Universul, august 1912 (Anul 30, nr. 209-239)

1912-08-01 / nr. 209

3a medalion: Contele­­ssrav de Joblen și J Caföadi și soția sa Jerza,­­ Întâia casă a familiei Krupp, clădită în 1822 fol S Utlf Uit cu Tomșani din Prahova Ploești, 30 luJie Ari dim. locuitorul Gh­. A. Dumitru, în etate de 25 ani, de fel din Simileasca. (Buzau) pe când venea spre Ploești s’a o­­prit la cârciuma lui D. Crețu, din Tomșani, cerând ceva de mâncare. Cârciumarul i-a servit, o bu­cată de șuncă și îndată ce numi­tul a mâncat, prima felie a fost apucat de crampe de stomac,­­din care cauză a și murit după câteva minute. . Autoritățile sanitare au fost în­­cunoștiințate, și deși la mijloc nu poate fi de­cât o intensicație, to­tuși părându-se suspectă moar­tea sa au luat măsuri de izolarea cadavrului și dezinfectarea o­­biectelor ce s’a găsit la el. Mâine de medic primar al ju­dețului Gh. Nicolau, se va duce în localitate spre a face autop­sia cadavrului și a lua măsuri­le necesare în caz când la mijloc ar fi altceva de­cât o intoxica­ție. "enömin­ismul A apărat volumul XV din a­­ceste memorii în care se vorbește, între altele, despre următoarele chestiuni interesante : Delimitarea Dobrogei, retra­gerea h­anelor rusești din Româ­nia, chestia evreiască, MODIFI­CAREA ARTICOLULUI 7 DIN CONSTITUȚIE. Volumul se vinde cu 50 bani la administrația zi­ar­ului nostru, la toți librarii și depozitarii de ziare. &BDICAREA Sultanului Marocului, Paris. 30. — Sultanul Marocu­lui, Muley Hafid, a abdicat azi definitiv. Urmașul său va fi prințul Ma­lay. Iussif. Consiliul de miniștri francez s-a întrunit azi în ședință extra­ordinară în care a discutat asu­pra abdicărea lui Muley Hafid și asupra măsurilor de luat. : .-SOIUL din TU m dezastrat i ® p © coasta mii*®! Se Mtmara Portei iii­­s tantinopl ospital plutitor.-Peple üt milioane Constantinopol, 30. Cutre­murul de pământ, care în Con­­stantinopol n-a pricinuit uluite tagube, a făcut, un adevă­rat, de­zastru pe coasta de Nord a mă­rei de Marmara și pe țărmul din Asia. Centrul cutremului a fost la Gallipoli, care și acuma e izo­lat, neputându­-pe restabili co­municația. Comandanții și pasagerii va­poarelor la Constantinopol, po­vestesc amănunte îngrozitoare. După primele cutremure au­ țâșnit isvoare ferbinți din pă­­mânt, dispărând apoi. Toate edificiile de piatră au fost distruse. Ciudat este faptul că la toate edificiile, fațada dinspre mare s'a surpat, restul, rămânând intact. Edificiile de lemn au rezistat cutremurului. Apa ferbinte a distrus la Gal­­lipoli toate pontoanele. Orașul întreg e distrus. Cutremurul a fost simțit și pe mare. Echipele vapoarelor cre­­­deau întâi că s'a întâmplat o ciocnire a torpiloarelor cu mi­nele submarine. Cutremurul a făcut ravagii și un Rodosto. Întreg țărmul dintre Gamos, Italamiar și Hora e în flăcări. Apa mării pe lângă țărm fi­erbea­ în clocote. Locuitorii orașului grec My­­riofite au eșit la țărm rugând cu insistență vapoarele ce tre­­ceau pe acolo de a le aduce ali­mente. La Silivri mai mult de 200 de case au fost distruse de incen­­tMÜ.La Gallipoli numai edificul tasinoului a ramas intact. Răniții au fost transportați pe vapoare, populația stă sub cerul liber,­­suferind mult din cauza foamet­ei de sete. Guvernul a trimis mai multe torpiloare cu medici și cu bani daje la locul sinistrului. Pieirea orașului Marion­te a fost cauzată de faptu­l că dragă cu­tremur cel doni munți t­ind fața orașului s'au apropiat, strivind orașul ce sa afla In vale, în unele locuri au isbucnit lin pământ isvoare fie petroleu, cari au luat­­ foc, incendiind rui­nele. 0 Berlin, 30. — O telegramă din Constantinopol a ziarialm «I»o­­kalanzeiger“ trimisă ora înainte de am­­azi la orele 10, redă ur­mătoarele amănunte asupra ca­tastrofei : După ultimele știri­, numărul victimelor omenești făcute­­ de cutremur se ridică la SC-80, iar numărul răniților la SCO. Cele mai mari ravagii le-a fă­cut cutresluxul în ținuturile lo­cuite de greci. După informațiile primite până acum, ar­ fost distruse ur­mătoarele comuna : Heraclisa, Fericleasca, Siera, Gamof, Ma­­rionite și Surlu. Locuitorii ră­mași neatinși s’a fi refugiat din comunele distruse. Portul din Constantinopol, cu numeroasele vapoare încărcate fie răniți, pare un spital plutitor. Partea cea mare a răniților a fost plasată prin spitale. Dat fiind că i­ emul cutremu­rului au secat toate isvoarele, p­opulația suferă mult din cauza ipsei de apă. Răniții povestesc lucruri gre­­șiit întâmplate în timpul cutre­iawwului­din Mwetits «*. oprit două vapoare, «rugându-le să ia transporturi de răniți pen­tru Constantinopol și să aducă pâine pentru locuitorii năpăs­tuiți. In Luleîrarg s’a surpat mina­retul și mai multe case. La Compaci s’au surpat 15 case. Nu este însă nici un rănit. La Gallrecca sunt 50 de răniți. Berlin, 30. — THn Constantino­pol se mai anunță că, în urma cutremurului , și forturile din Dar­danele au­ fost grav ava­riate. Mai multe tunuri au fost răs­­turnate. La Adrianopole cutremurul a cauzat pagube însemnate. Rava­­­gii mai grave a făcut însă la Sur­lu. Aci a fost incendiat un maga­zin de drogherie, fiind distruse mai multe case de flăcările ali­mentate de combustibilele inma­­gazionate în pimnițe. Catastrofa din Surlu a fost anunțată­ la Constantinopol printr'o telegramă, laconică. Se spune că cutremurul conti­nuă. Pe teritoriul cutremurului s'au deschis în toate părțile prăpăstii adânci din care țâșnește apă în clocote. Locurile unde au fost orașele Heraclisa și Bardelli e o ruină. Din comunele mai depărtate de țărm nu se poate afla nimic, legătura telefonică fiind dis­trusă. Căpitanul unui vapor express, sosit la Constantinopol, anunța, că orașul Murutiu­e a fost com­plet distrus de cutremur. Căpi­tanul a­ încercat să debarce spre a veni­ în ajutorul populației, dar valuri uriașe l-au împiedi­cat. In Bassanliman școala și bi­serica au fost distruse. Cutremurul a­ cauzat mari­ pagube și la Filipopoli, unde a isbucnit un groaznic incendiu. Patriarh­al ecumenic a cerut­­­­fuioare telegrafice, de la minis­terul de interne. Guvernul a tri­­mis torpilorul „Mazare” cu me­dici și alimente. Ministrul de interne a plecat și el să inspecteze ținuturile nă­­pus­tiite. Aseară au fost aduși din Ga­­lipoli 50 de răniți, cari au fost infernați la spital.­­ Cutremurul a distrus mai multe cazărmi, numeroși sol­dați au perit. Conform rapoartelor primite de ministerul de interne, rava­giile cele mai grozave au avut loc­ în ținuturile Sud-Vestice ale vilaietului Adrianopole. Mari ravagii a făcut cutremu­rul și la granița bulgară. Pagubele cauzate la Surlu se evaluează la cinci milioane mărci. ÎNTRERUPEREA COMUNICA­ȚIEI TELEGRAFICE CU STRAIN ATÂTEA Viena. 30. — In ultimele zile nu s'a­ mai putut obține nici o comunicație­ telegrafică cu Con­­stantinopol, din cauza dezastru­lui provocat de cutremurul de pământ. Toate firele telegrafice in Tur­cia europeană și asiatică au fost distruse. Budapesta. 30.­­Din Consum­­tinopol duc spre nordul Turciei două fire speciale cu străinăta­tea : la Berlin și Budapesta, cari au­ fost­ complet distruse. De Vineri dimineața aceste două fire au mort fwic £ imsifipat. Sâmbătă s'a putut obține comu­nicația cu Sofia. La poșta centrală din Buda­pesta așteaptă 2500 de telegra­me cu destinația pentru Con­stantinopol cari n'au putut fi transmise. Promulgarea legei de poliție veterinară — Pentru lămurirea legei s’au întocmit instrucțiuni popula­re, cărora li se va da cea mai întinsă publicitate . Din Aprilie anul acesta, când a fost votată de Corpurile legi­ui­toare, în sesiune extraordinară, avem o nouă lege de poliție sani­tară veterinară, corespunzătoare nouilor cerințe științifice și ce­rințelor unei riguroase poliții ve­terinare, dar în acelaș timp în raport proteguitor cu interesele economice ale țarei. Această lege nu s'a putut pro­mulga însă până acum, aștep­­tându-se ca punerea ei în aplicare să se facă complet, bazată pe un regula­men­t general menit a pre­ciza punct cu punct amănuntele aplicării, spre a se înlătura dela început toate inconvenientele la care ar putea da loc o interpreta­­­re greșită. Astăzi regulamentul de apli­care al legei fiind întocmit, legea se va promulga în cursul lunei August. D. A. Neagu, șeful diviziei ve­terinare din direcțiunea genera­la a serviciului sanitar, termi­nând întocmirea regulamentului, lucrează acum la redactarea u­­nor instrucțiuni generale cu pri­vire la recunoașterea epizootiilor, luarea măsurilor de prevenire și a primelor măsuri de combatere până la înștiințarea medicului veterinar, luarea măsurilor de poliție veterinară, — aceasta cu preocuparea de a înlesni cât mai mult cu putință aplicarea legei și obținerea unor cât mai bune rezultate în prevenirea și com­baterea diferitelor epizootii, ce pricinuesc uneori pagube însem­nate economilor de vize și creiază dificultăți intereselor economice. După promulgare, legea, regu­­l­amentul ei de aplicare și instruc­țiunile despre cari vorbim vor fi reunite într’un singur volum, spre a putea fi mai ușor la înde­mâna­ celor interesați. Instrucțiu­nilor se va da cea mai intinsă pu­blicitate în întreaga țară. -Constantinopol, 29 Iulie. Am plecat la Constantinopol in urma zvonurilor excesiv de a­­larmante ce circul­au în Con­­­stanța cu privire la evenimen­tele din capitala Turciei. . Se vorbea nu numai de o schimbare iminentă a noului cabinet ci și de detronarea sul­tanului și de un apropriat răz­boiul civil. 1 Am găsit însă orașul liniștit,­­căc­i junii turci se resemnaseră față de faptul îndeplinit. Nu­mai patrulele de lăncieri cari «utreerau străzile arătau că ne aflăm încă în timpuri mai mult sau mai puțin turburi. .Tunii turci, e adevărat, am să­vârșit multe greșeli tratând cu asprime pe adversarii lor pen­tru chestii de partid și nesoco­tind mai ales interesele națio­nalităților. Dar, prin resemna­rea lor, au dat dovezi de patri­otism, căci, după atâtea în­curcături ce le are țara în acest moment, cu războiul tripoli­­tan, cu revoluția din Albania, cu conflictul muntenegrean și atâtea altele, n’ar mai fi lipsit de­cât un ră­zboiu civil ca să grăbească prăbușirea imperiu­lui. Jurci turci s­e pregătesc deci pentru noile alegeri ce se vor face în curând, de­oarece noul parlament va fi convocat pentru Noembrie viitor. Reacționarii, cari sunt încă foarte numeroși aci, jubilează pentru faptul că crerea de la pu­tere a partidului june turc, spe­rând că acest act politic, să­vârșit în urma unei îndrăznețe lovituri de Stat, va pregăti ca­lea pentru desființarea Consti­tuției și restabilirea regimului despotic hamidian. Pericolul acesta nu pare însă atât de iminent, dat fiind că noul cabinet, chiar a doua zi după dizolvarea parlamentului, s'a grăbit să convoace colegiile electorate pentru viitoarele a­­­legeri. O greșeală enormă însă pe care a săvârșit-o noul cabinet și care a jignit adânc pe junii turci și, în general, pe toți par­tizanii sinceri ai Contituției, a fost amnistierea celor 150 de foști demnitari exilați odată cu ss­ocoinarea lui Abdul Hamid, boiul cu Italia, rămâne, deocam­dată, pe planul al douilea. Groaznicul cutremur de pământ Poate în nici o țară locuitorii nu trăesc într’o așa continuă neliniște ca în Turcia. Dacă nu-î revoluție e incendiu, dacă nu-i incendiu e cutremur. Cutremurul însă de acum câ­teva zile a fost atât de grozav încât a amintit pe cel din 1891 când s’a dărâmat o parte din marele bazar din Stambul și au fost sute de victime omenești. Pe mine m’a apucat cutremu­rul într’o casă de lemn din San- Stefano. Deșteptat din somn de zguduituri, buimăcit cum eram, am avut în primul moment im­presia că mă aflu într’un tram­­car pe un drum­ nepava­t și glo­­duros. Panica printre ceilalți­ lo­catari era indescriptibilă.Strânși cu toții într’o sală în care se a­­dunaseră ieșind din camerele lor, se îmbulzeau­ la­ capătul scă­­rei, în întunericul cel mai com­plet, spre a putea descinde în etajul de jos. Ei vociferau pe toate limbele. Femeile și copiii țipau sfâșietor. Și infernul aces­ta a durat peste 30 de secunde cari pareau tot atâtea veacuri. In fine, ond­ulațiile încetară și tramcarul se liniști. Cu toată starea de asediu, ca­re oprea ieșirea pe străzi după miezul nopței, drumurile erau pline de oameni în costume su­mare și zarva aceasta a­ durat până la revărsatul zorilor. Cutremurul a produs foarte puține stricăciuni în Constan­­tinopol. In provincie însă a lu­at proporțiile unui dezastru. Despre aceasta însă s’a aflat prea târziu­, de­oarece comuni­cațiile telefonice erau­ întrerup­te din cauza distrugerei firelor de cutremur. Sâmbătă, pe la 11 dim., mer­geam­ spre vapor pe cheiul de la Galata când îmi ieși înainte un convoi de brancarde pline de răniți, purtați de hamali. Erau victimele cutremurului aduse cu vapoare speciale din Caii­po­li, Dardanele și alte localități situate pe țărmurile Marmarei, unde cutremurul a fost foarte violent, și a dărâmat numeroase case și ziduri. In acelaș moment văd sute de oameni ieșind din toate gangu- Acești indivizi nu sunt în re­alitate delicvenți politici ci niște criminali ordinari, agenți pro­vocatori și adevărați călăi, cari au scăldat în sânge țara în­treagă timp mai bine de 15 ani. Printre aceștia se află cei două secretari intimi ai fostului sultan și anume Izzet Pașa și­­ Tahir Pașa despre­­ cari se po­vestesc grozăvii. Se mai găsesc printre acești exilați, făuritorii timpurilor de teroare când omo­rurile, masacrele în masă, jafu­rile banditești erau la ordinea zilei în Turcia și când tinerii turci și creștini erau aruncați cu duiumul în valurile Marma­­raei de pe vapoarele stăpânite­, în toiul nopței, cu ghiulele le­gate de picioare. Acești calai­mari au scăpat ca prin miracol de furie pentru crimele lor atroce se vor reîn­toarce deci în Constantinopol și vor forma un pericol perma­nent pentru consolidarea regi­mului constituțional în Turcia. Hotărât, imperiul osm­anicilor e departe de a sta pe roze și poate n’a trecut nici­odată prin­­tr’o criză atât de acută ca cea de azi. Principala preocupare a cabi­netului actual e menținerea or­dine­i în interior, precum și înă­bușirea­ revoluției din Albania, revoluție care e departe de a se stinge cu toată disolvarea par­­lamentului. In ce privește rău­rile dupe cheia și fugind nebu­nește. Se simțise un nou cutre­mur și lumea, speriată cum era, căuta drumuri de scăpare. Vaporul nostru „Regele Carol" era plin de escursioniști ro­mâni. Toți erau încă sub im­presia cutremurului care îi fă­cuse să treacă prin mii de fiori și se grăbeau să se înapoieze la căminurile lor. Mestugean ala­nul M2orman Macce Tragerea Premiilor nosstre lunare oferite cititorilor cari vor păstra cupoanele în cursul lunei iulie, se va face între 5 și 8 August. Cupoanele complete se vor pune într’un plic; pe o parte a plicului se va scrie adresa ziarul luneiostru, iar­ pe partea cealaltă a jlJcului se va lipi ultimul cu­pon cu data de 31, în așa fel în­cât să mai rămână fsc și pentru numele tri­mițătorului și adresa sa care trebuesc sa fie scrise în dosul plicului. Controlul conținutului din plic se va face cu cea mai mare atenție, astfel ca să nu lipsească din cuplane, în atare caz oricine și le poata procura fie de la administrația ziarului nostru sau de la depo­zitari, fie înlocuind lipsa prin mărci poștale. Ut­­aecspian ö’asüjsra oasíski îmă Jubileul uzinelor Krupp din Essen Zilele trecute, cel mai­ mare stabiliment industrial din Ger­mania, uzinele Krupp din Essen, și-a serbat centenarul înființă­­rei sale. Acum o sută de ani Frideric Krupp a înființat o fa­brică modestă. Fiul său Alfred a continuat opera începută de tatăl său. Alfred Krupp a mu­rit în anul 1887, lăsând o avere colosală fiului sau Frideric Al­fred.­­Acesta, muri la 22 Noem­­­brie 1902. Neavând moștenitori ‘ în linie bărbătească, fiica sa cea mai mare Berta deveni stăpâna’ uzinelor. Ea s’a căsătorit la 15 Octombrie 1906 cu consilierul de legațiune dr. Gustav de Bohlen și Halbach, care obținu de la îm­păratul Wilhelm dreptul de a-șî adăuga la numele său și numele de Krupp. Friedrich K­rupp Alfred Krupp A­NCHETELE NOASTRE Jnaălțarea“ factorilor poștali Solidaritatea celor mici.—O societate a factorilor poștali din București—Pentru ce nu o societate generala?­—Cum e organizată societatea factorilor poștali ?—Un con­gres general al factorilor poștali Ei ne aduc veștile de noroc, dez restriște și pe cele de bucurie. In heretisirilor lor de Anul nou, ne spun toată povestea lor de co­lind din casă în casă, vara pe arșița lui cuptor, iarna pe cum­plitul ger de Decembrie. Dimi­neața, după orele 4, î­î vezi sin­gurateci pe străzile mărginașe, pornind spre poștă, ca să rân­duiască acolo corespondența zi­lei după adresa fiecărei scrisori pentru ca, după orele 8, să re­­înceapă alergările din casă în casă, purtați până la, un loc de un break unde stau grămadă pe două bănci. Intr’o vreme, am avut în Ca­pitală greva originală a facto­rilor poștali și atunci s’a putut vedea cât este de greu fără eî și de cât folos social e i­nstitu­­țiunea lor. Câte încurcături n’a adus după ea greva factorilor poștali. De zece­ ani, cei din­­ Bucu­rești s’au constituit într’o socie­tate „Innălțarea“ care împlinește decenia la 19 August a. c. După un an de la înființare, societa­tea număra 63 membri iar as­tăzi numărul membrilor se ri­dică la 165. Patronată la început de d. Al. Bulgaru­, un funcționar su­perior al poștei. „Innălțarea“ factorilor poștali a mers din pro­gres în progres spre deplina mulțumire a inițiatorilor și_ în­tru folosința acestei categorii de mici funcționari. Astăzi e patro­nată de d. N. Flechtemacher, dirigintele oficiului central. Ei au înțeles că numai puterea so­­lidarităței îi poate face ca, în marginea chiar a modestelor lor resurse de trai, să facă față ne­voilor zilnice, asigurând o viață relativ tihnită lor și familiilor lor. Puterea solid­arității lor se vede limpede chiar din cele din­ții prevederi ai statutelor lor, în care ei arată că scopul socie­tate­ este de, a deprinde și în­demna pe factor spre economie, astfel ca, prin mici depuneri lunare, să-și poată fiecare forma un capital al său, de a ajuta familiile membrilor în caz de deces, de a acorda împrumuturi și altor factori neasociați ceea ce e, de­sigur, un puternic im­bold ca și aceștia să se înscrie cu vremea în societate, așa că toți factorii bucureșteni să for­meze la­olaltă un singur corp, bine strâns, pentru ca solidari­tatea lor socială să fie și mai evidentă. După statute, fie­care membru poate să depună, ca cotizație lu­nară, până la­ zece lei, aceasta, spre a-și egala­­ capitalul cu cei­lalți, iar, după­­ egalarea capita­lurilor, nici un membru nu poate să depună lunar mai pu­țin de un leu și mai mult de cinci lei. O penalitate foarte dreaptă și care stimulează spiritul de exac­titate al omului, e taxa de 15 bani care se percepe ca amendă, în folosul fondului de rezervă, de la acela care nu și-a plătit cota în termen de cinci zile de la luarea legii. Membrii societăței sunt rigu­ros obligați să se unească între ei, să se respecte unul pe altul, prin purtare modestă, cuvinte resonabile, susținând cu credință scopul ce urmărește societatea. Un societar nu se poate îm­prumuta de­cât până la concu­rența sumei de 80 la sută din capitalul său neamortizat iar suma împrumutată­, trebue să fie mai mică cu 10 lei de­cât sa­lariul membrului societar. Do­bânda ce plătesc la împrumu­turi e de 30 bani lunar la 20 lei, 15 bani la 10 lei și 10 bani la 5 lei. Când un membru moare, so­cietatea dă familiei un ajutor egal cu cota­­ de un leu a fiecă­rui societar iar când moare soția unui societar, cota este de 50 bani. Statutele mai cuprind și alte prevederi frumoase care pri­vesc­­$i educația societarilor și bileul mers al napiertii&ai. fie care so ser­publicul nostru ar trebui sa sprijinească fie încurajând ser­bările ei (și factorii se îngrijesc singuri de plasarea biletelor), fii acordând societății ofrande, mai ales casele comerciale pe care factorii le slujesc atât de mult cu împărțirea nezăbovită a corespondenței. Trebuie să se țină seamă că­ acești umili funcționari au sa­larii prea mici dar­ nevoi grele și, mai ales, să ne gândim că scumpirea traiului, dacă e o a­­devarată povară, pentru cei mai cuprinși la pungă, pentru bieții factori poștali această scumpire e un iad. Președintele societăței e d. Sandu Nicolae, casier d. Gh. M. loan iar secretar-comptabil d. Nae Constantinescu. Un lucru mi s’a părut de nein­­teles: pentru ce societatea n’ar îmbrățișa pe toți factorii poștali din țară, creând secțiuni în pro­vincie? Prin aceasta și fondurile ar ajunge mai mari și deci pu­­­tința de sprijin pentru societari ar’ fi mai mare. Organizată serios, sub această înfățișare nouă, societatea ar re­aliza progrese și mai mari iar serviciul poștal ar profita și mai mult din buna stare a micilor funcționari. „Innălțarea“ factorilor poștali va ajunge—dacă nu astăzi, în­­tr’un viitor nu tocmai îndepăr­tat totuși—la înfăptuirea aces­tui ideal, a cărui împlinire, din tot sufletul le-o dorim. L. Diesen. Sentința fu prases«! din Agrara Budapesta, 30. Telegramă din Agram. Azi s'a pronunțat de către curtea cu jurați verdictul în procesul de atentat neisbutit al studentului croat _ lukici in contra banului Croației, Curaj. Atentatorul Luka lukici a fost condamnat la moarte, pentru omor premeditat, patru tova­răși ai lui lukiei au fost con­damnați la câte 5 ani închisoa­re pentru tăinuire, unul la șase ani, și unul la șase luni. Patru inși au fost achitați. Studentul lukiei a ascultat sentința de moarte foarte liniș­tit. De asemenea și-au păstrat calmul și ceilalți condamnați. Sentința Curiei cu jurați a produs o mare indignare în sâ­nul studențimei și în întreg o­­rașul. Sunt temeri că se vor produce mari tulburări. Medicii croați sunt foarte re­voltați în contra directorului, Jirovcici, al institutului de alie­nați, care a declarat că Jurici are toate­­ facultățile mintale. Medicii au hotărât să intenteze un proces în contra mistificărei științei medicale și vor scoate și o broșură prin care să facă­ cu­noscut­ă lumei întregi rolul ruși­nos pe care l-au jucat în acest proces medicii legiști. Evadarea din arestul preventi­vda Bacău Bacău, 30 Iulie ori dimineață, pe la orele 5, au evadat din arestul preventiv, din Bacău, indivizii Ilie Cristof, macedonean, în vârstă de 34 de ani, și Iorgu A­ich­it­a, zis Bujor, din comuna Nadișa (Bacău) în vârstă de 26 de ani. Nu se știe încă împrejurările în care s’a făcut evadarea și nici dacă fugarii au avut com­plici. Gardianul, constatând lip­sa celor doi deținuți, a dat alar­ma. S’a început imediat urmă­rirea evadaților prin oraș și îm­prejurimi,­­ fără nici un rezul­tat însă. S’a deschis o anchetă riguroa­să și s’au trimis tuturor polițiilor din țară telegrame cu semn­al men­tale evadaților,«

Next