Universul, decembrie 1911 (Anul 29, nr. 330-357)

1911-12-01 / nr. 330

testtel VEDERI DIN TRIPOLITANIA șoseaua Biimelian Calendar pe anul 1911 Ortodox Miercuri, 30 Noembrie. — Apostolul Andreiu. Catolic Miercuri, 13 Decembrie.— S. Lucia. Răs.soarelui 7.45.Apusul soarelui 4.34 Universul are urmatorele linii telefonice Administrația :.... 6/68 Redacția ....... 12/88 Străinătatea ...... 20/56 SPECTACOLELE ZILEI: AST­AZI MERCURI: TEATRUL NAȚIONAL. — Turneul d-noi și d-lui Silvain : Elec­tro și Gringoire. TEATRUL LEO­ X POPESCU (Liric). — Turneul Marthe Régnier : Z­ane de Buridan. TEATRUL MODERN. — [Compania Davila) : «Scandalul». București, 30­­ noembrie, 1911. PIEDICI În CALEA CONFEDERAȚIEI BALCANICE Intervenirea grupului parla­mentar otoman în chestiunea confederațiunii balcanice—prin apelul­ circulară despre care am­­ vorbit aci într’un număr trecut, —a readus în desbatere­­ această chestiune pretutindeni în Sta­tele pe cari ca le interesează. In acelaș timp, firește, se ridi­că din nou și chestiunea rapor­turilor dintre aceste diferite Sta­te,—mai ales, întru­cât ele par a sta, sau statt în adevăr, în drumul realizării acelei idei. Astfel am văzut cum, deși a­­tât în Serbia cât­ și în Bulgaria se privește, în principiu,­­ ideea cu simpatie, se obiectează totuși că intrând aceste țări înt­r’o con­federație din care neapărat ar trebui să facă parte și Turcia, ar însemna că ele renunță din acel moment la orice revendi­cări teritoriale în dauna aces­teia. Lucrul acesta însă numai așa s’ar putea, dacă regimul din Turcia n’ar mai urmări nici un fel de politică de otomaniza­­re, ci ar asigura popoarelor de pe teritoriul ei libera des­­voltare culturală și economică. Ce se înțelege prin aceasta? Sârbii s’ar mulțumi cu egaliza­rea lor­ reală cu cetățenii oto­mani . Bulgarii însă, după cum s’a văzut din interviewul d-lui Nacevici, publicat de noi zilele trecute, ar merge până la re­clamarea autonomiei Macedoni­ei. La rândul ei, Turcia n’ar pu­tea admite nici un fel de ames­tec al țărilor balcanice în aface­rile ei interioare. Iată clar gre­utăți cari s’ar împotrivi chiar de la primul pas ce­­ s’ar încerca spre realizarea confederației. Chiar între Serbia și Bulga­ria, dacă o înțelegere oarecare este posibilă acuma, în starea de astăzi a lucrurilor,—poate că n’ar mai fi­ tot așa când ar veni vorba la rezolvarea într’un fel sau într’altul, a chestiunii ma­cedonene. Mai este apoi o chestiune prea­labilă,—este chestiunea raportu­rilor dintre România și Bulga­ria. In această­­ privință, d. N. Xenopol, care de mai mult timp studiază și lămurește aceste lu­cruri, a publicat acum de­­ cu­rând un articol ce aruncă o lu­mină foarte clară asupra situa­­țiimii cum este, și cum se poate desvolta. Cu Bulgarii,—zice d. N. Xe­nopol,—am avut conflicte în de­se rânduri. In România ca și în Bulgaria, opinia este necontenit alarmată de primejdii închipui­te. Publiciști bulgari vorbesc de linia Rusciuc-Varna, iar cei ro­mâni de cucerirea Dobrogei. România însă nu are interes să cucerească în actuala stare a lucrurilor patrulaterul Ru­sciuc-Varna, pe care bulgarii l-ar apăra cu ultima energie și care nu ne poate folo­si mult, du­pă cum nici bulgarii nu se pot gândi la Dobrogea, unde ar gă­si un mormânt într-un teritoriu care, fără multă valoare pentru bulgari, ar fi apărat până la un singur om de români, pentru cari reprezintă ieșirea la mare. Dar, dacă așa stau lucrurile în prezent, în viitor situația se poate schimba. Ce ar putea in­terveni, anume, în viitor, nu se poate prezice, dar se pot stabili câteva norme, după cari Ro­mânia s’ar putea orienta în­ pri­vința celor ce ar avea de­ făcut. In ce chip crede d. N. Xenopol că ar fi să se stabilească aceste norme, vom vedea într’un rezu­mat­ deosebit, chestiunea luată și numai în sine, ridicându-se prin însemnătatea ei, de-acuma, mai presus de acea a unei laturi oarecare a problemei confede­­rațiunii balcanice. REGELE SPANIEI «privind mișcarea regalistă din Portugalia Paris, 29. —. Ziarele publică știrea senzațională că regele Al­fons al Spaniei a sprijinit, de la început mișcarea regaliștilor din Portugalia, pentru răsturnarea republicei. El a întrebuințat toa­te mijloacele și se zvonește că ar fi contribuit chiar și cu bani. Se spune că regele Alfons, îndată după detronarea regelui Manuel al Portugaliei ar fi pro­pus un consiliul de miniștri, con­vocat cu acea ocasiiune, ca Spa­nia să intervie de urgență în fa­voarea regelui portughez detro­nat. Regele Alfons a stăruit ca flota de războiu a Spaniei să plece imediat în fața Lisabonei și să bombardeze orașul. Numai la multele stăruințe puse de mi­niștrii săi regele a renunțat la planul său. De­ atunci încoace,­a continuat însă să sprijinească mișcarea regalistă din Portugalia. El ar­­mai fi invitat pe capii mișcărei monarh­iste din Portugalia ca să strângă m­ari­ trupe in Spania la granița portugheză, de unde­ să năvălească , apoi în Portiu —__________________________ Revoluția din Otilia REPUBLICA SAU MONARHIE CONSTITUTIONALA, Londra. 29. — Ziarului „Mor­ning Post“ i se telegrafiază din Peking. Primul-minis­tru Yuan­ Si-Kai a, declarat delegaților co­mitetului revoluționar că este împotriva monarhiei absolutiste dar nu este nici pentru repu­blică. Soluțiunea., cea mai nime­rită, a spus Yuan-Și-Kai, este întemeierea monarhiei constitu­ționale și federale. ■—Fiecare din provinciile Chi­nei să aibă un guvern separat, o Cameră a ei și să nu fie legată de celelalte provincii decât prin câteva resorturi comune și prin faptul­ că vor recunoaște autori­tatea împăratului din Peking. Astfel China va forma un Stat federal. * Bruxelles. 29.­ Telegramă din­ Peking: Consulii m­arilor Pu­­tori a­u­ declarat delegaților re­­voluț­io­n­a­ri­lor că au fi mai ni­merit, dacă ■i'ar introduce, in China, monarhia constituțio­nalii, căci pentru republicé, . Viii­­on nu, este aestul de com uim GESsunm IMMELEN­î PROPUNERILE RUSIEI Londra, 29, .— „Daily Tele­graph“ e informat din Constan­­tinopol că nu întrevederea de alaltă­ ori dintre, d. Ciark­ov și ministru de externe turc Assi­m­­bey în care s'a discutat numai verbal fără ca ambasadorul rus să fi înmânat vre-o notă oficială a Rusiei, d. Ciark­ov ar fi pro­pus următoarele condițiuni mi­nistrului de externe turc : Rusia va renunța la planul construitei de linii ferate pe ma­lul mării Negre și va acorda și alte com­pensațiuni Turciei, in schimb Turcia să lase trecerea vaselor de război și prin strâm­toarea Dar­danele­lor. Ambasadorul rus ar fi propus lui Assam bey ca Turcia să ad­mită ca vasele de războiți ru­ sești să­ treacă prin Dar­danele, unul­­ câte, unul. Fiecare vas să fie însoțit de un vapor de răz­boiți turc. —D. Ciark­ov a mai declarat că Rusia ar­ avea și consimțimân­­tul Franței și Angliei, încât pri­vește Germania aceasta nu are nici un interes. Const­antinopol, 29. — In cer­curile politice s'a răspândit ști­rea că comitetul tânăr­ turc a ho­tărât să cedeze Angliei portul Suda din insula Creta. In schimb Anglia să forțeze Rusia ca să renunțe la pretențiunile de deschiderea strâmtoarei Dar­da­­nelelor pentru­­ vasele sale de războiți. —MBBP-mm Un­­ rate al Im­pantelimon în­surirea consiliului de războiu­ ­ Iași, 29 Noembrie. Consiliul de război al corpului 4 de armată a judecat azi pe Nico­­lae a Dumitroaeî, zis și Panteli­­mon, care e frate cu banditul Pantelimon, acuzat că, în calita­te de magaziner al depozitului reg. 12 de artilerie, a sustras e­­fecte de ale Statului. • Consiliul l-a achitat/ ■ DE PE CÂMPUL DE RĂZBOIU — So îa trimlsEl nosina special — Tripolis, 18 Noembrie, Zidirea naex capele comemo­rative Eri, trupele de bersaglieri și de grenadiri a fi îngropat cada­vrele turcilor și arabilor, căzuți în lup­tele cu italienii. . Corespondentul de război al unui zia­r german a luat iniția­tiva ca să se clădească o capelă de espiațiune în locul micei mos­chee din Henin, unde au fost torturați în modul cel mai gro­zav soldații italieni. Această ca­pelă se va ridica prin subscrip­ție publică. Toți corespondenții ziarelor străine și-au dat obolul lor pentru această capelă come­morativă. Generalul Caneva, comandan­tul suprem al trupelor de ocu­­­pațiune, și-a dat cu plăcere con­­simțimentul pentru această o­­peră de pietate. Cred că și­ populația romă­­­nească, rudenie de aproape a națiunei italiene — surori își va manifesta simpatia trimițând ofrande la legațiunea României din Roma, sau la­ legațiunea I­­taliei din București. Pentru ca să se poată bom­barda cu succes tabăra întări­tă a Turcilor și arabilor din par­tea de sudvest a orașului (pe colinele din deșert, cari se află acolo), precum și poliția de la Ain Zara, au fost debarcate mari tunuri de asediu, care au fost așezate în linia posturilor- Soarta unei expedițion! italiene Eri a sosit aici vaporul de război „Marco Aurelio“, care a fost trimis să se informeze asu­pra soartei expedițiunei științi­fice italiene San Filippo­ Sforza care în momentul declarării războiului se afla încă în Tri­­politania. Acest vas a fost trimis în re­giunea de la Sirte pentru­ acest scop, dar n’a putut debarca din cauză că era expus focurilor dușmanului, întâmplător cei de pe vas s’au întâlnit cu fiul fos­tului caimacan din Sirte, un bărbat foarte devotat italienilor, care dădu informațiuni detaila­te asupra acestei expedițiuni. După aceste informațiuni, ex­pediția, a fost rechemată la Só­miba de către autoritățile tur­cești, și la intervenția mutesari­fului din Fezzan a fost trimisă la plan­ în Fezzan. Fiul fostului caimacan din Sirte afirmă că membrii misiunei se afla bine. Un nou atac al arabilor ■Azi înainte de amiazî arabii au atacat­­ din nou lanțul de pos­turi al italienilor de la Sidi Mes­­ri, pentru ca să turbure lucră­rile italienilor din tranșee. Și în oază între mare și Henri a­­ avut loc o violentă luptă. In fine arabii s’au retras. Mai multe case din oază cari serveau ca țintă arabilor și turcilor, au fost aruncate în aer de italieni cu ajutorul dinamitei. Corespondentul ziarului „Le Temps“ din Paris, care a publi­cat în ziarul sau articole filo­­italiene, a fost atacat aseară de un bărbat îmbrăcat europeneș­te, pe când eșea din restaurant, care i-a dat mai multe lovituri de pumnal, cari însă au eșuat din cauza că ziaristul a reușit să scape.. A. Kutschbach D. Al. Ludwig Helceu proprietarul restaurantului și berăriei „Amiciția“, din Intra­rea Ialomiț­a, București, care a câștigat dormitorul de lemn fin Teribilă dramă familiară în Budapesta Budapesta. 29. — Ancheta în a­­facerea fraudelor de la „Kereske­delmi Bank“ a descoperit că în dosul acestei fraude se ascunde și o teribilă dramă familiară. S’a stabilit că nu numai funcționarul de bancă Rhiliczki dar și întrea­ga sa familie comisese falsurile de polițe, în valoare de 280 mii coroane. Când fraudele au fost descope­rite, familia lui Rhiliczki­­a silit să se sinucidă spre a avea apa­rența că este nevinovat. Atât mama funcționarului cât și frații lui au rămas neîndurațî in fața implorărilor lui Rhiliczki. Unul din frații lui a spus că dacă nu se sinucide îl va omorî el. Rhili­czki desperat și terorizat de fami­lia sa s-a sinucis, lăsând însă două scrisori prin care declara că este nevinovat. Denaturata mamă a fost ares­tată. Vor fi arestați și frații ne­norocitului funcționar de bancă, împins la­ crimă și la moarte de familia sa. D. M. A. Zaharia, din Galați —fericitul câștigător al vilei ,,Luigi“ din Sinaia De La tragerea premiilor „Universului“ Publicăm mai jos, în facsimile scrisoarea ce am primit de la d. M. A. Zaharia­, din Galați, fericitul câștigător al premiului principal, Vila de la Sinaia. sfá?****-^„ ■ & * -1-­ MI SCRISORI CORPURILE LEGIUITOARE CAMERĂ — Ședința dela 29 Noembrie — Prezidează d. M. Săulescu. Prezenți d-nn D: P. Carp, prim­­­ministru, și Nenițescu, ministrul comerțului. D. P. Carp depune un proect prin care se modifică unele ca­pitole din legea pensiilor. D. Nenițescu depune proectul de lege pentru înaintările în ar­mată. Se admite urgență. D. Ghica cere dosarele privi­toare la concesiunea pentru ex­ploatarea liniei ferate particula­­re a societatei Tișița. D. N. C. Fleva se asociază la interpelare. D. Sabba Ștefănescu întreabă pe d. prim-ministru dacă, în urma declarativei sale făcute în Senat cum că un act adminis­trativ ilegal nu poate fi anulat de­cât de un contencios adminis­trativ, nu crede că e timpul să se aducă chiar în această sesiu­ne proectul de lege pentru re­înființarea Contenciosului. D. general Skelletti întreabă pe d. ministru de război dacă nu crede că e bine ca înaintările de toamnă să se facă după noua lege, iar nu după cea veche. D. Președinte.— Vi se va răs­punde la această observația la discuția proectului. Ședința se ridică la ora 2,20. SEMATIÎL — Ședința dela 29 Noembrie — Se deschide La orele 2 jum. sub prezidenția d-lui general Ar­gatei­an­u, vice-preșe­din­te. Pe banca ministerială d-nii P. Carp, T. Maiorescu, Dela­­vrancea. Al. Marghiloman. C. Arion. CHESTIA TRAMVAIELOR Discursul d-lui I. Brătianu La o interpelare precisă și bi­ne documentată și la o somație de a-și dovedi acuzațiunile, d. prim-ministru a răspuns cu a­­firmări neexacte și cu calificări injurioase — începe d. Brătia­­nu. Aș fi putut să-mi arăt dispre­țul meu tăcând. Dar voi ca ța­ra să știe imboldul care La îm­pins pe d. președinte al consili­ului. Cu toate că pretextul­ a­­cestei atitudini e chestia tram­vaiului care se află pendinte în fața justiției, totuși suntem si­liți sfi ieșiri din rezerva pe care ne-o impuseseră. Când legea tramvaielor a tre­cut prin Parlament, actualii mi­niștri cami erau pe băncile opo­ziției au discutat legea, așa că discuția de azi e tardivă. To­tu iși voi discuta. Interpelațtoruii de ori mi-a ușurat mult sarcina. Incesibilit­atea acțiunilor în­­piedică ca alte societăți să pu­­­nă mâna pe societatea tramva­ielor. (Aplauze pe băncile mino­­rității). Sistemul regiei coin­teresate noi îl credem bun pen­tru vremurile de azi. Adminis­trațiile comunale ne-au dat do­vada că nu pot conduce niște servicii așa de complicate. Insă­și moțiunea consiliului comunal dovedește că educația adminis­trativă a comunei nu este atât de deplină încât să poată con­duce în regie astfel de exploa­tări. Monopolul reiese din însuși spiritul legal. Avantaj­ul comu­nei e participarea progresivă a­­supra beneficiilor care cresc cu în­ti­n­d­er­ea monopolului. Oratorul dă mai multe expli­ca­țiuni asupra monopolului: Monopolul nu se putea înțelege că există numai pe stradele un­de se construiesc primele linii. D. Lahovari a spus că a price­put cum că comuna nu mai poa­te face o altă­ linie pairalelă pe aceeași­ stradă. Las la oricare om cu puțină inteligență și bun simț să j­ud­ece ! Fond­u­l de ameliorare era ne­cesar. Oricare societate industri­ală trebue să aibă un astfel de fond. Abuzuri nu se pot face, căci unde s’ar găsi acționari cari să vrea să renunțe la o par­te din beneficiul lor ca să ameli­oreze niște linii cari mai târziu aveau să rămână proprietatea comunei ? In chestiunea exproprierei, se pune întrebarea: cum s’ar putea face linii de tramvai fără să faci expropriere ? Dar nu ați dat d-voastră prin lege dreptul de expropriere pentru linii ferate, de interes privat ? De ce n’ar a­­vea acelaș drept și un serviciu de transport, public ? In ce privește voturile, s’ați d­at comunei mai multe decât trebuia. In consiliul de admini­strație, nu putea ca primăria să aibă majoritatea, de­oare­ce nu era regie. Am dat trei locuri pri­măriei, fiindcă tot atâtea am găsit în toate societățile forma­te pe aceleași baze. Trei sunt și în societatea „Sinaia“ pe care ați format-o d-voastră. Să vă jude­ce opinia publică, pentru că cred că conștiința voastră nu va fi suficientă. INCIDENTUL DINTRE D-NII Dr. TOMA IONESCU și D. CALIMACHI D. dr. Toma Ionescu: N'aă de loc. D. Calimachi: Fiți cuviincios d-le doctor. D. dr. Toma Ionescu: Sunt a­­tât cât trebue. D. Calimachi (apropiindu-se de banca d-lui dr. Toma Iones­­cu): Ești un obraznic! La­ acest cuvânt se produce un tumult extraordinar. Opoziția în picioare, protestează și cere chemarea la ordine a d-lui Ca­limachi. D. Paul Brătășanu: Iată asa­­natorii de moravuri! Bânteți niște bandiți și aveți o majori­tate, adunată cu arcanul. Voci: La ordine! La­ ordine! D. Brătășanu (sfidând): Cine mă chiam­ă la ordine? Cine în­drăznește în această Cameră să mă cheme la ordine? Să mă cheme la ordine un conservator de baștină. Dar unde e? Să'l văd și eu? D. Ferechide (către președin­te): Aveți o datorie, de îndeplinit, d-le președinte. D. președinte: Daă cuvântul d-lui Brătianu. Opoziția protestează din nou. D. Ferechide: Nu se poate. S'a pronunțat aci cuvântul obraznic și d-voastră, trebue să respec­tați regulamentul. D. președinte: D. Brătianu are cuvântul. D. Ferechide: Chestiile de re­gulament primează. Deci nu le respectați, e pe răspunderea d-voastră. D. președinte, sau toată răs­punderea. Liniștea se restabilește. D. I. Brătianu continuă. D-sa face o expunere a dispozițiuni­­lor legei tramvaielor comunale. S’au făcut­, spune d-sa, multe a­­meliorărî față cu organizația li­niilor vechi. S’au mărit, sala­riile, s’au scăzut orele de mun­că,, etc. In ce privește liniile actuale, reiese din textul legei însăși că ele vor trece societății. Instala­ția actuală trebue refăcută, chiar cea electrică. Instalațiile nouă pentru liniile vechi vor costa 18 milioane, și dacă ținem seamă și de tariful pentru pasageri care va fi scăzut cu 50 la sută, de unde mai iese 1.800.000 anual cât produc actualele linii? Aceasta e gratuitatea liniilor vechi. Dar societatea plătește și mo­nopol­ul liniilor vechi, și încă mai scump, căci ele sunt mai rentabile. In ce privește benefi­ciile, ele sunt astfel reglemen­tate încât dacă afacerea devine în adevăr rentabilă, acționarii nu iau de­cât 12,30 la sută, iar restul comuna. Mai mult, când beneficiul acționarilor trece de 12 la sută primăria poate cere reducerea tarifelor până ce be­neficiile se reduc la 12 la sută. Iată dată de departe suntem de afirmațiunile d-lui prim­­ministru! Această notă o găsim în tot discursul d-sale, o găsim în chestiunea petrolului și a pescăriilor. In chestia pescăriilor d. Carp a spus în particular că d. Vin­­tilă Brătianu a tratat o afacere cu d. dr. Antipa. D. V. Brătia­nu a fost azi la dr. Antipa și i-a spus: Cum ți-a­ permis să vorbești de o afacere despre care n’am tratatat nici­odată? Iar d. Antipa și-a dat cu­vânt de onoare că n-a vorbit și nu știe nimic. (Aplauze pe băncile minorităței). Sau că situația d-lui Carp e astfel încât d-sa nu mai poate fi un curent cu adevărul, sau, dacă vârsta îi mai permite a cunoaște adevărul, atunci cu­vintele d-­sale au alt niumie.... La cuvântul d-sale de­ spoliator, ecoul realităței îi răspunde: ca­lomniator! (Aplauze pe băncile minorităței). Ați desființat societatea prin contenciosul administrativ, du­pă d-Voastră consiliul de mi­niștri, atunci de ce mai veniți cu o lege? Ați procedat destul de logic. Voiți să transformați Parlamentul în Contencios? Ve­deți ce idee revoluționară! Cum ați conceput d-voastră această idea­ d-voastră care aveți cel puțin experiența vieții dacă nu a cârmuirii? Prin participarea d-voastră la votarea legii în Cameră ați co­laborat­ la înființarea acestei societăți. Ați colaborat la ea prin acționarii d-voastră, d. R. Păltineanu, care atunci era al d-voastră, d. Emil Miclescu, d. Hag­i-Tudorache, care nu ma­­ face parte de mult din parti­dul nostru. Curând însă v’ați schimbat treptat ideia asupra acestei so­cietăți, până la declarația d-lui Carp că va veni cu o nouă le­ge. Ba chiar se șoptește că e vor­ba de noul oferte în chestiunea tramvaielor. Ar fi interesant de știut dacă aceste oferte nu sunt în legătură cu o urcare de ta­rife, dacă nu sunt în legătură cu alte afaceri (Aplauze pe băncile minoritari). In campania d-voastră contra societății, ați voit s'o distrugeți discreditându-i acțiunile, afir­mând că va avea deficite. Și dacă veți admite alte ofer­te, atunci să se admită oferte noui la toate contractele înche­iate sub guvernul d-voastră și l­a păduri, și la societatea Sina­ia, etc. E­ste acesta un merit de a gu­verna ? Sistemul d-voastră va discredita țara­, și veți ajunge ca miniștrii streini să apere drep­turile și interesele supușilor lor. Sau dacă nu, veți ajunge la două măsuri: u­na pentru cetă­țeni, alta pentru streini. Ca în țările de sud regimul capitula­­ț­iunilor. Iată cum se leagă idea de stat cu chestiunile economi­­ce. Iat­ă cum se leagă patima cu negarea însăși a ideei d­e stat. Ședința se suspendă pentru zece minute la orele 4. Sa redeschidere d. I. Brătianu continuă: D. Carp a învinuit în­treg sistemul economic al parti­dului liberal. Când guvernul li­beral înființa credite, când res­­cumpă­ra monopolul de la streini, când rescum­păra și făcea nouă rețele de căi ferate, când înfi­ința Banca Națională, și cât­e altele, era consecvent cu princi­piile sale de carc­e se mândrește și spera că va intra aceste prin­cipii și în sistemul adversarilor. Nu este permis ca să fie numite, în bătaie de joc, patriotice, aces­te principii economice. (Aplauze pe băncile minorității). Când un război amenință și altul a izbuc­nit tocmai din cauze economice, s’a văzut că aceste principii sunt baza însăși a ideei de stat.­­Noi voim capital național, și admi­tem capital strein numai atunci când cel național nu e suficient Care este sistemul conservator? Ei ne învinuiesc că amestecăm politica ,în chestiunile economi­ce, că oameni politici organi­zează­ societăți. In ce privește participarea în afaceri, în afa­ră de d. prim-ministru, nu văd pe nimeni în această sală care să nu fi fost cel puțin in tim’un consiliu de administrație. D. I. Lahovari a fost membru în con­siliul­­ Creditului urban, d. Iorgu Cantacuzino a fost membru în consiliul Creditului funciar, d. Th. Rosetti a fost director a­l băncii Agricole și guvernator al Băncii Naționale. Asta nu le-a scăzut câtuși de puțin situația l­or politică. însuși actualul ministru al justiției, d. M. Can­­ta­cuzino, a venit la mine, când eram la guvern, și mi-a propus, în numele unui consorțiu stre­in, concesiunea terenurilor î­­nvneîabile ale Statului. D. M. Cantacuzi,nu Faptul nu e așa. Am cerut o simplă lă­murire. D. Brătianu are aerul că am intervenit ca un simplu samsar! D. I. Bratianu. — Eu n'am spus-o ca ceva degradator. Ați venit să-mi vorbiți despre ideea unui consorțiu strein. Și v-am răspuns că, de­oarece sunteți membru al unei familii avute, de ce nu încercați o­­ societate ro­mânească și vă dau tot con­cursul. N’am primit nici un răs­puns și numai atunci m’am o­­prit, la ideea regiei. D. M. Cantacuzino. — Cer cu­vântul în chestie personală. D. I. Brătianu. — In chestiu­nea petrolului ne găsim pe ace­leași baze pe cari­­ le-am avut la început. In aceasta stă tăria noastră. Ne-ați învinuit că in a­­ceast­ă chestie amenințăm inte­resele Statului făcând în strei­nă­tate un complot cu bancherii streini. Am un martor, de la a cărui realitate mă așteptam ori să întrerupă pe d. Carp. D. Ian­cu Lahovari știe că spoliatorul care se numește Vintilă Brătia­nu a venit la d-sa să-I supună un memoriu în această chesti­une. Actualul ministru de interne a făcut mai târziu parte dintr’o asociație, pe aceleași baze, pen­tru exploatarea petrolului. D. Al. Marghiloman. — Când eram împreună? D. I. Brătianu: Da, când e­­ram împreună, o găsesc bună. Acesta este sistemul nostru. Și revendic onoarea creării acestui sistem, o revendic și pentru acea familie despre care d. prim-mi­­nistru a vorbit în termenii de ieri. Dacă noi suntem spoliatori, atunci ce sunteți d-voastră, cari ați fost complicii noștri? (A­­plauze pe băncile opoziției). In ce privește convingeril­e, a­­celea ale d-lui prim-ministru a­u­ variat înainte și după încheie­­­rea cartelului electoral cu noi, înainte de cartel, d. prim-minis­tru spunea că ne desparte nu­­mai unele principii, cari nu îm­piedică conlucrarea. Și colabo­rarea noastră a fost tocmai pe terenul economic , și în afacerea gazului, și multe altele. Cum ați propus cartelul, cum ați întins mâna unor oameni pe care nu-i stimați ? Aceasta­ era situația înainte de cartel. După cartel, vedeți: So­cietatea tramvaiului, campania violentă și un atentat la viața partidului nostru. Dar avem și tot o parte de răsplată în acest atentat. Partid de idei, partid de afa­ceri. Dar ideile, d-voastră le considerați ca pe o haină înve­chită. Ce partid de idei sunteți d-voastră ? D. prim-ministru, în chestia religioasă, a pedepsit pe acela care cerea modificarea^!­

Next