Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)
1912-07-01 / nr. 178
Banchetul din sala Bulevard in onoarea d-lui ministru Ermil Pangrat i, ministru Pangrati în mijlocul arhitecților, diplomați ai școalei din București, cari au organizat banchetul POLITICA EXTERNĂ a mult EPITULE DIN STAtELE UNITE Ambele partide și-au desemnat candidații pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc la 4 Noembrie. Republicanii întruniți în convenția de la Chicago au ales pe d-na Taft, actualul președinte iar democrații In convențiunea de la Baltimore au proclamat candidatura iirlui Woodrow Wilson, guvernorul statului Nev Jersey. Dar stabilirea acestor candidaturi s’a făcut după mult zbucium și va avea desigur, însemnate urmări. Intr’adevăr la republicani antagonismul dintre d-nii Roosevelt și Taft a și dus la desmembrarea partidului. Incidentele acestei lupte se cunosc, îndată după întoarcerea sa din centrul Africei C. Roosevelt a început să atace pe d. Taft pe care el îl ridicase la preșidenția republicei, acuzându-l că trădează idealurile partidului, că favorizează trusturile, că lasă corupția să pue stăpânire pe organele administrației și în genere că a ajuns să fie instrumentul docil al tuturor agenților electorali. Bineînțeles, d. Taft a răspuns și conflictul a luat repede, o întorsătură atât de acută și de violentă încât s’a putut cu drept cuvânt spune că rare ori nivelul luptelor politice s’a scoborât mai jos în marea republică americană. De altminteri d. Roosevelt nu s’a mulțumit să critice și deși fruntașii republicani se rostiseră înpotriva lui, el a căutat să impue partidului candidatura sa la prezidenția republicei. După o campanie electorală fără precedent el a reușit să aibă în convenția de la Chicago un număr de delegați cu puțin inferior aceluia al d-lui Taft și credea că va fi proclamat candidat fiindcă mulți din delegații d-lui Taft fuseseră aleși prin fraudă. Prevederile lui nu s’au îndeplinit însă; amicii d-luî Taft au izbutit să pue mâna pe biroul convențiunei și în loc să invalideze pe delegații actualului președinte ilegal aleși, au început cu un cinism admirabil să invalideze pe delegații d-lui Roosevelt. Orice protestări au fost zadarnice. La fiecare reclamație întemeiată partizanii d-lui Taft “răspundeau printr’o și mai strigătoare nedreptate. Așa încât în cele din urmă n’au rămas d-lui Roosevelt, decât două alternative , sau să se supue hotărârilor vădit arbitrare ale convențiunei, sau să plece din partid. După un conciliabul care a ținut o noapte întreagă și în mijlocul emoțîunei Obștești d. Roosevelt s’a hotărât să părăsească partidul republican care îl înălțase în două fantere la prima magistratură a țarei și pe care el l’a ilustrat atâta timp prin activitatea, personalitatea și popularitatea lui. Astăzi amicii d-lui Roosevelt muncesc ca să organizeze acest al treilea partid menit să fie un partid democratic înaintat și în August ei vor convoca un congres care va proclama în mod formal pe d. Roosevelt candidat la președinția republice! La democrați spărtura s’a putut înlătura și la sfârșitul convențiunei din Baltimore învingători și învinși s’au despărțit făgăduind solemn că vor susține cu sinceritate candidatura iHoT Wordson Wilson. Mulți factori au contribuit la menținerea unităței partidului. In primul rând situația partidului democratic. Numeroasele înfrângeri pe care acest partid le-a suferit de peste 10 ani, i-au creat în țară o situație de inferioritate așa de mare față de partidul republican încât toți și-au dat seama că o desmembrare ar însemna distrugerea însăși a partidului. Pe de altă parte ,J. Bryan care juca în convenția democratică rolul pe care d. Roosevelt îl jucase în convenția din Chicago, nu era nici destul de iubit de propriul său partid ca să poată aduna în jurul său ca d. Roosevelt un mare număr de partizani, nici destul de popular în țară ca să se poată gândi în mod serios la întemeierea unei dizidențe de sine stătătoare. Dar dacă partidul democratic a rămas unit dezbaterile convențiunei au arătat tuturor starea de desorganizare și de anarhie de idei în care se află. Erau față în față cinci candidați, dintre care doi, d. Champ Clark reprezintă curentul reacționar și d. Wordson Wilson curentul înaintat. Au trebuit, peste treizeci de scrutine pentru a se putea proclama ales unul din candidați și în cele din urmă d. Wilson a fost ales nu fiindcă democrații aveau adânca convingere că este pentru ei o datorie să se îndrepte spre stânga, dar fiindcă opinia publica le-a dictat din afară o asemenea atitudine.. Iar programul pe care l-au formulat este aproape o clipta a programului republican de care se deosebește numai prin câteva amănunte. Nici o idee nouă nici o directivă de idei, nici o demarcatiune precisă de principii nu-1 caracteriza. Din acest spectacol puțin înălțător mulți au dedus ca luptele politice din America au degenerat din lupte de idei în lupte de persoane. In aparență lucrurile par a sta astfel, fiindcă nici odată nu s’a vorbit mai mult de oameni și mai puțin de idei. Dar sub acesta lupte personale se ascunde, un fenomen social mai adânc și mai grav. Partidele politice din America nu mai corespund nici denumirelor nici intereselor societăței americane. Ca orice organisme fictive ele se prăbușesc și ca orice organisme ce se sfărâmă ele sfârșesc în vâltoarea, certurilor personale și a confuziilor de idei. Dar din acest mare proces de desagregare, de sub ruinele partidelor existente, va cși în Statele Unite o nouă viață politică. In locul unui partid republican pe jumătate reacționar și pe jumătate progresist, și în locul unui partid democratic care nu este nici democratic nici conservator, se vor ridica desigur partide care vor reprezenta deosebitele curente de idei și de interese, ce frământă societatea americană. Intemcerea partidului d-lui Roosevelt poate fi considerată ca începutul acestei evoluțiuni și de aceea oricine s’ar alege la Noembrie, actualele alegeri prezidențiale vor însemna o dată în istoria politică a marei democrații din nordul Americei. ?. G. D. Marele incendiu din Slobozia — Pagube de peste o jumatate milion — Slobozia, 29 iunie. Asta- ioapte, pe si orele 73 si jum., un mare incendiu a izbucnit in marele magazin Matei Marinescu, primarul orașului. Pagubele sunt peste o jumătate de milion. Când nă telegrafiez, orele 6 dimineața, focul, continuă cu furie.. Panica e de nedescris. Armata lucrează la localizarea incendiului. Colonelul Măldărescu, comandantul școalei de tragere, conduce operațiunile. Lipsa de pompieri face ca focul să ia proporții snart. La locul dezastrului au sosit prefectul județului, directorul prefec turei și comandantul jandarmilor. Focul continuă. Polițaiul Constantinescu a suferit câteva arsuri. S’a cerut, ajutorul pompierilor din Călărași. Onomastica regelui Serbiei Te-Denmal de la biserica Kalinderu — Eri, fiind onomastica regelui Petru al Serbiei, la ora 10 jum. dimineața s’a oficiat un 7>Deum la biserica Kalinderu din Capitală. Erau de față d-niî Titu Maiorescu, prim-ministru și ministru de externe; Ristici, ministrul Serbiei în Capitală; Carusso, ministrul Greciei, ministrul Patriei, 1. Kalinderu, aghiotantul regal Gragoski, 1. Trăsnea-Greceanu, ministru plenipotențiar și directorul protocolului din ministerul de externe, general Năsturel, căpitan Poenaru de la comandamentul cetățen București, inspectorul de poliție Leutașu și numeroase alte persoane. Asistau de asemenea foarte mulți membri ai coloniei sârbești. După serviciul divin, oficial, de preotul Nicodim de la biserica Kalinderu, de preotul coloniei bulgare din Capitală și de un diacon, d. Ristici, ministrul Serbiei, a fost felicitat, de toate persoanele oficiale cari erau de față. Pustiirile caldurilor în America Londra, 3,9. — Din New York se telegrafiază că în Statele Unite căldurile cresc mereu. Institutul meteorologic din Washington prevestește o și mai mare urcare a temperaturei Ele au fost la Neww York 10 cazuri de insolatie. » La Chicago au murit de insolatie 212 de persoane iar la Filadelfia 36. Se anunță cazuri mortale și din alte orașe. Spitalele sunt tipite de bolnavii de insolatie. In multe părți se simte foarte mult lipsa de apă. Din cauza secetei mari întreaga recoltă e amenințată sa fie distrusă. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 21 Iunie 1012 . Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiagiul : IN AUSTRO- UNGARIA Pacsail 395, Linz 130, Viena 111, Budapesta 313, Mohács 398, Semiin 302, Orșova 300. PUNEREA TEMELIEI HALEI DE PEȘTE DIN GALAȚI Galați, 29 Iunie Azi dimineață la pas plulli fundamentală a cladirei, care va servi ca hală serviciului pescăriilor din localitate. In vederea acestei solemnități la orele 9 a sosit în port, la cheiul pescăriilor, venind de la Brăila cu vaporul, d-niî ministru I. Lahovari și dr. Antipa, directorul serviciului pescăriilor din țară. Solemnitatea s-a desfășurat sub un pavilion anume construit în apropierea nouilor lucrări. Domniile lor au fost primiți de d-ni. Magi Anton, prefect de județ. T. Bădărău ajutor de primar, cum și de o delegație a consiliului comunal, G. Fernie președintele camerei și membrii acestei camere, contra-amiral Bărbieri, inspector al porturilor, C. Plesnilă, Fortunescu, Roll Orsa, L. Cantacuzino și N. Doiciu, deputați, M. Pacu, senator, comandor Grecescu, căpitanul portului, inginer Ionescu, șeful pescăriilor din Dobrogea etc. După sosirea d-lui ministru s-a oficiat un serviciu divin de către vicarul episcopiei împreună cu mai mulți preoți. Discursul d-lui dr. Antipa După terminarea serviciului divin, d. dr. Antipa, directorul pescăriilor Statului, a ținut o cuvântare, despre însemnătatea halei ce se construește. Ideea construirea acestei hale a fost preconizată de d-sa încă din 1895. Prin organizarea actuală se va face ca producția, peștelui să se mărească și implicit și consumatorii. Ocupându-se de scumpirea peștelui spune că e cauzată de exploatarea fără scrupul a unor speculanți. Continuând d- dr. Antipa, descrie în mod amănunțit felul cum va fi construită hala, cum și cantitatea de pește ce va depozita. Termină [UNK] mulțumind d-lui ministru pentru solicitudinea acordată serviciului pescăriilor. Discursul d-lui ministru Lahovari D. I. Lahovari, ministru spune că se bucură că are putința de a asista la solemnitatea de azi. Ocupându-se de scumpirea peștelui, spune că față cu străinătatea peștele se procură maieftin la noi în țară. Respinge acuzațiile ce s’au adus cum că scumpirea peștelui s’ar datora modului cum se administrează pescăriile la noi în țară. Vorbește de importanta clădire ce se construește, în special a îrigoriferelor, cari, spune că vor rezolva chestia scumpirea peștelui. Aduce elogii activitatea d-lui dr. Antipa, și termină urând viață ..îndelungată Al. R. Regelui, și prosperitate orașului Galați. Alte cuvântări D. T. Bădărău, ajutor de primar, spune, că dacă orașul Galați a avut epoca de decădere, din punct de vedere comercial, vădit lucru este că grație solicitudinea conducătorilor acestei țări, pe zi ce trece progresează sub raportul industrial. Ca o dovadă, de solicitudinea , ce se acordă orașului nostru, este însăși noua clădire, a căreia .piatră fundamentală se pune azi.iri numele orașului, exprimă calde mulțumiri d-lui ministru Lahovari. D. G. Fernic, președintele Camerei de comerț spune că prin opera de azi se stabilește în Galați o parte din comerțul pescăriei, pe baze temeinice, științifice și moderne, ceea ce va aduce o mare înlesnire comerțului de pescărie și o siguranță pentru higiena populației și o desvoltare industrializărei peștelui. In numele comercianților gălățeni d-sa exprimă d-lui ministru Lahovari, sentimente de mulțumiri și recunoștință. Se subscrie actul de fundație, urmează o mică gustare, după care d-nii ministru și dr. Antipa luându-și rămas bun de la asistență, pleacă în escursiune cu vaporul pescăriei, spre Filipoiu. PATROHUI. bat. 4 vânători dint Sinaia Sinaia, 29 Iunie Azi, Sf. Petru și Pavel, fiind patronul bat. 4 de vânători din localitate, această zi s’a sărbătorit cu o deosebită ceremonie pe platoul de instrucție, în prezența unui numeros public invitat special. La ora 4 s’a deschis serbarea oficiindu-se un Te-Deum, după care s’a ținut o cuvântare ocazională. Au urmat apoi coruri, recitări, gimnastică la aparate, lupte franceze, alergări de întrecere, jocuri naționale, trageri reduse în țintă, etc. La ora 6 serbarea s’a sfârșit B-nii miniștri lahovari și Nenițescu la grăila Brăila, 29 iunie D-nii miniștri Nenițescu și Lahovari au sosit azi dimineață în localitate, fiind întâmpinați de d. inginer Dumitrescu, administratorul pescăriilor, cu care au continuat apoi drumul la Galați. După amiazi, d-nii miniștri au trecut pe iahtul „Principele Niculae" spre cherhanalele de la Filipoiu. Imanigurarea liniei ferate Drăgănești-Videle Pentru ziua de Luni, 2 Iulie, s’a hotărât să se dea în circulație porțiunea de linie Drăgănești-Videle, care completează porțiunea de linie construită de la Giurgiu la Drăgănești (Vlașca). Această linie este menită a avea mare importanță în viitor, mai ales când se va face legătură cu proiectata linie directă Craiova-București. La inaugurare va participa d. Ermil Pangrati, ministrul luncrărilor publice. Cu un tren special invitații vor pleca Luni, la ora 7.40, din gara Filaret, și vor fi la canalul liniei la Videle la ora 12 și un sfert. Răzvrătirea din Albania Salonic, 29. — Cetele de albanezi răsculați, s’au concentrat în regiunea între Fermvorie și Prizrend, unde așteaptă hotărâtă o luptă desnădăjduită contra armatei trimisă pentru imprăștiarea lor. Prinzând de veste, garnizona din Veskueli, a trimis trupe cu un tren special contra lor. Lângă localitatea Rakova o mare ceată de amanți s-a ciocnit cu zece batalioane trimise contra lor. Soldații au fost bătuți și respinși de amanți. Din Macedonia Monastir, 19 Iunie In ziua de 16 Iunie a. c. a avut loc festivitatea de încheeere a anului școlar la școala normală de fete d lin acest oraș. Deși era o zi de lucru și timpul amenința cu ploaia, totuși un public destul de numeros a ținut să fie față la serbare. După sosirea d-lui consul al României și a directorului instrucțiunei publice al vilaetului, s’a început serbarea cu marșul național turc „Ordu“ cântat de corul școalei, și apoi s’a succedat, rând pe rând toate numerile din program. Cu această ocaziune s’a mai dovedit încă odată că d-na Elena, Pocletaru, directoarea școalei, posedă toate calitățile cerute unei bune profesoare și unei bune directoare. D-sa n’a cruțat nici muncă, nici cheluială pentru ca serbarea să aibă o reușită strălucită. Piesa franceză „La dernière Fée" jucată de elevele școalei sub conducerea d-nei Pocletaru, a reușit atât de bine, încât persoanele străine cari au asistat și cari cunosc foarte bine limba franceză, a fi felicitat de d-na Pocletaru și de modul frumos cum s’afi exprimat elevele în limba franceză și de modul cum afi interpretat rolurile. Elevele Nicolescu, Muzica Eudoxia, Catana Galatea, Erco Victoria, Prici Paraschiva, Musa Victoria și Xitta Maria, afi interpretat așa de bine rolurile lor și cât te credeai în fața unor artiste de profesiune. In ce privește bucățile de muzică executate de corul școalei normale, sub conducerea d-lui M. Pocletaru, maestrul acelei școli, care a dat dovezi de aptitudini artistice și cu ocazia concertului din iarna trecută, a fi fost executate cu atâta fineță și artă, încât nu voi reproduce aci decât aprecierile făcute de oameni specialiști. D-na de Hale, soția d-lui consul al Austriei, o foarte bună pianistă; d. Th. Nedelcof, consulul Bulgariei, un foarte firi cunoscător al muzicei; d. Edin Szeicerc, directorul băncei Salonic, un virtuos pianist; d. G. G. Ionescu consul al României și alții,după ce aplaudau cu frenezie fiecare bucată, au felicitat călduros pe d. Pocletaru pentru alegerea bucăților și pentru fiii eța cu care au fost nuanțate și interpretate toate bucățile executate de eleve. Tot în acea zi a avut loc și festivitatea școalelor primare. Reușita acestei producțiuni a fost atât de satisfăcătoare, încât nu putem a nu aduce elogii directorilor și institutorilor respectivi. Piesele: „Muzicantul“ și „O șezătoare la țară“ au dovedit că d-niî institutori respectivi au muncit în destul, pentru care le aducem felicitările noastre. Un spectator Congresul socialist Ziua l-a ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Cuvântarea delegatului sâit Eri, înainte de amiazi, în Capitală desbaterile celui de-al Il-lea congres al partidului social-democrat și al mișcării sindicaliste din țară. »Ședințele se țin în Sala imperială la Opler. Delegații străini Pe lângă delegații organizațiunilor socialiste și sindicale din țară iau parte la desbatere d-niî Grigorovicî, delegatul, social-democrației din Austria, Turovicî, delegatul social-democrațieî din Serbia, Dimitroff și Alexandroff, delegații organizațiunilor socialiste bulgare și Bruttinger, secretarul partidului social-democrat din Ungaria. E multă animație. Scrisoarea „Internaționalei" din Bruxelles la ora 10 dim., d. I. C. Frimu declarând congresul deschis, salută pe delegați în numele partidului social-democrat și le urează o conlucrare rodnică întru atingerea scopului urmărit. Citește după aceea următoarea scrisoare primită din partea „Internaționalei“ de la Bruxelles : „Am primit scrisoarea dv. „prin care îmi anunțați congresul. Văzând importanta ordine „de zi, aș fi voit să asist la desbateri, dar situația actuală din Belgia și sesiunea parlamentară, care se va deschide la 9 iulie — sesiune care va avea un „rezultat capital pentru partidul „nostru,— se opun absolut la „plecarea mea. „Vă facem cele mai bune u„rărî, ca desbaterile voastre să fie fecunde și ca deciziile ce „veți lua să desvolte puterea „partidului nostru și să ajute „triumful final al socialismului“ (ss) Hoysmans Citește de asemeni scrisori și telegrame de bune urări din partea partidelor social-democrate din Ungaria, Germania, Austria, Bulgaria, Serbia, din partea partidului social-democrat ceh, etc. etc. Constituirea biuroului Propune apoi constituirea biuroulii congresului în modul următor: Președinte ‘ d. dr. C. Racovschy. Vice-președinți: d-mi .Toma Dragu și Ioan Iliescu; Secretari d-ni. Nicolau, C. C. Petrescu și Spătaru. Biuroul e ales prin aclamațiune. In locul d-lui Iliescu e însă ales ca vice-președinte d. C. Ionescu-Ploești. Alocuțiunea d-lui dr. Racovski D. dr. Racovschy, trecând să prezideze congresul,salută în primul rând pe delegații partidelor social-democrate din Serbia și Bulgaria și vorbește despre însemnătatea conlucrării partidelor social-democrate din România și Peninsula Balcanică pentru atingerea scopului comun ce urmăresc. Salută pe d. Grigorovici, delegatul partidului social-democrat din Austria, ale cărui merite ca luptător socialist se reamintește. Vorbește mai departe despre însemnătatea precedentelor congrese socialiste și în raport cu aceasta despre deosebita însemnătate a congresului din anul acesta. D. Tuțovici, secretarul organizațiunilor socialiste din Serbia vorbește în limba sârbă. Vorbește cu multă căldură și-i foarte comunicativ. Parte dintre congresiști cunosc limba sârbă. D. dr. Racovski redă în românește această cuvântare. D. Tuțovici regretă că nu poate să se exprime în limba accesibilă tuturor congresiștilor și că nu poate să-și exprime toată bucuria ce simte de a se găsi în mijlocul lor. Continuând d-sa vorbește despre nevoia adâncă ce simte social-democrația sârbă de a răspândi credința internaționalistă. Prin desvoltarea acestei credințe mișcarea socialistă de acolo a făcut progrese însemnate, ceea ce caracterizează, mișcarea sârbă este unitatea. In sindicate și în mișcarea socialistă linia de directivă e precisă, existând o perfectă înțelegere între organizațiunile muncitorești și organizațiunea socialistă centrală, D-sa reamintește între altele că d-rul Racovski a fost primul delegat sârb la congresele internaționale, participând ca atare in 1904 la congresul socialist internațional de la Amsterdam. Cuvântarea delegatului bulgar D. Dismtroff delegatul partidului social-democrat bulgar, vorbește în limba bulgară. D. dr. Bacovschy explică de asemeni în românește cele spuse de orator. •" D. Dimitroff constată un fapt, cu toate că deși România și Bulgaria nu sunt despărțite decât prin Dunăre, nu se cunosc de ajuns. .Și în Bulgaria ca și în Serbia — spune d-sa mai departe, social-democrația au de luptat cu multe greutăți, dar mulțumită socialismului revoluționar și propagandei foarte întinse, bulgarii se pot lăuda cu izbânzi mari. Dă în această privință amănunte numeroase, făcând în acelaș timp un istoric al mișcărei socialiste bulgare. D-sa insistă cu acest prilej asupra necesitatea unor mai strânse legături între socialiștii români și cei din Balcani. România și statele balcanice a fi servit până acum împotriva propriilor lor interese, politica statelor mari înconjurătoare, cari n’au altând decât acela de a pregăti împărțirea lor. Proletariatului putându-se ridica la sentimente mai nobile trebuie sa caute a lupta pentru crearea unei republici federative a Statelor mici din Balcani. Terminând urează deplină isbândă luptei ce are de dus social-democrația română. Verificarea mandatelor delegaților Trecându-se la ordinea de zi, se alege o comisiune compusă din d-nii I. Moscovici, Apostol Niculescu și N. Georgescu din partea organizațiunilor centrale: Marinescu-Brăila și Mănescu Ploești pentru verificarea și validarea mandatelor delegaților din provincie. Fixarea ordinei de zi După aceia se votează un regulament de ordine al congresului, stabilindu-se să se acorde cuvântul raportorilor pentru expunerea chestiunilor, asupra cărora nu a referi, câte o oră, participanților la discuție câte 10 minute, cu dreptul de a avea cuvântul asupra unei chestiuni de două ori. In urmă, președintele congresului propune stabilirea ordinei de zi definitive. In primul rând propune ca darea de seamă asupra, activitatea partidului social democrat, darea de seamă asupra mișcărei sindicaliste, chestiunea reorganizăm, chestiunea presei și a editurei să se contorpească formând o singură chestiune, pentru ca discuțiunea să se poată urma, în general asupra lor. După o lungă discuțiune, propunerea e admisă. * Asupra primei chestiuni fixate prin ordinea de zi și asupra tacticei mișcărei, discuțiunea urmează după amiazi. Asupra legei meseriilor se va discuta azi, înainte de amiazi, iar după amiazi se va lua în discuție chestiunea votului universal. Totdeodată se vor face dările de seamă asupra congreselor, socialiste internaționale de la Kopenhaga și Budapesta. In ceea ce privește chestiunea eienirea traiului a cărei discuțiune o cer cu inzistență unul dintre congresiști, se decide prin vot ca pentru această chestiune și pentru altele, necuprinse în ordinea de zi, cum sunt chestiunea repauzului duminical, a cooperativelor, a expulzărilor etc., să se institue o comisiune specială cu însărcinarea de a redacta rezoluțiuni necesare, rămânând ca aceste rezoluțiuni să fie votate fără discuțiune. Ședința se ridică la ora 12 jumătate. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZI E. dr. Baconschy deschide ședința la ora 3 d. a. Comisiunea instituită pentru verificarea mandatelor delegaților își depune raportul. S’au validat mandatele a 64 delegați ai sindicatelor și a 16 delegați ai cluburilor social-democrate din provincie. S’au invalidat 20 mandate. După o lungă discuție, marscriul comniginifier ~~ In precedentele congrese spune d-sa — s’au pus bazele teoretice ale mișcărei socialiste. Astăzi trebuie să se discute asupra unor scopuri practice și asupra mijloacelor de realizare. Mișcarea socialistă din România a trăit și va trăi pentru că ea corespunde unor nevoi adânci ale vieței economice și politice din țara aceasta. Terminând dă cuvântul d-lui Grigorovicî, delegatul partidului social-democrat austriac. Cuvântarea delegatului austriac D. Grigorovicî spune că a venit în mijlocul muncitorilor socialiști din țara noastră într-un timp semnificativ, acum când au între ei pe d-rul Rakowski, acum când începe pentru mișcarea socialistă de aici o eră nouă. Salută pe congresiști în numele partidului social-austriac și totdeodată în acel al partidului social-democrat român din Bucovina, înainte de a da cuvântul d-luî Țuțovici, delegatul social-democrației sârbe, președintele congresului propune și congresul admite a se trimite o telegramă de felicitare d-lui Adler. 3-rul Racovsky