Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-01 / nr. 300
§ ts §| I PLUGURI cu ABURI „FOWURE“ KEASURLE DE NICI O IMITAȚIUNE în MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE și ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub orice împrejurări. Singurele care din toate sistemele cu cablu au obținut BCHP PASS ȘI MEDALIA PS MM LA EXPOSITIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1810 Pesîs 12.089 mașine „FOWLER“ vânduta in toata lumea In capul culturei cu aburi în Bomstaia se află: M. âosn, Cor» a Casei regale cu 7 pluguri «Fowler» Exc* Sffiffi, Sî*. GantaCttZthO cu 9 pluguri «Fowler»; Casa Principilor Șîirîtei cu 5 pluguri «Fowler» Casa Marghiloman Ferechide cu 4 pluguri «Fowler» Principele C. S. Sonîz © cu â pluguri «Fowler» Ministerul Agriculturei cu 3 pluguri «Fowler» Esc. Sa P. P. Carp cu 1 plug «Fowler» și alți mari proprietari în total ca. 8 pluguri cu aburi „Originali Fowler“ care au fost puse în funcțiune personal de un JULEVIS SâXC&M Inginer specialist și reprezentant general al D-Ior JOHN’ FOWLER Si Comp. BOCKST&STf. - Strada Armașului No. 6 I **** MARȚI, 1 NOEMBRIE 18n HIKMS&QNT PASTA de DINȚI și APA de GURA i de vânzare la: PARFUMERUf ARMAGH. DROGUERH etc. iE A.LARG’S SOHN & C £ .Viena-Berlin-Paris, Reprezentceti Sara, L3bl, Bikamu. I KHosa?... îmbrăcăminte pitriodică-impermeafenla-higienică. If ! Ine » ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, garanMUIS stând curățeaia. [f 11 ABi folosește necesităților intime a damelor și prinft I L vet A tr’o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea bigienică. Vitawiss găsește in toate mărimile ia singurul depozit ne toestar vânzător: pentru Bucureștii Magazinele JEAHHE D’MC‘ H, Dannhauer Calea VICTORIEI p. 38 I Sucursala în Romania pentru vânzarea en arcs strada Smârdan. 4.— Telefon »2/51 SA:1 Sector ESSEN ORTOPEDIE ELECTRICITATE. MASAJ ÎNGRIJIREA FEȚEI Soare nervoase și interne DUIHURI: perii de pe obraz ; tratează petele, roșii din naștere, pistrui, cegii, petele și punctele negre, bubete, urmele de arsură, nasu roșiu, mântărimea de pa corp, sbârciturile, paralizii, neurastenia, etc. etc. Simula, Soarelui No. 3 (prin Covaci). Consultatiu.nilela 11~~l. a. m. și 2—ls p. m.— Telefon 25/77 ’ 75 Lampa-Tantal [ SE FERImmm RAFAGER] Cereri numai adevărata wmm. șî chema miune Hjfgieniei Frumusețe zolsricată de ,MI8RQT*BaBCHEfi .PârfraesîJ 40, &u» Vivienne 18I 52S Lampa Tantal pentru ocurenți electrica de toate speciile 20—240 volți 6—50 înmniți Osnsum de energie elestrica FOARTE REDUS Se furnizează de: Soc. Români „Siemetss-SauGligrí" BUCUREȘTI și de toți instalatorii Nas, Gât și Urechi , goale și Operațiuni Dr. BIRMANDERA 9. Str. Karageorgevicî. 9 Consultufiunii 2-5 ji. ib.”" Telefon 1/18 Doamna Doctor 741 Moschina-Sion la cerî.boale chirurgicale și de femei Onsinii^y seara ia la 6-7 jsi. Știrbei-Vodă 49 7 -5.4 Turcii șî cu Italienii Se ba cumplit, la toartă, Ba leagă'n draci bătrâna Roma Casperie sublima Poartă,în Turcia, ca și'n Italia... Femeile plâng așteptând. Ca frații, soții sau iubiții Să se întoarcă mai curând. B. D. Zisman famma Curții Kepis 44. Calea VICTORILOl, —îi BUCUREȘTI Cel mai vechi și mai important magazin, din țară de : Arme fine de vânătoare.— Carabine de mare precisie, pentru vânătoare și apărare. Bogat asortiment de pistoale automate ți. revolvere. Articole de vânătoare. Cartușe, etc. Atelier special de armurărie. Preturi reduse. Expedițiuni in toata țara. Se găsesc la toate magazinele Flanelele Dr. Cerkez Această marcă e cusută pe fiecare flanelă Flanelele Dr. Cerkez Igienice, Permeabile și nu intră la spălat Flanelele Dr. Cerkez Mai estine si superioare toturor produselor străine 527 DOAMNA DOCTOR TRANCU-RAINER fost șef de clinică obstericală și chirurg al spitalelor,Eforicit ’ FACERI, BOLI de FEMIl și CmUBCHCALB Strada SCAUIT3 3a Cons. 677s d.a. Tel. 10197. 435 Hr. N. May@rs@li Laureat al facultătii de medicina din Paris Elev al profesorului Sebileau 6822 Specialist pentru • «OALE și OPERAȚIUNI de Nas,Gât și Urechi Calea Moșilor 97. colț. cu str. Știuților. Consult 2—6 a. m. Telev. 2/82 AVIS In ziua de 8/16 Noembrie, 1911, orele 5 p. m... se va ține licitație orată la Sindicatul creditorilor defunctului N. Stănescu, cu sediul la Banca Agricolă în București, strada Lipscani No. 1, pentru vânzarea a 1000 chile porumb, recolta 1911, de pe moșiile Sălcuța și Piteru. Garanție înainte de licitație ley 10.000. Marfa văzută și plăcută.Prețul pe liila de 7 hectolitri; predarea va începe la 15 Noembrie 1911 șî se va face la gara Titu în sacii cumpărătorului. Orice informațiune relative asupra condițiunilor de vânzare ei pot lua dela Sindicat, p. Sindicatul creditorilor defunctului N. Stănescu, V. C. Vârnav Secretar, Gr. Scărlătescu 887 Și de mult plâns, de multe la... — — —[crimi, Ale lor fețe s'au pătat. Turci, italieni, ostași da frunte! Primiți ca sa vă dați un sfăt: Când pacea va fi încheiată. Prin București, să defilați Și pudră, cremă, să pun „flora' Neapărat să cumpărați. CAROL SCHOR. șa, cercurile, culturală, tic Gări Laurian a fost legal, se vor gîndi să-i înalțe un monument, i ha ridicat un bufet modest aci." Spune cum d. Haret, pe când era ministru, a luat inițiativa.. acestei bust al lui Laurian. I. Petrescu, directorul liceului, ia în primire bustul, spunând că se simte mândru că se face această cinste unui profesor și mai mândru că bustul se ridică acolo ,unde Laurian a fost ales profesor și director, în școala care va împlini în curând 100 ani. Mulțumește celor prezenți și spune că va păstra cu sfințenie acest bust care va fi un îndemn frumos pentru generațiunile de profesori și elevi ce se vor perinda pe dinainnte-î. Ü. ministru C. C. Avion -adresează o călduroasă mulțumire a celui care a luat inițiativa ridicare: acestui bust și acelora cari l-au ajutat. Spune că l-a avut profesor încă de la începutul carierei sale.a avut coleg in Parlament și colaborator ca secretar general, în minister. Laurian era im talent de o rară finețe: sentimentul datoriei era puternic.. Din inima lui blânda răspândea o atmosferă de dragoste iar din mintea lui lumină. Ca ministru — spune d. Arion— ca prieten, în fața acestui bronz, mă închin cu adâncă pietate acestui mare dascăl al neamului. Laurian a ridicat mult nivelul luptelor politice, respectând pe adversar. El a lăsat multe raze de lumină dar puțină moștenire. Să-î aducem tributul nostru de recunoștință, ca a fost așa cum a fost și nu- altfel, acest neeresc .al condeiului. D. ministru Arion descrie, în culori admirabile sufletul lui Laurian, cursurile snU de filosofie, și închee spunând că el a știut să dovedească că idealul face măreția unei vieți. D. I. Suchianu a vorbit cel din urmă făcând o scurtă biografie a lui Laurian. El s-a distins la toate, dar avea predilecție pentru filosofie. A studiat la Paris și Bruxelles, venind apoi în țară unde a fost numit profesor la Sf. Sava, și mai târziu la Matei , Basarab, după cererea lui. Arată părerile lui Laurian asupra criticei, polemicile sale cu d. Titu Maiorescu, activitatea lui la ..România literară, ziar fondat de el și de unde au răsărit d-nii Duiliu Zamfirrescu, B. Delavrancea și Al. Vlahuță, marii scriitori de azi, eiracii de eri ai lui Laurian. A colaborat la întocmirea celor mai multe pro acte de legi școlare, era un pedagog de școală franceză și știa să săvârșească mari fapte în aceasta „Cita dolente“ cum numea viața Laurian. Solemnitatea s’a încheiat către ora 1 d. a. Leontin Iliescu. am SFAT Și să Le duceți drept cadouri iubitelor ce ’și-aui pătat obrajii lor frumoși și rumeni, De multe lacrimi ce ceü vărsat-— MM BUCOVINA Măsuri contra holerei Cernăuți, 29 Octombrie In legătura cu oprirea importului de pește din Galați, în oraș s’a răspândit svonul,—svon care a fost înregistrat, și de presa locală — cum că autoritățile noastre ar fi luat măsuri ca călătorii din România, cari vor intra în Bucovina, să fie supuși unei dezinfacțiuni generale. • Interesându-mu în această privință ,la locurile competente, aflu că în adevăr guvernul a trimis tuturor punctelor de frontieră adrese prin care se arată mersul holerei din România, cerându-le să ia măsuri de impact marea întindere și în Bucovina, dar aceste măsuri se vor restrânge numai asupra călătorilor din localitățile contaminate nu și asupra celorlalți. Călătorii vor primi la frontieră un certificat prin, care vor dovedi starea sănătății, fiind astfel scutiți de neplăcerile autorităților medicale austriace însărcinate cu supravegherea stărei sanitare a călătorilor din România. Sigma. imm Aî Misim, al Institutului Meteorologic Duminecă, 30 Octombrie In țară. Sub influența presiunei ridicate, care predomină estul continentului, timpul continuă a se menține frumos și liniștit în toată țara. îngheț a fost peste noapte aproape pretutindeni, mai cu seama la munte și în regiunea șesurilor. Cele mai ridicate temperaturi din țară au fost: 15 ° la Tulcea și 16 ° la Drăgășani, iar cele mai coborâte —5* la Câmpulung și —8 ° la Bonta. Presiunea atmosferică s’a coborât puțin, fiind în mijlociu către 768 rm. Azi dimineață pretutindeni cerul senin și o brumă groasă, iar pe alocarea ceață. Afacerea Brauer-Kirschen Cine este Leo Brauer ? Cine este Jean Kirschen ? Cum operau în afacerile de cereale. Cum s’au înregistrat pierderile. Crahul. Acuzație de fraude. Complicitatea lui "Brauer Incheere. DIN BRĂILA Brăila, 29 Octombrie Afacerea Brauer-Kirschen, care a produs o impresie colosală în toate cercurile comerciale atât din țară cât și din străinătate, continuă să pasioneze publicul care îi urmărește cu vin interes toate fazele.• In rândurile de mai jos vom face c expunere mai largă pentru ia edifica pe deplin toate lui Brit, înainte de a arăta operațiunile armatorului Lo Brauer și ale exportatorului Jean Kirscher, vom vorbi, despre fiecare Ia parte. Cine este Leo Brauer Un evreu din Austria, venit in țară ele vreo 18 ani cu o avere personală de aproape 100.000 isr în numerar cu care a început aci tot felul de afaceri camă târâș și care Tail făcut sa câștige repede o sumă însemnată. Prin afacerile pe cari se făcea la început, Leo Brauer a dat da vorbit. Era un negustor foarte hrăpăreț. Cu această faimă a rămas până azi și multă lume nui-l simpatiza deși se schimbase cu totul. După 2..3 ani de la sosirea sa in portul nostru, grație afacerilor strălucite ce a făcut, a cumpărat un șlep și un remorcher. Treburile i-au mers din ce in ce mai bine ; mai târziu s'a apucat de comerțul cu cărbuni și, apoi,din an în an, și-a sporit liota ajungând, să fie unul din cei mai mari armatori din țară, cu o flotă în valoare de peste două milioane și jumătate. In conducerea afacerilor sale armaiorul Brauer a luat pe o rudă a sa, anume I. Silberman, pe care l-a împuternicit cu o procură. Leo Brauer s’a căsătorit aci, la Brăila cu o soră a lui Jean Kirschen, femee care a murit acum câțiva ani. Cine e Jean Kirschen E fiul lui Perete Kirschen, cunoscut exportator în portul nostru. Jean Kirschen a luat conducerea afacerilor tatălui său și fiind foarte neprevăzător și pentru faptul că s-a lansat prea mult în aceste afaceri a pierdut totul de vreo două ori, lucrând singur. Jean Kirschen reușește acum două arii, promițându-i câștiguri cu Quivie, gă Îndupleca pe cumnatul sau Leo Brauer, sa înceapă afaceri de export de cereale. In adevăr, afacerile de export ale lui Kirschen cu banii lui Brauer le-au adus un câștig de aproape un milion în anul trecut Brauer. Văzând realizat un câștig așa de frumos, în un timp atât de scurt, a voit să facă afaceri și mai întinse, lăsând mâna liberă lui Jean Kirschen să opereze cum va erede de cuviință. In aceste condițiuni Jean Kirschen devine unul dintre cei mai mari exportatori de pe piața noastră. Cum spera Kirschen afacerile de cereale Când avea, de încărcat, mărfuri în diferite porturi pe Dunăre pentru a le transporta la Brăila sau Sulina spre a fi exportate, apoi, se adresa lui Brauer cu care avea corupt curent, cerându-i suma de bani necesară. Brauer fiind posesorul unei averi destul de frumoase, putea obține de la, toate băncile sume de bani. In special, Brauer lucra cu băncile „Agricola”, „Generala“ și „Comerciala“. Sumele de bani necesare erau ridicate de la aceste bănci în modul următor: El emitea condamente, fiind armator, căci Kirschen, în afacerile de export, lucra cu flota lui Brauer. Aceste conosamente emise se dădeau pentru diferite cantități de mărfuri ce urmau a fi încărcate în șlepuri. Se făcea, în baza acestor" conosamente, asigurarea mărfii și se depuneai aceste două, acte la bănci în gaj de unde ridicați sumele da bani (valoarea mărfurilor prevăzute în condamente). Dar dacă afacerile acestei tovărășii Brauer-Kirschen în primul an au dat rezultate strălucite, în anul al douilea, adică în anul curent, afacerile au mers afară din cale de prost și pierderile înregistrate erau considerabile. Cnne s'au înregistrat aceste pierderi Kirschen, în calitate de exportate«’, a vândut în străinătate în lunile.. April, Maia și Iunie mari cantități de cereale, in special fasola, orz și porumb cu predare în August, Septembrie, Octombrie, Noembrie și Decembrie. S-a întâmplat însă ca, prețurile cu care trebuia să cumpere mărfurile pentru predare să fie așa de mari în comparație cu angajamentul făcut, încât a rezultat până în 500 lei pierdere la vagon. Și cum afacerile pe cari le-a făcut Kirschen erau foarte întinse, își poate închipui oricine ce pierderi colosale a înregistrat. Dar angajamentele trebuiau executate și deci perderile au început să curgă. Brauer, care dădea bani în afacere, văzând ruina la care se expune, la un moșnent dat, a încetat doj a mai avansa bani lui Kirschen. Acesta a încetat afacerile ,șî plățile și atunci creditorii au apucat pe Brauer care garantael cu averea sa sumele de bani ridicate și astfel s'a născut acest crah considerabil. Lui Brauer părându-i-se suspecte aceste considerabile pierderi, am reclamat contra lui Kirschen la parchet că ar fi înșelat falsificând registrele afaceri!. Despre acest. .fapt am comunicat telefonic. Băncile, creditoare, în fața acestei situațiuni și ,cum erau ,angajate cu sume etiomic, au căutat să-și asigure sumele avansate". lui Brauer și au început să cerceteze scriptex afacerea. De aci s'a născut acuzația de fraude. În adevăr, iată ce au constatat băncile: "•Afacerile de export’ ale' tovărășiei . Brauer-Kirschen mergând din ce în ce’ mai prost s'a dovedit ,că la un moment, Kirschen, fchön lucra cu flota lui Brauer, emitea diferite conosamente fictive asupra cărora făceau asigurările respective și în baza căror acte ridicau bani de la bănci. S’au găsit asemeni afaceri când băncile, au dat bani pentru condsamente de vase în care tip se încărcase nici un bob de cereale. S’au mai constatat cazuri în cari se încărca în șlepuri o cantitate mică de marfă iar condamentul se făcea pentru o cantitate mai mare ridicându-se o sumă de babî'mat mare și necorespunzatoare vaîorcî măriei. . Aceste operațiuni s’au făcut în vara aceasta în lipsă lui Brauer ’de aci — timp de vreo două luni de zile — de către procuristin Silberman și au fost continuate și când Brauer sa înapoiat. Băncile au găsit complicitatea cu Brauer în aceste afaceri de fraudei pentru că nu e permis Timis armator, care e ținut în curent in tot timpul despre operațiunile vâs uîui sau, să nu știe ce se petrece, mai ales că armatorul garantează ,cu valoarea Corpului vasului când se constată diferențe la mărfurile încărcate și când pentru aceste mărfuri emite condamente. Toate băncile au reclamat parchetului cerând să li se acopere sumele de bani luate, cu flota lui Brauer. Și astfel acest armator s’a văzut în o singura zi distrus cu totul și băgat și la închisoare. • Așa, se prezintă această afacere unică în istoria comercială a orașului nostru, și de pe urma căreia zeci de persoane au înregistrat pierderi împreună cu cele trei bănci din țară și cu „Comerz und Discountebank din Berlin“, perderi cari se ridică la peste două milioane și jumătate de lei. Suma aceasta, e de neînchipuit a fi înregistrată ca pierdere și d’aceia s’a născut și bănuiala că s’a fi comis neregular Akțî și că ,unele persoane implicate în acest, crah, ar fi dosit sume de bani. . Din toată afacerea, armatorul Brauer apare ca o victimă și aceasta e părerea tuturor. E implicat în afacere, ca complice,, pentru că nu a deschis oprii și să îi fi dzui; prea mult în cei ce ÎI conduceau afacerile și cine nu, deschide delii, deschide punga„ „ . C. Paianu. CIRCUITUL AERIAN X-Sswna-JuokesH Pitești, SO Octombrie Azi ,5. a., piteștenii, cari um* ■pleau străzile orașului, au asistat la un spectacol nou pentru ei. "" La orele 5 d. a., a apărut dinspre Sud-Vest, venind dinspre Slatina, aeroplanul cu <1, sub-locotenent Protopopescu. După un’’scurt viraj aviatorul a aterizat pe platoul regimentului 28 Radu Negru. Câteva minute după aceea a sosit pe platou de prefect al județului N. D Popescu, care a felicitat călduros pe îndrăznețul aviator, și o lume imensă. D. sub-locotenent Proto-Spopescu a plecat din Slatina la orele 9 și 55 dimineața, dar din cauza unor curenți și a motorului care era defectuos,a fost nevoit să aterizeze de patru ori, caia ce explică marea întârziere cu care a sosit, în oraș. D. sub-locotenent Protopopescu va pleca mâine dimineață spre București. D-sa așteaptă astă noapte sosirea unui nou motor de la București. Aeroplanul a fost lăsat pe platou sub paza soldaților. ♦ Universal oferind abonaților săi ca premii o vilă la Sinaia, an dormitor, un salonaș, o sufragerie, o garnitura de toaleta japoneză și alte multe obiecte de mare valoare, era necesar și un serviciu de bucătărie „Sirius Email" compus din mai multe bucăți, cumpărate de la marele magazin A. Hockenberg et Fiu, București, Lipscani 15. Cronica pariziană _ Parlamentul va fi convocat, pe ziua de 7 Noembrie. De la Iulie, sunt mai bine de trei luni de când țara a trăit fără deputații eli Reluarea are să fie caldă, căci au să fie multe Socoteli de regulat și interpelări de îndurat pentru guvern, care pare a fi întârziat pe cât, posibil data, scadenței. Pierderea Gongului, stricăciunile jerbei de pușcă în escadră, chiar furtul Giacomiei, vor fi cele mai mici din piedicile ce se vor pune în drumul carului ministerial. Și chiar un caz au fost neînțelegeri între reniinenții călători. Pază la cădere . Săptămâna aceasta a fost săptămâna lui Bossuet, vulturul de la Métaux. S’a inaugurat solemn un monument celui mai mare din toți oratorii noștri sacri care a murit la Meaux, unde a fost episcop. Nu există nume mai mare în istoria elocinței franceze. De ce? Pentru că Bossunt a avut credință și a fost, un poet liric. Credința. Jiul a fost robustă, a fost „credința cărbunarului". A avut o rară cunoștință a Scripturilor, cari îi susțin cu putere predicile, discursurile lui funebre. Și a fost liric prin expresia puternică,, emoționantă, adâncă a milei lui, a mâniei lui, a îndemnului lui. Acum zece ani Boissuet era la modă. Avui ideea de a face la „La Rochöiére" conferințe asupra predicilor lui și luai" ca ocolit pe Mounet Sully care citi șase fragmente lungi. Nu vă puteți închipui cât a fost de puternic și frumos Bossuet citit de Mounet. Mai cu seamă predica asupra Pasiune! de la 1666 înfieră mulțimea și învia aproape în întregime imensul,efect al primei dățî. Această ședință literară s’a dat în săptămâna patimilor. A trebuit refăcută de patrusprezece ori în șir și anul următor de asemenea. Mai întâi ,se strigase:. Scandal ! Bossuet la „La Bodinière“! Dar ați trebuit, să se înclina în fața acestei proze impetuoase ca o furtună și salvăm adesea pe jumătate plină de preoți. • Am făcut apoi aceeași experiență pentru Massillon și pentru Lacordaine, cari au produs tot atât de mare efect. Biserica n’are obicei t să facă a se repeta sau Să reia, frumoasele predici, frumoasele omilii, elocința sacră era strălucește decât odată. Și totuși, cum ta p are nici o actualitate imediată, ea durează veșnic și nu pierde nimic fiind auzită din nou: pentru aceasta trebue însă o voce frumoasă și inteligentă" Citiți sau recitiți predicile lui Bossuet: nu e nimic mai frumos în nici o limbă. Pentru că vorbim de cler, lumea religioasă e în mare emoție și un vicar din Paris a fost suspendat pentru că, într’o carte, osândise celibatul preoților. Gravă și delicată chestiune, care se va rezolva poarte, ca, în celelalte rituri, prin logică și bun simț-Catalogul expoziției retrospective franceze la Expoziția din Turin a apărut într’un renumit votan, demn de această .frumoasă secțiune care povestește, prin bibelou și opere de artă, toată istoria Savoei. "Campaniile feri Bonaparte în Italia și războiul Italiei de la 1859 au furnizat vitrine prețioase pâine de documente. Au fost revăzute cu ocazia sodenistă. Săptămâna trecută a avuit loc serbarea împărțirea recompenselor" 1«, expozanții de la Turin. Am asistat cu tot, comitetul francez. Ceremonia a fost prezidată de ducele d’Aosta și ducele de Genua, fără mari pregătiri și fără muzică, din cauza războiului Tripolisului. Au fost discursuri, apoi fiecare comisar general strein a fost chemat să primească diin mânile ducelui d’Aosta un exemplar al palmaresului. Fiecăruia, ducele îi adresa câteva cuvinte, într’un timp mai mult sau mai puțin lung, dupa amabilitatea de care protocolul îl rugase să facă dovada. Comisarul general francez a fost reținut foarte mult și a fost obiectul unei ovații care a fost ca o mulțumire pentru strălucirea în special grandioasă a secției franceze. Comisarii care au avut, cea mai călduroasă, primire din partea, publicului au fost cel al Rusiei, Angliei și Germaniei. S-a remarcat că principele a reținut mult timp pe comisarii englezi rus. Această ședință e foarte interesantă pentru că marchează, ca să zic așa, niște etaje. Eram mai mulți parizieni veniți la Turin pentru serbarea aceasta- Ne-a interesat foarte mult de a vedea înfățișarea marțială și avântul războinic al italienilor în acel moment. S’au făcut cărți poștale figurându-se bombardarea Tripolisului; aceleași scene împodobesc ziarele ilustrate și sunt din belșug reproduse de cinematografele ce roiesc în Italia. Peste tot fulgeră cuvintele Tripoli Nostra. Și pe când expoziția din Turin se apropie de sfârșit,, expozanții de la Bruxelles și Buenos Aires au primit dreptul preț al sforțărilor lor printre plone de panglici roșii. Unii protestează și țipă că Expozițiile sunt ocazii sau pretexte de decorații. Aceștia , nu știu ce sacrificiu de timp și de bani fac industriașii cari consimt să expună pentru ca țara lor să facă figuri frumoasă in aceste întreceri internationale, înainta, guvernul le spune: - Devotați-vă! Franța trebue să aibă o secțiune demnă de ea! Germania va face o mare sforțare! Ki ei se devotează. Ce avantagia ați? Nu fac nmi multe afaceri decât ar fi făcut abținându-se. Guvernul i-a împins: „E drept, să se mulțumească. Sunt. în acest moment, câteva expozițiile văzut la Paris. .Expoziția Florilor întrunește minunate drizanteme; e în fiecare an o sărbătoare a ochilor. Salonul de toamnă a variat și neegal. E totdeauna acest grup de tineri furiști cari pictează tablouri săie strâmbi de râs, cu desen copilăresc și chlori nemaipomenite. A răsărit o școală nouă: Cubiștii. Pictează și sculptează prin cuburi suprapuse. Artiștii aceștia sunt amuzanți. Sunt, câteva pânze bune și mai cu seamă minunății de mobilier și de artă decorativă, cu o interesantă secție „Arta și copilul“. Lumea merge și la Salonul Mobilierului, a cărui soartă e curioasă. Această expoziție are loc la fiecare doui ani. S’au expus mai întâi mobile. Ca să se atragă lumea, s’a pus o orchestră. Lumea a început să vină pentru muzică. Atunci s’a încărcat programul: se aduseră cântăreți și cântărețe. In scurt, anul acesta au fost acolo audiții din Faust, din Carmen, din Berlioz, din Rossini. Mobilierul trace în al doilea plan și muzica în Tufáiul. Și e aceea ce face succesul acestei expoziții. P. S. — însărcinat să prezinte publicului un tablou al României intelectuale și artistice contimporane,aș fi obligat cetitorilor Tnisi. Vârî trai ar trimite la ziar lista poeților, romancierilor, istoricilor, dramaturgilor, criticilor, pictorilor șî sculptorilor in viață cari li s’ar părea, demni de a figura în acest tablou. Acest mic plebiscit ar fi o prețioasă indicație. Mulțumesc. I' C. întrunirea comercianților Iași, 30 Octombrie Un însemnat număr de comercianți s’au întrunit la Camere de comerț spre a discuta asupra neajunsurilor pe cari le îndură comerțul și industria ieșanâ din cauza lipsei unui serviciu, mai perfect la oficiul vamal, pentru încărcarea și descărcarea de mărfuri, cum și din lipsa unor magazii spațioase. A asistat și d. Cerchez, președintele Camerei de comerț. Comercianții au arătat că mărfurile lor în valoare de zeci și sute de mii de lei, din lipsa de locuri în magazii cum și din lipsa de vagoane, simt aruncate grămadă pe străzi în fața vămii. Apoi adunarea a decis sa intervină la autoritățile în drept pentru construirea unor magazii in curtea atelierelor de la Frumoasa. In acest scop, o delegație de comercianți, în frunte cu d. Cerchez, s’a prezintătazg d-luf. Nițescu, inspectorul general al circumscripții de mișcare de la c. f. r., punându-i în vedere doleanțele adunării. D. Nițescu a obiectat că pentru construirea acestor magazii ar necesita un timp de 3 luni. Cum însă printr-o dispoziție a ministerului de finanțe localul intrepozitelor va fi in curând deschis, ar fi o cheltuială de prisos cu construirea magaziilor cerute. D. Nițescu a mai pus în vedere delegației că în viitor această tristă stare de lucruri nu se va mai repeta, căci în viitorul buget se va prevedea o sumă însemnată pentru îmbunătățirea c. f. din care o bună parte va fi afectată stației din Iași. Astăzi, comercianții, la orele 4, au avut o consfătuire cu d. șef al vămei, discutând asupra măsurilor ce trebue luate în grabă,, pentru expedierea mărfurilor îngrămădite în cantități enorme la vama Iași. Tot azi comercianții au înaintat ministerului de comerț un memoriu, în care insistă asupra lipsurilor ce le simte comerțul ieșan. O doamnă sechestrata în mănăstirea Ciorogârla Parchetul de Ilfov a fost înștiințat că în mănăstirea Ciorogârla s’ar afla sechestrată de mai mult timp o d-nă, cu o oarecare poziție materială, numită CiocartelH. Cazul a fost adus la cunoștința parchetului de administratorul de plasă respectiv, care a curat parchetului sa ia urgenta măsuri, deoarece acea d-nă pretinde că e internată în minăstcrie fără voia ei și provoacă mereu scandaluri. Parchetul, pentru a avea deplină cunoștință de cauză, a delegat pe un d. procuror să se duese în localitate, însoțit de d. mediclegist dr. N. Stoenescu, spre a face cuvenita anchetă. Se bănuește că d-na ta chestiune a fost internată în mănăstire de niște rude, cari au interes să pună mâna pe averea ei CINSTEA sau PARTEA III. DRAMA DIN BOURSES . In ajunul luptei Marchiza nu se mai gândea de infamia acestui om, care trebuia să se căsătorească cu o fată pe care ea o cunoștea din copilărie. Ea lih fee gândea decât la scandalul ce era să facă ca sa omoaie iubirea fiului său. Aceste îi era tot scopul. In sfârșit, avea o armă excelentă. Restul nu o privea. Murea de bucurie uitându-se după prefect care se depărta vesel, ușor,sigur de victorie. • Marguerite se depărta și ea. Marchiza mai așteptă puțin thunul <1 reuș cât opt raite de Când se întoarse la castel, d. Godet abia o mai recunoscu, ciufulită cum era. In ochii ei mici, cenușii și vicleni strălucea o răutate fără seamăn. O luă de scurt d. Godet numaidecât. Presimțea el că bucuria unei scorpii nu î adună. Bineînțeles că nu află nimic. NI înțepă însă mereu. —'lîi frumoasă e pădurea Maillepra... Dar câte vezi acolo. — .2ou !.... — Ei! ei!... Mi-e teamă, ca viitorul să nu ne rezerve niște surprize!.... Ei!.... surprize mari!... Și d. Godet se aștepta la surprize, dar nu la fel cu cele la cari făcea aluzie nobila babă. De câteva zile, liniștea prietenului sau Pierre de Meillant i se părea extraordinară.. Când vorbea cu d. Godet tot în enigme îi vorbea și el. Bătrânul își arătase antipa, ti» fcicea uian^,topomira lui de Seligné și spusese că ar plăti cu aur pe acela care ar putea să îu împiedice căsătoria. Știa însă el că aceasta nu era cu putință. — Lasă unchiule! Nu te dispera. .. mai e vreme! Liniștea lui Pierre dispera pe bătrân. A pretinde că mai e vreme, când nu mai e decât o zi până ,la semnarea contractului și două până la căsătorie, asta era prea mult. Bătrânul avea chiar să ia la o scară pe Pierre, dar aceste mereu o ștergea. Unde se ducea? La Meillantau, căci de multe ori d. Godet îl căuta degeaba acolo. Tânărul când venea, nu adresa niciodată cuvântul Măriei- Madeleine. Parcă o evita cu intențiime. Putem să indicăm noi cauzele acestei rezerve. Roger de Eigneres ceruse în căsătorie pe d-ra de companie. Toți știați aceasta. Roger spunea la toată lumea, înștiința și pe servitori și ar fi trâmbițat, dacă ar fi putut, în lumea întreagă. Pierre de Meillant știa despre povestea cu Chapelle-aux-Ifs și observase că tânărul nu e antipatic Marie-Madeleine, de aceia cu un sublim devotament, care pune fericirea femeii adorată in secret mai presus de propria sa fericire, sta de o parte, gata să-i fie fetei în ajutor, îndată ce ar fi fost amenințată. In viață, fatalitățile sunt insă neprevăzute. Lucrurile merseră mai iute decât credea Pierre de Meillant. XI In seara contractului A doua zi, pe la cinci ore după amiazi, o caleașca cu un cal, dar riguros, solid, sosi la grijă castelului de Marsemé. Din ea se scolearâ Pierre de Meillant.Pentru prima oară în viața lui părea îngrijit. D. Godet, întins pe un fotoliu de trestie, fu cel dintâia care observă acest lucru. Bătrânul îl întrebă ce are. -- Nimic... Aștept o depeșe și nu mai vine. — Importantă ?- Foarte. — De unde vii acum? — Din Bourges. Ceia ce nu spunea. c că primise de la Perchard următoarea telegramă: „Ora se apropie. Vei primi o depeșă. Fă tot posibilul sa fi-repede- aci"“. Ceia ce iar nu spunea Pierre era că pusese pe unul din oamenii săi la otel de France din Bourges cu însărcinarea, ca îndată ce va sosi depeșa să i-o aduică în zbor. .... Hi tot era neliniștit. . "s Putea să consimtă la sacrificiul iubitei sale. Nu putea însă să lase pe Blanche Carol, fiica femeei la care ținea atât de mult, să ia pe un om atât de mârșav. Dar cum se tace, Comptase pe o armă hotărâtoare și nu pusese încă mâna pe ea. Cioabă căsătoria făcută Roland devenea invulnerabil,fiindcă trebuia să piarză pe victime. . După contract trebuia ca cina să aibă loc în sala de mâncare a castelului-Totul ne făcea, fără zămbălâci. Nimeni nu ar fi crezut că, castelana mărita pe fiica sa. D-na de Mallepré se făcuse din ce în ce mai tristă. Nici nu se mai arăta. — Unde pu întreba contele. — E în camera ei, "spuse d. lOodet. Nici nu mai vine pe aci. Căsătoria asta e îin dezastru pentru totă casa Du-te dovezi pe ducesa. In acel moment se auzi un tropot de cal pe alee. Meillant se dete repede jos. Era omul lui. — Depeșa? — Iat-o. Depeșa era următoarea: „Nu pierde nici un moment, vino”. Tânărul, se înfiora de plăcere. Dumnezeu e ca noi, zise el. Se uita La ceas. - - Mai ara o oră. Călărețul aștepta. - Spune lui Marcel sa fie gata. .. Călărețul Plecă. —- Ce e aia. ? — Ce așteptam. — Ești mulțumit ? —- Da. Pierre își recăpătase curagiul. începuseră să sosească trăsuri. Pierre se sui la ducesa. Blanche Carol era lângă ea, tristă ca și mama sa. Pierre înainta spre ducesă. Blanche veni spre Pierre, sî întinse fruntea și spuse: •— Sărută-mă, asta tim va tu duce poate noroc. Și surâse. Tânărul o săruta. Trăsurile soseau mereu. Fata fugi. Când fu numai cu Pierre, ducesa isbucni: — Așî da orice să pot, evita această căsătorie odioasă. Pierre o luă de mână». — Adevărat? — Da, Omul acesta nu o iubește, ca va fi o victimă. — Fii sigura, nu sa va faca. Ducesa clătină din cap. — Nu se va face, repetă al liniștii — Oh! dacă ar fi adevărat! — Dar contractul? Notarul? — Lasă pe notar să măsginească hârtia — Curo :... (Fa ysmal 57)