Regelui pentru stu­denții români. DISCURSUL M. S. REGELUI In tăcerea solemnă a călei, Suveranul și-a început cuvânta­rea. y Sunt viu mișcat, spume M. S. ]"Regele, de sentimentele de dra­goste și credință ce mi se retnoiți din partea universității lașilor­­ și care găsesc un adânc răsunet de recunoștință în inima mea. „După­­ vrednica sărbătorire a jubileului universității, la care s-a amintit trecutul, am dorit să vin­ din nou­ în mijlocul vostru la deschiderea cursurilor spre a ne îndrepta gândul împreună spre viitor și a vă arăta desă­vârșita mea încredere că roade­le acestui înalt așezământ de cultură, care a primit acum o nouă sfințire, vor ră­spunde aș­teptărilor tarei. „Aceste așteptări le cunoaș­teți : o muncă sârguitoare închi­nată binelui și adevărului; păs­trarea neștirbită a credinței stră­moșești și ridicarea patriei prin forțele morale și intelectuale ce le veți dobândi aici. ..Jertfele însemnate ce face Statul pentru voi, iubiți stu­denți, solicitudinea și necurma­tul meu­ interes pentru studiile voastre vă vor îndemna cu sigu­ranță a vă arăta vrednici de dra­gostea ce vă înconjoară. Ca semn al acestui interes și un nou­ imbold la muncă, am hotărât, in amintirea acestei sărbători, a dărui 300 mii lei, a căror dobândă se va întrebuința de senatul universitar pentru ti­păriri de lete și sprijinul studen­ților lipsiți de mijloace. „Urez ca anul universitar care începe să ne­ aducă dovada că nădejdea ce punem in voi­e pe deplin întemeiată și că din cu­vântările profesorilor ca din o sămânță bună aruncată întrun ogor mănos va răsări un rod îmbelșugat spre folosul vostru și al scumpei noastre țări". * Cuvântarea M. S. Regelui a fost primită cu aplause și ova­ții cari au durat peste 20 mi­nute. Numai după intervenția Rege­lui, aplausele din sală au conte­nit. O scrisoare a d-nei Riria D-na Riria fiind bolnavă, d. Xenopol a citit o scrisoare prin care distinsa poetă și soție a d-lui Xenopol mulțumește Suve­ranului că a ținut seamă de res­­pectoasa sa rugăminte de a face ceva pentru Universitatea ie­­șană. Eminentă poetă, într’o româ­nească veche și frumoasă, enu­mera toate jertfele făcute de tâ­nărul Principe, care a părăsit ța­ra și neamul așezat unde soa­rele apune însă mintea răsare, spre a fi folositor țărei noastre. Scrisoarea d-ne­i Rirna mai a­­mint­ește și de vechiul străbun al Regelui nostru, Principele de Hohenzollern, care a luptat, la Nicopole cu 600 ani în urmă, tot pentru desrobirea creștinilor ră­­săriteni. Enumără apoi binefacerile fă­cute sașilor de familia noastră regală, dintre cari desrobirea a mii de nevoiași de dijmele plătite de veacuri; restaurarea vechilor clădiri, răpită fiind de frumuse­țile tăinuite în dărâmăturile lor; reclădirea altarelor ridicate de Ștefan-cel-Mare și Vasile Lupu, cheltuind cei 100 de mii zloți de aur dafi din visteria Majestăței Sale pentru întruparea acestor vechi și sfinte locașuri. Cuvântarea d-lui dr. Riegler D. dr. Riegler, vorbind în lim­ba germană, aduce salutul en­tuziast d­in partea corpului pro­fesoral pentru familia regală și princiară și pentru oaspeții U­­niversităților străine. Face un­­ scurt istoric al facul­­tății de medicină din Iași. Enu­mără greutățile cu cari a avut de luptat spre a ajunge la sta­rea de înflorire de azi. Vorbește de rolul naționalismului față de știință și biserică, și demon­strează cât de greșit este visul unora ca toate națiunile să se prefacă într’o singură naționa­litate. Sentimentul național al fie­cărui popor, continuă d. prof. Riegler, e absolut nedistru­gător. In­ aceeași ordine de idei face apologia Suveranului nostru, ale cărui sentimente de naționalism­­ și patriotism sunt nemărginite. Zice că faptele Majestăței Sale vor rămâne de-a pururi ca un exemplu în istoria naționalis­mului român. D-sa termină fă­când urări familiei regale și sa­lutând pe oaspeții străini. Cuvântarea d-ln­ ploi. dr. Socor D. profesor dr. Socor, înainte de a intra în miezul secțiunii de deschidere a cursurilor, expri­mă entuziaste omagii Suveranu­lui și familiei regale, în numele corpului profesoral și al studen­ților Universităței. Salută apoi pe oaspeții Uni­versităților străine și după a­­ceea tratează o chestie științifi­că, anume ,­înrâurirea ochilor asupra intelectului11'. D-sa demonstrează în mod științific că intelectul omului e format de impresiunile vizuale. Citează numeroase exemple în această ordine de idei. După ce tratează pe larg acea­stă chestie științifică, amintește ca un viu exemplu și de ochiul ager al M. S. Regelui, care a condus oștirile pe câmpul de luptă. * D. profesor dr., Bogdan citește la sfârșit hrisovul comemorativ al serbărilor jubilare de 50 de ani ale Universităței din Iași. Acest hrisov e semnat de M. S. Regele, M. S. Regina, toți membrii familiei regale, d-nii miniștri, reprezentanții Univer­sităților străine, tot corpul pro­fesoral și de alte persoane dis­tinse. Solemnitatea s-a terminat la orele 12. Profesorii străini vizitează Bi­blioteca Centrală Terminându-se solemnitatea deschiderea cursurilor universi­tare, M. S. Regele și întreaga familie princiară vizitează bibli­oteca precum și toate laborato­­riile Universităței, rămânând în­cântați de bogățiile științifice a­­flate acolo. După plecarea auguștilor Suverani,­­ profesorii univer­sităților streine și studenții bu­covineni, vizitează una din cele mai prețioase podoabe ale ora­șului nostru, anume Biblioteca centrală a Universităței. Localul acestei biblioteci, află­tor chiar în interiorul Universi­tatei, cuprinde o adevărată co­moară, — peste 350 mii de vo­lume. Oaspeții admiră nu numai splendoarea sălii de lectură, — un adevărat cap de operă de lux — dar și avuția culturală ce cuprinde această bibliotecă, — cea mai completă din țară. Profesorii streini cercetează documentele istorice vechi, ma­nuscrise rari, tablouri de amin­tiri scumpe, admiră sute de mii de volume de scrieri moderne, etc., etc. Aniversarea nașterei Principesei Elisabeta Azi s’a serbat la palatul regal cu multă voioșie a 17-a aniver­sare a nașterei Principesei Eli­sabeta. D-nii miniștri aflători aci, d. primar Greceanu, pro­iectil, șefii, autorităților milita­re și civile, reprezentanții Uni­versităților, notabilii orașului, etc. au exprimat felicitări. La orele 5 s’a servit un ceai de onoare la „Jockey-Club“, ur­mat de dans. Au participat familia princia­ră și Regina, cărora li s’au ofe­rit buchete de flori. M. S. Regale despre ocuparea Tripolitaniei Cu ocazia mesei de aseară, la care au participat și reprezen­tanții țarului și ai împăratului Frantz Iosef, M. S. Regele, vor­bind cu acești iluștri oaspeți, a spus — între altele — în legă­tură cu războiul italo-turc: ,,Francezii au fost mai prac­tici obținând Tunisul și Algeria al căror pământ e fertil, pe când despre Tripolitania nu se poate spune acelaș lucru“. M. S. Regele și studenții O delegație de studenți, com­pusă din d-nii C. Ifrim, Gh. Flo­rea și I. Marcu, delegații „Cen­trului studențesc din Iași“, V. Isăcescu, delegatul studenților bucovineni, C. Busacu, delega­tul studenților macedoneni, și H. Halipa, delegatul studenților basarabeni, s’a prezintat M. S. Regelui exprimând omagiile de venerație și devotament ale stu­denților. Majestatea Sa s’a inte­resat de aproape de viața stu­denților ieșeni. D. C. Ifrim, după ce i-a dat lămuriri, i-a făcut cunoscut Su­veranului faptul că Universita­tea ieșană merge spre regres din cauza micșorărea numărului studenților, care urmează cursu­rile acestei Universități și aceas­ta pentru că, din lipsa de mi­jloace, studenții sunt nevoiți să se ducă la București. D. Ifrim a mai expus Suvera­nului inițiativa studenților ie­șeni de a întemeia un cămin studențesc care să poată în­treține pe studenții meritoși săraci din Iași și un număr de studenți bucovineni și basara­­beni. Pentru aceasta însă e necesar un fond și d. Ifrim roagă pe Su­veran ca suma de 300.000 lei destinată de Parlament pentru ridicarea monumentului Tăniței să fie întrebuințată pentru cre­­iarea căminului studențesc care să poarte numele Carol I. D. Ifrim a înmânat Suveranu­lui statutul căminului ce ur­mează să se înființeze. M. S. Regele, vizibil mulțumit de această inițiativă, a spus că s’a gândit mai de mult la studen­ții ieșeni însă nu în forma a­­ceasta. A promis că va cerceta această cestiune, în care scop va avea o convorbire cu d-nii miniștri. După ce Majestatea Sa s’a mai interesat asupra mersului gene­ral al învățământului din Iași, delegația studenților mulțumind, a părăsit palatul regal. Un banchet în onoarea profeso­rilor străini La ora 1 s’a servit un banchet oferit de rectorul Universității d. dr. Bogdan, în onoarea dele­gaților universităților străine. Au­toastat d. dr. Bogdan pen­tru Rege și familia Regală; pro­fesorul Walderer (Berlin) pen­tru prosperitatea țărei Româ­nești; profesorul Saghin (Cer­năuți) pentru prosperitatea uni­versitate­ din Iași; d. N. Iorga pentru d. ministru Arion, șeful învățământului românesc; d. A. C. Cuza în limba franceză și germană pentru gloria națiuni­lor reprezentate prin profesorii universitari la sebările din Iași; dr. Coemovici pentru d. minis­tru Arion, d. Bărbulescu pentru d. Arion; profesorul Zamnick (Praga), în limba română a fă­cut apologia ospitalităței româ­ne. C. Ifrim în numele studen­ților închină pentru d. ministru și corpul profesoral. D. ministru Arion într’un fru­mos discurs anunță că e decis ca o bună parte a activității d-sale ca ministru să o consa­cre pentru reorganizarea învă­­țămân­tului universitar. D. prof. Onciu din București a închinat pentru d. ministru Arion și d. dr. Bogdan pentru d. primar Grecianu. Banchetul studențesc In astă-seară s’a servit, în lo­calul „Societății de sport și gimnastică“ un mare banchet studențesc, la care au participat mai toți studenții ieșeni, pre­cum și delegații studenților din București, Bucovina, Basara­bia și Macedonia. Au mai aristat și numeroși profesori universitari, printre care d-ni. Iorga și Cuza. Diferite știri D-nii profesori ai universită­ților străine au vizitat muzeul istorico-natural, de sub direcția d-lui prof. dr. Demetriade. Apoi au vizitat societatea de medici și naturaliști înființată în 1832. La­ muzeul istorico-natural, distinșii oaspeți au rămas viu impresionați de bogăția și im­portanța obiectelor expuse. * Terminându-se solemnitatea deschiderea cursurilor la uni­versitate, unde M. S. Regele și întreaga familie Regală au fost obiectul celor mai entuziaste o­­vațiuni. Suveranii s’au dus să inspecteze „Casa apelor“. La ora 3.30 a fost o audiție muzicală la palat. Pentru această audiție a venit și artistul Enescu. D. dr. Steuerman a fost pri­mit azi în audiență de M. S. Re­gina cu care ocazie s-a predat volumul „Marioara“, opera M. Sale Regina, tradusă de d-sa. — A. S. R. Principesa­ Maria a­ anunțat că va face azi o vizi­tă la moșia Cristești, proprieta­tea d-lui Sturza, nepotul­ fostu­lui Domnitor Sturza.. — O delegație a­ veteranilor, în frunte cu d. căpitan Voines­­cu, a fost primită azi în audien­ță de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, care s’a interesat de situația veteranilor. D- A. Magher, președintele Asociației corpului didactic is­ra­elit, a fost primit azi în au­diență de d. ministru Arion, ca­re a luat notă de doleanțele a­­cestui corp și ale școalelor israe­lite din localitate. D. ministru a promis con­cursul d-sale și a spus că va participa la viitorul congres al Asociațiunei. — M. S. Regele a înaintat prin d. Titu Maiorescu tuturor profesorilor-delegați ai Univer­sităților străine decorații, și a­­nume: Coroana României în gradul de comandor. D-lui Arion. M. Sa i-a acordat marele­ cordon al Stelei Romă­­niei.­­ Cu ocazia inspecției făcute la­ penitenciarul Central, M. Sa Regele a grațiat 26 deținuți. Sâmbătă toți d-nii miniștri fffi vot* afle, I« r>-----...ju -­v ~~ vr “utuitîîjii unde se va ține un consiliu de miniștri. Mâine, la­ orele 9 seara, se va servi, în sala „Bragiadiru“, un ceain oferit de d. ministru Arion membrilor corpului di­dactic din Iași. Au fost invitați toți profesorii universitari, secundari și ai școlilor primare. * FACULTATEA DE MEDICINA DIN IAȘI Moartea subită a primulu­i-procuror Dră­gănescu Galați, 29 Septembrie. Prim­ul-procuror Drăgănescu, după ce a depus concluziuni în­­tr'un proces de bancrută ce se ju­­­deca la secția a ll-a a tribunalu­lui, s'a așezat în fotoliul saul. Deodată venindu-i räu, a căzut jos. Sărind magistrații și publicul, Vau ridicat și Vau dus în sala de consiliu. Au sosit în grabă medicii Mirai, Caravias, Alexandrescu, Vicol și Romanescu, care i-au dat ajutoare, dar ele au fost zadar­nice, căci după 10 minute neferi­citul magistrat a murit. PLECAREA Familiei Regale din IAȘI Iași, 29 SeptembrieS a decis ca plecarea Familiei Regale să se facă Vineri la ora 5 după amiază. Trenul regal se va opri la Vas­lui, Tecuci, Mărășești, Focșani, Buzau și Ploești. De la Ploești trenul regal se va duce spre Sinaia și se va opri peste noapte în stațiunea Buda.­­Sosirea la Sinaia va fi Sâmbă­tă, la orele 9 dimineața- Consternarea era generală. Regretatul, în vârstă de numai 32 ani, era un distins magistrat și căsătorit numai de un an. So­ția sa a născut abia de două zile. Există bănuială că moartea a fost provocată de o congestie ce­rebrala sau de o boală de inimă, la la 11, 29 Sept Asupra morții procurorului Drăgănescu, vă mai dau urmă­toarele amănunte : Procurorul Drăgănescu luase parte astăzi la judecarea pro­ceselor la secția a ll-a a tribu­nalului. . La al treilea proces privitor la bancrută simplă a lui Carol Rosenbluth, după susținerea re­chizitorului, s-a iscat o discuție contradictorie între d-sa și ad­vocatul Dionisie Popescu. In momentul când advocatul răspundea obiecțiunilor procu­rorului, procurorul Drăgănescu, care stătea pe fotoliul tau," de­venind palid, a plecat capul spre umărul drept. In acest moment d. advocat Dionisie­ Popescu, atrăgând a­­tenția tribunalului, magistrații, publicul și ceilalți advocați, re­­pezindu-se spre procuror și lu­­ându-l;de acolo, l-au dus în ca­mera de consiliu. Cu toate ajutoarele medicale date, el muri după câteva mi­nute. Moartea procurorului Drăgă­nescu a produs o profundă im­presie în toate cercurile gălă­­țene, unde era foarte iubit. El s-a născut în comuna Bres­­cu din Transilvania. Studiile liceale și le-a făcut în localitate, iar Cele de drept la Iași. A fost numit procuror la tribunalul local la 12 octom­­brie 1907.­ Primul­ procuror Drăgănescu UN GRUP DE VOLUNTARI BERSAGLIERI BICICLIȘTI Arestanții da la Tg.-Ocna încearcă o nouă evadare Tg.-Ocna, 28 Septembrie. Azi, pe la orele 5 d. a., cu pu­țin înainte de formarea convoiu­lui arestanților spre a fi conduși dela saline la penitenciar, câți­va deținuți, crezând că paza din jurul ocnei ar fi fost de acum ri­dicată, au încercat o evadare, prin gura ocnei vechi. Planul nu le-a reușit însă, căci garda nu fusese încă ridi­cată, ba era chiar dublă în acele locuri, mulțumită prevederei sublocotenentului Ignat, care era de serviciu. S-a început o anchetă., O nouă încercare de revoltă a deținuților la Galați Galați, 29 Septembrie O nouă tentativă de revoltă a arestanților s’a petrecut la pe­nitenciarul local. Câțiva deținuți, pedepsiți cu o­­cazia ultimei revolte, au încer­cat iar să provoace o revoltă a celorlalți arestați. Fiind descoperiți la timp, fap­ta a fost zădărnicită. MIȘCAREA de la lucrările publice Pe ziua de 1 Octombrie s’a fă­cut următoarea mișcare la mi­nisterul lucrărilor publice : D. inginer ordinar cl. IlI-a C. Mărăcine, aflat în serviciul de poduri și șosele, și cl. Bernar­­delli Anton, căpitan cl. H-a de dragaj în serviciul hidraulic, au fost puși în retragere, spre a-și regula drepturile la pensie. D. Böttcher Iohan, mecanic principal cl. Il-a în administra­ția căilor ferate, a fost licențiat din cauză de boală care-1 face impropriu serviciului. D. conductor cl. Il­ a N. Che­­țeanu a fost însărcinat să func­ționeze la serviciul de poduri și șosele al județului Dolj. ® fiB23S32>­­<2S' ¹ Amânarea congresului MESERIAȘILOR Comitetul executiv al „Clubu­lui central al meseriașilor“ înaintat a drege organizațiilor din țară, prin care se încunoști­­ințează că serbarea și congresul meseriașilor s-au amânat pentru zilele de 9, 10 și 11 Octombrie, din cauză că reprezentanții na­țiunei și de ministru al indus­triei, aflându-se la serbările din Iași, nu au putut răspunde invi­tațiilor făcute de a participa la congres și că o bună parte din­tre căpeteniile meseriașilor din județe au solicitat această amâ­nare spre a studia mai bine punctele cuprinse în ordinea de zi a congresului. a M. S. REGELE și evreii pământeni In legătură cu audienta avută de o delegație a Uni­unei evreilor pământeni la M. S. Regele des­pre care „Universul“ a vorbit, adăugăm următoarele : In general M. Sa s’a interesat de toate împrejurările vieței is­­raeliților pământeni. In treacăt a arătat că îl preo­cupă actualemnte foarte mult chestia dobrogeană. A promis că va ceti memoriul ce i s-a înmânat din partea U­­niunei israeliților pământeni. Scoaterea unui vapor înecat de­­ 40 ani, lângă Reni Galați, 29 Sept. Acum 40 de ani, la mila 67, în dreptul Renilor, s’a înecat un vapor cu o însemnată cantitate de fer, care urma să fie adusă la Galați. Comisiunea­ europeană a luat dispozițiuni ca vasul să fie scos. Lucrările au și început. TURCO-ITALIAN — Tripolitania sub italieni. — Războiul pe uscat. — Discursul lui Giolitti.—Intervenția ambasadorului german în favoarea italieni­lor.­—Germania va găsi un «modus­ vivendi» în Tripolitania, pani la închierea pe cei.—Anemie politică sau lipsă de patriotizm ? — Solidaritatea musulmană.—Situația Statelor balcanice. — Declara­țiile fostului mare-vizir Klamil-Pașa.—Mobilizarea Rusiei. — Flota marilor Puteri în Mediterana — — DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU PARTICULAR — Constantinopol, 27 Sept. Tripolis a ajuns sub stăpâni­rea Italiei. Aceasta nu constituie pentru nimeni un fapt nou. Era prevăzut și așteptat încă de la izbucnirea războiului. Superiori­tatea forțelor pe mare ale Italiei a făcut imposibilă orice rezis­tență din partea Turcilor la bombardarea tuturor forturilor. Prima victorie — dacă victorie se poate numi — este a Italieni­lor. Rolul flotei e terminat. Acum începe a doua fază a războiului, pe uscat, ca să cu­cerească vastele câmpii din inte­riorul Tripolitaniei și Cirenaicei. Aci, după versiunea turcească, populațiile arabe sunt așa de entuziaste și fanatice încât se prepară să opue o rezistență desperată năvălitorilor italieni. După versiunea italiană, atât a­­rabii cât și berberii sunt deja câștigați de către misionarii ca­tolici cauzei italiene și prin ur­mare se vor grăbi să se supue noii stăpâniri a Italiei. Ultimul discurs al lui Giolitti, discurs prin care caută să jus­tifice expediția Italiei în Tripo­litania, este adevărat machia­velism. Giolitti spune că expediția se datorește tocmai faptului că I­­talia vrea să introducă spiritul de civilizație și justiție socială în Tripolitania. Dar toată lumea civilizată re­cunoaște că brigandagiul și pi­rateria n’au nimic comun cu cuvintele civilizație și justiție so­cială. Dacă ar fi spus că forța primează dreptul, aceasta dacă n’ar fi o justificare, ar fi o afir­mare mai puțin condamnabilă. Cu declararea războiului din partea Italiei, era foarte firesc ca Turcia să ia măsuri de re­presalii împotriva supușilor italieni stabiliți în imperiu. In această privință dreptul ginților este foarte clar și în consecință Turcia poate să procedeze la ex­pulzarea în masă a italienilor, care nu pot fi considerați de­cât că se solidarizează cu acțiunea Statului lor. Sublima Poartă, care era îndreptățită sa uzeze de acest drept, a fost oprită de a-i pune în aplicare de amica­li Germania. In adevăr, acum trei zile s’a luat deciziunea în consiliul de miniștri ca toți italienii să fie expulzați, după un termen de trei ori 24 de ore. Marshal de Biberstein, amba­sadorul Germaniei, a intervenit imediat în favoarea italienilor, asigurând guvernul turcesc că deja Germania lucrează ca să găsească un modus vivendi în Tripolitania până la înche­­erea păcii și găsirea unei solu­ții definitive, care să salvgar­deze drepturile de suveranitate ale Turciei asupra Tripolita­­niei și să satisfacă interesele economice ale Italiei. Opinia publică din Turcia și din Europa, văzând dificultățile cu care a luptat și luptă încă marele vizir Hinciuk Seid Pașa pentru­­ formarea­­ cabinetului, este în drept să-și pun întreba­rea : Oare Turcia suferă de ane­mie politică sau de lipsă de pa­triotizm ? La această întrebare ne grăbim să răspundem că nu suferă nici de una nici de alta. Dar boala de care suferă și de care cu greu se poate vin­deca este microbul distrugător al dezbinării. Dezbinarea a adus căderea imperiului bizantin, dezbinarea va grăbi căderea împărăției otomane. După cum Kirie eleison n’a putut opri pe Mahomed II a intra In Constan­­tinopol tot așa nici Alah ll-Alah Mahomed Rasul Alah, nu va opri pe creștini a întrona cru­cea­­ în Sfânta Sofie. In aceste împrejurări extrem de grave, în care se decide viața sau moartea împărăției, otoma­nii trebue să dea dovezi incon­testabile de solidaritate naționa­lă. Din nenorocire asemenea soli­daritate nu s’a manifestat de­câ la lumea musulmană de a dori mână. La un Yaya din Yemen care a telegrafiat Sultanului, ci Islamizmul fiind în primejdie încetează ostilitățile și cere voi ca să lupte, în fruntea a 100.000 de voluntari, împotriva dușma­nului comun. Același gest l-au fă­cut și alt doi mari șefi revoluționari, I­dris din Asir și Sandansky din Macedonia. Dar exemplul ar f trebuit sa fie dat de cei de sus iar nu de cei de­ jos. Un Kiamil Pașa, un Hilm Pașa, foști mari viziri, îmbă­trâniți în trebile Statului, ar f trebuit să se fi pus în serviciul lui, necondiționat. Dar și unul și altul s’au în­chinat făcând declarații cari­ma de cari mai patriotice. Erî Kiamil Pașa a făcut noi declarații cu privire la războiu turco-italian precum și la atitu­dinea sa politică. Aveam încredere, zice Kiami Pașa, in tratate și convenții di­plomatice. Lăsasem porțile des­chise și speram să tăim in li­niște. Imediat Italia s'a năpustit a­supra noastră cu o neobișnuiță barbarie și fără nici o avertiza­re, îndată ne îndreptarăm spre Marea Britanie. Din nenorocire și dânsa se arătă prea rezer­vată și ne sfătui să apelăm­­ ajutorul Germaniei. O făcuse­răm și primiserăm răspuns, ce e prea târziu. Nici odată nu vom părăsi Tripolitania și vor lupta in extremis dacă marile Putea nu vor găsi un onorabil modus vivendi. De mult întrevedeam scopul Italiei, dar fostul cabinet Haak­ Pașa era neglijent, și nu putea să aștepte și vr'un sprijin de la decăzutul comitet de „Unire ș­­­l Progres care nu poate să pă­șească nici înainte nici îndărăt. Rusia și Franța m'au criticat, că­ sunt filo-englez. Nu mă as­cund, că sunt și doresc întări­rea simpatiilor anglo-turcești. Noul guvern nu este mai bun de­­cât cel precedent și pentru a­­ceasta nu se va putea menține mult timp. Propunerea, ca să primesc marele vizirat mi s'a făcut de a­­cest guvern pe care eu o consi­der cu desăvârșire nepotrivită. O asemenea propunere trebue făcută din partea Sultanului și numai atunci o pot lua în ve­dere“. Atitudinea Statelor balcanice, și în deosebi a Bulgariei, inspi­ră Și trebue să inspire teamă Turciei. Cu toate declarațiile presei ateneane, că, mulțumită politicei înțelepte a d-lui Galib Bey, însărcinatul de afaceri al Turciei, relațiile între cele două țări sunt excelente, Grecia mo­­bilizezază și fruntaria tesalo­­turcească se întărește. Deosebit de aceasta, numeroase bande de evzoni au trecut în Epir și Ma­cedonia cu instrucțiuni să întă­rească convingerea la populația creștină, că turcii pleacă din Europa (?) și că patria lor se va uni cu Grecia. Muntenegrul, du­pă știrile primite din Kosova, mereu provoacă incidente la fruntarii și instighează din nou­ pe Albanezi, ca să se răscoale. Atitudinea Serbiei e mai reală și mai corectă în împrejurările

Next