Universul, martie 1912 (Anul 30, nr. 59-86)
1912-03-01 / nr. 59
Rămășițele cMonkre Hfforpirtl;-^ ie cuipista italiană Calendar pe anul 1912 Ortodox Miercuri, 29 Februarie. — Curiosni:; Cassia» Romanul. Catolic Miercuri, 13 Martie.—Esprasia: Răsăritul soarelui 6.34; Apusai 6.47-99UrmersuT AHE UUklMBf üli TELEFBMIÜE: Administrația ..... 6/62 Redacția 12/88 Străinătatea > .... 20/66 SPEECTACOLELE ASTĂZI MERCURI: •TEATRUL ARTIOAAL.: «Hamlet«. tfTEATRUL. LEOIV POPESCU (Liric). Compania Lirică Grigoriu : «Vagabondul neranjitor». TEATRUL MODERA : $Compania Davilaț: «Rândunica». Bucureștii, 29 Februarie 1912 Asupra înfățișării noului buget Câteva explicații asupra sporurilor pe cari le prezintă noul buget de cheltiueli, vor mai interesa, desigur, pe cititori, în afară de acelea pe cari le-am mai dat în câteva numere trecute. Intre cheltuelile cari se numesc „de material“, am văzut că Sporul cel mai mare este acela de la ministerul lucrărilor publice, sau mai precis de la căile ferate, și anume de 7.206.000 lei; nu mai este necesar să specificăm în ce anume constau aceste cheltueli de material. Totuși, totalul lor e departe de a ■ajunge pe acelea de la ministerul de finanțe; cheltuelile „de material“ ale acestui din urmă (minister sporesc numai cu 4.212.000 lei; totalul lor însă, atinge acuma suma de 193 de miliioane și jumătate, — pe când cheltuelile de material de la lucrările publice se vor urca numai la 60 milioane și un sfert. Explicația e simplă. Ceea ce face să se urce la o sumă atât de mare cheltuiala „de material“ de la ministerul de finanțe, este alocațiunea" înscrisă pentru “datoria publică a Statului. Celelalte ministere vor avea următoarele cheltueli de material: ministerul de interne 17 milioane ; al instrucției 11 milioane ; al domeniilor 4 mii. și j am.; al externelor 2 milioane ; al industriei și comerțului 1 mii. și jumătate și al justiției 740 de mmii. In sfârșit, cheltuelile de material ale ministerului de războiu se vor urca la 43 de milioane 116 mii. Acest din urmă minister a beneficiat în anii din urmă din cele mai multe sporuri. Comparând noul buget nu cu unul mai depărtat, dar numai cu cel din 1908—909, vom vedea că sporul în atacațiuariile bugetare totale ale ministerului de război și trece dn 20 de milioane numai la acest interval de 4 ani, și fără a socoti rezervele ce i s’au mai pus la dispoziție pe cale extra-bugetară, prin credite extraordinare acoperite cu emishMie de rentă sau din excedentele exercițiilor precedente. Cu privire la cheltuelile de personal, la sporul și proporția <Iar, am dat științele sumare de ..căpetenie într’un număr trecut. Un calcul interesant în această privință mai este acela pe care-l face „Revista economică și financiară“ cu privire la mijlocia de salariu ce revine pe cap de funcționar civil în diferitele ministere. . Lăsând deoparte bugetul consiliului de miniștri, unde proporțiunea este influențată de retribuția înscrisă pentru președintele Consiliului (pe lângă care nu mai sunt decât 9 funcționari) — mijlocia cea mai urcată o găsim la ministerul de externe, unde un funcționar este plătit, în medie, cu 5137 lei anual, și cea mai scăzută la ministerul de culte și instrucție publică, unde funcționarii nu au în medie decât 1124 lei anual. Intre aceste margini, găsim pe funcționarii ministerului de justiție, cu câte 2718 lei anual în mijlocie, pe ai ministerului de finanțe cu câte 2632 lei; pe ai ministerului industriei și comerțului cu câte 2574 lei; pei ai ministerului de lucrări publice, cuprinzând și armata căilor ferate, cu câte 1610 lei anual; pe ai ministerului agriculturii și domeniilor cu câte 1197 lei anual, apoi pe al ministerului de interne cu armata jandarmeriei rurale, cu câte 1187 lei anual. Cercetate mai de aproape toate aceste cifre ar mai putea să dea încă mult prilej și materie de reflexiune. Legi noni Legea pentru modificarea legii din 14 Aprilie 1909, relativă la organizarea ministerului industriei și comerțului, s’a promulgat etî. Legea pentru desființarea Creditului agricol a fost sancționată etî. Direcțiunea contabilității generale a Statului, din ministerul finanțelor, a fost însărcinată a lichida operațiunile Creditului agricol, împlinind creanțele ce se vor mai putea realiza. De asemenea s’a promulgat legea pentru instituirea unei direcțiuni a Creditului județean și comunal și a creditului viticol. S’a promulgat legea prin care se aprobă convențiunile de drept internațional privat, încheiate la Haga la 4/17 iulie 1905, și anume: Convențiunea privitoare la conflictele de legi relative la efectele căsătoriei asupra drepturilor și datoriilor soților în raporturile lor personale și asupra averii soților, convențiunea privitoare la interdicție și la măsurile de protecție analoge. M. S. Regele a sancționnt legea pentru modificarea câtorva articole din tariful general vamal al României. ’rirațiiora la Polul Sud Pe când în țările civilizate, toți își duceau viața obișnuită, întreruptă doar de mici evenimente,ărora le dăm o importanță ce nu o au, o mână de oameni euragioși dedeau asalt polului Sud. Nu două expedițiuni numai rătăceau în jurul polului Sud, ci mai multe și despre ele nu se știe încă nimic. Unele nu aveau ca țintă găsirea polului Sud, ci numai cercetări științifice și aceasta nu e un u» rit neînsemnat. După cât știm, afară de expedițiunea lui Roald Amundsen și aceea a lui Scott, se mai află în preajma acelui pol o expedițiune japoneză, care a plecat în Noembrie 1911, una germană, una engleză dirijată de geologul Mawson, care a luat cu el și un aeroplan și mai putem pune apoi la socoteală o expedițiune de metereologiști din Argentina. Amundsen a ajuns însă la pol, ceea ce poate era fi jicnit oarecum pe englezi, cari țineau ca onoarea aceasta s’o fi avut Scottt. Erau siguri de succesul lui Scott, căci tot un englez, Shakleton, acum doui ani, ajunsese până la 160 kilometrii de pol. Care este importanța găsirea polului Sud? In primul rând e de sigur numai sattisfacțiunea de a ști că acel punct închipuit nu mai e necunoscut. Apici, ajungerea la polul Sud, însemnează începutul unor noul cercetări în adevăr științifice, pe cari un singur om, în împrejurări așa grele, nu le-ar putea face. Calea cercetărilor e deci deschisă. In zilele noastre, putem spune că s’a rezolvat o problemă mare geografică La început se credea că la polul Nord se va putea ajunge mai lesne decât la cel Sud, căci ghețurile celui din urmă sunt atât de numeroase, încât formează o piedică de neînvins. S-a dovedit însă contrariul. La polul Sud există însă un continent a cărui suprafață e cât. Europa cu Australia la un loc. Acum câțiva ani, înaintea expedițiunea lui Shackleton, unii, ca Otto Nordenskiöld și Sir George Darwin credeau că există două continente antarctice despărțite printr-un canal. Alții, ca Nansen, credeau că la polul Sud e un imens arhipelag de insule. A triumfat însă părerea lui Sir John Muray, Mawson (despre care am vorbit mai sus) și W. S. Bruce, care susțineau că nu există decât un mare continent Odată trecute barierele de ghiață ce înconjoară acel continent, drumul e mai ușor decât spre polul Nord. Dacă Shackleton nu a ajuns el la polul Sud, cauza e că nu a avut câinii lui Amundsen, singurul mijloc bun pentru transportul săniilor cu poveri. Amundsen a călătorit în multe rânduri spre polul Nord; el cunoaște mi se pare și limba eschimoșilor, cu cari a trăit mult timp. Acolo a învățat el să aprecieze marile servicii ce le pot aduce câinii. Shackleton încercase să întrebuințeze caii. Amundsen a mai avut însă un mare noroc, aceea că iarna ntu a fost viscoloasă; timpul a fost relativ frumos. Frigul, bineînțeles, era mare, dar viscolul nu-l făcea și mai greu de suportat. De unde putea ști Amundsen că a ajuns la polul Sud? Numai astronomia putea să-l ajute. Soarele, la un moment dat, pentru o anumită localitate de pe pământ, are o anumită pozițiune pe cer. Stelele, de asemenea, i-ajungea lui Amundsen să măsoare pozițiunea soarelui. Pearry, când a voit să dovedească că a fost la polul Nord, a trebuit să arate carnetul în care însemnase zi cu zi observațiile atronomice ce făcuse. Cook în observații s’a încurcat Și nu a mai fost crezut. Atât numai, să mai fi ajuns și Scott la polul Sud, am vedea iar repetându-se povestea cu descoperirea polului Nord. Dar, în sfârșit, Amundsen a părăsit pustiurile pline de zăpadă și de ghiață, unde și-a expus viața, a spus adio melancolicilor pinguini, acele ciudate păsări ce par îmbrăcate în fracuri negre și veste albe, înșiruite însă ca soldații, a ajuns în țări civilizate, de unde se va putea reîntoarce în a ne povesti eroictul lui g< Victor Anestin. Fetira uii emiratii supărăciași Din când in când — la mari intervale — unul sau altul dintre confrați, guvernamentali sau opozanți, găsesc de cuviință să dea alarma că ziarul „Universul" nu mai e imparțial. Pentru te miri ce nebăgare de seamă sau neglijență a unui reporter, numai decât se trage clopotul cel mare. ,,Universul“ nu mai e ziar independent! „Universul“ are simpatii pentru cutare sau cutare /“ 1a un joc copilăresc acesta. Independența și imparțialitatea unui ziar se judecă după intreaga sa activitate. Slavă Domnului! ,,Universul“ și-a făcut de mult probele și e atât de bine cunoscut în toate straturile incât p, înconjurat de stima și încrederea tuturor. O dovadă mai mult despre imparțialitatea lui, e că aceleași ziare cari uneiori i-o pun la îndoiala, se desmint singure în alte ocaziuni. O pilda recentă e „Epoca“, în al căreia număr apărut era e tăgăduită imparțialitatea „Universului“ pe care aceiași ,„Epoca“ o lăuda mult nu mai departe decât acum câteva zile. Precum însă laudele nu ne fac să ne pierdem cumpătul, tot așa nici atacurile nedrepte. Ziarul nostru este infendat intereselor generale ale țării, nu politicei de moment a cufărul sau cufărul partid, și nici nu suntem ostili nici unui partid. Aceasta e îndeobște cunoscut și nu e de ajuns aceasta. ♦ D-aii abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. ANGLIA Londra. 28. — Uniunea minerilor a acceptat invitarea d-str. Asquith de a participa la o conferință cu patronii. Londra. 28. — Prețurile pâinei, camei proaspete și peștilor s-au urcat. După „Daily Telegraph“ prima diviziune din Homefleet nu va executa încrucișarea fixată pentru Jos pentru a-șî păstra combustibilul. GERMANIA Hamborn (lângă Düsseldorf). 28. — Erî seară s’a produs la Bruckhausen o ciocnire între greviști și polițiști cari căutau să-i akenge pe aceștia de pe piața din fața minelor. Grwiștii aruncând cu pietre în polițiști aceștia scoaseră săbiile și împeriștară mulțimea. Mai mulți polițiști precum și primarul au fost răniți de pietre; mulți greviști au fost răniți cu săbiile. S-au făcut numeroase arestări. Ordinea a fost restabilită. Pe când agenții de poliție se înapoiau în tramvai la Hambton greviștii au tras 15 focuri de revolver fără atinge pe nimeni. De asemenea la Harten poliția împrăștiind pe câteva sute de greviști cari atacau pe cei ce munceau, au trebuit să scoată săbiile , sunt mai mulți răniți. Greviștii au rănit grav pe un negrevist. Berlin, 28. — Telegramă din Dortmund. Tulburările provocate ori de greviști sunt cu mult mai mari de cum a fost anunțate la început de ziare. Greviștii au atacat cu pietre pe muncitorii cari voiau să înceapă lucrul. S’a produs o învălmășeală de nedescris. Ambele tabere se loveau fără cruțare.La urmă muncitorii greviști au reușit să respingă pe tovarășii lor negreviști, rănindu-i cu pietre. Intervenind, poliția, incăerarea s'a produs din nou intre aceasta și greviști. Polițiștii au fost primiți cu pietre și lovituri de bastoane, un polițist fiind lovit cu o piatră, a rămas mort pe loc. Greviștii au anunțat că pot să continue greva mult timp, deoarece dispun de un fond de 4 milioane mărci. Numărul muncitorilor greviști s-a urcat azi de la 70 la 80 la sută. Agitația grevistă a început să devie serioasă și printre muncitorii mineri din nordul Sueziei. Se crede că și în aceste părți izbucnirea grevei nu va»■ ar putea fi înlăturată. Dresda 28. — Se observă tot mai mult că greva îni minele de cărbuni de acr va putea înceta numai dacă patronii mineri vor accepta fără nici o excepție pretențiunile greviștilor. Duminecă, delegații greviștilor vor avea o nouă consfătuire cu patronii mineri. Berlin, 28 (telegrama din Colonia). La Beilinhausen s au produs aseară grave ciocniri între greviști și polițiști. Șapte greviști au fost grav răniți cu săbiile de către polițiști. Patru dintre ei au fost arestați. In învălmășeală un muncitor negrevist a fost Înțepat cu baioneta într-un ochiu. Essen. 28. — In ținutul minier de aci greva se întinde mereu. COMISIUNILE pentru definitivatul institutorilor Comisiunile înființate pentru a lucra în chestiunea definitivatelor institutorilor și învățătorilor, au început să lucreze. Comisiunile sunt patru la număr și lucrează, câte una în orașele Craiova și Iași și două în București. Comisiunile din București Comisiunea a: Președinte, d. I. Paul, membrii, d-niî Christea Negoescu și C. Șonțu. Comisiunea b: Președinte d. I. Basarabescu, membrii, d-nii P. Dimo și P. Dulfu. Comisiunea din Iași. Președinte, d. C. V. Praja; membri Eracle Popescu și Lucian Roi». Comisii Letea din Craiova. Președinte: I. Basarabescu; membri Ștefan Velovan și I. Păsăreanu. GREVA MINERILOR Smicul Telegrafic AL ZIARULUI »UNIVERSUL» Din străinătate TURBURĂRILE DIN CHINA Berlin, 28. — Societatea de cablograme află din Hongkong : Mari bande de pirați au atacat era «o/»«/ mr*/T<uf/on pi' d di orr âo— fuiască. Palatul amiralității a fost incendiat ; telegraful este întrerupt. Luptele în oraș continuă. Anarhia domnește în provincie. Londra, 28. — Ziarul „Times"află din Canton cu data de 11 Martie st. n. . Er a avut loc o luptă între trupele noul guvernamentale și vechile bande de pirați cari fuseseră chemate pentru a da sprijin revoluțiunii, dar cam acum sunt disolvate. REMANIAREA CABINETULUI SPANIOL Madrid, 28. — Cabinetul a fost constituit în modul următor : Președinte dl. Canaleria, externe Garcia Pietro, justiție Arias Moranda, finanțe Navarro Reverter, interne Barroso, războiul general Lucque, marină Pivat, lucrări Villanueva, instrucțiune Alba. PRINDEREA UNEI BANDE BULGARE IN MACEDONIA Constantinopol. 28. — Din Ipek se telegrafiază că lângă Diakova s’ada i de urmele unei bande de bulgari, care de mai mult timp teroriza ținutul. Trei dintre bandiți au fost împușcați de patrula de soldați care îi urmărea, iar 7 au fost arestați. CALATORIA MINISTRULUI DE INTERNE TURC IN MACEDONIA Constantinopol, 28. — Ministrul de interne a telegrafiat aci că în călătoria sa din Macedonia a sosit de la Scutari la Prizrend. Știrea despre un atentat săvârșit1 în contra ministrului, în cursul călăriei sale, se desminte. ROMANUL DE DRAGOSTE AL PRINȚULUI ADALBERT AL PRUSIEI Paris. 28. — Ziarul „Le journal“ află din Berlin că prințul Adalbert al Prusiei, unul din fiii împăratului Wilhelm II, s’a amorezat de o fată foarte frumoasă, fiica unui factor poștal sărac anume Frieden. Spre a despărți pe tinerii amorezați și spre a face pe prințul Adalbert să uite amorul său, împăratul Wilhelm II a trimes pe prințul Adalbert într’o călătorie de stadii. DECORAREA ȘEIMULUI TRIBULUI SENULSI DE CĂTRE SULTAN Constantinopol, 28. — Enverbey, comandantul trupelor turco-arabe din Benghazi a fost însărcinat de Poartă să se prezinte la șeicul tribului arab Senussi din Tripolitania spre a-i preda decorațiunile și cadourile oferite de Sultan și anume : Marele cor UOJU d i. UTiUil.IlJLLU.Ul.uSulăria, O ScLbie de mare valoare, un covor scump și un ceasornic împodobit cu briliante. • UN MANIFEST AL SECRETAREI ASOCIAȚIEI SUFRAGETELOR ENGLEZE Londra, 28. —■ Cu prilejul ultimelor tulburări, provocate aci de sufragete a dispărut, fără să i se mai știe de urmă, secretara asociației sufragetelor, domnișoara Cristabel Panckhursth. In contra acesteia poliția lansase un mandat de arestare, acuzată fiind că a îndemnat, pe tovarășele sale la tulburări. Cu toate cercetările făcute poliția nu a putut-o găsi nici până acum. D-șoara Panckhursth a adresat acum, din locul unde se află ascunsă, un manifest către sufegete, îndemnându-le din nou să înceapă tulburările, spunând că scopul scuză mijloacele. FOSTUL ȘAH Teheran, 28. — Fostul șah a părăsit Persia. O MOȘTENIRE DE 2 MILIOANE ȘI JUMĂTATE PENTRU REGELE SPANIEI •Paris, 28. — Anul trecut a murit în casa de nebuni din Braquevile un bogătaș anume Sapene, fost mult timp primar. La deschiderea testamentului decedatului s-a constatat, cu uimire, că Sapene a lăsat întreaga sa avere, în valoare de 2 milioane și jumătate franci regelui Alfonso al XIII-lea al Spaniei. Moștenitorii mortului au atacat testamentul, ceea ce a provocat, un proces de moștenire între aceștia și regele Spaniei. Procesul se desbate acum la tribunalul de aci. Regele Spaniei este reprezentat printr-un avocat al său. Sentința în acest proces se va da peste 8 zile. SITUATIA CRITICA IN PENINSULA BALCANICA Peterpaburg, 28. — Conilde Thun, ambasadorul austro-ungar de aci a avut ori o lungă convorbire cu d. Sassonow, ministrul de externe al Rusiei. După cum se zvonește din cercurile diplomatice, subiectul discuției între cei doi diplomați a fost exclusiv situația din Balcani. In cercurile politice de aci, actuala situație din Balcani este considerată ca foarte serioasă. HO Din CA fiEA ART.4 oin îigsa ofițerilor de rezervă [UNK] instrucția tinerilor cu termen redus — Senatul a votat era următorul proect de lege : Art. 4. — Tinerii recrutați cu termen redus, conform art.. 23 din legea de recrutare, și specificați la art.. 29 al acelei legi, destinați a deveni ofițeri de rezervă combatanți și asimilați, se vor încorpora la 1 Octombrie al fiecărui an și vor urma până la 1 Iulie, în principiu, aceeaș pregătire ca și cei activi în școalele militare pregătitoare. Acei cari vor termina cu succes cursurile teoretice și practice ale acestei școale vor fi trimiși la corpurile în cari contează, unde vor fi întrebuințați ca plutonieri pe timpul celor din urma două luni de serviciu. Acei cari, pe timpul acestui serviciu, vor fi confirmat aptitudinea pentru gradul de sublocotenent, vor fi supuși la un examen de capacitate pentru acest grad. Acei cari nu vor reuși la examen vor fi îndatorați să satisfacă obligațiunile prevăzute la art.. 8 din legea pentru organizarea armatei. Condițiunile de vechime prevăzute în legea de înaintare, pentru înaintarea la gradul de caporal și subofițer, nu privesc pe tinerii cu termen redus din școalele militare, cari vor putea obține gradul de subofițer până la epoca când încep stagiul de plutonier. Acei admiși vor fi recomandați ministerului pe cale ierarhică spre a fi înaintați la gradul de sub- locotenent în rezervă, combatant sau asimilat, conform prescripțiunilor legii de înaintare relative la naționalitate și vârstă. Tinerii prevăzuți la alin. 1 al art. 3 urmând în școală cursurile de artă militară, fortificație, artilerie, regulamente și exericții militare cu ofierii-profesori delegați de ministerul de războiu vor fi considerați la absolvirea școalei ca având îndeplinit anul de serviciu militar și vor fi repartizați de către ministerul de războiu la corpurile de trupă cu gradul de subofițer.. Spre a fi înaintați la gradul de sublocotenent, ei vor face un stagiu de 2 luni ca plutonier și vor depune examenul de capacitate în aceleași condiții și aceleași consecințe, în caz de nereușită, ca și ceilalți tineri. Reangajații prevăzuți de alin. c al art. 3, cari vor fi dat dovezi de moralitate și bună conduită, vor putea fi prezentați, la liberare, la un examen de capacitate pentru gradul de sublocotenent în rezervă. Subofițerii prevăzuți la alin. d al art. 3 pot deveni sublocotenți în rezervă dacă, prezentându-se la inspecția generală anuală, sunt propuși de inspectorul general al marinei și admiși de ministrul de răsboiu. Examenele prevăzute de acest articol se vor face după un program hotărât prin regulamentul acestei legi. LEGATA pentru reorganizarea serviciului sanitar al armatei Senatul a votat era proectul de lege , pentru reorganizarea serviciulu sanitar al armatei, votat odată de Senat și modificat dt* Cameră. Modificările introduse de Adunarea deputaților în acest proect de lege sunt: " Art. 10. — La ultimul aliniat s’a admis să fie scutiți de examenul de maior, pe lângă profesorii universității, medicii primari ai Eforiei spitalelor circile din București și ai așezămintelor Sft. Spiridon și următorii ofițeri sanitari în rezervă : medicii primari ai spitalelor Brâncovenești, medicii primari de orașe și de județe, precum și profesorii titulari ai școalei superioare de medicină veterinară și ai școalei superioare de farmacie. Art. 21.— S’a adăugat un aliniat prin care se dă posibilitate ministerului de război și de a înființa la Instituitul medico-militar o secție pregătitoare cu studenți din anul al III-lea ai făcut țarei de medicină. După art. 36 se introduce un articol nou, prin care medicii veterinari și farmaciști locotenenți din promoția 1909 și cei din 1910, spre a fi înaintați la gradul de căpitan, vor intra în prevederile art. 7 din vechea lege de înaintare, în ceea ce privește vechimea. DRAMA DIN GARA BRAILA Soția casierului încearcă să-și omoare bărbatul, apoi se sinucide. Brăila! 28 Februarie. Azi dimineață, la orele 9, s’a petrecut o dramă familiară în locuința d-lui D. AUinovici, casierul gărei locale, care sta cu soția sa Alexandrina, in etate de 35 ani, într'un apartament din etajul stației. La ora sus arătată, cei doi soți luceră cafeaua, în care timp s'a născut o vie discuție între ei provenită din cauza geloziei soției. Acest fapt a făcut pe d-na Altinovici să pueă mâna pe un revolver și să descarce 2 focuri asupra soțului său, fără a-l nimeri insă. D. AUinovici a reușit cu mare greutate să-și dezarmeze soția, care devenise furioasă afară din cale. D-na AUinovici, surescitată cum era, a scos atunci alt revolver cu care era înarmată și a tras alte două focuri de revolver asupra soțului ei, care se retrăsese pe o terasă cu marchiză. Din fericire, nici aceste gloanțe nu Vau atins. Cu ajutorul câtorva oameni de serviciu, cari au venit atrași de focurile de revolver, d-na Altinovici a fost din nou dezarmată. După aceea cei doi soți au rămas singuri câteva clipe in care timp d-na, Alinovici părea că se mai liniștise. D. AUinovici s'a scoborât atunci să deschidă casa de bilete pentru, trenul ce, avea să sosească. Soția sa, rămânând numai cu servitoarea, a dat-o afară pe aceasta și a preparat o soluție de acid fenic pe care a avut-o. In mai puțin de o jumătate de oră a murit, fără a i se fi putut da vreun ajutor. Anunțându-se autoritățile, au venit la fața locului de primprocuror Davidescu și porocuror Ivanovici, cari au făcut primele cercetări. Cadavrul sinucisei a fost lăsat în îngrijirea soțului. Vestea acestei drame s-a răspândit îndată în tot orașul, unde cei doi soți sunt mne cunoscuți. D. Aktimovici, pe care l-am găsit pe peronul gărei după o oră de la cele întâmplate, — foarte abătut, mi-a povestit următoarele : „Soția mea era o fire foarte impresionabilă și geloasă la culme, din care cauză aveam dese neînțelegeri și certuri. Am răbdat la început toate acestea, însă, în cele din urmă, văzând că n’o sciot la capăt, îi propuneam adeseori să ne despărțim. „In acest sens am avut convorbirea cu dânsa înainte de a se petrece cele ce au precedat sinuciderea ei“. Siriucisa a băut o cantitate de o jumătate de litru de acid fenic. Soluția i s-a scurs pe bărbie și piept desfigurând-o. Fapta care a determinat pe sinucisa să procedeze astfel, pare a fi numai teama de a nu fi părăsită de soțul sau, care îi dăduse să înțeleagă prin modul cum se purta deja un timp cu dânsa, că e dispus să se despartă. MILIOANELE 28 BLESTEMATE ' Abia însă Antonia e și din carieră și fața Simonei se făcu aspră. — Nu are să se mai sfârșească odată! Ce farmec pot să mai aibă femeile bătrâna Antonia se întoarse și fața Simonei se făcu iar blajină ca mai înainte. Ceru câteva explicații și plecă în camera ei. Acolo sus, ea isbucni în lacrămi. Câte lacrămi nu mai vărsase însă ea din ziua când aflase odiosul adevăr. Privind fotografia bărbatului !&ű, ea murmură : V c— Câte greșeli comite un om cinstit când el are o dragoste vinovată ! Ce a făcut ea din soțul meu, care era așa de simplu, de cinstit și căruia îi dedesem întreaga mea iubire. Da, ea știa totul, ea știa întreaga viață secretă a soțului ei și tăcuse, tăcuse ca să nu-și distrugă familia. De câte ori însă nu era pe cale să isbucnească, de câte ori nu-i venise să strige în gura mare, să blesteme ! — Dar copiii ? Copiii împărțiți între tată și mamă, dar Luce, Lucienne pe care o adora la nebunie. Ii venea uneori să-i strige soțului ei : • — Dar tu mi vezi că te înșală și pe tine, nu înțelegi că are pe un altul care nu e țăran ca tine ?... își șterse lacrămile și se sculă. — Aide, treime să mă duc să-i fac comisionul la Bon Marché. Automobilul mergea cu iuțeală. Fernand Bernou era încântat să arate celor trei fete superioritatea lui asupra fetelor. El nu semăna cu mama lui care era fricoasă, el semăna cu Matineu Bernou, care avea curaj. Ce nu-i plăcea lui Fernaud Bernou, era că trebuia să meargă cu automobilul prin Bois de Bulogne, unde era prea multă lume și nu putea să dea automobilului toată iuțeala nebună pe care o știa el. Matilda, sora lui cea mare, care era slabă și delicată, dar foarte frumoasă, murmura mereu.. — Numai să nu ni se întâmple vreun accident ! — Fricoaso ! îi spuse Fernand. Raymonde batea din palme; ea era încântată. — Mai iute... Mai iute !.... Ea avea caracterul unui adevărat băiat și Lureau se consolase că nu i se născuse în adevăr un băiat.. Raymonde de altfel îl satisfăcuse mai mult decât Georges, ea învățase carte multă, trecuse în mod strălucit toate examenele, ceea ce uimea pe bietul Lureau. Are să te întreacă și pe tine, spunea el Antoniei cu admirație. Antonia o admira și ea. Raymonde adora însă viața Parisului, pentru ea nu avea nici o atracțiune viața de ară, ceea ce supăra mult pe Lureau, care nu se îndura de loc să-și părăsească ferma lui. Ea conducea pe toată lumea, ca și Antonia, mama ei. Sora ei mai mare, Matilda Lureau și prietena ei Lucienne Bernou o ascultat întotdeauna. Era în adevăr frumoasă. Era înaltă, sveltă, plină de seducțiuni, cu cloai ochi mari și negri. Ajunsese cu automobilul aproape de Versailles. — Oh! când va afla d-na Bernou că am fost până la Versailles ! murmura Mațiia cu teamă. Raymonde îi tăia vorba. — 'Ce nevoie ai să-i spui ,' ți-apoi, ce, suntem copilii? '■ [UNK] [UNK] [UNK] Se adresă apoi Lucrenet : — Știi, draga mea, ar trebui să faci pe mama ta să înțeleagă că nu trebue să ne plictisească cu poveți__Fiu itei că avem o mulțime de flirturi, pe cari le vom regăsi la băi la Houlgate și la Coburg. Sper că o să ne lase în pace. Matilda nu spuse nimic. Lucienne nu apăra pe mama sa, ea spuse doar atât: — Nu trebue să te superi... ne lasă destulă libertate. — Ce libertate?... Uite, Fernand la vârsta lui ar putea să se arate și el cu actrițe... să petreacă, nu să fie bietul băiat mândru, numai că d-na Lureau îi încredințează pe d-ra Raymonde Lureau. • Automobilul care se oprise puțin, plecă iar în goana mare, când ia o cotitură, în care da și O' alee, apăru capul unui cal. Se petrecu un minut, sau câteva secunde groaznice. Moartea se afla între ei. Intre automobilul cel năpraznic și între calul cel călărit de un cavaler, Fernand își perdu capul, nu mai știa ce să facă. . O cârmuire bruscă și Fernand opri automobilul ce era să se răstoarne... Scăpaseră. Dar nu și calul care primise o lovitură. Ca un sânge rece admirabil, cavalerul sări repede jos. Fetele îl contemplau cu admirație pentru curajul lui. Matilda și Luce scoaseră o exclamare : — E el ! Luc;® mai adaogă : — Oh ! Doamne, numai să nu i se fi întâmplat și lui ceva. Raymonde spuse și ea cu ochii strălucitori : — Ar fi păcat. Abia dascălecase, și calul se înfioră, apoi căzu jos... Cavalerul se întoarse spre Fernand, și cu cel mai mare dispreț nu spuse decât un singur cuvânt: — Brută. Fernand ridică pumnul, dar cavalerul ridică biciușca. Cel din urmă spuse : — Nu am obiceiul să mă bat ca un hamal. Apoi adaose . — Ne vom bate însă altfel, căci meriți o secțiune. — E vina mea, dacă alergi, calul pe aleele transversale. — Mergeam la trap, pe când d-ta dedeai automobilului o iuțeală stupidă, care expune la accidente. Din fericire nu avem altă pierdere decât a calului meu... Și când ești cauza acestui accident, nu cauți cel puțin nici să te scuzezi — ți-am zis acii, neauri, brută, văz însă că ești și un prost. — Destul!... Și încercă să-l lovească.Acesta pară lovitura cu biciușca. Fernand se liniștiî, scoase carta de vizită din buzunar și i-o dete. Primi apoi pe a adversarului. Acesta salută ceremonios pe cele trei fete și spuse: — Vă rog, să mă scuzați, domnișoarelor! Se întoarse apoi spre cal cu lacrămile în ochi. Se aflau deja păzitori, guarzi, cari voiau să încheie proces-verbal să ducă pe cei cu automobilul la comisariat. Cavalerul protestă: — E un accident ce s’a întâmplat din greșeala mea, spuse el, vă rog să lăsați pe domnișoarele în pace. Tonul acesta autoritar supără mult i ® Fernand. iV a urmat " PARTEA II