Universul, iulie 1912 (Anul 30, nr. 178-208)

1912-07-01 / nr. 178

Banchetul din sala Bulevard in onoarea d-lui ministru Ermil Pangrat­ i, ministru Pangrati în mijlocul arh­itecților, diplomați ai școalei din București, cari au­ organizat banchetul POLITICA EXTERNĂ a mu­lt EPITULE DIN STAtELE­ UNITE Ambele partide și-au­ desem­nat candidații pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc la 4 Noem­brie. Republicanii în­truniți în convenția de la Chi­cago au­­ ales pe d-na Taft, ac­tualul președinte iar democrații In convențiunea de la Baltimo­re au proclamat candidatura iirlui Woodrow Wilson, guver­­norul statului Ne­v­ Jersey. Dar stabilirea acestor candidaturi s’a făcut după mult zbucium și va avea desigur, însemnate ur­mări. Intr’adevăr la republicani an­tagonismul dintre d-nii Roose­velt și Taft a și dus la desmem­­brarea partidului. Incidentele a­­cestei lupte se cunosc, îndată după întoarcerea sa din centrul Africei C. Roosevelt a început să atace pe d. Taft pe care el îl ridicase la preșidenția repu­­blicei, acuzându-l că trădează idealurile partidului, că favori­zează trusturile, că lasă corupția să pue stăpânire pe organele administrației și în genere că a ajuns să fie instrumentul docil al tuturor agenților electorali. Bine­înțeles, d. Taft a răspuns și conflictul a luat repede, o întor­sătură atât de acută și de vio­lentă încât s’a putut cu drept cuvânt spune că rare ori nive­lul luptelor politice s’a scoborât mai jos în marea republică a­­mericană. De altminteri d. Roo­sevelt nu s’a mulțumit să critice și deși fruntașii republicani se rostiseră în­potriva lui, el a căutat să impue partidului can­didatura sa la prezidenția repu­blicei. După o campanie electo­rală fără precedent el a reușit să aibă în convenția de la Chi­cago un număr de delegați cu puțin inferior aceluia al d-lui Taft și credea că va fi procla­mat candidat fiindcă mulți din delegații d-lui Taft fuseseră a­­leși prin fraudă. Prevederile lui nu s’au îndeplinit însă; amicii d-luî Taft au izbutit să pue mâ­na pe biroul convențiunei și în loc să invalideze pe delegații ac­tualului președinte ilegal aleși, au­ început cu un cinism admi­rabil să invalideze pe delegații d-lui Roosevelt. Ori­ce protes­tări au fost zadarnice. La fie­care reclamație întemeiată par­tizanii d-lui Taft “răspundeau printr’o și mai strigătoare ne­dreptate. Așa încât în cele din urmă n’au rămas d-lui Roose­velt, decât două alternative , sau să se supue hotărârilor vădit ar­bitrare ale convențiunei, sau să plece din partid. După un con­ciliabul care a ținut o noapte în­treagă și în mijlocul emoțîunei Obștești d. Roosevelt s’a hotărât să părăsească partidul republi­can care îl înălțase în două fan­tere la prima magistratură a țarei și pe care el l’a ilustrat a­­tâta timp prin activitatea, perso­nalitatea și popularitatea lui. As­tăzi amicii d-lui Roosevelt mun­cesc ca să organizeze acest al treilea partid menit să fie un partid democratic înaintat și în August ei vor convoca un con­gres care va proclama în mod formal pe d. Roosevelt candidat la președinția republice! La democrați spărtura s’a­ pu­tut înlătura și la sfârșitul con­­vențiunei din Baltimore învin­gători și învinși s’au despărțit făgăduind solemn că vor susți­ne cu sinceritate candidatura iHoT Wordson Wilson. Mulți factori au contribuit la men­ținerea unit­ăței partidului. In primul rând situația partidului democratic. Numeroasele în­frângeri pe care acest partid le-a suferit de peste 10 ani, i-au creat în țară o situație de inferiori­tate așa de mare față de par­tidul republican încât toți și-au dat­ seama că o desm­embrare ar însemna distrugerea însăși a partidului. Pe de altă parte ,J. Bryan care juca în convenția democratică rolul pe care d. Roo­sevelt îl jucase în convenția din Chicago, nu era nici destul de iubit de propriul său partid ca să poată aduna în jurul său ca d. Roosevelt un mare număr de partizani, nici destul de popu­lar în țară ca să se poată gândi în mod serios la întemeierea­ u­­nei dizidențe de sine stătătoare. Dar dacă partidul democratic a rămas unit dezbaterile con­­vențiunei au arătat tuturor sta­rea de desorganizare și de a­narhie de idei în care se află. Erau față în față cinci candi­dați, dintre care doi, d. Champ Clark reprezintă curentul reac­ționar și d. Wordson Wilson cu­rentul înaintat. Au trebuit, pes­te treizeci de scrutine pentru a se putea proclama ales unul din candidați și în cele din urmă d. Wilson a fost­ ales nu fiindcă democrații aveau adânca con­vingere că este pentru ei o dato­rie să­ se îndrepte spre stânga, dar fiindcă opinia publica le-a dictat din afară o asemenea a­­tit­udine.. Iar programul pe care l-au formulat este aproape o cl­­ipta a programului republican de care se­­ deosebește numai prin cât­e­va amănunte. Nici o idee nouă nici­ o directivă de i­­dei, nici o demarcatiune preci­să de principii nu-1 caracteriza. Din acest spectacol puțin înăl­țător mulți au dedus ca lupte­le politice din America au dege­nerat din lupte de idei în lupte de persoane. In aparență lucru­rile par a sta astfel, fiindcă nici odată nu s’a vorbit mai mult de oameni și mai puțin de­­ i­­dei. Dar sub acesta lupte per­sonale se ascunde, un fenomen social mai adânc și mai grav. Partidele politice din America nu mai corespund nici denumi­re­­lor nici intereselor soc­ietă­­ței americane. Ca orice organis­me fictive ele se prăbușesc și ca orice organisme ce se sfărâmă ele sfârșesc în vâltoarea, certu­rilor personale și a confuziilor de idei. Dar din acest mare pro­ces de desagregare, de sub rui­nele partidelor existente, va cși în Statele­ Unit­e o nouă viață po­litică. In locul unui partid re­publican pe jumătate reacțio­nar și pe jumătate progresist, și în locul unui partid democratic care nu este nici democratic nici conservator, se vor ridica desi­gur partide care vor reprezen­ta deosebitele curente de idei și de interese, ce frământă socie­tatea americană. Intemcerea partidului d-lui Roosevelt poate fi considerată ca începutul aces­tei evoluțiuni și de aceea ori­cine s’ar alege la Noembrie, ac­tualele alegeri prezidențiale vor însemna o dată în istoria poli­tică a marei democrații din nor­dul Americei. ?. G. D. Marele incendiu din Slobozia — Pagube de peste o juma­ta­te milion — Slobozia, 29 iunie. Asta- ioapte, pe si orele 73 si jum., un mare incendiu a izbuc­nit in marele magazin Matei Marine­scu, primarul­ orașului. Pagubele sunt peste o jumă­tate de milion. Când nă telegrafiez, orele 6 dimineața, focul, continuă cu furie.. Panica e­ de nedescris. Ar­mata lucrează la localizarea in­cendiului. Colonelul Măldăres­­cu, comandantul școalei de tra­gere, conduce operațiunile. L­ipsa de pompieri face ca focul să ia proporții snart. La locul dezastrului au­ sosit prefectul județului, directorul prefec turei și comandantul jan­darmilor. Focul continuă. Polițaiul Constantinescu a suferit câteva arsuri. S’a­ cerut, ajutorul pompierilor din Călărași. Onomastica regelui Serbiei Te-Denmal de la biserica Kalinderu — Eri, fiind onomastica regelui Petru al Serbiei, la ora 10 jum. dimineața s’a oficiat un 7>­­Deum la biserica Kalinderu din Capitală. Erau de față d-niî Titu Maio­­rescu­, pri­m-minist­ru și ministru de externe; Rist­ici, ministrul Serbiei în Capitală; Carusso, ministrul Greciei, ministrul Pat­­riei, 1. Kalinderu, aghiotantul regal Gragoski, 1. Trăsnea-Gre­­ce­anu, ministru plenipotențiar și directorul protocolului din ministerul de externe, general Năsturel, căpitan Poenaru de la comandamentul cetățen Bucu­rești, inspectorul de poliție Leu­­tașu și numeroase alte persoane. Asistau de asemenea foarte mulți membri ai coloniei sâr­bești. După ser­viciul divin, oficial, de preotul Nicodim de la bise­rica Kalinderu, de preotul colo­niei bulgare din Capitală și de un dia­con, d. Ristici, ministrul Serbiei, a fost felicitat, de toate persoanele oficiale cari erau de față. Pustiirile caldurilor în America Londra, 3,9. — Din New­ York se telegrafiază că în Statele­ U­­nite căldurile cresc mereu. Institutul meteorologic din Washington prevestește o și mai mare urcare a temperaturei Ele au fost la Neww­ York 10 cazuri de insolatie. » La Chicago au murit de inso­­latie 212 de persoane iar la Fi­­ladelfia 36. Se anunță cazuri mortale și din alte orașe. Spitalele sunt tipite de bol­navii de insolatie. In multe părți se simte foarte mult lipsa de apă. Din cauza secetei mari în­treaga recoltă e amenințată sa fie distrusă. Cota apelor Dunărei Pe ziua de 21­ Iunie 1012 . Apele au următoarele cote în centimetri în raport cu etiagiul : IN AUSTRO- UN­GARIA Pacsa­il 395, Linz 130, Viena 111, Budapesta 313, Mohács 398, Sem­iin 302, Orșova 300. PUNEREA TEMELIEI HALEI DE PEȘTE DIN GALAȚI Galați, 29 Iunie Azi dimineață la pas plulli fundamentală a clad­irei, care va servi ca hală serviciului pes­căriilor din localitate. In vederea acestei solemnități la orele 9 a sosit în port, la che­iul pescăriilor, venind de la­ Bră­ila cu vaporul, d-niî ministru I. Lahovari și dr. Antipa, directo­rul serviciului pescăriilor din țară. Solemnitatea s-a desfășurat sub un pavilion anume construit în apropierea nouilor lucrări. Domniile lor au fost primiți de d-ni. Magi Anton, prefect de județ. T. Bădărău ajutor de pri­mar, cum și de o delegație a consiliului comunal, G. Fernie președintele camerei și mem­brii acestei camere, contra-ami­­ral Bărbieri, inspector al portu­rilor, C. Plesnilă, Fortunescu, Roll­ Orsa, L. Cantacuzino și N. Doiciu, deputați, M. Pacu, sena­tor, comandor Grecescu, căpita­nul portului, inginer Ionescu, șeful pescăriilor din Dobrogea etc. După sosirea d-lui ministru s-a oficiat un serviciu divin de către vicarul episcopiei împreu­nă cu mai mulți preoți. Discursul d-lui dr. Antipa După terminarea serviciului divin, d. dr. Antipa, directorul pescăriilor Statului, a ținut o cuvântare, despre însemnătatea halei ce se construește. Ideea construirea acestei hale a fost preconizată de d-sa încă din 1895. Prin organizarea actuală se va face ca producția, peștelui să se mărească și implicit și con­sumatorii. Ocupându-se de scumpirea peștelui spune că e cauzată de exploatarea fără scrupul a unor speculanți. Continuând d- dr. Antipa, des­crie în mod amănunțit felul cum va fi construită hala, cum și cantitatea de pește ce va de­pozita. Termină­­ [UNK] mulțumind d-lui mi­nistru pentru solicitudinea a­­cordată serviciului pescăriilor. Discursul d-lui ministru Laho­vari D. I. Lahovari, ministru spu­ne că se bucură că are putința de a asista la solemnitatea de azi. Ocupându-se de scumpirea peștelui, spune că față cu străi­nătatea peștele se procură mai­eftin la noi în țară. Respinge acuzațiile ce s’au a­­dus cum că scumpirea peștelui s’ar datora modului cum se ad­ministrează pescăriile la noi în țară. Vorbește de importanta clă­dire­ ce se construește, în spe­cial a îrigori­ferelor, cari, spune că vor rezolva chestia scumpi­rea peștelui. Aduce elogii activi­tatea d-lui dr. Antipa, și termină urând viață ..îndelungată Al. R. Regelui, și prosperitate orașului Galați. Alte cuvântări D. T. Bădărău, ajutor de pri­mar, spune, că dacă orașul Ga­lați a avut epoca de decădere, din punct de vedere comercial, vădit lucru este că grație solici­tudinea conducătorilor acestei țări, pe zi ce trece progresează su­b raportul industrial. Ca o dovadă, de solicitudinea , ce se acordă orașului nostru, es­­­­te însăși­­ noua clădire, a­­ căreia­­ .piatră fundamentală se pune azi.iri numele orașului, exprimă calde mulțumiri d-lui ministru Lahovari. D. G. Fernic, președintele Ca­merei de comerț spune că prin opera de azi se stabilește în Ga­lați o parte din comerțul pescăriei, pe baze temeinice, științifice și moderne, ceea ce va aduce o mare înlesnire comerțu­lui de pescărie și o siguranță­ pentru higiena populației și o desvoltare industrializărei peș­telui. In numele comercianților gă­­lățeni d-sa exprimă d-lui minis­tru Lahovari, sentimente de mulțumiri și recunoștință. Se subscrie actul de fundație, urmează o mică gustare, după care d-nii ministru și dr. Antipa luându-și rămas bun de la asis­tență, pleacă în escursiune cu vaporul pescăriei, spre Filipoiu. PATROHUI. bat. 4 vână­tori dint Sinaia Sinaia, 29 Iunie Azi, Sf. Petru și Pavel, fiind patronul bat. 4 de vânători din local­itate, această zi s’a sărbă­torit cu­ o deosebită ceremonie pe platoul de instrucție, în pre­zența unui numeros public invi­tat special. La ora 4 s’a deschis serbarea oficiindu-se un Te-Deum, după care s’a ținut o cuvântare ocazi­onală. Au urmat apoi coruri, recitări, gimnastică la aparate, lupte franceze, alergări de­­ întrecere, jocuri naționale, trageri reduse în țintă, etc. La ora 6 serbarea s’a sfârșit B-nii miniștri lahovari și N­enițescu la grăila Brăila, 29 iunie D-nii miniștri Nenițescu și Lahovari au sosit azi dimineață în localitate, fiind întâmpinați de d. inginer Dumitrescu, admi­nistratorul pescăriilor, cu care au continuat apoi drumul la Galați. După ami­azi, d-nii miniștri au­ trecut pe iah­tul „Principele Niculae" spre cherhanalele de la Filipoiu. Imanigurarea liniei ferate Drăgănești-Videle Pentru ziua de Luni, 2 Iulie, s’a hotărât să se dea în circula­ție porțiunea de linie Drăgă­­nești-Videle, care completează porțiunea de linie­ construită de la Giurgiu la Drăgăne­ști (Vlaș­­ca). Această linie este menită a a­­vea mare importanță în viitor, mai ales când se va face legă­tură cu proiectata linie directă Craiova-Bucu­rești. La inaugurare va participa d. Ermil Pangrati, ministrul lun­crărilor publice. Cu un tren special invitații vor pleca Luni, la ora 7.40, din gara Filaret, și­­ vor fi la canalul liniei la Videle la ora 12 și un sfert. Răzvrătirea d­in Albania Salonic, 29. — Cetele de alba­nezi răsculați, s’au concentrat în regiunea între Fermvorie și Prizrend, unde așteaptă hotă­râtă o luptă desnădăjduită con­tra armatei trimisă pentru im­­prăștiarea lor. Prinzând de veste, garnizona din Veskueli, a trimis trupe cu un tren special contra lor. Lângă localitatea Rakova o mare ceată de amanți s-a ciocnit cu zece batalioane trimise con­tra lor. Soldații au fost bătuți și respinși de amanți. Din Macedonia Monastir, 19 Iunie In­ ziua de 16 Iunie a. c. a avut loc festivitatea de încheeere a anului școlar la școala normală de fete d lin acest oraș. De­și era o zi de lucru și tim­pul amenința cu ploaia, totuși un public destul de numeros a ținut să fie față la serbare. După sosirea d-lui consul al României și a directorului in­­strucțiunei publice al vilaetului, s’a început serbarea cu marșul național turc „Ordu“ cântat de corul școalei, și apoi s’a succe­dat, rând pe rând toate numerile di­n program. Cu această ocaziune s’a mai dovedit încă odată că d-na E­­lena, Pocletaru, directoarea școa­­lei, posedă toate calitățile cerute unei bune profesoare și unei bu­ne directoare. D-sa n’a­ cruțat nici muncă, nici cheluia­lă pen­tru ca serbarea să aibă o reușită strălucită. Piesa franceză „La dernière Fée" jucată de elevele școalei sub conducerea d-nei Pocletaru, a reușit atât de bine, în­cât per­soanele străine cari au asistat și cari cunosc foarte bine limba franceză, a fi felicitat de d-na Po­cletaru și de modul frumos cum s’afi exprimat elevele în limba franceză și de modul cum afi interpretat rolurile. Elevele Nicolescu, Muzica Eu­­doxia, Catana Galatea, Erco Vic­toria, Prici Paraschiva, Musa Victoria și Xitta Maria, afi in­terpretat așa de bine rolurile lor și cât te credeai în fața unor ar­tiste de profesiune. In ce privește bucățile de mu­zică­­ executate de corul școalei normale, sub conducerea d-lui M. Pocletaru, maestrul acelei școli, care a dat dovezi de apti­tudini artistice și cu ocazia con­certului din iarna trecută, a fi fost executate cu atâta fineță și artă, în­cât nu voi reproduce aci de­cât aprecierile făcute de oa­­meni specialiști. D-na de Hale, soția­­ d-lui con­sul al Austriei, o foarte bună pianistă; d. Th. Nedelcof, consu­lul Bulgariei, un foarte firi cu­noscător al muzicei; d. Edin Szeicerc, directorul băncei Salo­nic, un virtuos pianist; d. G. G. Ionescu consul al României și alții,­­după ce aplaudau cu fre­nezie fiecare bucată, au felicitat călduros pe d. Pocletaru pentru alegerea bucăților și pentru fi­ii eța cu care au­ fost nuanțate și interpretate toate bucățile execu­tate de eleve. Tot­ în acea zi a avut loc și fes­tivitatea școalelor primare. Reu­șita acestei producțiuni a fost atât de satisfăcătoare, în­cât nu putem a nu­ aduce elogii directo­rilor și institutorilor respectivi. Piesele: „Muzicantul“ și „O șe­zătoare la țară“ au dovedit că d-niî institutori respectivi au muncit în destul, pentru care le aducem felicitările noastre. Un spectator Congresul socialist Ziua l-a ȘEDINȚA DE DIMINEAȚA Cuvântarea delegatului sâi­t Eri, înainte de amiazi, în Ca­pitală desbaterile celui de-al Il-lea congres al partidului so­cial-democrat­ și al mișcării sin­dicaliste din țară. »Ședințele se țin în Sala impe­rială la Opler. Delegații străini Pe lângă delegații organiza­­țiunilor socialiste și sindicale din țară iau parte la desbatere d-niî Grigorovicî, delegatul, so­­cial-democrației din Austria, Tu­­rovicî, delegatul social-democra­­țieî din Serbia, Dimitroff și A­­lexandroff, delegații organiza­­țiunilor socialiste bulgare și Bruttinger, secretarul partidului social-democrat din Ungaria. E­ multă animație. Scrisoarea „Internaționalei" din Bruxelles l­a ora 10 dim., d. I. C. Frim­u declarând congresul deschis, sa­lută pe delegați în numele parti­dului social-democrat și le urea­ză o conlucrare rodnică întru a­­tingerea scopului urmărit. Citește după aceea următoa­rea scrisoare primită din par­tea „Internaționalei“ de la Bru­xelles : „Am primit scrisoarea d­v. „prin care îmi anunțați congre­sul. Văzând importanta ordine „de zi, aș fi voit să asist la des­­bateri, dar situația actuală din­­ Belgia și sesiunea parlamenta­ră, care se va deschide la 9 iu­­­lie­ — sesiune care va­ avea un „rezultat capital pentru partidul „nostru,— se opun absolut la „plecarea mea. „Vă facem cele mai bune u­­„rărî, ca desbaterile voastre s­ă fie fecunde și ca deciziile ce „veți lua să desvolte puterea „partidului nostru și să­ ajute „triumful final al socialismului“ (ss) Hoysmans Citește de asemeni scrisori și telegrame de bune urări din partea partidelor social-demo­­crate din Ungaria, Germania, A­­ustria, Bulgaria, Serbia, din partea partidului social-demo­crat ceh, etc. etc. Constituirea biuroului Propune apoi constituirea bi­­uroulii congresului în modul următor: Președinte ‘ d. dr. C. Racovs­­chy. Vice-președinți: d-mi .Tom­a Dragu­ și Ioan Iliescu; Secretari d-ni. Nicolau, C. C. Petrescu și Spătaru. Biuroul e ales prin aclama­­țiune.­­ In locul d-lui Iliescu e însă ales ca vice-preșe­dinte d­. C. Io­­nescu-Ploești. Alocuțiunea d-lui dr. Racovski D. dr. Racovschy, trecând să prezideze congresul,­­salută în primul rând pe delegații parti­delor social-dem­ocrate din Ser­bia și Bulgaria și vorbește des­pre însemnătatea conlucrării partidelor social-dem­ocrate din România și Peninsula Balcani­că pentru atingerea scopului co­mun ce urmăresc. Salută pe d. Grigorovici, delegatul partidului social-democrat din Austria, ale cărui merite ca luptător socia­list se reamintește. Vorbește mai departe despre însemnătatea precedentelor con­grese socialiste și în raport cu aceasta despre deosebita însem­nătate a congresului din anul acesta. D. Tuțovici, secretarul organi­­zațiunilor socialiste din Serbia vorbește în limba sârbă. Vor­bește cu multă căldură și-i foar­te comunicativ. Parte dintre con­­gresiști cunosc limba sârbă. D. dr. Racovski­ redă în româ­nește această cuvântare. D. Tuțovici regretă că nu poa­te să se exprime­­ în limba acce­sibilă tuturor co­ngresiștilor și că nu poate să-și exprime toată bucuria ce simte de a se găsi în mijlocul lor. Continuând d-sa vorbește des­pre nevoia adâncă ce simte so­cial-democraț­ia sârbă de a răs­­pândi credința inte­rnaționalis­tă. Prin desvoltarea acestei cre­­dințe mișcarea socialistă de a­­colo a făcut progrese însemnate, ceea ce caracterizează, mișcarea sârbă este unitatea. In sindicate și în mișcarea socialistă linia de directivă e precisă, existând o perfectă înțelegere între organi­­zațiunil­e muncitorești și organi­zați­unea socialistă centrală, D-sa reamintește între altele că d-rul Racovski a fost primul delegat sârb la congresele inter­naționale, participând ca atare in 1904 la congresul socialist in­ternațional de la Amsterdam­. Cuvântarea delegatului bulgar D. Dismtroff delegatul parti­dului social-democrat bulgar, vorbește în limba bulgară. D. dr. Bacovsch­y explică de asemeni în românește cele spuse de ora­tor. •"­ D. Dimitroff constată un fapt, c­u toate că deși România și Bul­garia nu sunt despărțite de­cât prin Dunăre, nu se cunosc de ajuns. .Și în Bulgaria ca și în Serbia — spune d-sa mai departe, so­­cial-democrația au de luptat cu­ multe greutăți, dar mulțumită socialismului revoluționar și propagandei foarte întinse, bul­garii se pot lăuda cu izbânzi mari. Dă în această privință a­­mănunte numeroase, făcând în acelaș timp un istoric al mișcă­­rei socialiste bulgare. D-sa in­sistă cu acest prilej asupra­ ne­cesitatea unor mai strânse legă­­turi între socialiștii români și cei din Balcani. România și statele balcanice a fi servit până acum împotriva propriilor lor interese, politica statelor mari înconjurătoare, cari n’au al­tând de­cât­ acela de a pregăti împărțirea lor. Pro­letariatului putându-se ridica la sentimente mai nobile trebuie sa caute a lupta pentru crearea u­­nei republici federative a Sta­telor mici din Balcani. Termi­­nând urează deplină isbândă luptei ce are de dus social-demo­­craț­ia română. Verificarea mandatelor delega­ților Trecându-se la ordinea de zi, se alege o comisiune compusă din d-nii I. Moscovici, Apostol Niculescu și N. Georgescu din partea organizațiunilor centra­le: Marinescu-Brăila și Mănescu Ploești pentru verificarea și va­lidarea mandatelor delegaților din provincie. Fixarea ordinei de zi După aceia se votează un re­gulament de ordine al congresu­lui, stabilindu-se să se acorde cuvântul raportorilor pentru ex­punerea chestiunilor, asupra că­rora nu a referi, câte o oră, par­ticipanților la discuție câte 10 minute, cu dreptul de a avea cu­vântul asupra unei chestiuni de două ori. In urmă, președintele congre­sului propune stabilirea ordinei de zi definitive. In primul rând propune ca darea de seamă a­­supra, activitatea partidului so­cial democrat, darea de seamă asupra mișcărei sindicaliste, chestiunea reorganizăm­,­ ches­tiunea presei și a editurei să­­ se contorpe­ască formând o singu­ră chestiune, pentru ca discuțiu­­nea să se poată urma, în general asupra lor. După o lungă discuțiune, pro­punerea e admisă. * Asupra primei chestiuni fixa­te prin ordinea de zi și asupra tacticei mișcărei, discuțiunea urmează după amiazi. Asupra legei meseriilor se va discuta azi, înainte de amiazi, iar după amiazi se va lua în discuție chestiunea votului uni­versal. Totdeodată se vor face dările de seamă asupra congreselor, socialiste internaționale de la Kopenhaga și Budapesta. In ceea ce privește chestiunea ei­enirea traiului a cărei discu­țiune o cer cu inzistență unul dintre congresiști, se decide prin­ vot ca pentru această chestiune și pentru altele, necuprinse în ordinea de zi, cum sunt chestiu­nea repauzului duminical, a co­operativelor, a expulzărilor etc., să se institue o comisiune spe­cială cu însărcinarea de a re­dacta rezoluțiuni necesare, ră­mânând ca aceste rezoluțiuni să fie votate fără discuțiune. Ședința se ridică la ora 12 jumătate. ȘEDINȚA DE DUPĂ AMIAZI­ E. dr. Baconschy deschide șe­dința la ora 3 d. a. Comisiunea instituită pentru verificarea mandatelor delegați­lor își depune raportul. S’au validat mandatele a 64 delegați ai sindicatelor și a 16 delegați ai cluburilor social-de­­mocrate din provincie. S’au in­validat 20 mandate. După o lungă discuție, marscr­iul comniginifier ~~ In precedentele congrese­­ spune d-sa — s’au pus bazele teoretice ale mișcărei socialiste. Astăzi trebuie să se discute asu­pra unor scopuri practice și asu­pra mijloacelor de realizare. Mișcarea socialistă di­n Româ­nia a trăit și va trăi pentru că ea corespunde unor nevoi adânci­­ ale vieței economice și politice din țara aceasta. Terminând dă cuvântul d-lui Grigorovicî, delegatul partidu­lui social-democrat austriac. Cuvântarea delegatului austriac D. Grigorovicî spune că a ve­nit în mijlocul muncitorilor so­cialiști din țara noastră într-un timp semnificativ, acum când au între ei pe d-rul Rakowski, acum când începe pentru miș­carea socialistă de aici o eră nouă. Salută pe congresiști în nu­mele partidului social-austriac și totdeodată în acel al partidu­lui social-democrat rom­ân din Bucovina, înainte de a da cuvântul d-luî Țuțovici, delegatul social-demo­­crației­­ sârbe, președintele con­gresului propune și congresul admite a se trimite o telegramă de felicitare d-lui Adler. 3-rul Racovsky

Next