Universul, iunie 1912 (Anul 30, nr. 148-177)

1912-06-01 / nr. 148

5 teans in R­omânia. —10 bani în străinătate—\ Hainele dom­nitorului Alexandru loan I Cuza, expuse la muzeul din Iaș! ! IN CHESTIUNEA SGUMPIREI GAMES Măsuri pentru oftenire. Agitația măcelarilor angrosiști. O firevă în perspectivă, dar.. . fără sorți de isbândă. Ultimul aviz al comisiunei numite de primărie — e Primăria, având in vedere rapoartele comisiunei anume Instituite pentru a studia ches­tiunea scumpirei cărnei, a hotă­­ât în principiu aplicarea­ mă­­surilor propuse, spre a se reveni­­ la prețurile normale. Aplicarea de fapt a acestor măsuri se va­­face zilele acestea. Măcelarii angrosiști, însă se agită, pretinzând că nu înțeleg rostul intervențiunnel adminis­trației comunale în afacerile lor comerciale și era o delegațiune j*. sindicatului lor s’a presentat d-lui prim-ajutor de primar dr. Mendonide, pentru a preveni primăria că dacă li se vor im­pune prețuri maxime — ceia ce a hotărât să se facă,—ei vor de­clara greva. De­și a fi făcut o lungă­­ opunere a considerațiunilor ce sa motivat și motivează după părerea lor, scumpirea cărnei, nu li s’a dat de loc un respuns hotărât In acelaș timp spre a se putea preveni eventualitatea u­­nei greve a fost imediat convo­cată din nou comisiunea ce în ultimul timp s’a ocupat de a­­proape de această chestiune, chemată de astă dată a indica mijloacele de urgență menite a Înlătura neajunsurile pe cari o eventuală grevă le-ar putea provoca. Comisiunea întrunită era d. a., B. elucidat și această nouă parte a chestiunei. A luat parte la discuțiunea Urmată și de consilier comunal Pauli Oceanu, profesor la școala de medicină veterinară. Reușita unei greve a măcela­rilor angrosiști, declarată la în­ceputul verei, este de mai îna­inte exclusă. Și aceasta pentru următoarele cuvinte, fiind în a­­junul marilor vacanțe, o mare parte dintre bucureșteni vor ple­ca din Capitală;­ expirând epo­ca de prohibire a pescuitului, peștele se va mai ofteni; pe tim­pul verei, abundența legumelor va înlesni unei mari părți din populațiunea Capitalei, a se dis­pensa vremelnic de consumațiu­­nea cărnei; apoi — o altă consi­­derațiune mult mai­­ importantă ce învederează inutilitatea și ne­reușita unei eventuale greve — angrosiștii cari nu sunt mem­brii ai sindicatului, numeroși mici angrosiști, măcelarii an­grosiști de mânzațî, cari nici­o­­dată nu se solidarizează cu cei­lalți, și mulți dintre detailiști vor putea tăia zilnic 100—200 vite mari pentru îndestularea populațiunei orașului; acest lu­cru îl vor face mai ales mulți dintre măcelarii de la periferie; la rândul său administrația comunală a destinat un fond considerabil pentru a putea pro­cura vite și­ a pune direct în consumațiune carnea necesară aCapitalei. Acestor împrejurări favorabi­le se adaugă și faptul că, în multe părți ale țării, din lipsa de nutreț, vitele de iarbă se vând cu prețuri extrem de mici. In definitiv primăria poate și o datoare să ia toate măsuri­le ce-i sunt indicate, fără nici o teamă de greva măcelarilor. Unii dintre angrosiști căzând a provoca o agitație mai întinsă a măcelarilor au căutat a expli­ca greșit propunerea d-lui con­silier comunal Oceanu de a nu se vinde oase fără carne. De fapt d. Oceanu a cerut nu să se vândă carne fără oase, cum rău­ intenționat s’a răspân­dit zvonul, ci anume ca măce­larii detailiști, atât cei din ba­ie, cât și cei cu măcelării parti­culare din oraș, să fie opriți de a adăuga la cântar bucăți de oase lipsite de carne, urmând a vinde clienților numai carnea cu oasele pe care le acoperă, așa cum o cumpără și măcelarii. Acesta­ e adevărul și măcelarii cinstiți nu au de ce se alarma. Administrația comunală are datoria de a interveni hotărâtor în această chestiune și a aplica fără rezerve toate măsurile ne­cesare pentru ostenirea cărnei. Interesele unor asociațiuni co­merciale nu pot primi și­ nu tre­buie să primeze interesele gene­rale. Gen în­etuljmilitar Am vorbit la timp despre ne­înțelegerile ivite în sânul profe­sorilor Universității din Capita­lă prin numirea ca rectori­ a d-lui I. Bogdan. Marți seara, profesorii facul­­tăței de drept urmau să se în­trunească spre a hotăra asupra transferării . d-lui prof. Toma Stelian de la catedra de drept comercial la cea de drept co­mercial comparat și mutarea d-lui prof. Misir de la Iași la București. La­­ ședință însă n’a venit nici un profesor al facultății de drept și au fost de față foarte puțini dintre membrii senatu­lui universitar. D. Dem. Negulescu, singurul profesor venit de la facultatea de drept, a trimis d-lui rector o comunicare prin care-i făcea cunoscut că corpul profesoral, socotindu-se ofensat, nu poate răspunde la convocarea făcută. * Pentru aseară au fost convo­cați profesorii facultăței de me­dicină cu Senatul universitar. Neîntrunindu-se însă numă­rul de membri cerut­ile, statute, nu s’a putut ține ședință. N. ui KARLSBAD Karlsbad, 27 Mai. In ultimele zile au mai sosit aci următorii vizitatori din Ro­mânia : București, d-nii Gh. Coșbuc, Pațac; d-na Fl. Stoicescu; d-na Săbăreanu; d. P. Calavrese; d. Danaricu cu soția; d-na Maria Th. Ionescu; d. Stănescu; Brăila; d. St. Albină și V. Ca­­vadia; Craiova; d. Max Haiduș­­ca; Calafat, d. Abr. Semo; Ploe­ști, d. I. Chițu, d. St. Antones­­cu cu d-na și fiica; Focșani, d. Leon Christofi; Tecuci, d. Hagi N. Costinescu cu soția; Roman, d. M. Bring; P.­Neamțu, d. Lu­­pu Tărcăoanu; Tg.­Neamț, d. M. Steni cu soția; Fălticeni, d. los. Last, Iași, d-na general Lambrino și d-na Eugenia Bal­­dovin. Botoșani; d-nii Fred. Costiner cu soția; Abr. Zaharia; M. Mos­­covici cu soția; d-na Lucia Gr. Ursianu; d-nii B. Spodheim; N. Chiriac, senator Jean Goilav; d-na Cath. Zamfirescu cu fiica; Tarmacist Serf­el; S. Schlesinger; N. Costiner; E. Vogel, etc. inspecția Principelui Jerßinanö la focșani Focșani, 30 Maiü La orele 2 noaptea a sosit în gara Focșani Principele Ferdi­nand rămânând în vagonul de dormit până la orele 8 dimineața când s’a scoborât fiind primit pe peronul gărei de reprezentanții autorităților civile și militare. D. general Culcer, comandantul corpului 3 de armată, a prezintat raportul garnizoanei, după care A­ Sa Regală s’a întreținut mai mult timp cu d. prefect Enibace și alte persoane. In urmă A. La s’a urcat în au­tomobil, îndreptându-se spre câm­pul de instrucție al garnizoanei, unde a trecut în revistă regimen­tul 11 de artilerie, care a dat o luptă cu regimentul Putna No. 10 și care l’a atacat în întăritu­­rile de lângă satul Golești. La ora 11 jum. s’a terminat lupta, după care a urmat critica, la care au luat parte d-nii ofițeri. Au vorbit d-nii col. Rozinschi,­ col. Vaitoianu și col. Palade. Cel din urmă a vorbit A. Sa Regală Prin­cipele Ferdinand, arătându-se mulțumit de felul cum s’a condus lupta. La ora 12 jum. A. Sa a mers la „Cercul militar“, unde a luat dejunul, împreună cu­ ofițerii ger­nerali și superiori. In tot timpul dejunului muzica reg. Putna a cântat. La ora 4, A. Sa va trece în inspecție reg. Putna No. 10. Orașul este frumos pavoazat. Diseară A. Sa Regală va pă­răsi garnizoana. . D-nii abonați cari cer schim­bări de adresă, sunt rugați cu in­sistență să bine-voiască a trimite administrației, odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este im­primată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se pu­tea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea zia­rului la noua adresă. NO MAR N 6 PACSIN! Serviciul Telegrafic AL ZIARULUI «UNIVERSUL» la Străinătate SCANDAL LA CURTEA RE­GALA DIN SERBIA Belgrad, 30. — Ziarele vorbesc despre un nou scandal petrecut la Curtea Re gală sârbească. Se spune că regele Petru a grațiat de curând spe un rău­făcă­tor, condamnat la 8 ani pușcărie, cu toate că ministrul justiției se o­­pusese la această grațiere. Condamnatul a făcut abia o jumătate de an din osânda ce i-o dăduse Curtea cu jurați și în timpul din urmă nu mai conte­­nta cu cererile de grațiere adre­sate ministrului de justiție și re­gelui. Câteva ziare spun că grațierea s-a făcut după intervenția prin­țului Gheorghe, care avea legă­turi cu pușcăriașul. Acesta, se zice, că ar fi falsificat mai multe polițe, cu cari apoi prințul Gheorghe incasa bani de la bănci și­­ particulari. O NOUA ISPRAVA A BANDI­ȚILOR DIN FRANȚA Paris. 30.—In spitalul din La­­riboisier a fost adus aseară de patru tineri un bărbat grav ră­nit, care după câteva minute a și murit. Cei patru inși lăsân­­du-i în spital s’au făcut îndată nevăzuți, fără a spune cine sunt și cine e muribundul. Poliția fă­când în grabă cercetări a con­statat că victima făcea parte dintr’o bandă de apași. El a fost omorât cu 4 gloanțe de revolver de tovarășii săi, fiindcă îi tră­dase. "• •**­• « Imediat au pornit in urmări­rea a­pașilor mai mulți agenți secreți ai poliției. Apașii fiind descoperiți au primit pe agenți cu focuri de revolver. S’a început o goană teribilă pe străzile orașului pentru prin­derea bandiților. La urmă venind in ajutor și alți polițiști, bandiții au fost sprinși și arestați. VIZITA PRIMULUI-MINISTRU FRANCEZ IN RUSIA Paris, .30. — Ziarul „Echo de Paris“ a informat că îndată după ce Camera franceză va lua vacanță, primul-ministru fran­cez Poincare va face pe bordul unui crucișător o călătorie în marea Nordului. D. Poincaré va sosi la 20 iulie st. n. la Krons­tadt, de unde se va duce la Țarskoie-Selo, unde va fi primit in audiență de țarul Rusiei. Primul-ministru francez va avea la Petersburg lungi consfă­tuiri cu primul-ministru rus Ko­­kovzev și ministrul de externe Sassonov precum și cu alți băr­bați politici ruși. Acestei vizite i se atribue o mare importanță politică. ATENTAT IN CONTRA UNUI DEPOZIT DE PRAF DE PUȘCA IN UNGARIA ' Budapesta. 30. — Telegramă lin Semiin : In contra depozitu­­li de praf de pușcă de azi s'a ncercat astă-noapte un atentat ,spre a-i arunca in aer. O senti­nelă, observând 6 necunoscuți apropiindu-se de depozit, i-a so­mat să se predea. Necunoscuții, văzându-se descoperiți, au tras asupra depozitului și asupra sentinelei mai multe focuri. luându-se alarma, postul de gardă a înconjurat depozitul și s’a pus în urmărirea atentatori­lor. Aceștia au dispărut însă în întuneric. Printr’o împrejurare fericită, depozitul de praf de pușcă n'a luat foc, cu toate că au pătruns înăuntru câteva gloanțe. COMUNICAT OFICIAL ASU­PRA AUDIENȚEI LA ÎM­PĂRAT Viena. 30. — Din însărcina­rea contelui Ștefan Tisza, vice­președintele Camerei ungare, Paul Beöthy a dat presei ur­mătorul comunicat oficial asu­pra rezultatului audienței la împărat: „Majestatea Sa monarh­al pri­mind în audiență pe președinte­le Camerei ungare și-a exprimat admirațiunea fată de curajul, și sacrificiul cu care contele Tisza a făcut să se voteze reforma mi­litară in Camera­ ungară. Majestatea Sa a felicitat pe președinte pentru ținuta sa dem­nă in Cameră, putând, să asigu­re astfel mersul regulat al lu­crărilor parlamentului“. LUPTA OPOZIȚIEI Budapesta. 30. — Guvernul și partidul național al muncii spe­ră că până la toamnă se va pa­cifica situația politică. Opoziția însă este hotărâtă ca ori­când­­ să înceapă lupta în contra actualului guvern și nu va înceta lupta până când con­tele Tisza nu-și va da demisia și nu se va retrage și actualul ca­binet Lukács. Opoziția va organiza în acest sens și o serie­­ de mari întruniri ACȚIUNEA FL­OTEI ITALIENE IN MAREA EGEE Roma, 30. — O escadră com­pusă din două cuirasate, un în­­crucișător și 9 torpiloare a ple­cat în marea Egee, sub coman­da contra-amiralului Ricciforca. Această escadră va lua parte la acțiunea In arh­ipeleagul tur­cesc. GREVA MUNCITORILOR DDN PORTUL LONDRA Londra. 30. — Agitația greviș­tilor ia proporții din ce în ce mai mari. Greviștii se dedau la fel de fel de excese. Lângă marele pod de le Do­ver s-a produs o sângeroasă în­­căerare intre greviști și poliție.Un mare număr de greviști și 6 polițiști au fost răniți. Ferestrele de la toate locuin­țele dimprejur au fost sparte de pietrele cu care greviștii arun­­cau asupra polițișilor. Greviștii au încercat să devas­teze și câteva prăvălii, fapt care a determinat poliția să închidă acele prăvălii. UN NOU MOTU PROPRIO AL PAPEI Milano, 30. — Ziarul „Corriere della Sera" anunță că papa pre­gătește un nou „motu proprio“ cu privire la disciplina în viața preoților. O CONFERINȚA PENTRU PACE Paris, 30. — Ziarul „Excelsior” este informat că guvernul francez continuă tratativele cu guvernul italian pentru ținerea unei con­ferințe internaționale în intere­sul păcei între Italia și Turcia. Evenimentele din Ungaria AUDIENȚA CONTELUI TISZA Viena. 30. — Contele Stefan Tisza, care a sosit aseară aici, a fost primit azi dimineață, la o­­rele 10 și VI, în audiență la Schönbrunn, de către împăratul Franz Iosif. întâi împăratul a primit pe contele Tisza, împreu­nă cu cei doui vice-președinți ai Camerei, apoi a primit pe con­tele Tisza singur. Audiența con­telui Tisza a durat o jumătate de oră. Vice-președintele Beöthy, care a primit pe reprezintanții pre­sei după audiență, a declarat următoarele: împăratul era bine dispus și ne-a primit în chip foarte cor­dial, întâi s’a întreținut cu noi toți, apoi l’a luat pe contele Tisza la o parte și a vorbit cu el. Despre cele ce s’au discutat în cursul audienței nu pot să spun nimic. Poate că mai târziu să se dea ceva publicităței, dar deo­camdată nu“. SOCIALIȘTII DIN VIENA ȘI TISZA Viena. 30. — Socialiștii de aici au­ ținut o mare întrunire de pro­testare contra dictaturii lui Tisza, în Camera ungară. Au participat ca la S000 de oameni. Oratorii au­ înfierat actele lui Tisza și și-au exprimat simpatia pentru proletariatul din Unga­ria. La urmă s'a votat o vioțiune in acest sens. publice în luna iulie în toate o­­rașele mari ale țarei. "Vice - președintele partidului kossuthist, Béla Mezössy, fost secretar de stat în guvernul Coa­liției, întrebat de un ziarist, s’a exprimat astfel asupra revizui­rea regulamentului Camerei : „Revizuirea regulamentului­ Camerei care a fost aprobată era de majoritatea guvernamentală nu are nici o valoare. Camera nu va putea lucra nici un minut cu acest regulament. E foarte natural că și noul regulament va putea fi pus în aplicare m­­­iliai cu ajutorul poliției și ar­matei. Suntem astfel în preajma u­­nor evenimente importante. Sau se va face schimbare în preșe­dinția Camerei sau parlamentul va trebui să fie disolvat. APROPIATA DEMISIE A CON­TELUI TISZA DIN PREȘEDIN­ȚIA CAMEREI Budapesta. 30. — Ziarele a­­nunță că contele Ștefan Tisza ișî va da demisia din postul de președinte al­­ Camerei. El va aștepta vre­o săptămână două până ce se va promulga legea militară și apoi se va retrage. eftâea TSo — Primăria Capitalei are dato­ria a lua urgente măsuri pentru oftenirea pâinei — Populațiunea Capitalei, mai ales cea mărginașe, se agită de câteva zile Văzând că, deși pre­țul fainei s’a eftinat cu circa 400 lei la vagon, brutarii mențin to­tuși prețurile extrem de uscate ale pâinei. E drept și necesar, într’ade­­văr, ca primăria, care în­ ulti­mul timp a luat în seamă cere­rea brutarilor, de a li se îngădui, scumpirea pâinei îndreptățită atunci de o urcare apreciabilă a prețului făinei, să se impună acum a cftins pâinea cu cel pu­țin 10 bani la kgr. l­a Ploești, atât Camera de comerț, cât și administrația co­munală, constatând scăderea prețului făine, au și­ luat mă­suri ca prețul pâinei să fie re­dus. Ce se va face aici ? Brutarii trebuie să înțeleagă că nu pot menține prețurile urcate de până acum, iar d. primar al Capitalei are obligațiunea a-și reaminti că scumpirea pâinei a fost admisă cu condițiunea—în primul rând ■— ca imediat ce făina se va eftini să fie eftinită și pâinea — ceia ce brutarii în­că n’au făcut. l ANUL XXX.—NO. 148.—VINURI 1 IUNIE 1912 Mam­a I­sa: Copoiul No. 1 I . îcu care toti cititorii aor participa l­a următoarele premii • 1000. Hsa mis­iei in aur împărțită în două premii a câte­­ 500 Ici fiecare premiu* O SILEBII de AXIR l compusă din 5 cocoșei, montată pe un lanț­ de aur„ compus din S bucăți. 1 Elegant necesar S“s *"* 1 Fructieră de alpaca veritabilă. 2 Geasornice I Ceasornic­e^~n­ue,al 1 Splendid Serviciu G Frunnin conținând: Pudră, Săpun «äSOIS și Cremă ,,FLORA“. 1 Coșuleț de trestie de mană. Nu uitați deci și cumpărați „UM node veți găsi impstant capcnn­­a poanele, până la 30 Iunie, în total 3 4 Lănțișoare de argint p. gât 2 Gem­ete de Baia 1Z? 1 Ceas de birou 3 frumoase oglinzi, pentru desert cu 1% cu* »ervirauito, montate pe un ele­­gant suport de metal argintat. 6 Geascamice Zzeâ?.’ pint~ l Flacon Apă de Golonia Parfüméria *Camelia» din Paris. ersnn" de mâine, Vineri, 1 Iunie 1912. »­­, urmând a strânge apoi zilnic cu­­cupoane. Inc­erea sesiunea Academiei — Proclamațiunea premiilor. — Citirea rapoartelor Sesiunea generală a Acade­miei Române s’a încheiat erî când s’au citit rapoartele privi­toare la premiile acordate. D. I. Negruzzi, președintele Academiei,proclam­ă pe premiații sesiunea, spunând ca,i s’a acordat premii la șase lucrări tipărite și unui manuscris. Constată cu pă­rere de râu că subiectele prezin­­tate pentru această sesiune n’au corespuns așteptărilor și speră că pe viitor lucrările ce se vor prezintă Academiei vor fi mai interesante. Exprimă premiaților felicitări­le Academiei, insistând în spe­cial asupra poetului P. Cerna și a aviatorului Aurel Vlaicu. D. Duiliu Zamfirescu, lipsind de la ședință, raportul privitor la premiarea poeziilor lui Cerna a fost citit de d. I. Bianu. Rapor­tul spune că poezile lui Cerna sunt o dovadă că generația tâ­nără își înalță sufletul spre fru­mos. Poeziile „Noapte“, „Șoap­te“ și „Plânsul lui Adam“ sunt cele mai remarcabile. Poetul Cerna a fost premiat cu premiul Adamachi de 3000 lei. D. /. Caragiani citește rapor­tul privitor la premiarea d-lui Eug. Dinese pentru „Tragediile" lui Sofocle traduse în versuri, și premiate cu 500 lei din pre­miul Adamachi. D. N. Quintescu a cetit rapor­tul privitor la premiarea d-lui Petre Mihăileanu pentru „Frag­mentele latine ale lui Philo­­menus și Philoginus", lucrare premiată cu 1000 lei din pre­miul Adamachi. D. I. Negruzzi a cetit raportul privitor la premierea d-lor P. Păltănea și Titu Dinu pentru „Satirele lui Horațiu, traduse din latinește în metrul original și însoțite de note explicative, lucrare premiată cu 500 lei din premiul Adamachi. D. Spiru C. Haret a cetit ra­portul privitor la premierea in­ginerului Aurel Vlaicu pentru „Aeroplanul Vlaicu“, lucrare premiată cu premiul Lazăr de 5000 lei. D. I. Bogdan a cetit raportul privitor la „Die auswärtigen Handelsbeziehungen der­­ Mol­dau in XIV, XV und XVI Jahr­hundert“ (Despre comerțul ex­terior al Moldovei în veacurile XIV, XV și XVI), — lucrare pre­miată cu premiul Hagi-Vasile de 5000 lei și datorită d-lui dr. I. Nistor, docent la Universita­tea din Viena. D. St. C. Hepites citește rapor­tul comisiunei (compusă din d-nii dr. V. Babeș, dr. C. I. Is­­trati și dr. G. Marinescu), privi­tor la „Studiul asupra pela­grei, în manuscris, datorit d-lor d-rn Aurel Babeș și V. Bu­­șilă, lucrare premiată cu­­ pre­miul Adamachi de 5000 lei. D. A. Sturdza citește raportul general privitor la lucrările a­­cestei sesiuni. Aduce omagii de recunoștință M. S. Regelui care a lucrat o jumătate de secol pentru propășirea Academiei. Prezența M. Sale la Academie a fost o adevărată sărbătoare. D. Sturdza dăruește apoi A­­cademiei trei cărți dintre care una de acum 100 ani. D. I. Negruzzi declară apoi se­siunea închisă. Leontin Iliescu. ♦ Epuinându-se numărul fes­tiv din Universal, apărat Dumi­nică, cu prilejul desvelirei sta­tuei lui Gaza la Iași, s’a retipă­rit și pus în vânzare ediția IÎ-a. Persoanele care doresc să aibă acest număr, să se adreseze d-lor depozitari, din întreaga țară, sau direct la administrația ziarului nostru. CONGRESUL Asociațiunii paprals a n­eiciisr in țară" — ZIUA II-a — Medicii congresiștî s’au întru­nit, era dimineață la orele 9 în noul local al asociației, din bu­levardul Elisabeta. După ce au vizitat localul, s’au dus la pala­tul de justiție, unde au fost pri­miți de d. dr. Nic. Minovici și au vizitat serviciul antropome­­tric. Apoi au vizitat „Institutul medico-legal“ unde d. dr. Mina Minovici a dat congresiștilor toate lămuririle necesare. De aci au vizitat abatorul Ca­pitalei, unde au fost întâmpi­nați de d. dr. veterinar Vasile Dinulescu, directorul abatoru­lui. Deschiderea ședinței La ora 3 d. a. ședința se des­chide sub președinția d-lui dr. Botescu, care salută venirea în mijlocul congresiștilor a d-lui dr. Bardescu. Mi-ar fi părut mai bine ca d. dr. Bardescu, care ne-a declarat că vine aci ca simplu membru al asociației, să fi venit în cali­tate de director al serviciului sanitar. Cuvântarea d-lui dr. Bardescu D. dr. Bardescu, directorul ge­neral al serviciului sanitar, mulțumind pentru salutările ce i se adresează, spune că a fost o datorie pentru d-sa să vina în mijlocul congresiștilor. Vine ca simplu membru, de­oarece în calitate de director al serviciu­lui sanitar n’a fost invitat. Una din dorințele mele de că­petenie a fost aceea de a vedea corpul medical într’o situație căt mai mulțumitoare cu putință. Adevărul e că adeseori a trebuit să fac ceea ce am putut, nu ceea ce am vrut. In calitate de medic și de membru al asociației, declar că vom­ fi totdeauna alături de d-voastră în lupta ce veți duce pentru îmbunătățirea situației medicilor. Cuvântarea d-lui dr. Botescu , dr. Botescu.­­ D. dr. Bar­descu a spus că nu poate vorbi azi în calitate de director gene­ral al serviciului sanitar, de­oa­rece n’a fost invitat în această calitate. Trebue să se știe însă că, nu de multă vreme, o delega­­țiune a asociațiunei care s’a prezintat d-lui Barbescu, n’a fost primită de d-sa. Congresul trecut al asociațiunea medicilor n’a avut altă menire de­cât de a arăta lumei nevoile corpului medical. Direcțiunea serviciului sani­tar s’a purtat prea vitreg cu me­dicii. Insă delegațiunea pe care d. dr. Bardescu a a voit s’o pri­mească a fost primită de d. mi­nistru de interne. Eu, repet, salut pe d. lr. Bar­descu, venit azi ca membru al asociației, și-l rog să intervină pe lângă d. director general al serviciului sanitar ca, mena­jând interesele și ale asociației și ale direcției, să facă să se a­­planeze acest incident. Telegrama de răspuns din partea M. Sale Regelui La depeșa trimisă de congre­­siști M. Sale Regelui, M. S. a bi­nevoit a răspunde următoarele : „M. S. Regele a primit cu plă­cere telegrama ce i-ați trimis in numele celui de al XVI-lea congres medical și mă însărci­nează a vă arăta tuturor viile. Sale mulțumiri pentru omagiile ce le-ați adus. General adjutant, MavrocordaV D. dr. Șaabner Tuduri dă ci­tire următoarei moțiuni : „Congresul al XVI-lea al aso­­ciațiunii generale a medicilor din țară ținându-se la două zi­le după dezvelirea statuei lui Cuza-Vodă, și având­ în vedere că școala de medicină a fost­ fundată de Cuza în 1862, medi­cii aduc prinosul lor de recu­noștință și respect memoriei marelui Domnitor“. * Se proclamă președinți de o­­noare ai celui de al 16-lea­ con­gres d-nn­ d-r. Babeș, Leonte și Bardescu. D. Mihalcea-Pitești a dat ci­­tire raportului asupra gestiunei financiare a asociației pe anul trecut. 1 Alegerea comitetului central Urmând să se facă alegerea comitetului central al asociațiu­­nii, d. dr. Botescu, președintele congresului, spune că n’a­u drept de vot decât membrii care sunt la curent cu plata cotiza­ției. 1 In această chestiune vorbesc d-nii d-r. Sion, Turbure, Lupu, Cazacu și Papagoga Se procedează la alegerea co­mitetului central al asociației. Se propun două liste, una în cap cu d. profesor dr. I. Cantacu­­zino și ala cu d. dr. colonel G. Andreescu. Au întrunit: D-ri. I. Cantacuzino, cu 148 voturi; Botescu 140, Drugescu 145, Leonte 144, Sion 138,­­col. Andreescu 134, Erdraich 11­9, Lupu 92, Burgh­el­ea­ 90, Țurca­­novici 85, Tnotescu 84, Turbure 84, Proca 83, Parhon 83, Stavres­­cu 83, Cazacu 82, Const. Popescu 81, Titu Dumitrescu 81, Tănă­­seanu 80, Babeș 80, Bruteanu 79 și Penescu 76. Pentru 3 locuri s’a declarat balotaj. Lista aceasta va fi proclama­tă aleasă în ședința de azi. Diferendul dintre Asociație și direcția sanitară La ordinea zilei fiind dezvol­tarea raportului d-lui dr. Zaha­ria Popescu asupra diferendului dintre directorul general al ser­viciului sanitar și asociația me­dicilor, mai mulți membri cer soaterea acestui raport de la or­dinea zilei. D. dr. Botescu, președintele congresului, exprimând regre­tele congresiștilor pentru împre­jurările cari au dat naștere acestui incident și pentru atitu­­dinea șovielnică a fostului co­mitet, trece peste această ches­tiune și dă cuvântul d-lui dr. Negrescu de la R.­Sărat, care dezvoltă chestiunea „Reformei legei sanitare actuale“. Reforma sanitară D. dr. Negrescu arată relele pe cari legea sanitară actuală nu le-a putut remedia, deși ea a fost făcută cu cele mai bune in­­tențiuni. Rolul agenților sani­tari e așa de anormal dezvoltat, în­cât populațiunea rurală a­­proape nu mai vine la medici. D. Negrescu a încheiat adu­când elogii d-lor profesori d-r. Cantacuzino și Sion pentru munca depusă pentru ridicarea corpului medical. 'Tot în chestiunea reformei legei sanitare actuale vorbește d. dr. Inotescu, care arată ne­­însemnata compensație ce se a­­cordă medicilor, cu toată mun­­ca grea ce li se cere. Situația a­­cestui corp și mai ales a celor de la sate, e mai de plâns decât a multor altele, mai ales în ca­zuri de epidemii. Salariile ce­ se plătesc diverselor categorii de medici sunt niște salarii cari nu se îngăduie să ducă o viață po­trivită cu situațiunea lor. Tre­bue să se dea o cât mai mare

Next