Universul, noiembrie 1911 (Anul 29, nr. 300-329)
1911-11-25 / nr. 324
VEDER! DIN TRIPOLITANIA Marea nenorocire 2?iai,ța. oxaș'u.l'uâ Bengasi Calendar pe anul 1911 Ortodox Ioni, 24 Noembria. — Climent papa Caîoîie ,Ti»n.. 7 Decembrie. — Ambrozia. Răs.soarelui 7.3S. Apusul soarelui 4.36 Universul are urmatorele linii telefonice Administrația . « . • . 6/68 Redacția 11/88 Străinătatea ...... SOW SPECTACOLELE ZILEI: ASTAZI JOUL: TEATRUL NATIONAL — Matineu: «Fântâna Blandonesti. Seara : «Keideiberaul de altă dată» TEATRUL MODERA’. —(Corripanm Davila): «Seandanul». Js»ssti, 24 Jiocralină, 1911. 0 NOUA ÎMPROPRIETĂRIRE tarán éas0iá Un preset de cea mai mare însemnătate, a cărui aducere in [restratarea Corpurilor Ieghiionare s’a anunțat pentru sesiunea aceasta, este și acela al vânzării bunurilor de mână moartă La țăreni. Ideia aceasta, a fost înscrisă, drpă cum se știe, chiar în programul cu care guvernul actual a venit la putere, și se dădeau auncea asupra ei următoarele «aplicații: Sub „hanurile de inimă moartă“ destinate să fie împărțite în loturi și vândute la țărani, se ar înțelege moșiile aparținând diferitelor instituțiuni de cultură, de binefacere sau altor persoane morale. S’a născut însă întrebarea dacă aceasta n’ar însemna o atingere a dreptului de proprietate, care trebuia respectat la așezămintele publice ele ori ce fel, ca și la particulari? La ceea ce se răspundea, printr’un ziar oficios guvernamental. Statul român, în faza actuală a desvoltării sale, tinzând a răspândi cât se poate mai mult binefacerile micii proprietăți rurale, in folosul clasei țărănești, este in dreptul său de a modifica capacitatea așezămintelor de binefacere și instituțiunilor publice și de a ridica acelor persoane morale dreptul de a poseda proprietăți rurale, arabile, precum bunăoară la 1879 a suprimat pentru toți străinii dreptul de a dobândi imobile rurale în țara românească. Dar, fiindcă operele de binefacere de utilitate publică, în vederea cărora liberalitatea părinților noștri a înzestrat acele așezăminte nu trebuie să sufere nici o atingere și nici vătămare, retragerea capacității de a poseda imobile rurale trebuie neapărat să ia forma unei cumpărări din partea Statului a tuturor moșiilor acelor așezăminte în niște condițiuni cari să le asigure un venit în nici un caz mai mic decât acela pe care îl au astăzi, și poate chiar mai mare. Dificultatea operațiunii financiare ar fi cea următoare. Fiind vorba de pasta 250 de mii de hectare de pământ cultivatei, socotind hectarul un mijlociu cel puțin cu 700 lei, acesta ar reprezenta o sumă de, vr’o 175 de ..milioane. Este evident că nu poate fi vorba de a se aruncă în circulații de titluri de rand ale Statului de o asemenea valoare. Ațunci, guvernul s'a gândit la soluțiunea următoare. Prețul cumpărării să se plătească fiecărui așezământ într'un titlu de rentă perpetuă și inalienabilă, care nefiind pus in circulați su fie nu va apăsa de loc asupra târgului financiar. Cupoanele plătite de Stat și cari se vor înscrie în budgetul datoriei publice vor avea drept, contravaloare veniturile moșiilor cumpărate până la vânzarea lor în loturi, mici și mijlocii la țărani. — ,,o înțeleaptă și prudentă politică financiară, — adăuga apoi oficiosul citat, — ar fi ca partea din anuitățile plătite de cumpărătorii de loturi reprezintâd amortizarea, să nu fie întrebuințată la resursele ordinare ale bugetului, ci după natura ei adevărata, ca, un capital iar nu ca un venit“. . .Am reamintit toate acestea ca un istoric al acestei chestiuni. Căci se pare că realizarea ideei a suferit oarecare modificări, întrucât vedem că acuma nu se mai vorbește, de proprietățile rurale ale instituțiunilor culturale și de binefacere, ci numai de ale celorlalte persoane juridice, societăți de asigurare, etc. Publicarea testului procesului definitiv nu va aduce lămuririle necesare în această privință. 0 aRfflS nafta cinci sepii Ni se anunță din Belgrad (Ser- Sir) cu íGjoeffi Bíoixq, G. Iqiîgsco. care domiciliază cu bărbatul din localitate, a dat naștere la 5 copii cari au trăit în deplină sănătat.te o săptamana. După 7 zile au murit trei din ei iar ceilalți douî sunnt și azi perfect sănătoși și sunt alăptați de mamă lor. immmuns Consiliu hminiștri Un consiliu de miniștri s'a ținu:. .-erf la ministerul de interna,sub prezidenția d-lui P. P. Carp. Au luat parte toți d-nii miniștri. S’a continuat întâi discuțiunea asupra legei pentru protecția industriei și în special asupra capitolul privitor la prezența streinilor în Consiliile de administrație ale diferitelor întreprinderi industriale. Sau luat apoi în cercetare i fie legi de fiecare departament în parte. Consiliul a mai cercetat dacă, în urma numirei d-lui Găvănescu, senator de Iași, ca director al Seminarului ,pedagogie din Iași, este caz după Constituție să se declare vacanță la colegiul unde e ales d L Găvanescu. • Consiliul a găsit că nu e incompatibilitate. Dintrte cazul a mai fost când d. C. Dimitrescu-Iași, fiind senator, a foist’ numit, profesor de filosofie. Consiliul s’a ocupat apol de, discuția la Mesaj și a hotărât ca d. P. P. Carp să răspundă tuturor oratorilor cu privire la politica generală a guvernului. E probabil însă că vor mai lua cuvântul pentru a răspunde la anumite chestiuni de resort, dacă vor fi ridicate, și d-nii Marghiloman și B.Delavrancea. Consiliul s'a terminat la premi 7 seara. Răsessie la Iastrada Iași, 23 Noembrie. Știri particulare anunță că în numeroase localități din Basarabia au izbucnit răscoale agrare. Detalii lipsesc. ranchim unor falșii «steri de bancnote românești Corespondentul nostru din Budapesta ne-a comunicat, acum trei zile, că tribunalul din Marosvasarhedy (Ungaria) a judecat zilele trecute, procesul falsificatorilor de bancnote ale Băncei Naționale a României Au fost condamanate : .Tosdi Szász, 7 ani închisoare corecțională și 100 coroane amendă, Josef Tarsoly, Martin Szavo, Andrei Mate și Tanoș Nagy Galaczi, la câte 5 ani închisoare, corecțională, și câte 100 coroane amendă ; Micloș Nagy Galaczi și Teodor Berszan, la câte 4 ani închisoare corecțională și câte 100 coroana amendă, Tanoș Tanko, Ödon în orcncz și Petra Nagy Galaczi la câte 3 ani.închisoare corecțională, Gheorghe Nagy Galaczi 2 ani temniță și Ianoș ingeșian jura temniță. Complicii din țară ai falsificatorilor de mai sus, au fost judecați și condamnați de trib. Putea la 29 ianuarie 1911, astfel :• Anton , Qartos, Mihály,Andraș și Antal Andraș, la câte 5 ani închisoare și câte'10 lei amendă, și în mod solidar ,la 2000' lei despăgubiri Băncii Naționale a României și la. 118 lei Statului pentru cheltueli de procedură. i ® la Banca Generală — 5). avocat Bosniei Paraschivescu impușcă, dîn «tre^eam pe sf. avocat Victor Rădulescu — O mare nenorocire, care a pus in primejdie viața d-lui avocat Victor Rădulescu și a aruncat în dezolare pe alt avocat, d. Bosniei!’ Paraschivescu,• ambiî în serviciul contencieulul Băncei Generale din str. Lipscani, s’a întâmplat ieri dimineață chiar in localul acelei bănli. Ga „browning“ cauza ntmoxecirai Iată foate amânuntele asupra acestei nenorociri . D. avocat Bosnneff Paraschivescu, domiciliat în b-dul Fache Protopopescu No. 2, urmând să se ducă zilele trecute spre a aranja o afacere a Balvcei Generale in județul Dorohoi, și cum avea și o sumă de bani asupra d-nale, s’a gândit că este bine să plece la drum înarmări de aceea a însărcinat, pe un s funicționar din biarou, pe dl George Capetti, domiciliat to sir. Atelierului ,No. 18,și-l cunupșre un revolverstem „Bi-dvaning“. D. Capelli ,și-a’îndeplinit misiunea și a doua zi chiar a și dat d-lui Bosnieff Paraschives Cu revolverul cumpărat, cu care avocatul a plecat la drum. Pe când se afla. pa .câmp. d. Bosnieff Paraschivescu a încercat arma, dar a...observat că ea nu .a luat foc și, se înțelege că primul gând* pe care l-a "avut, a fost să reproșeze acest fapt cumpărătorului revolverului, adică 1 înî George Capetti. . Aceasta s’a petrecut eri, adică când d. Bosineff Parasechivecu a revenit la biureu, după călătoria pe care o făcuse în nordul Moldovei. D-sa, la , vederea d-lui Capetti, i s’a adresat cu Următoarele cuvinte: " — Bino, d-le, ce fel de revolver mi-ai cumpărat, că nu a hat foc și dacă sas întâmpla să fiu atacat pe drum, muream cu revolverul la mână. Când d. Bosnneff Paraschivescu spunea aceste cuvinte, în biuroi se aflau d-nii. avocat Victor Rădulescu, așezat în un biuroi chiar în fața d-sale, dt. Micolae Teode TCRCit, dactitergian, domiciliat în str. Elena Cuza No. 72, la o masă pe care se află mașina de scris, și d. Charge Gapotii, care se afla chiar în stânga .nl. 1.»V . . .. Ș - • ia trage acum, să vezî că merge bine! D. Capelli, neștiind însă, că odată cu introducere». cartușiere', în revolverul „Browning , ama as încarcă cu un glonte și noobaervând ,că în joc de șapte gloanțe cartușiera scoasă nu aavea decât șensa, nenorocirea s’a produs, când d. Paraschivescu, ascultând da sfatul d-ui Capelli, a apăsat. de trăgaciul revolverului . D. avocat Vierea Harenescu rănit o detunătură sa auzi și în acelaș moment d. avocat. Victor Trodulescu se sculă da la ecul desart și, palid la față ca și toți cei cari asistaseră la aceasta scenă, spuse: - M'ai omorât. D. Bosineff Paraschivescu sări atunci de la locul iil-saje și aruncând am tase duse init uvul în ciud'Titî Teodorescu și Canetti de susținu pe u. avocat Victor Rădulescu. Tot atunci cu multî funcționari ai băneai din ’solie TruroUri sosiră acolo și văzând • cele petrecute au urcat, pe avocatul rănit într’o trăsură 5, l-au dus la spitalul Colțea. Acolo d’abia sa dovedit că faptul, din fericire, nu avea nici o urmare gravă într’un cât norocul a favorizat pe ■ d. Victor Bildulescu așa cum numai soarta poate să favorizeze pe un om. Toitr'adevăr s’a dovedit că gloatele, nemerind pe d. Victor Bildulescu în degetul arătător al mânei drepte a ricoșat și a pătrúns apoi, cu direcție schimbiatii și cu forță micșorată, în partea dreaptă, a pieptului, aruneeând pe sub piele până sub umăr unde s’a oprit. Glontele a putut fi extras deci cu ușurință de sub piele și făcându-se ifmitulúpusi simplu bandaj d-sa a putut părăsi spitalul după două ore. ■ In această nenorocire însă într'o stare mai de plâns se arfla, un avocat Rosanefff Paraschivescu, care era atât de dezolat încât toți sa tameau ca nu cumva această stare să î fie dăunătoare sănătăței. încurajările date însă, de toți cei de față, cum și de membrii autorităților d-lui Bosaieff Paisseb.țvsscv* ei faptul că d. Paraschivescu s’a venit acolo ca să reafimi ansa eéri elarată defectuoasă. • D.George Capetti. Luând revolverul i din mâna d-luî Paraschivescu observă că era pusa aiguranța și, foarte vesel că descoperiea cauza pentru care ana nu luase foc, scoase repede cartușiera și, predând revolverul d-lui Paraschivescu îi spuns voovins că starea victnîtei d-șalp nu era de loc gravit, a făcut ca d. Bonotaff. Paraschiviescu să-șî revină sliupa vre-o , două ore și să se ducii la spital sa strângă, mâna aceluia căruia n- ar fi voit niciodată să-î facă" cel mai mic văr dar încă să-i primejduiască viața, Al. Tissescu RĂZBOIUL ITALO-TURG prepaien Is pate DiN PARTEA TURCIEI ■†EFIFUT« «18« ..... . . . . . . Stvre a rorsv * v« ciâî mjtm •VITAUF.WILOR (Delit trimisul nostru special) Tripolis, 23 Noembrie. Ialienii au atacat er! trupele tarwiștî sprijinita de triburile arabe, respingăsitola aproap« din toate peasunile pânâ la Ars Sara. Perverile italienilor sunt neînsemnate. Tripolis. 23 Noembrie Lupta de eri a fost foarte înverșunată și a durut de dimineața până »«ora. Succesul italienilor cu« foarte asare, A. Kntschbach Brecim fr Saingisr lloma, 23.— Ministrul de cu*terne marchizul di San Giuliamo a declarat ministrul Rusiei că Italia a făcut tot posibilul ca să menajeze interesele rusești dar că se vede nevoită a începe blocarea Dardanelelor. Marile Puterii discută acum între ele asupra atitudinea lor față de Italia în acest caz. Franța a aderat deja în preectul ca strâmtoarea Dardanelelor să fie deschisă și vapoarelor de războiu, întocmai ca și canalul Suez. APAEAKBA ~ DARDANELELOB Oonstantinopol, 23. —Generalul. Zein Pașa, comandantul corpului I, însoțit de șeful sau de stat-maior, s- plecat tepre strâmtoarea Dardanele ex., BOMBARDEAZĂ MAI MULTE SGCAUTATI DIN TRIPOLITANIA Constantinopol. 23. Ministrul de războia a declarat că flota italiană a bombardat în ziua de 13 Noembrie tot est bământ telegrafic și corpul de gardă al Wtoțeî Brik de pa țărm, în apropiere de BoRgazi, în ziua de 15 și ÎS Naesabrie, italienii au bombardat Znana, distrugând cazarma, localul guvernului și o parte din această localitate. Nu a fost nici o victimă omenească, Constantinopol, 28. — Altă depeșă vestește că italienii au bombardat în ziua de curent poziții utile turcești și au ocupat dealul din Staat, dar apoi au fost goniți și au suferit pierderi considerabile, înapoindu-se la pozițiunile însr anterioare. O MARE LUPTA LA TRIPOLIS Paris. 23.—Edițiunei de aici a ziarului „New-York Herald“ i se telegrafiază din Tripolis. Eri Tg mii. de italieni au atacat armata turco-arabă. S’a încins o luptă strașnică, ea o salve da pușcă, și atacuri ca baioneta. Rezultatul luptei nu sc cubeaște încă. Pierderile sunt și până acum foarte iuvi din ambele părți. PROPUNERI DE PACE — Atitudinea Angliei — Constantinopol. 23. — Ministrul Turciei la Roma a făcut guvernului italian propuneri reale in irivina incetărei cât mai apropiate a războiului. De altă parte ministrul turc la Londra anunță că Anglia i?le va da silința sa, impede ce o acțiune a flotei italiene contra Turciei europene. TRUPELOR TURCEȘTI Roma, 23.— Ziasra! „Giornane di Italiac” anunță că generalul Caneva are dovezi serioase că trupele regulate turcești au luat parte la masacrarea răniților italieni dela 23 Noembrie și la mutilarea medicilor bersaglierilor. Pe câmpia dela Heani cadavrele italienilor răstigniți pe cruce au rămas așa sub carul liber timp de o luna. O baterie turcească era instalată aproape de groapa în care erau îngropați de vii răniții italieni. Trupele turcești au stat ceassat sure în strigătele nesperate de umere ajs isgropați dar de vii. Trupe»« turcești au tras In tr vto dela 28 Noembrie, asupra arab ții&nidor Crucers^ii na usne.* TURCIA RESPINGE CERERILE RUSIEI donstantinopol, S3.—După nicio informațiuni sigure, Poarta e hotărâtă să respingă cererile rusești privitoare la Dardanele , altfel ar asigura Rusiei o situație j precompănitoare în Constantinopol issirscția isiror lui Pantelimon Piatra-Neamț, 23 Noembria. Instrucția în afacerea banditului Panttelimon a ținut l a seară până la S.Pantelimon -tăgăzuește uneia din fapte, iar ,de altele le-a mărturisit. • Tovarășul lui, Tov, este foarte îndrăzneț și obraznic, și prin atitudinea lui a revoltat pe magistrați. Cercetările instrucției se țin secrete. Bandiții au fost aduși azi din nou la tribunal, sub o puternică escortă militară.Poarte multă Inine se aânsă pe Kak tvib'HiatBluî spre a -l rodea pe Pantelimon. Cercetările vor fia © câteva luni, întrucât tâlhăriile, complicii și gazdele lui au fost foarte numeroase. íului MSAIA tâlhărie din Iași Iași, 23 Noembrie. Doi indivizi îmbrăcați țărănește a fi intrat în cârciumarul TitC Waldmaus, din str. Socoleî, No. 140, cerând fin. Cârciumarii ducându-se în beciu, cei doi indivizi au tăbărât asupra soției lui omorând-o prin sugrumare. Când cârciumarul a venit din beciu, a fost și el atacat și rănit grav. Victima țipând, i-a sărit în ajutor sergentul polițienesc din post, care însă fiind amenințat cu revolverele, n’a putut pune mâna pe criminali, așa că aceștia au fugit. Mobilul crimei este furtul. Simt indicii că criminalii sunt Onisie Vasile și fiul sau Ioan, originari din com. Buciumi, ambii dispăruți din comună. Fosileis str. Fraților în str. Fraților No. 40, din Capitală, astăzi numită str. Elena Cuza, s’a declarat dri dimineață un violent incendiu care a distrus proprietatea d-lui Ștefan Köp ®. Imobilul compunea din șcatse camere și o sală și în el locuia fierarul Carol Dardicî. Focul a fost naștere dfc la un coș de tablă, către fiind scos imin scândurile acoperișului casei acestea s’au aprinsa • Vântul, care «afla «destul de puternic, a făcut • ca nu. câteva momente întreaga clădire să fie cuprinsă de flăcări și până la sosirea pompierilor ea să fie prefăcută în ruină. . Cercetările au fost făcute«de către d-nii inspector- Eugenie Călinescu și comisar I. Atanasie. Pagubele ating suma de 7— R000 lei. Casa? nu era asigurată după cum nu era asigurat nictocatajrul, așa, că atât proprietarul cât și chiriașul, oameni săraci, au fost loviți greu de acest incendiu. ''î--? Serviciul telegrafic HL ZIARULUI Jr»1. 9.« Kb țară Constanța, 23. — La primărie »’a ținut azi licitație pentru darea în întreprindere a eaxhuilui comună pe termen de 10 anî. 15. S. Scan ©, din Buciuriș-tî, a oferit 40 la sută din rețele brute ale jocurilor și 50 Ua sută din beneficiiâ net al aitrapriveî; d. A. Heim a oferit 10 la sută la un beneficiu de la 50.000—200.000 lei și 15 la sută la un baneficiu de la, 200.000-500.000. spuüsEsiaL CMuaCail se va j>r<o Biința a, șidînța sa de Vineri, Galați 23. — Tribunalul a achitat pe Carol Btaenbouth, inculpat de baKoruta simplă și frauduloasa Ploești. 23. —• Judele de instrucție al cabinetului T a admis liberarea pe o cauțiune ele 2000 tei a comerciantului Emanoil care a împușcat pe femeea Elena, Costescu. Acesta a depus azi banii. — Necunoscuții au incendiat, locuința lui Duțu Constantin din Adâncat», care a fost distrusă cu desăvârșire. Pagubele sunt mari. — A fost arestat Alexandra Ionescn, fiind condamnat în doi ani închisoare, pentru delapidare de bani publici. Oralem. 23. — Pentru a doua oară, s’au tras focuri de revolver ,pe fereastra locuinței inginerului Mertzgar din str. Progresului1. Atentatul n’a reușit nici ds astă-dată. — Tache Șerban, Lică Anuță și Radu Savu, din Seaca, sub motiv că coinsăteanul lor Ion Bogdan la uzurpase averea, armați cu topoare s’au dus astănoapte în casa acestuia și l’au omorât. M străinătate O INTERPELARE INTERESANTA ÎN GAMERA UNGARA Budapesta. 23.— Contele Albert Apponyi a interpelat în ședința de azi a Camerei guvernul în chestiunea de misiunea șefului statului major Konrad von Kortzendorf. Apponyi a cerut lămuriri asupra politicei externe a AUStro-Ungariei. CONFLICTUL REGELUI ALFONSO XIII CU INFANTA EULALIA Paris, 23.—Infanta Eulalia a trimes primului-ministru spaniol o telegramă ironică, prin 'ara îî spune că regele Alfonso Vill -dacă vrea s-e pedepsească și sa grăbească, deoarece în curând va pleca îni fcr'o călătorie nai lungă. ATENTATELE DIN TURCIA Sofia. 23.—Cercurile macedonane diriguitoare declară că ultimele atentate macedonene au fost săvârșite de organizația revoluționară internă, care voiește să arate efi s’a redeșteptatpentru ca să nu permită ca chestia macedoneană sa fie uitată Aici sa neagă faptul că revoluționarii macedoneni ar lucra în unire cu emisarii italieni. Zvonurile răspândite de turcii, aceasta privință sunt prezentate ca voind să provoace alățuri contra bulgarilor. Atentatele produc iu toate cercurile o, priț fiindă impresie. Masacrele din Istip vor fi discutate în Sobraniei pe cale de interpelare. SPION ARESTAT LA PORTSMOUTH Berlin, 23. Spionul Grosse, care a fost arestat la Portsmouth (Anglia), nu este ofițer german, cum s’a spus, ci un a« VETIturier internațional care a fost condamnat în mai multir rânduri pentru fraude DELEGAȚIUNILE AUSTROUNGARE Viena, 23. — Astăzi s’a ținut aici un consiliu de miniștri comun austro-ungar, în care s’v discutat chestiunea delegația teilor, cari se vor întruni la 14 Decembrie st. v. in Viena, Viena. 23.—Se asigură că ministrul de externe contele d'Aehrenthal va f lst>tinde îmbiat la orice interpelare ce i s’ar adresa în ședința delegațiunilor cu privire la politica externă a Austetro-Ungariei. RELAȚIUNILE ITALO-AUSTRIACE Viena, 23.—iarul „Vaterland"' comentând știrea de eri col regele Victor Emanuel III a inspectat fortificațiunile Italiei de la frontiera austriacă, spune că, acest fapt este nu numai o bhitalitate și o provocare la adresa Austriei, dar este tarcițiul ,o insultă adusă acestei monarhi. Această știre a venit ca să dea dreptate punctului de vedere al generalului Konrad von Noetzendorf, care ceruse, ca șef al statului major, ca Austro- Ungaria să atace Italia. POLITICA EXTERNA A ANGLIEI Londra, 23.—într’o cuvanta im rostită la Plymouth. Sir Edward Grey, ministrul de externe al Angliei, a declarat că părerile guvernului britanic vor fi expuse în camera comunelor în cursul săptămânei viitoare. În ceea ce privește Marocul, Sir Grey a spus : Dacă Franța, și Germania au regulat diferendele lor, acest rezultat trebuia să aibă o urmare binefăcătoare și asuprit ielațiunilor anglo-germane. REORGANIZAREA ARMATEI IN SERBIA Belgrad. 23.—Ministrul de razboi si a supus SkupenieP un proces de lege, care tinde la completarea legei militare actuale. SMARA fot refori i ăla Idill S ©MAR de &I ©!!AVIIHI ! La „Acvila României”, o cârcurmioară mică și munciară, era locul de întâlnire al multor mesariași români pe care Hristache Arghiriadis, grec sgârcit și Interesat, Si jumulea zilnic cum putea mai bine. In acest birt economic, dimineața se auzea: Pe naite, dă-m un oin să mă fac om, o țuică, un balamac, voinic să mă fac , La prânz zdrăngăneau linguri, cuțite și furculițe, iar printre ele se auzeau glasuri răgușite de muncitori; dă-mî o ciorbă de schimboa caldă, rece, cum vei vrea,ori să-mi dai de vrei tocană, că ne-am strâns ca la pomană: dar vezi, măi Panaite, să fie carnea groasă și fiarită, să nu-mi 'dă’î toval. măi, că nu ți-o plătesc; după ce-i chesat al drac’Huî, nu vrei ii slarnic banii pogârlă să îmbogățesc per dațap» mil de &săpânâ tătt, auzi ? Vipe.'sgata acum, japan- Haralambîe ! — Bun, tunî plesnesc ochii de foame î — Mănâncă, c caldă și bună, a gătit-o ’ coana Zamfirița. — Bună, Pandite, meat cărtu î și Kivu, el ce s’or fi făcut, n’a maî dat p’aicî. — Așî, de unde! :Are să plătească vr’o zece ieișori jup finului de mâncare și din pricina asta a smat ochi ele fiare.. .Ei așî, Kivu mi-î pui d’ăia.. Cine îl eunoaște.îî cumpără. Măcar de-ar fi ‘.ca* el toți mușteriii voștri. —- Panaite O tuslama, rele că sunt flămând ca’ un' i, azî mi-am rupt mânele și spinarea agățându-mă ca.. o pisică pe tdivelMoarea palatului Stisiza. Târnâne-ar-ar pus liü ! — Moment, nea Vasâe, dar pe Zamfir unde, Tai lăsat ? Când o veni ș’ăla, are flă-mî împuieze urechile cu: Dă-mî un pelin, că, mult sânt străin, dami-1 în bardaca că inima mi-o acră! — Săracul, știe ce spune, vine și el acum, dar n’am mai avut răbdare să-l aștept! — O veni, c’aveam sâ-î spun ceva. — Vr’un secret,'ai ? . — S’a căutat aseară pe aici' o duduită frumoasă și chipeșe, dar plângea, plângea, di' ți se rupea, inima de mila; eî. Iute DO .varsă,' să vin ©' por ți§de varză acră că me-a făgăduit. jupân Hristache de ori ca ne-o face cu slănină afumată. — Eî fi daca o fi cu,d-a râncedă ce o fi ?. — Rânced.'ești tu'asiíe, zise Ene Tecșan, care începu să’ mănâncă ea un lup. Trufanda. Totdeauna ,ceri trufandale și plătești cinstit, d’aia ține jupânul la d-ta. Firește că vreau să mănâncee-î bun’,' o viață are omul și doar nu-i zice degeaba a ei : „La Acvila României”. . — Ce spui, așa ii zice ? Uite, că d’atâta vreme mănânc în cârciuma asta, zise Haralambie, și nu știam vorba... Oricum zise și căi zice hardughiei ăștia ? .. — Acvila României, zise Tocșan, aruncându-și ochii,pe un ziar. —- Bată-mă Dumnezeu. .dacă știam eu asta..! —rE-î nu .știL'. întreabă -p*" . Pana! te -Nu 'degeaba e .el-aicY slugă ,credincioasă d’a.tâțea..an... — Spune mă băște, ce va să zică numele ăsta— "Asta, ăsta e un nume frumos, d-le. — Prostești.'mă heiuțule! Un turburel ! Vie iute-un turburel că mor neică după eî . S’aducă ghemul ’ăla de Pandelicâ, iar tu stai aici și mă dumirește ? . — Vorba ala?... E o vorbă mare, uite să știi d-ta și nu pe mine să mă Întrebi, ci pe ăla da Tai botezat aseară. — Pe cine, mă, patrige Linia ăla? Ala, ce știe ăla? Ala stă cu ochii in cerși cu picioari fete xi o ghiață, tânăr din ziua de azi 1 — Cura stă el, jupâne Haralambie, stă bine, o să-î iasă țoale ’n plin. Panaite, puică, dă’mî un toiü de țuică, să fie bătrână și nebotezată. Panaite tată! . -f Pă-î d’aia nici n’avem: noi, me Părvana, poftiți ,țuică curații, țuică de Văleni. ' inc î nu falsificăm lucrurile • aicea, în Acvila României.’ — Ce savul, așa îi zice aicea? • "— Păi... fii oktci,a dat porecla•aașa?.. — Cine s’a" găsit, nerusfiü.. — Dacă știu ce ? O să’ mă spovedesc gratis la toți ? . Dar toni mai ești, măi bilele ? — Domnule nu insulta lumea c’ac.oi știi.. Jupân Hristache... Ei, n’ai auzit d-ta cine-î supârtul nostru ?. Nu-i pasă nici de Vodă, și'n’,are să dea seama nimănui, țîiîe-țî gura, mă înțelegi? Ce dacă ci o țuică aici, crezi c’ai dreptul să batjocorești lumea ? —" Nuica.... Nu te mă via, zise Tecșan, mai vei de noi, lasă pe d-nu, că ni-e de grabă! Fârvan strecură o băncuța, în mâna lui Famáit, s’acanata avu darul de a-l îmblânzi și d’aî spune amului deslușit acea, ce vrea sii. știe; mai croit’, îi vârtai cih Te tea bine ș.y. dete și. un colț de lipîesă !». in .gură după ’foișăi ..—‘ lii,te-uri carte. .zie»»" I mreia mine, cine să fi marii ? -Vr’un zarei că po vedeți ce’paradă procopsită" are ? Ce de coroane.... - Un pahar ca apa, iute, zise Kivu, intrând repede, i-a venit răii unei doamne. Cine a răposat Kivule, spune, că tu toate ie știi muntosule, zise Pârvan. — Eî cine să moară... Dobre! — Caro Dobre? — Ce nu știi? Defere, Dobre chiristigiul din gara Oborului. — A__ Ala căruia, i-am făcut noi finul trecut grajdul, șopronul, împojmuireș • •— Hoțul lua, falitul ala? Ala, ăla...neică, știi care vrea să ne tragă pe sfoară c’om,iit.ișMră de lex, sa se bucure la munculiță noastară. — Apoi d’asta are dric de ci. Ia,pe câți n’o fi jumulit el, doar nu fie noi o sa ne ducă asir .fel. Se mai ieși, iițăî fraților și cu coroanele, cu zarzavaturile astea! ■ O atare de om. Câte pangliceturi, câtă cheltuială zadarnică! Ce nu stai face ca banii ăștia pentru atâta sărăcime ghemuită, muritoare, de foame prin Sile mahalale ale orașului : — Că bine. .ziși, ’ Kivüle ! — Te uită câtă,bine după el, » m dmr n’a sárit S — Ce spui, nebuțule ... — Păi, și fetele lui, dacă, ați avut zestre, s’au măritat bine ch tot, afi luat fruntea voinicilor.. — Nu e nici o procopocart, véricule. • — Așteaptă, o sau zi că Eu, s’alege praful de casa lor. — Ei, dar au trăit eî bine în lumea asta ? —- Bine, pe naiba, numai pielea. lui știe. Și banul are decazul lui. Fie-sa a mare e șchioapă și slută, bărbatu-său o iubește ca sarea în ochi.. Mijlocia s’a păcălit c’un moșneag, l-a luat, iar mai bine l-a cumpărat, pentru nume, în to uită, tocmai trece în cepei!. Parcâ î o smochină, mai frumoasă’! soacra mea, — Dar băețîî •? Unul s’a împușcat din pricina unei actrițe, auzeai ce spunea vizitiul, că fum de ,la tată-săă și cheltuia, la șantaj cu ea. ■ - V» «ranaj. _