Universul, octombrie 1912 (Anul 30, nr. 272-300)

1912-10-03 / nr. 272

1 BĂ 110 1111, ni sum« 20.000 DE TURCI ADITIVIT DI SEREI MMJNTEMEGREMII CUC ER BéOUI 1 îkg«în pmtogTC isi­m fața sft­ € riL@r săi INtrarea armatiI turCești i SeRbIi - MĂCelăRIRea populației sârbe și­ ■ Belgrad. 4 OCTombrie. — 120 DE MI DE SOLDAȚI TURCI AU NĂVĂLIT AZI DIMINEA­ȚA, LA ORELE 5, IN­ SERBIA, PE TERITORIUL DINTRE ȘIS­­TOVAT2, VOROGOVO ȘI VRANJA. GUVERNUL SÂRB A LAN­SAT IMEDIAT O PROCLAMA­­ȚIE CĂTRE POPOR, SPUNÂND GA TURCII AU INTRAT IN SERBIA, CARE TREBUE SA SE APERE, * Belgrad, 4 Octombrie. — La granița ai început azi dimi­neață ostilitățile. Turcii au in­trat pe la Șistovatz, Gongi și Visîogas,­ începând imediat­­ a fa pia­­ca sârbii. ȘTIREA SE CONFIRMA IN MOD OFICIAL. Linia pe care se dă acum Lup­tele e­ste o deosebită importanță strategică, fiindcă domină dru­mul spre Vranja și prin faptul că la Listowatz e depozitar ge­neral de arme și mussițium al sârbilor. Aici se comentează fapta!­, că Turcia a început războiul în cina când ar fi trebuit să se facă ultima încercare pentru menți­nerea pacei. Faptul acesta se con­sideră ca o dovadă că turcii, când au mobilizat aciua trei săptă­mâni, aveau intențiuni război­nice. Bedgre­, á Octombrie. — La Vlasje s’au refugiat 2009 de sârbi din Serbia­ Veche, de tea­mă să nu fie măcelăriți de turci Serbia are acum concentrați la Sud o armată de 159 de mii de oameni. Se svonește că trupele turcești s’au retras peste graniță din Serbia. Mici detașamente care au­­ mai rămas săvârșesc măce­lari îngroșătoare asupra popula­­țiunei sârbești. Femeile și copiii sunt omorâte fără cruțare. Trupele turcești rebrăgându-se în Turcia, se pregătesc pentru un atac general. Multe sate din Vechia Serbie sunt pustii. Populațiunea s-a re­fugiat purta în Serbia parte în munți. IMPRESIA ATACULUI TUR­CESC Iffl CERCURILE DIPLO­MATICE DIN BELGRAD Belgrad, 1 Octombrie.—Minis­tru­, Fran­ț­ei, d. Descas, se gă­sea tocmai la­ ministrul Austro- Ungariei, Ugron, când a primit știrea că tar­dă, au­­ intrat­ în Ser­bia pe la­ SistovxUx. Arabii di­plomați au rămas foarte sur­prinși, aproape consternați, de surpriza făcută de turci Ministrul Austro-Ungariei, a 'declarat că nu­­redea, ' ca ostiui­­l AțUr, sa înceapă atât­ de, repede >« că' spera, ca în cursul acestei săptămâni situației, să rămâiă .­ihniștită. Știrea, despre atacul turcilor, a spus d-sa, tre'bue primită cu rezervă. Ministrul Turciei până la li­rele iß dim, nu știa nimic des­pre invazia, trupelor turcești. .. Minritrl Angliei, d. Paget, primind știrea despre­­ ciocnirea de la Vistigos, s'a dus imediat la Skupscina, care era întrunită in prima ședință a sesiunei or­dinare, dorind, să vorbească cu primul-ministru . Pasică. Acesta, din urmă, deși nu se corma in Skupcină nici o discu­ție importantă, nu s’a mișcat tot timpul din incintă, temăn­­du-se de numeroșii ziariști cari ii așteptau nerăbdători pe cu­loar­e. Secretarul primu­lui-ministru a arătat trimisului special al ziarului „As Esti’ câteva din te­legramele sosite de pe câmpul de luptă. Una spunea: „Bombardarea continuă însă la orele 10. Până acum sunt 5 morți de partea turcilor și anul de partea noastră“. PREGĂTIRILE SERBIEI PEN­TRU ATAC Berlin, 1 Octombrie. — Ziaru­lui „Lokalanzeiger“ i se telegra­­fiază din Salonic următoarele : Știri sosite de la granița sâr­bească anunță că Serbia a luat toate măsurile în vederea unnui atac. In continuu se fac transpor­turi de trupe și munițiuni la graniță. Artileria sârbească a luat po­ziție pe colinile de la Vladicin- Han. Mulți spioni sârbi au încercat să pătrundă în lagărul turcesc. SÂRBII VOIAU SA DECLARE MAINE RĂZBOIUL Belgrad. 1 Octombrie.—Regele va pleca azi la. Nișe mâine ur­mând ca Serbia să declare răz­boi Turciei. Serbia a­ cheltuiți foarte mult, pâ­nă acuma, pentru pregătirile de război, mobilizarea costând un milion pe zi. CÂND VA INTRA ARMATA SÂRBEASCA IN SANDJAK Belgrad, 1 Octombrie.—12.000 soldați în divizia Uzi­a, de sub comanda generalului Zivkavici, vor intra Miercuri pe la Ivanița, Ianov și Reșca în Sandjak. In Ivanița se află cartierul general al voluntarilor, sub comanda co­lonelului Vașnici. Intre volun­tari se află mulți sârbi din Samdjac. Brigada m­untenegreană de sub comanda generalului Janka Vukotici, înaintează pe valea Limasul, pentru a se­pai cu di­vizia Brina. UN CĂPITAN SÂRB ASASI­NAT DE GATEI CAMARAZII SRS Belgrad, 1 Octombrie.­­— Mer­­curea trecută, a fost­ arestat aci căpitanul sârb Sievn, Petr­ovici, fratele­­ mai mic ,al fostului mi­nistru Vucashci Petrovîcî... bănuit, că făcea spionagiu pentru lega­ț­iunea Turciei. El a fost, internat în citadelă. Vineri Petrovik­i a fost găsit mort în celula sa. —Comandantul fortrrcții a­ ra­portat că­ Petrovici ,s'a împușcat cu un revolver Browning. Ru­dele vioriului , neagă sinuciderea­­și, desminț­­r­ii energie a firtp.pp.u­­nea­ că Petrovici era spion turc. Ele au obținut o anchetă, oficială, din care a­ rezultat că Petrovici a fost ucis mișelește în celula sa de niște ofițeri, fiind bănuit ca spion. GÂMD VOR INCEPE SERBIA ȘI BULGARIA OSTILITĂȚILE Belgrad. 4 Octombrie. —­ Ser­bia și Bulgaria vor începe osti­litățile în contra Turciei îndată ce guvernele lor vor fi informate de comandanții armatelor că to­tul este gata. Cartierul general de război al Bulgariei a plecat din Sofia spre sud. O divizie ajutătoare sârbească a trecut în Bulgaria. Belgra­d, 4 Octombrie.­­­ Din izvor bine informat se­ asigură că Serbia va declara oficial răz­boiul îndată ce regele Petru va fi sosit la Niș. De­ aici va fi adresată Porții otomane proclamația de război a Serbiei. Stat-m­ajorul sârb de la Niș a făcut atata pregătirile pentru a începe atacul. ÎNTÂLNIREA DINTRE REGII PETRU ȘI FERDINAND Belgrad, 4 Octombrie.­Ziarul „Politika“ află din Sofia că Vi­nerea trecută regele Petru al Serbiei s’a întâlnit nu departe de Pirat (Serbia) cu regele Fer­dinand al Bulgariei. întâlnirea s’a făcut în cel m­ai mare se­cret în­­ tronul Curiei din Bel­grad, întrevederea a durat o oră în­treagă. Știrea nu es­te confirmată încă. GHEȘOW LA BELGRAD Budapesta, 1 Octombrie.—Co­respondența telegrafică­ ungară afla din Belgrad că­­ primul-mi­­nistru bulgar Gheșov a fost in­ ultimul­­ timp la­ Belgrad, unde a avut­­ consfătuiri cu membrii cab­ine­tului sârb. . ............. ------------os------------­ ZIARIȘTII PE CÂMPUL DE RĂZBOI Atena. 4 Octombrie.­­ Cores­pondenții ziarelor streine de tțer au adresat guvernului grec o ce­rere spre fi' lăsați să­ urmă­rească operațiunile­ militare dar au fost respinși. Agenția­­ telegrafică ateniană scriind despre aceasta spune că ziariștii au­­ fost opriți numai pe timpul cât vor dura .mobilizările îndată însă ce va începe războ­iul vor fi admiși chiar pe­ câm­pul de lupta. GRECIA A TERMINAT MOBI­LIZAREA Atena. 1 .Octombrie.­­ Mobili­zarea, o­ apriră pe iem­atriata.. In­ trei zile, vor fi concentrate la granița turceaacă 60 de­ m­ii de soldați greci. . Efectivul de război al Greciei este de 125 de mii, poate fi ridi­cată însă în caz de nevoie la 170 de mii.­ Hoteie State Bitaioa Bulgaria, Serbia și Grecia mi răspuns Isi neii. Puteri­­lor și au remis câte o notă la sepțiunea turcească Hota Greciei Atena, 1 Octombrie., — „Agen­­ția Telegrafică“ din Atena spune că o notă identică cu cea a ce­lorlalte state balcanice a fost re­misă de Grecia legațiunea Tur­ciei, astăzi la orele 8 seara. Nota nu va fi publicată până ce puterile nu vor fi luat cunoș­tință de dânsa. In substanță nota cere­­ o mai bună administrație pentru toate vilaetele Turciei europene iar nu numai pentru Macedonia, în acest scop cer Porței reforme având ur­mătoarea bază : autonomia etnică a naționalităților, egalitatea de drepturi pentru creștini și­ musul­mani, administrația școalelor și jandarmeria europeană. Princi­palele garanții ale acestor refor­me sunt: numirea de­ valii elve­țieni sau belgieni agreați de pu­teri cu consilii generale elective. Un consiliu superior rezidând la Constantinopol și însărcinat să a­­plice reformele va funcționa sub supravegherea ambasadorilor pu­terilor și miniștrilor statelor bal­canice. Nota nu are caracterul unui ulti­matum. Nici nu fixează vre-un termen pentru răspuns dar cere numai ca Turcia, care a­ dat sem­nalul mobilizărea, să dea și pe cel al demobilizăreî. Nota a fost comunicată puteri­lor. In nota către puteri se spune c­ă statele balcanice mulțumesc pu­terilor pentru intervențiunea lor dar socotesc că dat f­iind necesita­tea unor reforme mai radicale și unor garanții de aplicare că e preferabil să se adreseze direct Sublimei Porți indicând princi­piile pentru aplicarea au folos a reformelor. Remiterea notei a provocat ur­mătorul incident: Statele balca­nice, făcând în­­ ultimul timp triste experiențe din pricina mu­­tilarea sistematice a tuturor de­­peșilor pentru Constantinopole, au­ hotărât să remită nota lega­­țiunilor otomane. Nota a fost re­misă la Belgrad la ora 1, minis­trul otoman a primit-o. Remite­rea notei la Atena și Sofia a fost hotărâtă pentru ora 8. D. Caradja șeful de cabinet al d-lui Coromi­­las, s-a dus la acea oră la negațiu­­nea otomană, unde ministrul Mukhtar nu numai că a primit nota, dar a cerut prioritatea te­legrafică pentru transmiterea ei la Constantinopole. Trei ore mai târziu insă, nota a fost trimisă înnapii de ministrul Turciei. Mi­nistrul de externe a răspuns că nu ar putea admite înnapoierea no­tei odată ce a fost primită și că în consecință o socotește ca remi­să. Atunci textul a fost trimis încă odată la legațiunea otomană. Nota Bulgariei Sofia, 1 Octombrie. — Depeșă a Agenției Telegrafice Bulgare. Nota remisă legațiunea Tur­ciei s enumăr­ă cari sunt, reforme­le radicale, cerute de Bulgaria, ca putând singure să îmbunătă­țească soarta mizerabilă, a po­­pulațiunilor creștine. Aceste re­forme sunt: autonomia admi­nistrativă a provinciilor, guver­natori generali belgieni sau el­vețieni, adunări provinciale elec­tive, jandarmerie și miliție re­gionale și libertatea învățămân­tului. ----------------— —---------­Aplicarea acestor reforme să fie încredințată unui consiliu superior compus din creștini și musulmani în număr egal sub supravegherea ambasadorilor marilor puteri și miniștrilor ce­lor patru state balcanice la Constantinopol. Poarta este in­vitată a declara că acceptă a­­ceste cereri angajăndu-se a, a­­plică, în interval de ș­ase luni, reformele conținute în notă și notița, explicativă, anexată la no­tă, iar ca dovadă­­ de consimți­­r­dntui­ci, va reveni, asupra de­cretului de mobilizare. Imediat după ce s-a remis a­­ceastă notă ministrului Turciei, ministrul de externe a remis mi­niștrilor Austriei și Rusiei, răs­punsul Bulgariei la nota lor co­mună. In acest răspuns guvernul bulgăresc, spune că de. acord cu guvernele Greciei și Serbiei, ex­primând gratitudinea sa pentru interesul manifestat in favoarea popul­at­iunilor creștine din Tur­cia europeană, e de părere ca. air fi crud să nu se încerce, a se obți­ne pentru populațiunile creștine din imperiul otoman reforme mai radicale, și mai lămurite, cari să poată cu adevărat îmbunătăți soarta lor mizerabilă. De aceea, guvernele celor tr­ei state balca­nice, au crezut de datoria lor a se adresa­, direct guverului ma­­jestăței sale Sultanul, indicăn­­du-i reformele de introdus și ga­ranțiile ce ar trebui să dea pen­tru sincera aplicare a reforme­lor. Copii după textul acestor no­te au­ fost remise legațiunea tu:r-PREZENTAREA NOTEI • SÂR­BEȘTI Belgrad,. 1 Octom­­brie. 1— Răs­punsul la nota: Puterilor a­ fost predat jeri după amiazi,­ la,­­orele 3 și jjuliu, miniștrilor. Austro- Ungariiei",și" Rusiei," . . .­­aiștrii­ Austro-Ungariei se găsea. .la .orgie 3 și jum. la pri­­­mul-ministru Pasici, care nu i-au comunicat însă, nimic despre remiterea răspunsului, pe cărei d. Ugrón l-a găsit la întoarcere pe biuroul său. Pasici s’a dus în persoană la ministrul Rusiei, Hartswing, după ce un înalt personaj de la, ministerul de externe i-a predat răspunsul la nota Puterilor. UN DIPLOMAT DESPRE NOTA BULGARIEI Berlin, 1 Octombrie. — Cores­pondentul din Sofia al ziarului „Berliner Tageblatt“ a avut o convorbire cu d. Tarnowski", mi­nistrul plenipotențiar austro­­u­ng­ar la Sofia. O. Tarnowski a făcut niște declarațiuni din care reiese că in vreme ce Turcia a răspuns la­ nota Puterilor pe un ton ami­cal, Bulgaria a dat un răspuns care­ a agravat și mai mult si­tuația. CONSULII TURCI DIN ATENA, BELGRAD ȘI SOFIA VOR FI RECHEMAȚI Comstantinopol, 1 Octombrie. Ministrul de finanțe a primit, in­structs să trimeată bani de drum consulilor turci din Ate­na, Sofia și Belgrad. . —‘—“-------------­ ■ Senzations'a­ftetintie a lui Passici — Situația primului ministreu Pasici zdruncinată — Viena. 1 Octombrie. — Primul ministru Pasici publică în ziarul „Neue Freie Presse“ o declarație senzațională spunând că dacă Ma­rile Puteri vor interveni cu arma­tele lor în Balcani, atunci va in­­­tervigni și Rusia, provocându-se un räzboiu european groaznic. La ministerul de externe decla­rațiile acestea au provocat o ade­vărată const­ernație. Ministrul Franței de Dumaine a vizitat a fi pe ministrul Ser­biei, Simiqi­­ și i-a spus că decla­rațiile lui Pașici au­ făcut o im­presie foarte neplăcută asupra cercurilor diplomatice. Deasemenea și ministrul An­gliei i-a adus la cunoștință d-lui Sirnici că primul ministru Pasici trebue să dea o explicație asupra declarațiilor făcute. Se crede că Pasici va da o rec­tificare chiar mâine. * Petersburg, 1 Octombrie. — D. Pasici, primul - ministru al Serbiei, a acordat zilele trecute un interview corespondentului ■ din Belgrad al ziarului „Neue Freie Presse”, în care s’a expri­mat, că în cazul că Austro-Un­­garia se va amesteca in conflic­tul din Balcani, Rusia va intra și ea­ in acțiune. Declarațiunea aceasta a lui Pasici a nemulțumit cercurile guvernamentale rusești. Guvernul rus va soma pe d. Pasici ca să desm­vată acel in­terview, căci în caz contrar gu­vernul rus va face niște destăi­nuiri cari­­ vor fi foarte grave pentru Pasici. Viena, 1 Octombrie. — Amba­sadorul francez Dumaine a în­­cunoștiințat legațiunea sârbească că nu crede ca interviewul de ero al corespondentului ziarului ..Neue Freie Presse a avut ca Ni­cola Pasici sa fie­devărat. Psioî a zis că războiul general va isbucni dacă Austro-Ungaria se amestecă în războiul balcanic și va opri Sta­tele balcanice de a-și întinde te­ritoriul­­­. Dumaine a zis că o astfel de declarațiune este o pro­vocare a Austro-Ungariei, care a trebuit să atingă penibil nu nu­mai pe Franța ci și Anglia și pe celelalte mari Puteri. ------------p-------------­* ÎMBUNĂTĂȚIRE LA BURSA BERLINEZA Berlin, 1 Octombrie.­­ Toți marii bancheri de aci au avut azi înainte de amiazi o consfă­tuire, pentru a­ căuta mijloacele de asanare a crizei de la bursă. Dat fiind că deruta bursei e atât de mare încât n­u vor putea, rezista nici­ capitaliștii cei mai bine situați, bancherii au hotă­rât să intervină, cu cea mai ■mare energie pentru restabilirea, e­c­hilibrului finan­ciar. Au hotărât, să cumpere hâr­tiile de valoare, a­ căror ofertă a scăzut astăzi față de numărul ofert­elor de Sâmbătă. Berlin, ■/ Octombrie. — Panica la bursa principală n’a fost atât de­ mare ca înainte.. Câteva hâr­tii de valoare au crescut, menți­­­nându-se pe când acțiunile de mine au început să scadă, de la 19.11, ajungând până la ,9.44. Toate hârtiile au fost rotate la bursă sub valoarea nominală.. Türkír 33 respins interviuria Fiîeriier Constantinopol. ■ 4 Octombrie. •rniVERNUL TURC, DUPĂ UN CONSILIU DE MINIȘTRI DE 38 DE ORE, A HOTASAT SA RESPINGĂ NOTA COLECTIVA A PUTERILOR IN CARE A­­CESTEA INSISTA PENTRU INTRODUCEREA DE URGEN­ȚA A REFORMELOR. ------------aa—---------. Pregătirile Turciei MIȘCAREA ALBANEZILOR . Salomci, t­oc Soujbîk­.—Alba­­nezii _ cer--cu' insistență să''ți se che are ca să 5 an­ie contra duș­manilor Turciei. Chiar oameni bătrâni pleacă la războiu. Știri din Priștina spun că al­banezii fac pregătiri spre a mer­ge la graniță, unde sârbii ridică întări tari. * Pretutindeni la granița sâr­bească se­ iau măsuri în vederea incepetei ostilitâților. ,, , Se văd numeroase detașamen­te de voluntari mergând spre, gra­niță ; transportori da material de răsfeară sosesc mersă din­ Sa­lonic. ■ MIȘCĂRILE FLOTEI TUR­CEȘTI 1 Constantinopol, 1 Octombrie. Guvernul a luat măsuri pentru împiedicarea tulburărilor în oraș. Mu­lți studenți, cari au luat parte la turburările din, zi­lele trecute au fost înrolați in armată. Pentru evitarea isbuc­­nirei unei revolte în cazul sosi­rei de știri dezastroase de pe câmpul de­ război, s’au­ luat traf­­­suri pentru­­ declararea imediată a dictaturei­ mulitare în­ Cons­­­­tantinopol. Dardanelele în urma inter­venției din partea Rusiei vor rămâne deschise. Flota turca e concentrații în Dardanele. Era un crucișător și două torpiloare turcești au­ apă­rut în fața porturilor Varna și Burgas, pentru a se orienta a­­supra măsurilor de apărare luate de bulgari. DEPLASAREA. TRUPELOR TURCEȘTI Salonic, 1 Octombrie. — Mi­nistrul de război, i-a remis co­mandantului din Coceana, Scu­­dri pașa ordinul de a ridica sta­rea de asediu și de a­ se prezenta la Constantinopol pentru a lua in primire comanda corpului său­, de armată. Inspectorul general al arma­tei Zeli­ki pașa a ordonat repri­mirea în armată a ofițerilor re­formați. —Said pașa, comandantul cor­pului V de armată din Salonic a pornit spre Kö­pr­ülü. Regimentele 37 din Ipec și 38 din Köprüülü au fost transpor­tata la punctul de întâlnire al liniei ferate Adrianopole și Constantinopol. În fiece moment se așteaptă sosirea celor 120 de batalioane turcești din Anatolia.­­Diviziile de reciu­f din Serres,­­Demir-i-Sar au plecat spre Dsirmatabula. —Divizia de r­ediui din Salonic, a plecat la Karasuli din ordinul­ Im Zekki pașa. Toate companiile de jandarmi au fost transformate in compa­nii de infanterie. CONSILIUL DE MINIȘTRI DE ASTAZI Constantinopol, 1 Octombrie. — Consiliul de miniștrii a desbătut astăzi asupra notei statelor bal­canice. Ședința consiliului a ți­nut și după amiază, încă nu se poate ști rezultatul consfătui­rilor. , O TUMCEȘT« LUPTELE DE LA GRANIȚA țUNTENEFIREA» — Muntenegrenii ocupa noui poziții turcești -­ Belgrad. 1 Octombrie. Mai mulți medici militari ruși­ au so­sit la Podgo­r­tg în Muntenegru. Trupele­­ m­untenegrene au ata­cat localitatea Tara, lângă Prez­­zina. Lupta a fost foarte­ sângeroa­să. Muntenegrenii au­ ocupat șanțurile turcilor și le-a luat 300 de corturi, au pus stăpânire la 3 pichete și­­ au luat și­­im, mare număr de munițiuni și cai. Tur­cii au fost nevoiți să părăsească posifiul fiila lor. Trupele muntenegrene înain­tează­ acum la 3 coloane pe teri­toriul turcesc. O coloană a pătruns în Sand­­iac iar una se indreptează spre Scutari. 1500 de sârbi din Herzegovi­na au trecut granița la Munte­­negru și s’au înrolat ca volun­tari.­­ CONTINUAREA LUPTELOR LA BERANA Paris. 1 Octombrie. — Știrile sosite­ din Constantinopol arată că luptele continuă în jurul ora­șului Serana.­­ Muntenegrenii înaintează spre Lisnais, Plava și Akosa întâmpinând o violen­tă reziste­ță. O coloană turcească venind din­spre Nord și mergând­­ spre Abona a pricinuit muntenegre­nilor mari pierderi. O mare parte din muntene­greni operând în direcțiunea Tuzi au" Intâmpinat" o împotri­vire îndărătnică. Luptele au fost foarte sângeroase. Forțele turcești ocupând re­giunea Tracia au respins pe muntenegreni și înaintează la regiunea­ dintre lacul Scutari și Mare. ASEDIAREA ORAȘULUI TUSI Podgoritza. 1 Octombrie.­­ Trupele muntenegrene au ata­cat era­dis de dimineață orașul Tuzi, începând­ să-l bombardeze. Seara muntenegrenii au tri­mis parlamentari în oraș, ce­rând­ să se predea.. Turcii dând un răspuns îndoielnic, munte­negrenii au reluat azi, diminea­ță atacul contra­ orașului. COMUNE INCENDIATE DE MUNTENEGRENI Podgoritza, 1 Octombrie. — Co­munele musulmane Kastrati, Hot­i și Coblic de lângă Scutari au­ fost l­icp­ediat­e. De asemenea și comuna creș­tină Ro­ca a fost­­ incendiată. Vi­neri toată ziua, au durat luptele,­­ terminându-se cu ocuparea Bje­­loplolei. DOUA BATALIOANE TUR­CEȘTI ÎNCONJURATE DE HA­­LISORI Plevre, 1 Octombrie. — Mali­­sorii au incanjurat două batali­oane turcești, cari mergeau spre Tuzi ca să întărească gar­nizoana d’acolo. Ib jarul orașului Scutari turcii au ridicat intărituri de pământ. LUPTA DE LA DEGIGI — Descrierea, făcută de un co­mandant turc — Podgoritza, 1 Octombrie. — Unul din comandanții turci, fă­cut prizonier de muntenegreni, a spus unu­i ziarist următof ase­rele : „Am­ plecat acum o săptăm­â­nă din Constantinopol. Sosind la Decica, culmea care nu urmași a­­ fost ocupată de muntenegreni, nu am găsit decât întăritu­ri pri­­­mitive de­ pământ. Eu am rămași cu 120 din cei 400 de oameni,, desfășurați pe o linie strategică de 4 k­m. La­ 26 Septembrie cei 5000 dr. muntenegreni au­ deschis forul asupra noastră., Noi neavând de c­ăt­re­­ b­unurî, din­ cotri numai u­­­nul care pure­a fi utilizat, r­anul a putut răspunde, cu aceeași ri­goare. Afară de aceea 11 dini oamenii mei au dezertat, când, 2000 de muntenegreni au dat a­­sal­t general asupra pozițiunei noastre. Nu mai știu ce s’a pe­trecut în jurul meu decât că u­­nul din căpitanii mei, Ahmed­ Effendi a căzut. Fiecare din nou­ lupta cu desnădejdire ca sa-șî­ salveze via­ța. 12 muntenegreni se aruncară asupra mea. Eu, mi-am descărcat, revolverele a­­supra lor, și căuând un adă­post pe aproape am lunecat și mi-am scrântit piciorul. „Am fost făcut prizonier. Pot să spun însă, că muntenegrenii s'au­ purtat foarte cavalerește, față de mine. Unul din ei văr­sind că, umblu schipătând mi-a, oferit calul și astfel am fost dus‘ in tabăra muntenegreană”. Războiul italo-turc - Halfa se pregătește pent­ru bombardarea Sosirilor și un atac contra Dardanelelor — SITUAȚIA NEGOCIERILOR DE PAGE Roma, 1 Octombrie. — Cercu­rile guvernamentale cred că deși tratativele de pace conti­nuă, delegații turci nu vor sem­na tratatul de pace. Flota a plecat era, urmând să ajungă Marți la punctul de des­tinație, ce se ține în cel mai mare secret. Roma, 1 Octombrie. — „Me­­saggero” află, din Ouchy că ter­menul fixat de guvernul italian pentru durata tratativelor este Marți. Un delegat turc a declarat u­­nui ziarist că situația e serioa­să dar nu e disperată. El a spus că mâine poate să primească instrucția să semneze tratatul de pace sau să părăsească Guchy, respingând condițiunile Italiei ATITUDINEA PRESEI TUR­CEȘTI Berlin. 1 Octombrie.— „Tanin“ anunță că tratativele au intrat din nou într-o fază mai favora­bilă. Se spune că delegații au re­ușit să înlăture toate greutățile ce se iviseră în cursul tratativelor. CE SPUN CERCURILE OFI­CIALLE ITALIENE Roma, 1 Octombrie. — La mi­nisterul de externe se spun ur­mătoarele asupra tratativelor de pace de la Ouchy: Sâm­bătă trebuia să fie sem­nat tratatul de pace, la ale că­rei puncte au aderat și turcii. In ultimul moment însă, dele­gații turci au cerut ca tratatul să fie valabil numai în cazul când va fi votat și de camiera turcă. Delegații Italiei au declarat că, dacă pacea nu se va încheia până luni seara, flota italiană va începe o energică acțiune na­vală în marea Egee. Cât privește zvonul că Italia va debarca trupe în Balcani, ramând să-i atace j­e turci la ei acasă — se dezminte în modul cel mai hotărât, ULTIMATE!* ITALIEI Viena, 1 Octombrie,. — Ziarul „Neues Vierter Tageblatt” află din Rora că termenul ultima­­tului Italiei expiră mâine noap­te la «sei« 12. Dacă până atunci Turcia nu va­ răspunde favora­bil tratativele se vor considera definitiv rupte. Până acum nu se știe care va fi răspunsul Turciei, va primi condițiunile Italiei sau va con­simți la continuarea războiului. In acest moment lucrurile la Roma sunt privite cu mult pesi­mism; se speră totuși că în ul­timul moment va interveni o schimbare satisfăcătoare. PREGĂTIRILE FLOTEI ITA­LIENE Roma. 1 Octombrie. — Flota Italiei va mai rămâne concen­trată o zi sau două, și în caz că Turcia nu va primi condițiunile de pace ale Italiei, flota italiană va bloca mai multe porturi tur­cești, va bombarda Smirna și va­ încerca un atac și în contra Dan­danalelor. La Neapel se observă o febrila activitate. Cinci vapoare de transport sunt încărcate cu maș­nițiuni fiind gata de plecare. Două escadre italiene vor a­­taca de­odată țărmurile luxesse, —.—.—ao----——­SASSONOW ASUPRA CĂLĂ­TORIEI SALE Petersburg, 1 Octombrie. —■; Sassonow va face astăzi,­­în consiliul de miniștrii, o dare de seamă asu­pra rezultatelor ca­­lătoriei sale diplomatice. AUSTROUNGARIA NU INTER­VINE DE GAT DUPĂ RĂZBOI Viena. 1 Octombrie.­­ Cercu­rile politice de aci anunță că Austro-Ungaria nu privește ocu­parea localităței .Bjelopolje care e în Novibazar, ca motiv să ocupe Sandjacul. Sandajacul e teritoriu turcesc, și dacă turcii n’au știut să con­­­centreze destule­­ trupe, ca să res­­­pingă armatele statelor balcanice e o greșală a imperiului. Austro-Ungaria nu va interveni decât după terminarea războiu­lui când, puterile se vor întruni și­ facă pace. ATAȘAȚII MILITARI PLEACĂ PE CÂMPUL DE LUPTA Constantinopol. 1 Octombrie.—. Atașații militari streini de aci sunt pregătiți să plece­­ pe câm­­­pul de războiu­. Din An­atol­ia­ s’a­î anunțat un mare număr de voluntari, REGELE NIGHITA Îmbrățișând pe un soldat care pleacă la război i

Next