Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)

1911-11-01 / nr. 300

§ ts §| I PLUGURI cu ABURI „FOWURE“ KEASURLE DE NICI O IMITAȚIUNE în MUNCA ZILNICĂ, DURABILITATE și ECONOMIE, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai sigure sub ori­ce împrejurări. Singurele care din toate sistemele cu cablu au obținut­­ BCHP PASS ȘI MEDALIA PS MM LA EXPOSITIA UNIVERSALA DIN BRUXELLES 1810 Pesîs 12.089 mașine „FOWLER“ vânduta in toata lumea In capul culturei cu aburi în Bomstaia se află: M. âosn, Cor» a Casei regale cu 7 pluguri «Fowler» Exc* Sffi­ffi, Sî*. GantaCttZth­O cu 9­ pluguri «Fowler»; Casa Principilor Șîirîtei cu 5 pluguri «Fowler» Casa Marghiloman Ferechide cu 4 pluguri «Fowler» Principele C. S. Sonîz © cu â pluguri «Fowler» Ministerul Agriculturei cu 3 pluguri «Fowler» Esc. Sa P. P. Carp cu 1 plug «Fowler» și alți mari proprietari în total ca. 8­ pluguri cu aburi „Originali Fowler“ care au fost puse în funcțiune personal de un JULEVIS SâXC&M Inginer specialist și reprezentant general al D-Ior JOHN’ FOWLER­­ Si Comp. BOCKST&STf. - Strada Armașului No. 6 I **** MARȚI, 1 NOEMBRIE 18n­ H­I­KMS&QNT PASTA de DINȚI și APA de GURA i de vânzare la: PARFUMERU­f ARMAGH. DROGUERH etc. iE A.LARG’S SOHN & C £ .Viena-Berlin-Paris, Reprezentceti Sara, L3bl, Bik­amu­. I KHosa?... îmbrăcăminte pitriodică-impermeafenla-higienică. If ! I­ne » ultima cochetărie a femeei bine îngrijite, garan­­MUIS s­tând curățeaia. [f 11 ABi folosește necesităților intime a damelor și prin­ft I L vet A tr’o ingenioasă combinațiune ușurează îngrijirea bigienică. V­i­t­a­w­i­ss găsește in toate mărimile ia singurul depozi­­t n­e toes­tar vânzător: pentru Bucureștii Magazinele JEAHHE D’MC‘­ H, Dannhauer Calea VICTORIEI­­ p. 38 I Sucursala în Romania pentru vânzarea en arcs strada Smârdan. 4.— Telefon »2/51 SA:1 Sector ESSEN ORTOPEDIE ELECTRICITATE. MASAJ ÎNGRIJIREA FEȚEI Soare nervoase și interne DUIHURI: perii de pe obraz ; tratează­ petele, roșii din naștere, pistrui, cegii, petele și punctele negre, bubete, urmele de arsură, nasu roșiu, mân­­tărimea de pa corp, sbârciturile, paralizii, neurastenia, etc. etc. Simula, Soarelui No. 3 (prin Covaci). Consultatiu.ni­­lela 11~~l. a. m. și 2—ls p. m.— Telefon 25/77 ’ 75 Lampa-Tantal [ SE FERI­m­mm RAF­AGER] Cereri numai adevărata wmm. șî chema miune Hjfgieni­ei Frumusețe zolsricată de ,MI8RQT*BaBCHEfi .PârfraesîJ 40, &u» Vivienne 18I 52S Lampa Tantal pentru ocurenți electrica de toate speciile 20—240 volți 6—50 înmniți Osnsu­m de energie elestrica FOARTE REDUS Se furnizează de: Soc. Români „Siem­etss-SauGligrí" BUCUREȘTI și de toți instalatorii Nas, Gât și Urechi , goale și Operațiuni Dr. BIRMANDERA 9. Str. Karageorgevicî. 9 Consultufiunii 2-5 ji. ib.”" Telefon 1/18 Doamna Doctor 741 Moschina-Sion­ l­a cerî.boale chirurgicale și de femei Onsinii^y seara ia la 6-7 jsi. Știrbei-Vodă 49 7 -5.4 Turcii șî cu Italienii Se ba cumplit, la toartă, Ba leagă'n draci bătrâna Roma Ca­sperie sublima Poartă,­­în Turcia, ca și'n Italia... Femeile plâng așteptând. Ca frații, soții sau iubiții Să se­ întoarcă mai curând. B. D. Zisman famma Curții Kepis 44. Calea VICTORILOl, —­­îi BUCUREȘTI Cel mai vechi și mai important magazin, din țară de : Arme fine de vânătoare.— Ca­rabine de mare precisie, pentru vânătoare și apărare. Bogat asortiment de pistoale automa­te ți. revolvere. Articole de vânătoare.­­­ Cartușe, etc. Atelier special de arm­urărie. Preturi reduse.­­­­ Expedițiuni in toata țara. Se găsesc la toate magazinele Flanelele Dr. Cerkez Această marcă e cusută pe fie­care flanelă Flanelele Dr. Cerkez Igienice, Permeabile și nu intră la spălat Flanelele Dr. Cerkez Mai estine si supe­­rioare to­tu­ror pro­duselor străine 527 DOAMNA DOCTOR TRANCU-RAINER fost șef de clinică­­ obstericală și chirurg al spitalelor,Eforicit ’ FACERI, BOLI de FEMIl și CmUBCHCALB Strada SCAUIT3 3a Cons. 6­77s d.a. Tel. 10197. 435 Hr. N­. May@rs@l­i­ Laureat al facultătii de medicina din Paris Elev al profesorului Sebileau 6822 Specialist pentru • «OALE și OPERAȚIUNI de Nas,­­Gât și Urechi Calea Moșilor 97. colț. cu str. Știu­ților. Consult 2—6 a. m. Telev. 2/82 AVIS In ziua de 8/16 Noembrie, 19­11, orele­ 5 p. m... se va ține licitație orată la Sindicatul creditorilor defunctului N. Stănescu, cu se­diul la Banca Agricolă în Bucu­rești, strada Lipscani No. 1, pen­tru vânzarea a 1000 chile porumb, recolta 1911, de pe moșiile Sălcu­­ța și Piteru. Garanție înainte de licitație ley 10.000. Marfa văzută și plăcută.Prețul pe liila de 7 hec­tolitri; predarea va începe la 15 Noembrie 1911 șî­ se va fa­ce la gara Titu în sacii cumpărătoru­lui. Orice informațiune relative a­­supra condițiunilor de vânzare ei pot lua dela Sindicat, p. Sindicatul creditorilor defunc­tului N. Stănescu, V. C. Vârnav Secretar, Gr. Scărlătescu 887 Și de mult plâns, de multe la­­... — — —[crimi, Ale lor fețe s'au pătat. Turci, italieni, ostași da­­ frunte! Primiți ca sa vă da­ți un sfăt: Când pacea va fi încheiată. Prin București, să defilați Și pudră, cremă, să pun „flora' Neapărat să cumpărați. CAROL SCHOR. șa, cercurile, culturală, tic Gări Laur­ian a fost legal, se vor gîndi s­ă-i înalțe un monument­, i ha ridicat un­ bufet modest aci." Spu­ne cum d. Haret, pe când era m­inistru,­­ a­­ luat inițiativa.. aces­tei­ bust al lui Laurian. I­. Petrescu, directorul liceu­lui, ia în primire bustul, spu­nând că se simte mândru că se face această cinste unui profe­sor și mai mândru că bustul se ridică acolo ,unde Laurian a fost ales profes­or și director, în școala care va împlini în­­­ cu­rând 100 a­ni. Mulțumește celor prezenți și spune că va păstra cu sfințenie acest­ bust care va fi un îndemn frumos pentru gene­­rațiunile de profesori și elevi ce­­ se vor perinda pe dinainnte-î. Ü. ministru C. C. Avion -adre­sează o călduroasă mulțumire a celui care a luat inițiativa ri­dicare: acestui bust și acelora cari l-au ajutat. Spune că l-a avut profesor încă de la înce­putul carierei sale.­­a avut co­leg in Parlament și colaborator ca secretar general, în minister. Laurian era im talent de o rară finețe: sentimentul datoriei era puternic.. Din inima lui blânda răspândea o atmosferă de dra­goste­ iar din mintea lui lumină. Ca ministru — spune d. Arion— ca prieten, în fața acestui bronz,­ mă închin cu adâncă pietate a­­cestui mare dascăl al neamului. Laurian a ridicat mult nivelul luptelor politice, respectând pe adversar. El a lăsat multe raze de lumină dar puțină moșteni­re. Să-î aducem tributul nostru de recunoștință, ca a fost așa cum a fost și nu- altfel, acest n­­eeresc .al condeiului. D. ministru Arion descrie, în culori admirabile sufletul lui Laurian, cursurile snU de fil­oso­­fie, și închee spunând că el a­ știut să dovedească că idealul face măreția unei vieți. D. I. Suchianu a vorbit cel din urm­ă făcând o scurtă bio­grafie­­ a lui Laurian. El s-a dis­tins la toate, dar avea predilec­ție pentru filosofie. A studiat la Paris și Bruxelles, venind apoi în țară unde a fost numit profe­sor la Sf. Sava, și m­ai târziu la Matei , Basarab, după cererea lui. Arată părerile lui Laurian asupra criticei, polemicile sale cu d. Titu Maiorescu, activitatea lui la ..România literară, ziar fondat de el și de unde au răsă­rit d-nii Duiliu Za­mfirrescu, B. Delavrancea și Al. Vlahuță, marii scriitori de azi, eiracii de eri ai lui Laurian. A colaborat la întocmirea ce­lor m­ai multe pro acte de legi școlare, era un pedagog de școa­lă franceză și știa să săvârșea­scă­­ mari fapte în aceasta „Cita dolen­te“ cum numea viața Lau­rian. Solemnitatea s’a încheiat că­­tre ora 1 d. a. Leontin Iliescu. am SFAT Și să Le duceți drept cadouri iubitelor ce ’și-aui pătat obrajii lor frumoși și rumeni, De multe lacrimi ce­ ceü vărsat-— MM BUCOVINA Măsuri contra holerei Cernăuți, 29 Octombrie In legătura cu oprirea impor­tului de pește din Galați, în o­­raș s’a răspândit svonul,—svon care a fost înregistrat, și­ de pre­sa locală — cum că­ aut­oritățile noastre ar fi luat măsuri ca că­lătorii di­n România­, cari vor intra în Bucovina, să fie supuși unei dezi­nfacțiuni generale. • Interesându-m­u în această pri­vință ,la locurile competente, a­­flu că în adevăr guvernul a tri­mis tuturor punctelor de frontie­ră adrese prin­ care se arată mersul holerei din România, cerându-le să ia măsuri de im­pact mare­a întindere­ și în Bu­covina, dar aceste măsuri se vor­ restrânge numai asupra călăto­rilor din localitățile contaminate nu și asupra celorlalți. Călătorii vor primi la frontie­ră un certificat prin, care vor dovedi starea­ sănătății, fiind astfel scutiți de neplăcerile auto­rităților medicale austriace în­sărcinate cu supravegherea stă­­rei sanitare a călătorilor din Ro­mânia. Sigma. imm Aî Misim, al Institutului Meteorologic Duminecă, 30 Octombrie In țară. Sub influența presiu­nei ridicate, care predomină estul continentului, timpul continuă a se menține frumos și liniștit în toată țara. îngheț a fost peste noapte aproape pretutindeni, mai cu seama la munte și în regiunea șesurilor. Cele mai ridicate tem­peraturi di­n țară au­ fost: 15 ° la Tulcea și 16 ° la Drăgășani, iar cele mai coborâte —­5* la Câmpu­lung și —8 ° la Bonta. Presiunea atmosferică s’a coborât puțin, fiind în mijlociu către 768 r­m. Azi dimineață pretutindeni ce­rul senin și o brumă groasă, iar pe alocarea ceață. Afacerea Brauer-Kirschen Cine este Leo Brauer ? Cine este Jean Kirschen ? Cum ope­rau în afacerile de cereale. Cum s’au înregistrat pierderile. Crahul. Acuzație de fraude. Complicitatea lui "Brauer Incheere. DIN BRĂILA Brăila, 29 Octombrie Afacerea Brauer-Kirschen, care a produs o impresie colo­sală în toate cercurile comer­ciale atât din țară cât și din străinătate, continuă să pasio­neze publicul care îi urmărește cu­ vin­ interes toate fazele.• In rândurile de mai jos vom face c­ expunere mai­ largă pen­tru ia­­ edifica pe deplin toate lui Brit, înainte de a arăta operațiu­nile armatorului L­o Brauer și ale exportatorului Jean Kirscher, vom vorbi, despre­­ fiecare Ia parte. Cine este Leo Brauer Un evreu­ din Austria, venit in țară ele vreo 18 ani cu o avere personală de­ aproape 100.000 isr în­ numerar cu care a început aci tot­ felul de afaceri camă tâ­râș și care Tail făcut sa câștige repede o sumă însemnată. Prin afacerile pe cari se făcea la început, Leo Brauer a dat da vorbit. Era un negustor foarte hrăpăreț. Cu această faimă a rămas până azi și multă lume nui-l simpatiza deși se­­ schimba­se cu totul. După 2..­3 ani de la sosirea sa in­ portul nostru, grație afaceri­lor strălucite ce a făcut, a cum­părat­ un șlep și un remorcher. Treburile i-au mers din ce in ce mai­ bine ; mai târziu s'a a­­pucat de comerțul cu cărbuni și, apoi,­din an în an, și-a sporit liota ajungând, să fie­­ unul din cei mai mari armatori din țară, cu o f­lotă în valoare de­ peste două milioane și jumătate. In conducerea­ afacerilor sale ar­maiorul Brauer a luat pe o rudă a sa, anume I. Silb­erman, pe care l-a împuternicit cu o procură. Leo Brauer s’a­­­ căsătorit aci, la Brăila cu o soră a lui Jean Kirschen, femee care a murit acum câțiva ani. Cine e Jean Kirschen E fiul lui Perete Kirschen, cu­noscut exportator­­ în portul nostru. Jean Kirschen a­ luat condu­cerea afacerilor tatălui său­ și fiind foarte neprevăzător și pen­tru faptul că s-a lansat prea mult în aceste afaceri a pierdut totul de vreo două ori, lucrând singur. Jean Kirschen reușește acum două arii, promițându-i câști­guri­ cu Quivie, gă Îndupleca pe cumnatul sau Leo Brauer, sa­ înceapă afaceri de export de ce­reale. In adevăr, afacerile de export ale lui Kirschen cu banii lui Brauer le-au adus un câștig de aproape un milion în anul trecut Brauer. Văzând realizat un câștig așa de frumos, în un timp atât de scurt, a voit să facă afaceri și mai întinse, lă­sând mâna liberă lui Jean Kir­schen să opereze cum va erede de cuviință. In aceste condiți­uni Jean Kirschen devine unul dintre cei mai mari exportatori de pe piața noastră. Cum spera Kirschen afacerile de cereale Când avea, de încărcat, măr­furi în diferite porturi pe Du­năre pentru a le transporta la Brăila sau Sulina spre a fi ex­portate, apoi, se adresa lui Bra­uer cu­­ care avea corupt curent, cerându-i suma de bani nece­sară. Brauer fiind poseso­rul unei averi destul de frumoase, putea obține de la, toate băncile sume d­e bani. In special, Brauer lucra cu băncile „Agricola”, „Generala“ și „Co­merciala“. Sumele de bani ne­cesare erau ridicate de la aceste bănci în modul următor: El emitea cond­amente, fiind armator, căci Kirschen, în afa­cerile de export, lucra cu flota lui Brauer. Aceste conosamente emise se dădeau pentru diferite cantități de mărfuri ce urmau a fi încărcate în șlepuri. Se fă­cea­, în baza­­ acestor" conosamen­te, asigurarea mărfii și se de­puneai­­ aceste două, acte la bănci în gaj de unde ridicați sumele d­a bani (valoarea măr­furilor prevăzute în cond­a­mente). Dar dacă­ afacerile­­ acestei to­vărășii Brauer-Kirschen în pri­mul an au dat rezultate străluci­te, în anul al douilea, adică­ în anul curent, afacerile au mers afară din cale de prost și pier­derile înregistrate erau conside­rabile. Cnne s'au înregistrat aceste pier­­deri Kirschen, în calitate de expor­tate«’, a vândut în străinătate în lunile.. April, Maia și Iunie mari cantități de cereale, in special fasola, orz și porumb cu predare în August, Septembrie, Octombrie, Noembrie și Decem­brie. S-a întâmplat însă ca, prețu­rile cu care trebuia să cumpere mărfurile pentru predare să fie așa de mari în comparație cu angajamentul făcut, în­cât a­ re­­­zultat până în 500 lei pierdere la vagon. Și cum afacerile pe cari­ le-a făcut Kirschen erau foarte întinse, își poate închipui ori­cine ce pierderi colosale a înre­gistrat­. Dar­ angajamentele trebuiau executate și deci perderile au început să­­ curgă. Brauer, care dădea bani în afacere, văzând ruina la care se expune, la un moșnent­ dat, a încetat doj a mai avansa bani lui Kirschen. A­­cesta a­­ încetat afacerile ,șî­ plățile și atunci creditorii au apucat­ pe Brauer care garanta­­el cu averea sa sumele de bani ridicate și astfel s'a născut a­­ce­st crah considerabil. Lui Brauer părându-i-se sus­pecte aceste considerabile pier­deri, am reclamat contra lui Kirs­chen la parchet că­­ ar fi înșelat falsificând registrele afaceri!. Despre acest. .fapt am comuni­cat telefonic. Băncile, creditoare, în fața a­­cestei situațiuni și ,cum erau ,angajate cu sume etiomic, au căut­at să-și asigure sumele a­­­vansate". lui­ Brauer și au înce­put să cerceteze script­ex aface­­rea. De aci s'a născut acuzația de fraude. În adevăr, iată ce au­ consta­­­tat­ băncile: "•Afacerile de­ export’ ale' tovă­rășiei . Brauer-Kirschen mer­gând din ce în ce’ mai prost s'a­­ dovedit ,că la un moment, Kirschen, fchön lucra cu flota lui Brauer, emitea diferite co­­­nosamente fictive asupra cărora făceau­ asigurările respective și în baza căror acte ridicau bani de la bănci. S’au găsi­t­ asemeni afaceri când băncile­, au dat­ bani pen­tru condsamente de vase în care tip se încărcase nici un bob de cereale. S’au­­ mai constatat cazuri în cari se încărca în­ șlepuri o can­titate mică de marfă iar cond­­amentul se făcea pentru o can­titate mai mare ridicându-se o sumă­ de babî'ma­t mare și ne­­co­respunzato­are vaîorcî măriei. . Aceste­ operațiuni­­ s’au făcut în vara­ aceasta în­­­ lipsă lui Brauer ’de aci — timp de vreo­ două luni de zile — de către p­rocuristin Silberman și au fost continuate și­ când­ Brauer sa înapoiat. Băncile au găsit complicita­tea cu Brauer în aceste afaceri de fraudei pentru că nu e permis Timis armator, care­ e ținut în­ curent in tot timpul despre o­­perațiunile vâs uîui sau, să­ nu știe ce se petrece, mai ales că armatorul garantează ,­cu valoa­rea Corpului vasului când se constată diferențe la mărfurile încărcate și când pentru aceste mărfuri emite cond­amente. Toate băncile au reclamat parchetului cerând să li se a­­copere sumele de bani luate, cu flota lui Brauer. Și astfel acest armator s’a văzut în o singura zi distrus cu totul și băgat și­ la închisoare.­­ •­­ Așa, se prezintă această afa­cere unică în istoria comercia­lă a orașului nostru, și de pe urma căreia zeci de persoane au înregistrat pierderi împreună cu cele trei bănci din țară și cu „Comerz und Discounte­bank din Berlin“,­­ perderi cari se ri­dică la peste două milioane și jumătate de lei. Sum­a aceasta, e de neînchi­puit a fi înregistrată ca pierde­re și­ d’aceia s’a născut și bă­nuiala că s’a fi comis neregula­­r Akțî și că ,unele­­ persoane im­plicate în acest, crah, ar fi dosit sum­e de­­ bani. . Din toată afacerea, armato­rul Brauer apare ca o victimă și aceasta­ e părerea tuturor. E implicat în­ afacere, ca compli­ce,, pentru că nu a deschis oprii și s­ă îi f­i­ dzui; prea mult în cei ce ÎI­­ conduceau­ afacerile și cine nu, deschide deli­i, deschide punga­­„ „ . C. Paianu. CIRCUITUL AERIAN X-Sswna-Juok­esH Pitești, SO Octombrie Azi ,5. a., piteștenii, cari um* ■pleau străzile orașului, au asis­tat la un spectacol nou pentru ei. "" La orele 5 d. a., a apărut din­spre Sud-Vest, venind din­spre Slatina, aeroplanul cu <1, sub-lo­­cotenent Protopopescu. După un’’scurt viraj aviatorul a aterizat pe platoul regimentu­lui 28 Radu­ Negru. Câteva minute după aceea a sosit­ pe platou de prefect al ju­dețului N.­ D Popescu, care a fe­licitat călduros­ pe îndrăznețul aviator, și o lume imensă. D. sub-locotenen­t­­ Proto-­­Spopescu a plecat­­ din Slatina la orele 9 și 55 dimineața, dar din cauza unor curenți și a motoru­lui care era defectuos,a fost ne­voit să aterizeze de patru ori, caia ce explică marea întârziere cu care a sosit, în oraș. D. sub-loco­tenent Pr­otopopes­­cu va pleca mâine dimineață spre București. D-sa așteaptă astă noapte sosirea unui nou mo­tor de la București. Aeroplanul a fost lăsat pe pla­tou sub paza soldaților. ♦ Universal oferind abonaților săi ca premii o vilă la Sinaia, an dormitor, un salonaș, o sufra­gerie, o garnitura de toaleta ja­poneză și alte multe obiecte de mare valoare, era necesar și un serviciu de bucătărie „Si­rius Email" compus din mai multe bucăți, cumpărate de la marele magazin A. Hockenberg et Fiu, București, Lipscani 15. Cronica pariziană _ Parlamentul va fi convocat, pe ziua de 7 Noembrie. De la Iulie, sunt mai bine de trei luni de când țara a trăit fără deputații eli Reluarea are­­ să fie caldă, căci au să fie multe Socoteli de regulat și interpelări de îndu­rat pentru guvern, care pare a fi întârziat pe cât, posibil data, scadenței. Pierderea­­­ Gongului, stricăciunile jerbei de pușcă în escadră, chiar furtul Giacomiei, vor fi cele m­­ai mici din piedi­cile ce se vor­­ pune în drumul carului ministerial. Și chiar un caz au fost neînțelegeri între re­niinenții călători. Pază la că­dere . Săptămâna aceasta a fost săp­tămâna lui Bossuet, vulturul de la Métaux. S’a inaugurat solemn un monument celui mai mare din toți oratorii noștri sacri care a murit la Meaux, unde a fost episcop. Nu există nume mai mare în istoria elocinței franceze. De ce? Pentru că Bossunt a avut credință și a fost, un poet liric. Credința. Jiul a fost robustă, a fost „credința cărbunarului". A avut o rară cunoștință a Scripturilor, cari îi susțin cu putere predicile, dis­cursurile lui funebre. Și a­ fost liric prin expresia puternică,, e­­moționantă, adâncă a milei lui, a mâniei lui, a îndemnului lui. Acum zece ani Boissuet era la modă. Avui­ ideea de a face la „La Rochöiére" conferințe asu­pra predicilor lui și luai" ca o­­colit pe Mounet Sully care citi șase fragmente lungi. Nu vă pu­teți închipui cât­ a fost de puter­nic și frumos Bossuet citit de Mounet. Mai cu seamă predica asupra Pasiune! de la 1666 înfie­ră mulțimea ș­i învia aproape în întregime imensul,­­efect al pri­mei dățî. Această ședință lite­rară s’a dat în săptămâna pa­timilor. A trebuit refăcută d­e patrusprezece ori în șir și anul următor de asemenea. Mai întâi ,se strigase:. Scan­dal ! Bossuet la „La Bodinière“! Dar ați trebuit, să se înclina în fața acestei proze impetuoase ca o furtună și salv­ăm adesea pe jumătate plină de preoți. • Am făcut apoi aceeași experi­ență pentru Massillon și pentru Lacordaine,­ cari au produs tot atât de mare efect. Biserica n’are obicei t­ să facă a se repe­ta sau Să reia, frumoasele pre­dici, frumoasele omilii, elocința sacră era strălucește de­cât o­­dată. Și totuși, cum ta p are nici o actuali­tate­ imediată, ea durea­ză veșnic și nu pierde nimic fiind auzită din nou: pentru a­­ceasta trebue însă o voce fru­moasă și inteligentă­" Citiți sau recitiți predicile lui Bossuet: nu e nimic mai frumos în nici o limbă. Pentru că vorbim de cler, lu­mea­ religioasă e în mare emo­ție și un vicar din Paris a fost suspendat pentru că, într’o car­te, osândise celibatul preoților. Gravă și delicată chestiune, ca­re se va rezolva poarte, ca, în celelalte rituri, prin logică și bun simț-Catalogul expoziției retrospec­tive franceze la Expoziția din­ Turin a apărut într’un renumit votan, demn de această .fru­moasă secțiune care povestește, prin­ bibelou și opere de artă, toată istoria Savoei. "Campaniile feri Bonaparte în Italia și răz­boiul Italiei de la 1859 au fur­nizat vitrine prețioase pâine de documente. Au fost revăzute cu ocazia so­­denistă. Săptămâna­ trecută a a­­vuit loc serbarea împărțirea re­compenselor" 1«, expozanții de la Turin. Am asistat cu tot, comi­tetul francez. Ceremonia a fost prezidată de ducele d’Aosta și ducele de Genua, fără mari pre­gătiri și fără muzică, din cau­­za războiului Tripolisului. Au fost­ discursuri, apoi fie­care co­misar general strein a fost che­mat să primească diin­­ mânile ducelui d’Aosta un exemplar al palmaresului. Fiecăruia, ducele îi adresa câteva­ cuvinte, într’un timp mai mult sau mai puțin lung, dupa amabilitatea de care protocolul îl rugase să facă do­vada. Comisarul general francez a fost­ reținut foarte mult și a fost obiectul unei ovații care a­ fost ca o mulțumire pentru stră­lucirea în special grandioasă a secției franceze. Comisarii care au avut,­ cea mai călduroasă, pri­mire din partea, publicului au fost cel al Rusiei, Angliei și Ger­maniei. S-a remarcat că princi­pele a­ reținut mult timp pe co­misarii englez­­­i rus. Această ședință e foarte interesantă pen­tru că marchează, ca să­ zic așa, niște et­aje. Eram mai mulți parizieni ve­niți l­a Turin pentru serbarea a­­ceasta- Ne-a interesat foarte mult de a vedea înfățișarea mar­țială și avântul războinic al ita­lienilor în acel moment. S’au fă­cut cărți poștale figurându-se bombardarea Tripolisului; ace­leași scene împodobesc ziarele ilustrate și sunt din belșug re­produse de cinematografele ce roiesc în Italia. Peste tot fulgeră cuvintele Tripoli Nostra. Și pe când expoziția din Tu­rin se apropie de sfârșit­,, expo­zanții de la Bruxelles și Buenos Aires au primit dreptul preț al sforțărilor lor printre plone de panglici roșii. Unii protestează și țipă că Expozițiile sunt ocazii sau pre­texte de decorații. Aceștia , nu știu ce sacrificiu de timp și de bani fac industriașii cari con­simt să expună pentru ca țara lor să facă­ figuri­ frumoasă in a­­ceste întreceri internationale, înainta, guvernul le spune: - Devotați-vă!­­ Franța t­rebue să aibă o secțiune demnă de ea! Germania va face o mare sforța­re! Ki ei se devotează. Ce avanta­­gia ați? Nu fac nmi multe afa­ceri de­cât ar fi făcut abținân­­du­-se. Guvernul i-a împins: „E drept, să se mulțumească. Sunt­. în acest moment­, câteva expoziții­­le văzut la Paris. .Ex­poziția Florilor întrunește mi­nunate d­rizantem­e; e în fiecare an o sărbătoare a ochilor. Salonul de toamnă a variat și neegal. E totdeauna ace­st grup de tineri furiști cari pictează tablouri să­­ie strâmbi de râs, cu desen copilăresc și chlori nemai­pomenite.­ A răsărit o școală nouă: Cubiștii. Pictează și­ sculp­tează prin cuburi suprapuse. Artiștii aceștia sun­t amuzanți. Sunt, câteva pânze bune și mai cu­ seamă minunății de mo­bilier și de artă decorativă, cu o interesantă secție „Arta și co­pilul“. Lumea merge și la­ Salonul Mobilierului, a cărui soartă e curioasă. Această expoziție­ are loc la fiecare doui ani. S’au expus mai întâi mobile. Ca să se atragă lumea, s’a pus o orchestră. Lumea a început să vină pentru muzică. Atunci s’a încărca­t programul: se aduseră cântăreți și cântărețe. In scurt, anul acesta au­ fost acolo audi­ții din Faust, din Carmen, din Berlioz, din Rossini. Mobilierul trace în­ al doilea plan și muzica în Tufáiul. Și e­­ aceea ce face suc­cesul acestei expoziții. P. S. —­ însărcinat­ să­­­ prezinte publicului un tablou al Româ­niei intelectuale și artistice con­timporane,­­aș fi obligat cetito­­rilo­r Tnisi. Vârî trai ar trimite la ziar lista poeților, romancieri­lor, istoricilor, dramaturgilor, criticilor, pictorilor șî sculpto­rilor in viață cari li s’ar părea, demni de a figura în­ acest ta­blou­. Acest mic plebiscit ar fi o prețioasă indicație. Mulțu­mesc. I'­ C. întrunirea comercianților Iași, 30 Octombrie Un însemnat număr de com­er­cianți s’au întrunit la Camere de comerț spre a discuta asupra neajunsurilor pe cari le îndură comerțul și industria ieșanâ din cauza lipsei unui serviciu, mai perfect la oficiul vamal, pentru încărcarea și descărca­rea de mărfuri, cum și din lipsa unor magazii spațioase. A asistat și d. Cerchez, preșe­dintele Camerei de comerț. Comercianții au­ arătat că mărfurile lor în valoare de zeci și sute de mii­ de lei, din lipsa­ de locuri în magazii cum și din lip­sa de vagoane, simt aruncate grămadă pe străzi în fața vămii. Apoi adunarea a decis sa in­­tervină la autoritățile în drept pentru construirea­ unor magazii in curtea atelierelor de la Fru­moasa. In acest scop, o delegație­­ de comercianți, în frunte cu d. Cerchez, s’a prezintăt­azg d­-lu­f. Nițescu, inspectorul general al circumscripții de­­ mișcare de la c. f. r., punându-i în vedere doleanțele adunării. D. N­ițescu a obiectat că pen­tru construirea acestor magazii ar necesita un timp de 3 luni. Cum însă printr-o dispoziție a ministerului de finanțe localul intrepozitelor va fi in curând deschis, ar fi o cheltuială de prisos cu construirea magazii­lor cerute. D. Nițescu a mai pus în vede­­­re delegației că în viitor această­­ tristă stare de lucruri nu se va mai repeta, căci în viitorul bu­get se va prevedea o sumă în­semnată pentru îmbunătățirea c. f. din care o bună parte va­ fi afectată stației din Iași. Astăzi, comercianții, la orele 4, au­ avut o consfătuire cu d. șef al vămei, discutând asupra măsurilor ce trebue luate în grabă,, pentru expedierea mărfu­rilor îngrămădite în cantități e­­norme la vama Iași. Tot azi comercianții au îna­intat­ ministerului de comerț un memoriu, în care insistă asupra lipsurilor ce le simte comerțul ieșan. O doamnă sechestrata în mănăstirea Ciorogârla Parchetul de Ilfov a fost în­științat că în mănăstirea Cioro­­gâ­rla s’ar afla sechestrată de mai mult timp o d-nă, cu o oarecare poziție materială, numită Cioca­­rtelH. Cazul a fost adus la cunoștin­ța parchetului de administrato­rul de plasă respectiv, care a cu­rat parchetului sa ia urgenta măsuri, deoarece acea d-nă pre­tinde că e internată în minăstcr­­ie fără voia ei și provoacă me­reu­ scandaluri­. Parchetul, pentru a avea depli­nă cunoștință de cauză, a delegat pe un d. procuror să se duese în localitate, însoțit de d. medic­­legist dr. N. Stoenescu, spre a face cuvenita anchetă. Se bănuește că d-na ta chestiu­ne a fost internată în mănăstire de niște rude, cari au interes să pună mâna pe averea ei CINSTEA sau PARTEA III. DRAMA DIN BOURSES . In ajunul luptei Marchiza nu­­ se mai gândea de infamia acestui om, care tre­buia să se căsătorească­­ cu o fa­tă pe care ea o cunoștea din co­pilărie. Ea lih fee gândea de­cât la scandalul ce era să facă ca sa o­­moaie iubirea fiului­ său. Aceste îi era tot scopul. In sfârșit, avea o armă exce­lentă. Restul nu o privea. Murea de bucurie uitându-se după prefect care se depărta ve­sel, ușor,­sigur de victorie. • Marguerite se depărta și ea. Marchiza mai așteptă puțin t­hunul <­1 reuș cât opt­ ra­ite de Când se întoarse la castel, d. Godet abia o mai recunoscu, ciufulită cum era. In ochii ei mici, cenușii și vicleni strălucea o răutate fără seamăn. O luă de scurt d. Godet numai­de­cât. Presimțea el că bucuria unei scorpii nu­ î a­dună. Bine­înțeles că nu află nimic. NI înțepă însă mereu. —'lîi­ frumoasă e pădurea Maillepra... Dar câte vezi acolo. — .2ou !.... — Ei! ei!... Mi-e teamă, ca viitorul să nu ne rezerve niște surprize!.... Ei!.... surprize mari!... Și d. Godet se aștepta la sur­prize, dar nu la fel cu cele la cari făcea aluzie nobila babă. De câteva zile, liniștea priete­nului sau Pierre de Meillant i­ se părea extraordinară.. Când vorbea cu d. Godet tot în enigme îi vorbea și el. Bătrânul își arătase antipa­­, ti» fci­cea uian^,to­pomira lui de Seligné și spusese că ar plă­ti cu aur pe acela care ar putea să îu împiedice căsătoria. Știa însă el că aceasta nu era cu putință. — Lasă unchiule! Nu te dis­pera. .. mai e vreme! Liniștea lui Pierre dispera pe bătrân. A pretinde că mai e vreme, când nu mai e de­cât o zi până ,la­ semnarea contractului și două până la căsătorie, asta era prea mult. Bătrânul avea chiar să ia la o s­cară pe Pierre, dar aceste me­reu o ștergea. Unde se ducea? La Meillant­au, căci de multe ori d. Godet îl căuta de­geaba acolo. Tânărul când venea, nu­ adre­sa nici­odată cuvântul Măriei- Madeleine. Parcă o evita cu intențiime. Putem să indicăm noi cauzele acestei rezerve. Roger de Eigneres ceruse în căsătorie pe d-ra de companie. Toți știați aceasta. Roger spunea la toată lumea, înștiința și pe servitori și ar fi trâmbițat, dacă ar fi putut, în lumea întreagă. Pierre de Meillant știa despre povestea cu Chapelle-aux-Ifs și observase că tânărul nu e anti­patic Marie­-Madeleine, de aceia cu un sublim devotament, care pune fericirea femeii adorată in secret m­ai presus de propria sa fericire, sta de o parte, gata să-i fie fetei în ajutor, îndată ce ar fi fost amenințată. In viață, fatalitățile sunt insă neprevăzute. Lucrurile merseră mai iute de­cât credea Pierre de Meillant. XI In seara contractului A doua zi, pe la cinci ore du­pă am­iazi, o caleașca cu un cal, dar riguros, solid, sosi la­­ grijă castelului de Marsemé. Din ea se scolearâ Pierre de Meillant.­­Pentru prima oară în viața lui părea îngrijit. D. Godet, întins pe un fotoliu de trestie, fu cel dintâia care ob­servă acest lucru. Bătrânul îl întrebă ce are. -- Nimic... Aștept o depeșe și nu mai vine. — Importantă ?­­- Foarte. — De unde vii ac­um? — Din Bourges. Ceia ce nu spunea­. c că­ primi­se de la Perch­ard următoarea telegramă: „Ora se apropie. Vei primi o depeșă. Fă tot posibilul sa fi-re­pede- aci"“. Ceia ce iar nu spunea Pierre era că pusese pe unul din oame­nii săi la otel de France din Bourges cu însărcinarea, ca în­dată ce va­­ sosi depeșa să i-o a­­duică în z­bor. .... Hi tot era neliniștit. . "s Putea să consimtă la sacrifi­ciul iubitei sale. Nu putea însă să lase pe Blan­che Carol, fiica femeei la care ținea atât de mult, să ia pe un om atât­ de mârșav. Dar cum se tace, Comptase pe o armă hotărât­­oare și nu pusese încă mâna pe ea. Cioabă căsătoria făcută Ro­land devenea invulnerabil,­­fi­indcă trebuia să piarză pe vic­time. . După contract trebuia ca cina să­ aibă loc în sala de mâncare a castelului-Tot­ul ne făcea, fără zămbălâci. Nimeni nu ar fi crezut că, cas­telana mărita pe fiica sa. D-na de Mallepré se făcuse din ce în ce mai tristă. Nici nu se mai arăta. — Unde pu întreba contele. — E în cam­era ei, "spuse d. lOodet. Nici nu mai vine pe aci. Căsătoria­­ asta e îin dezastru pentru totă casa­ Du-te do­vezi pe ducesa. In acel moment se auzi un tro­pot de cal pe alee. Meillant se dete repede jos. Era omul lui. — Depeșa? — Ia­t-o. Depeșa era următoarea: „Nu­ pierde nici un moment, vino”. Tânărul, se înfiora de plăcere. Dumnezeu e ca noi, zise el. Se uita La ceas. - - Mai ara o oră. Călărețul aștepta. - Spune lui Marcel sa fie gata. .­­. Călărețul Plecă. —- Ce e aia. ? — Ce așteptam. — Ești mulțumit ? —- Da. Pierre își recăpătase curagiul. începuseră să sosească tră­suri. Pierre se sui la ducesa. Blanche Carol era lângă ea, tristă ca și mama sa. Pierre înainta spre ducesă. Blanche veni spre Pierre, sî întinse fruntea și spuse: •— Sărută-mă, asta tim­ va tu duce poate noroc. Și surâse. Tânărul o săruta. Trăsurile soseau mereu­. Fata fugi. Când fu numai cu Pierre, du­cesa isbucni: — Așî da orice să pot, evita a­­ceastă căsătorie odioasă. Pierre o luă de mână». — Adevărat? — Da, Omul acesta nu o iu­bește, ca va fi o victimă. — Fii­ sigura, nu sa va faca. Ducesa clătină din cap. — Nu se va face, repetă al li­niștii — Oh! dacă ar fi adevărat! — Dar contractul? Notarul? — Lasă pe notar să măsgin­­ească hârtia — Curo :... (Fa ysmal 57)

Next