Universul, decembrie 1912 (Anul 30, nr. 331-358)

1912-12-01 / nr. 331

tai, citeți pe faulori și iî^erogați öc­ citre «|!|crü a^sîora›pe ciupi și ie rupt Turcie au renunță la posesiunile ei in Europa Viena. 28. — „Südslavische Co­­respondenz“ află Turnătoarele din Constantinopol. Contrar celor ce s’au­ crezut până acum, tratativele de pace ce se încep acum la Londra se vor termina foarte repede,­­ căci se pare că Turcia nu este dispu­­să să renunțe la posesiunile ei in Europa. De la îmbunătățirea situației militare a Turciei la Ceatalgea, ofițerii cer guvernului să reziste în contra tuturor cererilor pen­tru predarea localităților Adria­­nopole, Dedeagaci și Scutari. Predarea Adrianopolului în special este socotită ca exclusă. •Generalul Nazim Pașa a preci­zat acest punct de vedere al Turciei în conversațiunile ce au­ avut loc, în sensul că pacea e posibilă numai în baza­­ actualei­ situații militare a Turciei. El consideră cererea __ pentru predarea Adrianopolului, iden­tică cu dorința pentru continua­rea războiului. Nazim pașa a de­clarat că Turcia este destul de puternică pentru a continua a­­cest război cu șanse excelente de succes și aceasta va deveni ine­vitabil din momentul în care a­­liații balcanici vor pune cereri inacceptabile. In consiliul de miniștrii asu­pra condițîîinilor păcei, Nazim pașa a reprezentat cu energie a­­cest punct de vedere militar. Trebue remarcat că nici în presă nu se observă un curent de resemnare și că impresia gene­rală este că Turcia e hotărâtă să obție cu ori­ce preț o mare parte din posesiunile ei europene. Agitația partidului războinic Ofițerii sunt contra păcii ne­demne — Co­nsta­ntinopol, 28.—In întrea­ga Europă să știa că la Constan­­tinopol domnește cea mai vie mul­țumire din cauză că pacea va fi­i încheiată. Acuma însă se afla tocmai contrariul, căci din cauza Cenzurei telegrame de felul a­­cesta nu au putut fi expediate. ” Partidul războiului a amenin­­țat pe ministrul de război cu re­volta trupelor de la Ceatalgea, în caz când i­nis­tarci arestați nu vor fi puși în libertate. Marele­ vizir a primit o scri­soare de amenințare, semnată de 140 ofițeri prin care se spune că acel bărbat de Stat care va încheia un tratat de pace ne­demn și va ceda­­ inimicului A­­drianopolul, KirMlise și Dedea­gaci va fi omorât. Nazim-pasa, după punerea in libertate a Junilor­ turci arestați, a voit să pedepsească pe ofițerii cari au semnat scrisoarea de a­­menințare, dar nu a reușit de­oarece soldații au amenințat cu răscoala. De când cu cuvântările Ule­­malelor armata e foarte indigna­tă din cauza neactivității și cere cu insistență declararea războiu­lui sfânt. Sultanul primind de asemenea o scrisoare de amenințare, a tri­mis pe primul său adjutant la Ceatalgea, căruia ofițerii i-au­ de­clarat că se obligă să mențină ordinea și Sultanul poate avea încredere în ei. --Turcia și Bulgaria amenință cu continuarea războiului -­ tileria turcă a deschis an fee viu, periclitând viața prințului Banillo și a generalului. Artileria muntenegreană des­chizând focul a bombardat ora­șul timp de 2 ore. ---------toxo--------------­ Cufiicli­ irese-ltiilpsi BULGARIA ANEXEAZA TERI­­TORIILE CUCERITE Atena. 28. — Cu toate desmin­­țirile oficiale, guvernul elen nu a­­re încredere, pentru viitor în ati­tudinea Bulgariei. Ziarul „Kronos” scrie că, Ca­mera bulgară a fost­ convocată pentru Sâmbătă numai, ca să declare anexarea tuturor teri­toriilor pe cari se afla­u trupe bulgare înainte de începerea conferinței de la Londra. „ Kronos" scrie că prin urma­re Bulgaria, ave­­ de­ gând să a­­nexeze și Salonicul. Din cele mai bine informate cercuri diplomatice se află că printre ofițerii flotei se obsearvă un spirit revoluționar. Marinarii refuză să părăsească cu vasele de război Dardanelele spre a risca o luptă pe apă cu flota gre­­­cească. Eli a fost arestat un ofițer de marină și doi subofițeri, Hilmi pașa și Nazim pașa au ordonat transportarea de noi trupe din Anatolia.­­ Un vapor încărcat cu cărbuni și munițiuni a plecat spre Cons­­tantinopol. Din Constanța a plecat la Constantinopol un alt vapor în­cărcat c­u mai multe tunuri. Comandamentul armatei a în­trebat brutarii din Cenia, Brussa și Trapezund dacă pot furniza în timp de 10 zile o cantitate mare de pesmeți pentru armată. Guvernul a pus la dispoziția ministerului de marină o jumă­tate milion pfunzi turcești. ■ " "­ "­­ "S. - . •­­V Bulgaria nu cedează Sofia. 2S. — Delegații pentru tratativele de pace vor conferi între ei Duminică și înainte de toate vor discuta chestiunea gra­niței turco-bulgară. Bulgaria pretinde cu stăruință Adrianopolul și Dedeagaci și dacă Turcia va refuza, tratativele vor fi întrerupte Marți, și opera­țiunile de război vor reîncepe după 48 de ore. Bulgaria este pregătită pen­tru continuarea războiului și își va duce la îndeplinire planul inițial da a intra cu armata în Constantinopol, fără a mai aș­tepta consimțământul Puterilor. Un delegat a spus că ei vreau pacea, dar dacă nu vor primi ce cei vor continua războiul până ce vor nimici cu desăvârșire pe turcii din Europa. Pacea depinde de Turcia Da­­­rcă turcii nu vor renunța la A­­drianopol și Kirkilisse pacea e exclusă. ---------------exo—------------­ Luptele consimtă la Scutari Cetinje, 28. — Tot mai greu pare faptul de a se putea aduce la cunoștința comandamentului orașului Scutari vestea despre încheierea armistițiului. Eli a sosit la Durazzo Un ofi­țer turc, care a cerut autorită­ților militare sârbești să-i dea voie să plece la Scutari spre a comunica comandantului turc ordinul pentru încheierea­­ armis­­tițiului. Autoritățile militare au­ refu­zat cererea ofițerului turc pe­­ motiv că nu au instrucțiuni în­ privința aceasta.* Getinje, 28. — Ministerul de externe a cerut din nou amba­sadorului german să aducă la cunoștința comandantului turc din Scutari, ordinul de încheie­re a armistițiului. Ambasadorul a refuzat spu­nând că comandantul turc nu se va încrede de­cât atunci când guvernul său îi va comunica a­­ceasta. Celinje, 28. — Monitorul ofi­cial publică azi că moștenitorul tronului și generalul Martinovici inspectând avantposturile din a­­proprierea­ pronIpi: .Scutari, aț­ — ■ [UNK] [UNK]•■----on——_ Conferința pasei Londra, 8Ä. — Lord-majorul Londrei are incențiunea de a da un banchet în onoarea delegați­lor la tratativele de pace. * Londra, 28. — intre delega­ții Statelor balcanice, după toa­te­­ probabilitățile, se vor­ isca neînțelegeri din cauza teritorii­lor ce vor urma să fie Incorpo­rate fiecărui Stat. Se spune că compensațiile te­ritoriale vor fi date fiecărui Stat după numărul victimelor ce au avut în decursul războiului. Deci se așteaptă în curând ca fiecare Stat să* * dea numere co­losale asupra pierderilor avute. Constantinopol, 28. — Amba­sadorul Turciei la Londra, care obținuse un concediu, a primit ordinul de a rămâne la Londra pe tot timpul negocierilor. O CONFERINȚA ANTEMERGA­­TOARE LA PARIS Berlin, 28­ a Ziarului „Mag­deburger Zeitung” i se comunică din Paris că se va ține acolo o conferință antemergătoare a de­legaților Statelor balcanice, la care va lua parte și primul-mi­­nistru Poincaré. DANEW LA VIENA Viena, 28.­­ Danew a fost pri­mit în gară de ministrul bulgar Sarabașev. Danew a avut la orele 3 o con­sfătuire cu contele Berchtold, care­ a durat peste o oră. După consfătuire Danew a lu­crat la hotel cu secretarul său­. Danew pleacă de aici la Ber­lin, unde va avea o întrevedere «cu d. Kiderlen Wächter și apoi va fi primit în audiență de îm­păratul Wilhelm.» Viena. 28. — Danew s’a ex­primat astfel asupra situației politice: „De­oarece vin din Ceatalgea mă aștept ca sosind la Londra să fie pus la carantină. Prin urmare va trebui să in­vit și pe ceilalți delegați la ca­rantină ca nu cumva pacea să se infecteze de holeră“. Crede că conflictul dintre Austro-Ungaria și Serbia nu va lua proporții, de asemenea crede că între Bulgaria și­ România nu vor avea­ loc diferende «e- AutouBfilia Alb­aniei — Declarațiile unui diplomat austro-ungar — Roma, 2S—Ambasadorul aus­­tro-ungar Mercy a primit pe un redactor al ziarului „Tribuna”, căruia i-a spus între altele : In chestia sârbească punctul de vedere al guvernului nostru e clar. Dacă Serbia vrea să aibă la San Giovani un port comer­cial nu avem nimica contra. Nu putem admite însă ca să ocupe un teritoriu la marea Adriatică. Aceasta n’ar conveni nici Ita­liei și din această cauză Italia e solidară cu Austro-Ungaria în această chestiune. Adversarii autonomiei Alba­niei uită că poporul albanez e cel mai vechi și de mai nobilă rasă din peninsula balcanică. Albanezii au obiceiurile lor stră­moșești, literatura lor; ei au­ luptat timp de secole pentru drepturile lor și vor trăi. -------------0X0--------------­ Situația internațional Budapesta. 28. — In cercurile conducătoare ungare, cari în cursul zilelor trecute au avut prilejul să obție informațiuni a­­supra situației internaționale, domnește și azi părerea că si­tuația internațională — de­și în­cordarea nu a dispărut încă—nu este de natură a produce îngri­jorare. Se crede că, conferința ambasadorilor la Londra va contribui la îndepărtarea neîn­țelegerilor dintre marile Puteri și că chestiunile ce vor mai ră­mâne nerezolvate nu sunt de na­tură a provoca un conflict între Puterile europene. Raporturile dintre Monarhie și Serbia nu sunt nici ele atât de grave, în­cât un conflict ar­mat să devie inevitabil. Aceasta este părerea generală, exprimată în special de către ministrul apărărei naționale Ha­­zay, și după toate aparențele, în baza informațiunil­or luate de primul ministru Lukacs la Viena. Situația s-a îmbunătățit și se întărește speranța că Serbia va da satisfacție de bună voe și nu va lăsa ca­ lucrurile să ajungă la extrem. • Viena. 28. — Informațiunile ziarelor sunt unanime în cons­tatarea că situația externă e sta­ționară și că domnește la Viena și l­a Budapesta încredere in re­­zolvarea pașnică a crizei. AFACEREA PROHASKA Budapesta. 28. — Afacerea Prohaska se apropie de sfârșitul ei. Consulul Edl se va reîntoar­ce zilele acestea și imediat se vor publica faptele autentic sta­bilite, în baza raportului său­. Budapesta. 28. — Ministrul ■apărărei naționale, baronu­l Ha­­tay a declarat în culoarele Ca­merei fată de un ziarist, că ști­rile asupra maltratărei consulu­lui Prohaska, sunt exagerate. AUDIENȚA MINIȘTRILOR LA ÎMPĂRATUL FRANZ JOSEF Viena, 9,8. — Azî au fost pri­miți în audiență comună de îm­părat generalii Ka­obatin, și Hoe­­«“jidori. In cercurile politice se dă ma­re însemnătate acestei audiențe și e pusă în legătură cu situa­ția externă. Mai ales se co­mentează mult audiența în ma­să a tuturor miniștrilor. Fraga, 28. — Ziarul „Narodni Listi“ de azi spune că­­ audiența în masă a tuturor miniștrilor la împărat e comentată în felul că, împăratul fiind obosit n’a mai voit să asculte referatele fie­cărui ministru în parte. • Berlin, 28.— Ziarul „Taegliche Rundschau” spune că contele Berchtold a fost contra numirea generalului Hoetzendorf ca șef al statului-major, din cauza vio­lentului schimb de vorba ce i-a avut generalul pe vremuri cu contele Aerenthal. Generalul a făcut o vizită con­telui Berchtold, asigurându-l că nu se va amesteca în chestiunile politice externe. In urma acestei declaratiuni, contele Berchtold nu a mai pro­testat în contra num­irei genera­lului Hoetzendorf. DECLARAȚIILE LUI GREY Di CAMERA COMUNELOR Londra. 28. — In camera co­munelor, Sir Grey a­­ declarat că guvernul e sigur că Aduna­rea va fi de părerea guvernului cum că alegerea capitalei brita­nice pentru conferința păcei de către cele cinci State beligeran­te, e foarte măgulitoare pentru Anglia și că sosirea delegaților lor e bine­venită ț A plauze). Sir Grey a mai anunțat că Puterile neutre, semnatare ale tratatului de la Berlin s’au în­țeles pentru ca reprezentanții lor să se întrunească într’o con­ferință în scop de a ușura un schimb de vederi mai ales pe punctele care ating într-un mod mai direct interesele marilor Puteri. Aceste convorbiri vor în­cepe când ambasadorii vor fi primit instrucțiuni de la guver­nele respective. Se crede că a­­ceasta va fi în cursul săptămân­­nei viitoare. Dacă o conferință formală va fi găsită necesară, probabil că va avea loc la Paris de­oare­ce ideea conferinței vine de la pri­mul ministru Poincaré. Sir Grey nu crede folositor de a face în momentul de față de­­clarațiuni mai lungi despre si­tuația europeană; faptul că con­versaț­iunile ambasadorilor nu sunt formale nici obligatorii e un semn că Puterile nu sunt si­gure că soluția tuturor dificultă­ților se va găsi numai­decât. Pe de altă parte, faptul că toate Puterile au consimțit la confe­rința ambasadorilor ar putea trece drept probă că nu e nici o Putere care nu crede că se va găsi o soluție. Faptul că Londra e locul ales pentru convorbirile ambasado­rilor și negocierilor în vedere­­că cei impune guvernului englez o datorie particulară de a fi re­zervat în comentarii politice; pentru acest motiv Sir Grey se va abține de a face declarațiuni ulterioare despre acest subiect. Răspunzând unei întrebări, primul ministru Asquith decla­ră că interesele Angliei nu vor fi neglijate în convorbirile din­tre Puteri, oricare ar fi înțelege­rea care se va stabili în Balcani și că principiul schimbului liber Romlîn­a la conversația ambasadorilor S'a afirmat in unele ziare că România va participa la conver­sația ambasadorilor ce se va ți­ne la Londra. In urma informa­­țiuniilor ce am cules la sursă au­torizată, putem da următoarele lămuriri precize: In primul rând trebue să­ se știe că nu este aci vorba de con­ferința europeană, ci de conver­sația ambasadorilor care va a­­vea loc la Londra. Ori, Româ­nia n'a cerut ca­ și un reprezen­tant al ei să participe la această conversație. Această propunere a venit­ din partea Austro-Ungariei. Propunerea a fost­ primită de I­­talia și Germania și, se zice, că va admite ,și Franța și Rusia. Trebue insă ca și Anglia să se pronunțe, și ea e hotărâtoare pentru că conversația va avea loc ,la Lonndra. Singura obiecțiu­­ne. ve seș pretinde că s’ar putea ridica, e că participând Româ­nia să nu ceară să participe și ■statele beligerante și aceasta nu s'ar putea admite. Trebue însă să nu se uite că nu România a cerut ca ea­ să­ participe la conversația­ ambasa­dorilor, dar că această propunere a venit din partea Austro-Un­­ga­riei. Tratativele între România și Bulgaria Vizita d-lui Danev la Bucu­rești n’a încheiat, după cum prea bine se poate înțelege, tratativele între România și Bulgaria. Ele vor continua cât mai curând. E posibil ca aceste tratative să nu fie continuate de d. Danev care e ocupat la Londra, d­ar de un an­ bărbat de Stat bulgar. E lasă tot atât de posibil și poate chiar cu mai multe probabilități, ca tra­tativele să fie continuate tot de d. Danew. In acest caz tratativele vor urma imediat la Londra in­tre d. Danew și un trimis al Ro­mâniei. Asupra acestei chestiuni se va ști în mod positiv hotărârea cs s’a luat în 24, sau cel mult 48 de ore. * Un fapt este astăzi cert : ni­meni nu poate tăgădui că Româ­nia joacă un rol de căpetenie în menținerea păcei europene. Și d. Danew s’a putut convinge din convorbirile ce le-a avut la noi, că i s’a vorbit, după cum am spus din primul moment, franc, fără înconjur asupra tuturor le­gitimelor noastre revendicări: Bucur. HI----------­ — UN ARTICOL AL ZIARULUI „BULGARIA" — _ Sofia. 2S._ — Ziarul „Bulgaria“ zice că amintirile din Grivița și Plevna unde sângele a curs în comun, vor uni mereu Bulgaria și Romănia, cu toate intrigile cari se fac între noi și­ amicii noștri români și cu toate stră­duințele unor ziariști și diplo­mați spre a ne despărți de libe­ratorii noștri români. ■ Formațiunea balcanică e con­sacrată azi ; sperăm că românii vor să ia un loc demn de situația lor; în 1877 am primit pe­ Ro­mâni ca liberatorii­­ noștri; azi le întindem mâna ca prieteni in speranța că mâine îi vom sam­ta ca aliați. "-----------poo---------­ Conferința ambasadorilor Budapesta. 2S. — Corespon­dentul din Viena al ziarului „Budapesti Hírlap” comunică următoarele: Ambasadorul austroungar din Londra, contele Mensdorf so­sește mâine după amiază la Vie­na și se va reîntoarce probabil Vineri la postul său. Ambasado­rul va lua instrucții de la con­tele Birch­old, întoarcerea­­ ime­diată a ambasadorului se dato­­rește faptului că, conferința am­basadorilor la Londra va începe Luni. . --------­------oxo—----------— Riffilra la conterâta ambasadorilor . Londra Viena. 28. — Din corpuri bine informate aflu că Austro-U Unga­­ria atribue o deosebită impor­tanță participării României la conferința ambasadorilor la Lon­dra, în interesul clarificărea multor chestiuni ca se vor adu­ce în discuție la Londra, ches­tiuni la a căror rezolvire este in­teresată și România. Austro-Ungaria ar vedea cu plăcere asistarea unui diplomat român la reuniunea ambasadori­lor la Londra. In casat când România ar face o cerere în această privință, Austro - Ungaria va interveni, pentru realizarea ei, pe lângă ca­binetele marilor Puteri. M. ---------------oxo---------------­ ELIBERAREA TUTORILOR TURCI ARESTAT! Const­antin­op­ol. 28. — Pune­rea în libertate a tinerilor turci arestați mai continuă; azi a fost pus în libertate fostul valiu Suleyman Narii. SERVICIUL TELEGRAFIC ziarulu­i «Universul» străinătate TURBURARILE STUDENȚEȘTI DIN KIEV — 400 de arestări — Petersburg, 28. — Turburarile studențești din Kiev, cari au un caracter revoluționar, au­ provo­­cat­ cr­­.400 de arestări. Studenții academiei­ militare­ din Petersburg au hotărât în u­­nanimitate să refuze a azista la cursuri, în semn de protestare contra ordinului de a saluta pe ofițeri. * Petersburg, 28.—La Kiev stu­denții­ au organizat o demons­trație, protestând în contra fap­tului că condamnații pentru răscoală au fost­ bătuți până ce au fost omorâți. Studenții au îndemnat pe lu­crători , să­ declare grevă gene­rală pentru trei zile,­ protestând ■astfel contra, ororilor săvârșite în închisoarea, din Kiev. Ele­vii academiei medico-mili­­tară, au­­­ refuzat să îndeplinească ordinul comand­arau­lui lor de a saluta pe ofițeri, spunând că faptul acesta le-ar jigni demni­­tatea. MERSUL HOLEREI LA CONS­­TANTINOPOL Constantinopol, 28. — Azi s’a constatat, iici 5? cazuri de hole­ră, dintre care au fost 1­) decese. MARELE DUCE MIHAIL ALE­­XANDROVICI ÎN BISGRAȚIE Petersburg, 28. — Să știe că marele duce Mihail Alexandro­­vici s-a căsătorit în biserica sâr­bească­ din Viena cu o femeie di­­vorțată de primul ei soț. Marele duce căzând în dizgra­ție în urma mezalianței se află l­a Viena și a fost destituit din toate funcțiile, și nu mai primeș­te­ apanaj și nici pensie. El se va stabili la Cannes. Țarul nu a dat voie ca să se dea copilului nou născut ia,r fos­,1 titlul duce titlul de conte. MANEVRELE COMUNE ALE ESCADRELOR TRIPLEI­­ALIANȚE Viena. 28. — Referitor la ști­­rea manevrelor comune ale es*­icad­relor italiană-austro-ungară­ și germană, corespondentul zia­rului „Budapesti Hírlap” tele­­grafiază din Polla. Vasul german „Göben” ve­­­nind din Levante va sosi lui Polla însoțit de crucișătorul „M­etta". MARELE DUCE MIHAILOVICI IV CAPITALA — REMITEREA BASTINULUI RE FELMAREȘAL — Solemnitatea de la palatul regal Am relatat pe scurt că Mier­curi s’a făcut la, palatul re­gal solemnitatea predării basto­nului de mareșal al armatei ru­se M. S. Regelui. Revenim cu amănunte. Solemnitatea a fost simplă și­­scurtă. La ora sus arătată se aflau în sala Tronului M. S. Regele, Marele Duce Nicolae Mi­­hailovici, M. S. Regina, AA. U­. RR. Principii Ferdinand și Ca­rol, suita Marelui Duce, casete civile și militare, regală și prin­ciară; totî ,d-nii miniștrii; d. Se­­beko, ministrul plenipotențiar rus, însoțit de d. col. Iskritsky atașatul militar rus, d. Kalinkov ministrul Bulgariei însoțit de d-nii căpitani Iermacoff și Ki­rott, atașați militari. Generalii bulgari Agura și Draganov, d. I. Kalinderu, general Pressan, maior Gorski și căpitan Nico­­leanu. Membrii misiunei ru­sești se aflau de asemenea la palat. MM. LL. au ocupat locurile în tronurile Lor, după care, Ma­rele Duce apropiindu-se de M. S. după ce se înclină, a­ oferi bastonul de feld­mareșal, pro­nunțând următoarele cuvinte: „Ingăduiți-mi, Sire, în nu­mele Augustului meu Stăpân să Vă înmânez acest baston de Ma­reșal în ziua, neuitatei sărbăto­riri a luăreî Plevneî,­­cănd ar­matele noastre au mers frățește Pl .cu mvil âe.ishasbdi­tis M. S. Regele, M. S. Regina și suitele Lor, am ascultat în pi­cioare discursul marelui Duce. RĂSPUNSUL M. S. REGELUI La, cuvântarea Marelui Duce, M. S. Regele a răspuns: „Sunt adânc mișcat de gra­­­­țioasa atenți­une a Maiestății Sale împăratului care a bine­voit a însărcina pe Alteța Voas­tră Imperială, de a­-Mi remite bastonul de F­eldmareșal al vite­zei Sale armate cu prile­jul ani­versarei a SI-a de la căderea Plevnei. ,.însemnătatea acestei multe distincțiuni este și mai înălțată prin prezența Alteței Voastre Imperiale însoțită de o nume­roasă delegație de ofițeri al că­rora nume îmi deșteaptă scum­pe amintiri de la­ războiul din 1877, la care prea iubitul Vostru Tată a luat o parte atât de stră­lucită. „De­și au trecut mulți ani de atunci, n'am uitat fratele cu care trupele ruse și române M’a­u aclamat în momentul întâlnirii Mele cu Osman-Pașa, lângă po­dul de la Vid. „Amintind acest trecut glorios care a pecetluit confratemitatea noastră de arme, simt o mare mulțumire sufletească de a pu­tea mărturisi sentimentele Mele de vie dragoste către Augustul Vostru Suveran, Cămin Alteța Voastră Im­periată va, bine-voi, a-I transmite expresiunea, adân­­­ccî Mele recunoștinți pentru uu matcă Sale, ashpirăndu-L cât .sunt de mândru de această înaltă distincțiune, la care ar­­mata Mea are și ea partea sa, în­semnată". După terminarea acestei soc­iete urnități, M. S. Regele­s cu­ Ma­rele Duce Nicolae au plecat la­ Mitropolie spre a­­ asista la ,T.și Demn. Ceaiul de la Legațiunea rusă La­ orele 5 p. m. s’a servit, la legațiunea rusă, un ceas la care au luat parte: Marele Duce Ni­­culae, A. S. R. Principele Fer­dinand, AA. N­. RR. Principii­ Carol și Elisabeta, suita Mare­lui Duce Niculae, delegația reg. Vologda, generalii bulgari Agu* ra și Draganon, d. prim-minis*­tru Titu Maiorescu cu d-na, d-nii miniștri Take Ionescu, Marghiloman, Filipescu, Bădă­­rău, Disescu, Cantacuzino, Xe­­nopol, gen. Hâr­jeu, generalii Crăiniceanu, Averescu, Zottu, Paraschivescîi, Văleanu, d-nii Basset, Al. Scarlat Ghica, Fili­­tis cu d-na, Principele Brânco­­veanu, V. Morțun, Rudi Catar­­gi, Petre Carp, amiral Murges­­­cu, Crețeanu, Speranția cu d-na, Trăznea-Greceanu cu d-na, con­tele Wilburg Wolff atașatul mi­litar al Germaniei, ministrul Germaniei, d-na Mavrogheni, colonel So­cec, ministrul Angliei d. G. Baklay, colonel Berlescu, colonel Iliescu, Ion Brătianu, d-na. Bengescu, dr. Antipa, Ea­­.. .Epifescu, etc­ *

Next