Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)
1912-12-01 / nr. 331
tai, citeți pe faulori și iî^erogați öc citre «|!|crü a^sîora›pe ciupi și ie rupt Turcie au renunță la posesiunile ei in Europa Viena. 28. — „Südslavische Corespondenz“ află Turnătoarele din Constantinopol. Contrar celor ce s’au crezut până acum, tratativele de pace ce se încep acum la Londra se vor termina foarte repede, căci se pare că Turcia nu este dispusă să renunțe la posesiunile ei in Europa. De la îmbunătățirea situației militare a Turciei la Ceatalgea, ofițerii cer guvernului să reziste în contra tuturor cererilor pentru predarea localităților Adrianopole, Dedeagaci și Scutari. Predarea Adrianopolului în special este socotită ca exclusă. •Generalul Nazim Pașa a precizat acest punct de vedere al Turciei în conversațiunile ce au avut loc, în sensul că pacea e posibilă numai în baza actualei situații militare a Turciei. El consideră cererea __ pentru predarea Adrianopolului, identică cu dorința pentru continuarea războiului. Nazim pașa a declarat că Turcia este destul de puternică pentru a continua acest război cu șanse excelente de succes și aceasta va deveni inevitabil din momentul în care aliații balcanici vor pune cereri inacceptabile. In consiliul de miniștrii asupra condițîîinilor păcei, Nazim pașa a reprezentat cu energie acest punct de vedere militar. Trebue remarcat că nici în presă nu se observă un curent de resemnare și că impresia generală este că Turcia e hotărâtă să obție cu orice preț o mare parte din posesiunile ei europene. Agitația partidului războinic Ofițerii sunt contra păcii nedemne — Constantinopol, 28.—In întreaga Europă să știa că la Constantinopol domnește cea mai vie mulțumire din cauză că pacea va fii încheiată. Acuma însă se afla tocmai contrariul, căci din cauza Cenzurei telegrame de felul acesta nu au putut fi expediate. ” Partidul războiului a amenințat pe ministrul de război cu revolta trupelor de la Ceatalgea, în caz când inistarci arestați nu vor fi puși în libertate. Marele vizir a primit o scrisoare de amenințare, semnată de 140 ofițeri prin care se spune că acel bărbat de Stat care va încheia un tratat de pace nedemn și va ceda inimicului Adrianopolul, KirMlise și Dedeagaci va fi omorât. Nazim-pasa, după punerea in libertate a Junilor turci arestați, a voit să pedepsească pe ofițerii cari au semnat scrisoarea de amenințare, dar nu a reușit deoarece soldații au amenințat cu răscoala. De când cu cuvântările Ulemalelor armata e foarte indignată din cauza neactivității și cere cu insistență declararea războiului sfânt. Sultanul primind de asemenea o scrisoare de amenințare, a trimis pe primul său adjutant la Ceatalgea, căruia ofițerii i-au declarat că se obligă să mențină ordinea și Sultanul poate avea încredere în ei. --Turcia și Bulgaria amenință cu continuarea războiului - tileria turcă a deschis an fee viu, periclitând viața prințului Banillo și a generalului. Artileria muntenegreană deschizând focul a bombardat orașul timp de 2 ore. ---------toxo-------------- Cufiicli irese-ltiilpsi BULGARIA ANEXEAZA TERITORIILE CUCERITE Atena. 28. — Cu toate desmințirile oficiale, guvernul elen nu are încredere, pentru viitor în atitudinea Bulgariei. Ziarul „Kronos” scrie că, Camera bulgară a fost convocată pentru Sâmbătă numai, ca să declare anexarea tuturor teritoriilor pe cari se aflau trupe bulgare înainte de începerea conferinței de la Londra. „ Kronos" scrie că prin urmare Bulgaria, ave de gând să anexeze și Salonicul. Din cele mai bine informate cercuri diplomatice se află că printre ofițerii flotei se obsearvă un spirit revoluționar. Marinarii refuză să părăsească cu vasele de război Dardanelele spre a risca o luptă pe apă cu flota grecească. Eli a fost arestat un ofițer de marină și doi subofițeri, Hilmi pașa și Nazim pașa au ordonat transportarea de noi trupe din Anatolia. Un vapor încărcat cu cărbuni și munițiuni a plecat spre Constantinopol. Din Constanța a plecat la Constantinopol un alt vapor încărcat cu mai multe tunuri. Comandamentul armatei a întrebat brutarii din Cenia, Brussa și Trapezund dacă pot furniza în timp de 10 zile o cantitate mare de pesmeți pentru armată. Guvernul a pus la dispoziția ministerului de marină o jumătate milion pfunzi turcești. ■ " " " "S. - . •V Bulgaria nu cedează Sofia. 2S. — Delegații pentru tratativele de pace vor conferi între ei Duminică și înainte de toate vor discuta chestiunea graniței turco-bulgară. Bulgaria pretinde cu stăruință Adrianopolul și Dedeagaci și dacă Turcia va refuza, tratativele vor fi întrerupte Marți, și operațiunile de război vor reîncepe după 48 de ore. Bulgaria este pregătită pentru continuarea războiului și își va duce la îndeplinire planul inițial da a intra cu armata în Constantinopol, fără a mai aștepta consimțământul Puterilor. Un delegat a spus că ei vreau pacea, dar dacă nu vor primi ce cei vor continua războiul până ce vor nimici cu desăvârșire pe turcii din Europa. Pacea depinde de Turcia Darcă turcii nu vor renunța la Adrianopol și Kirkilisse pacea e exclusă. ---------------exo—------------ Luptele consimtă la Scutari Cetinje, 28. — Tot mai greu pare faptul de a se putea aduce la cunoștința comandamentului orașului Scutari vestea despre încheierea armistițiului. Eli a sosit la Durazzo Un ofițer turc, care a cerut autorităților militare sârbești să-i dea voie să plece la Scutari spre a comunica comandantului turc ordinul pentru încheierea armistițiului. Autoritățile militare au refuzat cererea ofițerului turc pe motiv că nu au instrucțiuni în privința aceasta.* Getinje, 28. — Ministerul de externe a cerut din nou ambasadorului german să aducă la cunoștința comandantului turc din Scutari, ordinul de încheiere a armistițiului. Ambasadorul a refuzat spunând că comandantul turc nu se va încrede decât atunci când guvernul său îi va comunica aceasta. Celinje, 28. — Monitorul oficial publică azi că moștenitorul tronului și generalul Martinovici inspectând avantposturile din aproprierea pronIpi: .Scutari, aț — ■ [UNK] [UNK]•■----on——_ Conferința pasei Londra, 8Ä. — Lord-majorul Londrei are incențiunea de a da un banchet în onoarea delegaților la tratativele de pace. * Londra, 28. — intre delegații Statelor balcanice, după toate probabilitățile, se vor isca neînțelegeri din cauza teritoriilor ce vor urma să fie Incorporate fiecărui Stat. Se spune că compensațiile teritoriale vor fi date fiecărui Stat după numărul victimelor ce au avut în decursul războiului. Deci se așteaptă în curând ca fiecare Stat să* * dea numere colosale asupra pierderilor avute. Constantinopol, 28. — Ambasadorul Turciei la Londra, care obținuse un concediu, a primit ordinul de a rămâne la Londra pe tot timpul negocierilor. O CONFERINȚA ANTEMERGATOARE LA PARIS Berlin, 28 a Ziarului „Magdeburger Zeitung” i se comunică din Paris că se va ține acolo o conferință antemergătoare a delegaților Statelor balcanice, la care va lua parte și primul-ministru Poincaré. DANEW LA VIENA Viena, 28. Danew a fost primit în gară de ministrul bulgar Sarabașev. Danew a avut la orele 3 o consfătuire cu contele Berchtold, care a durat peste o oră. După consfătuire Danew a lucrat la hotel cu secretarul său. Danew pleacă de aici la Berlin, unde va avea o întrevedere «cu d. Kiderlen Wächter și apoi va fi primit în audiență de împăratul Wilhelm.» Viena. 28. — Danew s’a exprimat astfel asupra situației politice: „Deoarece vin din Ceatalgea mă aștept ca sosind la Londra să fie pus la carantină. Prin urmare va trebui să invit și pe ceilalți delegați la carantină ca nu cumva pacea să se infecteze de holeră“. Crede că conflictul dintre Austro-Ungaria și Serbia nu va lua proporții, de asemenea crede că între Bulgaria și România nu vor avea loc diferende «e- AutouBfilia Albaniei — Declarațiile unui diplomat austro-ungar — Roma, 2S—Ambasadorul austro-ungar Mercy a primit pe un redactor al ziarului „Tribuna”, căruia i-a spus între altele : In chestia sârbească punctul de vedere al guvernului nostru e clar. Dacă Serbia vrea să aibă la San Giovani un port comercial nu avem nimica contra. Nu putem admite însă ca să ocupe un teritoriu la marea Adriatică. Aceasta n’ar conveni nici Italiei și din această cauză Italia e solidară cu Austro-Ungaria în această chestiune. Adversarii autonomiei Albaniei uită că poporul albanez e cel mai vechi și de mai nobilă rasă din peninsula balcanică. Albanezii au obiceiurile lor strămoșești, literatura lor; ei au luptat timp de secole pentru drepturile lor și vor trăi. -------------0X0-------------- Situația internațional Budapesta. 28. — In cercurile conducătoare ungare, cari în cursul zilelor trecute au avut prilejul să obție informațiuni asupra situației internaționale, domnește și azi părerea că situația internațională — deși încordarea nu a dispărut încă—nu este de natură a produce îngrijorare. Se crede că, conferința ambasadorilor la Londra va contribui la îndepărtarea neînțelegerilor dintre marile Puteri și că chestiunile ce vor mai rămâne nerezolvate nu sunt de natură a provoca un conflict între Puterile europene. Raporturile dintre Monarhie și Serbia nu sunt nici ele atât de grave, încât un conflict armat să devie inevitabil. Aceasta este părerea generală, exprimată în special de către ministrul apărărei naționale Hazay, și după toate aparențele, în baza informațiunilor luate de primul ministru Lukacs la Viena. Situația s-a îmbunătățit și se întărește speranța că Serbia va da satisfacție de bună voe și nu va lăsa ca lucrurile să ajungă la extrem. • Viena. 28. — Informațiunile ziarelor sunt unanime în constatarea că situația externă e staționară și că domnește la Viena și la Budapesta încredere in rezolvarea pașnică a crizei. AFACEREA PROHASKA Budapesta. 28. — Afacerea Prohaska se apropie de sfârșitul ei. Consulul Edl se va reîntoarce zilele acestea și imediat se vor publica faptele autentic stabilite, în baza raportului său. Budapesta. 28. — Ministrul ■apărărei naționale, baronul Hatay a declarat în culoarele Camerei fată de un ziarist, că știrile asupra maltratărei consulului Prohaska, sunt exagerate. AUDIENȚA MINIȘTRILOR LA ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF Viena, 9,8. — Azî au fost primiți în audiență comună de împărat generalii Kaobatin, și Hoe«“jidori. In cercurile politice se dă mare însemnătate acestei audiențe și e pusă în legătură cu situația externă. Mai ales se comentează mult audiența în masă a tuturor miniștrilor. Fraga, 28. — Ziarul „Narodni Listi“ de azi spune că audiența în masă a tuturor miniștrilor la împărat e comentată în felul că, împăratul fiind obosit n’a mai voit să asculte referatele fiecărui ministru în parte. • Berlin, 28.— Ziarul „Taegliche Rundschau” spune că contele Berchtold a fost contra numirea generalului Hoetzendorf ca șef al statului-major, din cauza violentului schimb de vorba ce i-a avut generalul pe vremuri cu contele Aerenthal. Generalul a făcut o vizită contelui Berchtold, asigurându-l că nu se va amesteca în chestiunile politice externe. In urma acestei declaratiuni, contele Berchtold nu a mai protestat în contra numirei generalului Hoetzendorf. DECLARAȚIILE LUI GREY Di CAMERA COMUNELOR Londra. 28. — In camera comunelor, Sir Grey a declarat că guvernul e sigur că Adunarea va fi de părerea guvernului cum că alegerea capitalei britanice pentru conferința păcei de către cele cinci State beligerante, e foarte măgulitoare pentru Anglia și că sosirea delegaților lor e binevenită ț A plauze). Sir Grey a mai anunțat că Puterile neutre, semnatare ale tratatului de la Berlin s’au înțeles pentru ca reprezentanții lor să se întrunească într’o conferință în scop de a ușura un schimb de vederi mai ales pe punctele care ating într-un mod mai direct interesele marilor Puteri. Aceste convorbiri vor începe când ambasadorii vor fi primit instrucțiuni de la guvernele respective. Se crede că aceasta va fi în cursul săptămânnei viitoare. Dacă o conferință formală va fi găsită necesară, probabil că va avea loc la Paris deoarece ideea conferinței vine de la primul ministru Poincaré. Sir Grey nu crede folositor de a face în momentul de față declarațiuni mai lungi despre situația europeană; faptul că conversațiunile ambasadorilor nu sunt formale nici obligatorii e un semn că Puterile nu sunt sigure că soluția tuturor dificultăților se va găsi numaidecât. Pe de altă parte, faptul că toate Puterile au consimțit la conferința ambasadorilor ar putea trece drept probă că nu e nici o Putere care nu crede că se va găsi o soluție. Faptul că Londra e locul ales pentru convorbirile ambasadorilor și negocierilor în vederecă cei impune guvernului englez o datorie particulară de a fi rezervat în comentarii politice; pentru acest motiv Sir Grey se va abține de a face declarațiuni ulterioare despre acest subiect. Răspunzând unei întrebări, primul ministru Asquith declară că interesele Angliei nu vor fi neglijate în convorbirile dintre Puteri, oricare ar fi înțelegerea care se va stabili în Balcani și că principiul schimbului liber Romlîna la conversația ambasadorilor S'a afirmat in unele ziare că România va participa la conversația ambasadorilor ce se va ține la Londra. In urma informațiuniilor ce am cules la sursă autorizată, putem da următoarele lămuriri precize: In primul rând trebue să se știe că nu este aci vorba de conferința europeană, ci de conversația ambasadorilor care va avea loc la Londra. Ori, România n'a cerut ca și un reprezentant al ei să participe la această conversație. Această propunere a venit din partea Austro-Ungariei. Propunerea a fost primită de Italia și Germania și, se zice, că va admite ,și Franța și Rusia. Trebue insă ca și Anglia să se pronunțe, și ea e hotărâtoare pentru că conversația va avea loc ,la Lonndra. Singura obiecțiune. ve seș pretinde că s’ar putea ridica, e că participând România să nu ceară să participe și ■statele beligerante și aceasta nu s'ar putea admite. Trebue însă să nu se uite că nu România a cerut ca ea să participe la conversația ambasadorilor, dar că această propunere a venit din partea Austro-Ungariei. Tratativele între România și Bulgaria Vizita d-lui Danev la București n’a încheiat, după cum prea bine se poate înțelege, tratativele între România și Bulgaria. Ele vor continua cât mai curând. E posibil ca aceste tratative să nu fie continuate de d. Danev care e ocupat la Londra, dar de un an bărbat de Stat bulgar. E lasă tot atât de posibil și poate chiar cu mai multe probabilități, ca tratativele să fie continuate tot de d. Danew. In acest caz tratativele vor urma imediat la Londra intre d. Danew și un trimis al României. Asupra acestei chestiuni se va ști în mod positiv hotărârea cs s’a luat în 24, sau cel mult 48 de ore. * Un fapt este astăzi cert : nimeni nu poate tăgădui că România joacă un rol de căpetenie în menținerea păcei europene. Și d. Danew s’a putut convinge din convorbirile ce le-a avut la noi, că i s’a vorbit, după cum am spus din primul moment, franc, fără înconjur asupra tuturor legitimelor noastre revendicări: Bucur. HI---------- — UN ARTICOL AL ZIARULUI „BULGARIA" — _ Sofia. 2S._ — Ziarul „Bulgaria“ zice că amintirile din Grivița și Plevna unde sângele a curs în comun, vor uni mereu Bulgaria și Romănia, cu toate intrigile cari se fac între noi și amicii noștri români și cu toate străduințele unor ziariști și diplomați spre a ne despărți de liberatorii noștri români. ■ Formațiunea balcanică e consacrată azi ; sperăm că românii vor să ia un loc demn de situația lor; în 1877 am primit pe Români ca liberatorii noștri; azi le întindem mâna ca prieteni in speranța că mâine îi vom samta ca aliați. "-----------poo--------- Conferința ambasadorilor Budapesta. 2S. — Corespondentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap” comunică următoarele: Ambasadorul austroungar din Londra, contele Mensdorf sosește mâine după amiază la Viena și se va reîntoarce probabil Vineri la postul său. Ambasadorul va lua instrucții de la contele Birchold, întoarcerea imediată a ambasadorului se datorește faptului că, conferința ambasadorilor la Londra va începe Luni. . --------------oxo—----------— Riffilra la conterâta ambasadorilor . Londra Viena. 28. — Din corpuri bine informate aflu că Austro-U Ungaria atribue o deosebită importanță participării României la conferința ambasadorilor la Londra, în interesul clarificărea multor chestiuni ca se vor aduce în discuție la Londra, chestiuni la a căror rezolvire este interesată și România. Austro-Ungaria ar vedea cu plăcere asistarea unui diplomat român la reuniunea ambasadorilor la Londra. In casat când România ar face o cerere în această privință, Austro - Ungaria va interveni, pentru realizarea ei, pe lângă cabinetele marilor Puteri. M. ---------------oxo--------------- ELIBERAREA TUTORILOR TURCI ARESTAT! Constantinopol. 28. — Punerea în libertate a tinerilor turci arestați mai continuă; azi a fost pus în libertate fostul valiu Suleyman Narii. SERVICIUL TELEGRAFIC ziarului «Universul» străinătate TURBURARILE STUDENȚEȘTI DIN KIEV — 400 de arestări — Petersburg, 28. — Turburarile studențești din Kiev, cari au un caracter revoluționar, au provocat cr.400 de arestări. Studenții academiei militare din Petersburg au hotărât în unanimitate să refuze a azista la cursuri, în semn de protestare contra ordinului de a saluta pe ofițeri. * Petersburg, 28.—La Kiev studenții au organizat o demonstrație, protestând în contra faptului că condamnații pentru răscoală au fost bătuți până ce au fost omorâți. Studenții au îndemnat pe lucrători , să declare grevă generală pentru trei zile, protestând ■astfel contra, ororilor săvârșite în închisoarea, din Kiev. Elevii academiei medico-militară, au refuzat să îndeplinească ordinul comandaraului lor de a saluta pe ofițeri, spunând că faptul acesta le-ar jigni demnitatea. MERSUL HOLEREI LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 28. — Azi s’a constatat, iici 5? cazuri de holeră, dintre care au fost 1) decese. MARELE DUCE MIHAIL ALEXANDROVICI ÎN BISGRAȚIE Petersburg, 28. — Să știe că marele duce Mihail Alexandrovici s-a căsătorit în biserica sârbească din Viena cu o femeie divorțată de primul ei soț. Marele duce căzând în dizgrație în urma mezalianței se află la Viena și a fost destituit din toate funcțiile, și nu mai primește apanaj și nici pensie. El se va stabili la Cannes. Țarul nu a dat voie ca să se dea copilului nou născut ia,r fos,1 titlul duce titlul de conte. MANEVRELE COMUNE ALE ESCADRELOR TRIPLEIALIANȚE Viena. 28. — Referitor la știrea manevrelor comune ale es*icadrelor italiană-austro-ungară și germană, corespondentul ziarului „Budapesti Hírlap” telegrafiază din Polla. Vasul german „Göben” venind din Levante va sosi lui Polla însoțit de crucișătorul „Metta". MARELE DUCE MIHAILOVICI IV CAPITALA — REMITEREA BASTINULUI RE FELMAREȘAL — Solemnitatea de la palatul regal Am relatat pe scurt că Miercuri s’a făcut la, palatul regal solemnitatea predării bastonului de mareșal al armatei ruse M. S. Regelui. Revenim cu amănunte. Solemnitatea a fost simplă șiscurtă. La ora sus arătată se aflau în sala Tronului M. S. Regele, Marele Duce Nicolae Mihailovici, M. S. Regina, AA. U. RR. Principii Ferdinand și Carol, suita Marelui Duce, casete civile și militare, regală și princiară; totî ,d-nii miniștrii; d. Sebeko, ministrul plenipotențiar rus, însoțit de d. col. Iskritsky atașatul militar rus, d. Kalinkov ministrul Bulgariei însoțit de d-nii căpitani Iermacoff și Kirott, atașați militari. Generalii bulgari Agura și Draganov, d. I. Kalinderu, general Pressan, maior Gorski și căpitan Nicoleanu. Membrii misiunei rusești se aflau de asemenea la palat. MM. LL. au ocupat locurile în tronurile Lor, după care, Marele Duce apropiindu-se de M. S. după ce se înclină, a oferi bastonul de feldmareșal, pronunțând următoarele cuvinte: „Ingăduiți-mi, Sire, în numele Augustului meu Stăpân să Vă înmânez acest baston de Mareșal în ziua, neuitatei sărbătoriri a luăreî Plevneî,cănd armatele noastre au mers frățește Pl .cu mvil âe.ishasbditis M. S. Regele, M. S. Regina și suitele Lor, am ascultat în picioare discursul marelui Duce. RĂSPUNSUL M. S. REGELUI La, cuvântarea Marelui Duce, M. S. Regele a răspuns: „Sunt adânc mișcat de grațioasa atențiune a Maiestății Sale împăratului care a binevoit a însărcina pe Alteța Voastră Imperială, de a-Mi remite bastonul de Feldmareșal al vitezei Sale armate cu prilejul aniversarei a SI-a de la căderea Plevnei. ,.însemnătatea acestei multe distincțiuni este și mai înălțată prin prezența Alteței Voastre Imperiale însoțită de o numeroasă delegație de ofițeri al cărora nume îmi deșteaptă scumpe amintiri de la războiul din 1877, la care prea iubitul Vostru Tată a luat o parte atât de strălucită. „Deși au trecut mulți ani de atunci, n'am uitat fratele cu care trupele ruse și române M’au aclamat în momentul întâlnirii Mele cu Osman-Pașa, lângă podul de la Vid. „Amintind acest trecut glorios care a pecetluit confratemitatea noastră de arme, simt o mare mulțumire sufletească de a putea mărturisi sentimentele Mele de vie dragoste către Augustul Vostru Suveran, Cămin Alteța Voastră Imperiată va, bine-voi, a-I transmite expresiunea, adânccî Mele recunoștinți pentru uu matcă Sale, ashpirăndu-L cât .sunt de mândru de această înaltă distincțiune, la care armata Mea are și ea partea sa, însemnată". După terminarea acestei societe urnități, M. S. Regeles cu Marele Duce Nicolae au plecat la Mitropolie spre a asista la ,T.și Demn. Ceaiul de la Legațiunea rusă La orele 5 p. m. s’a servit, la legațiunea rusă, un ceas la care au luat parte: Marele Duce Niculae, A. S. R. Principele Ferdinand, AA. N. RR. Principii Carol și Elisabeta, suita Marelui Duce Niculae, delegația reg. Vologda, generalii bulgari Agu* ra și Draganon, d. prim-minis*tru Titu Maiorescu cu d-na, d-nii miniștri Take Ionescu, Marghiloman, Filipescu, Bădărău, Disescu, Cantacuzino, Xenopol, gen. Hârjeu, generalii Crăiniceanu, Averescu, Zottu, Paraschivescîi, Văleanu, d-nii Basset, Al. Scarlat Ghica, Filitis cu d-na, Principele Brâncoveanu, V. Morțun, Rudi Catargi, Petre Carp, amiral Murgescu, Crețeanu, Speranția cu d-na, Trăznea-Greceanu cu d-na, contele Wilburg Wolff atașatul militar al Germaniei, ministrul Germaniei, d-na Mavrogheni, colonel Socec, ministrul Angliei d. G. Baklay, colonel Berlescu, colonel Iliescu, Ion Brătianu, d-na. Bengescu, dr. Antipa, Ea.. .Epifescu, etc *