Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)

1913-01-01 / nr. 1

VEDERI DIN NISSA ima biserică rusească se s’a târnoit-deunăzi TRIBUNA MILITARĂ „Câteva povețe tactice“, de d. general de divfrne Al. larca Pentru specialistul, care a ur­mărit cu toată puterea discernă­mântului evoluțiunea războiu­lui, din timpurile cele mai înde­­p­­*riște și până în zilele noastre, n­u este în secret, că victoria, biruința, înfrângerea adversaru­lui, se sprijină mai mult pe e­­roismul luptătorilor noștri. Cu cât acești bărbați vor fi mai hotărâți a învinge, cu cât și se vor teme mai puțin de moarte, cu atât vor fi mai te­muți de adversarii lor pe câm­pul de luptă. Victoria nu aparține de­cât a­­celuia care o merită și o merită tot­deauna cel mai viteaz. Intr’o admirabilă brio­șură. d. general larca, scoate la locul ei de onoare vitejia, arătând pă­rerile d-sale asupra felului cum trebue manifestată pe­­ câmpul tactic, în raport cu mijloacele moderne de luptă, înainte însă de a încerca o scurtă expunere a părerilor cu­prinse în această interesantă lu­crare, sunt nevoit a lămuri pe cititor asupra câtorva chestiuni, atât cât îmi îngădue cadrul u­­nui articol. In urma războiului­ franco­­german (1870—71), cele două armate au continuat luptele pe câmpul literaturei militare. Aci este izvorul unor lungi procese de doctrină în întreaga presă și literatură militară a tuturor Statelor. S’au format în curând două tabere de scriitori, unii afiliați sau făcând parte din școala franceză, alții rânduindu-se de partea școalei germane. Școala franceză, procedând de la analiza recentă­­ a campaniilor lui Napoleon I, dă o importan­ță exagerată conducerii. Se for­mează în consecință o doctrină, care vrea să asigure comandan­tului superior conducerea efecti­vă și imediată a unității ce-i stă sub comandă, înlesnindu-i în acelaș timp un cât mai bogat stoc de combinațiuni în reali­zarea concepți­unei sale,­­­ Școala germană, procedează din felul de a lucra a mareșalu­lui Moltke, adică lasă deplina inițiativă comandanților subor­donați, pe cari însă are grija de a-i forma la școala unei doctri­ne unice. Este în contra mane­vrelor savante și vrea numai mișcări repezi și drepte, cu în­văluirea unuia sau­ ambelor flancuri a adversarului. In executiune, ambele școale sunt pentru cea mai înverșuna­tă ofensivă. Ca mod de a face în­să, francezii dau importanță mai mare mișcării înainte spre adversar, pentru a-l ataca cu baioneta, în timp ce germanii voesc a obține mai întâi supe­rioritatea focului. Să vedem acum ce spune de general larca. „Unica noastră cugetare, sin­gura noastră datorie, trebue să fie de a ataca drept înainte, cu furie, cu hotărârea de a baga baioneta în inamic, fără a da înapoi și atâta tot. Cu astfel de ofițeri și trupă, cari atacă în modul acesta, perderile vor­ fi la sigur m­ai mici de­cât atacând moale, cu forțe puține, cu frica de pierderi și dominați de frica superiorităței numerica. Un comandant care evită per­derile cu ori­ce preț, și, cu cel mai mare cuvânt care le bla­mează, este cel mai puternic di­zolvant al ori­cărui spirit mili­tar. ....Nu se pot câștiga victorii, fără a fi plătite scump cu sânge,­­ vărsat în abundență. Cu o altă­­ concepție la război, este mai v—" "• «$•% uc­asă și a depune ar­mele înaintea ori­cui are puțină inimă“. Mai departe după ce d-sa ara­tă puțina probabilitate de reuși­­ta ii înv'*!­­.J ."*X. ” mu. .f! *v Ur­es’ când conducerea e energi­că și trupa vitează adaogă : „N’aveți dar­­ de ce să­­ vă te­meți de învăluire. Lupta, contra unei învăluiri, nu este de­­cât o luptă de front ce se întinde pe măsură ce rezervele intră în li­nie. Este chiar iposibil ca învă­luitorul să fie învăluit. Nu vă temeți nici de înconjurare pen­tru acelaș motiv. S’a văzut trupe ce înconjur­ă spunând armele; s’au văzut chiar trupe ce au tă­iat retragerea altora, zdrobite.“... După aceea d-sa demonstrează că superioritatea numerică nu trebue considerată ca un factor de succes: „este imoral a se glo­rifica numărul, ori­­ a-l face să primeze peste ceilalți factori cari câștig victoriile. Numărul în­seamnă preponderența forțelor materiale contra celor morale, a forței contra dreptului, ruperea sau­ micșorarea importanței co­mandamentului, supunerea fără rezistență a țărilor mici la ca­priciul țărilor mari etc..... la ceea ce trebui să ținem totdea­una, nu este la superioritatea numerică, dar la superioritatea morală, de organizațiune, de in­strucțiune, de educațiune civică, de organizațiune socială, și pe deasupra tuturor acestora, tre­­bue să ținem de a avea un ideal mare. Este un semn vădit de înjo­sire a te întreba, în momentul unui atac, ce număr­ăi în față ori a îndrăzni să-l afli de la alții”.... Iată acum ce crede d. general asupra superiorităței focurilor : „După superioritatea număru­­lui,­­superioritatea focului ata­cului, este una din doctrinele ce­le mai pernicioase pentru mo­ralul trupelor și în acelaș timp din cele mai false. „Să ștergem dar din regula­ment superioritatea f­ocurilor, ca condiție sine-qua-non de reu­șită,.... putem reuși la asalt a­­vând pentru noi: superioritatea comandamentului, disprețul mor­tal, voință nestrămutată de a a­­junge la baionetă cât mai re­pede și dorința arzătoare de a învinge cu orice preț, cu un cu­vânt superioritatea morală a ini­milor și aceea a comandamen­tului (presupus organizațiunea și instrucțiunea­­ egale).” Iar mai departe, sub titlul miș­carea înainte, baioneta și focul, adaugă: „Cu trupe, bune și cu idei să­nătoase asupra tacticei, atacul este viol­ent, brusc, energic.... ...Baioneta, dar, este arma de­viziune­, a demoralizării com­plete a inamicului... Sfântă ba­ionetă! Tu ești emblema bărbă­ției și măsura spiritului militar al armatelor.” Tot în acelaș spirit eroic, d. general larca dorește a nu­ se face retrageri și a nu ne preda niciodată prizonieri. Vegetins Un alicat în­ 1 — O DECLARAȚIE ATRIBUI­TA REGELUI CAROL — Frankfurt, 29. — „Frankfurter Leitung” primește știrea din Bu­curești, că râgâie Carol ar fi de­clarat era ambasadorilor rus și austro-ungar următoarele: „AM FĂCUT TOT POSIBILUL SPRE A CONVINGE BUL­GARIA, DESPRE NECESITA­TEA UNEI ÎNȚELEGEM CU NOI ȘI MI-AM DAT CUVÂN­TUL, SA AȘTEPT REZULTA­TUL TIMP DE 3 ZILE, TRE­BUE SA-MI FIU PROMISIU­NEA”. ROMANIA VA OCUPA SI­LIȘTEA Paris, 29. — Bagă ultimel © mioraia finai, Roanâmia și regele Carol ar fi hotărât ca peste 2 zi­le să ocupa militărește Siliștea și teritoriul dintre mare și a­­ceastă localitate. Bamew a declarat, că România nu este in drept a formula pre­teniâ ani până când Bulgaria nu va putea stabili cu certitudine cu ce foloase s’a ales din război. La această declarație a lui Ba­new d. Take Ionisca a venit cu propuneri concrete cerând, ca în­căsoi când Bulgaria va obține Adrianopolul, să cedeze României Siliștea. Cu alte cuvinte Soarta Silistrei depinde de soarta A­­drianopolulu. Marile Puteri fac presiune a­­supra Portei sfătuind-o să cede­ze Adrianopolul Bulgariei, care în acest caz ar putea ceda ușor Siliștea. Se crede că la Sofia acest com­­promis nu va întâmpina dificul­tăți. * Sofia. 29. — Ziarele au apă­rut astă seară in ediție specială, anunțând că România poate chiar în câteva ore va coapa mi­­litărește Siliștea și teritoriul din­tre acest oraș și mare, dar că în acest caz Bulgaria nu va opune rezistență, ci își va retrage tru­pele, iar după încheerea­ păcei, va supune cazul conferinței pă­cei de la Maga, așa că un conflict cu arme între Bulgaria și Româ­nia este exclus. LEGATURILE DINTRE ROM­NIA ȘI TURCIA — Ce susțin deleg-ații i­alniri fi'v ’Londra — Viena, 29. — Ziarul „N. Freie Presse” scrie: De trei zone periculoase tre­bue să vorbim acum: Turcia declară că nu va sacri­fica Adrianopolul în nici un caz, nici chiar în urma demersului colectiv al Puterilor, care se aș­teaptă în cursul săptămâne­i vii­toare. In București se manifestă vo­ința hotărâtă de a se obține rea­lizarea cererilor cu privire la regularea graniței la Silistra în­că înainte de încheerea păcei, și de a se convinge Bulgaria să stabilească o înțelegere. In­ convorbirile cu corespon­dentul nostru din Londra, dele­gații bulgari la conferința pen­tru pace declară că între aceste zone periculoase există o legă­tură tainică și că România a de­venit atât de categorică pentru că în același timp a izbucnit grava criză în conferința pacei și că atitudinea intransigentă a Porței și hotărârea ei de a nu renunța la Adrianop­ol sunt în­curajate prin politica guvernu­lui din București. La București se dezminte în mod categoric că ar exista vre­o legătură între România și Tur­cia. Se înțelege că aceasta împre­ună cu celelalte­­ două greutăți: lupta diplomatică pentru pose­siunea Ad­rianopolului și pen­tru obținerea Silistrei, au­­ adus o n­ouă fază critică în situația­ internațională. ROMANIA E SPRIJINITA DE AUSTRO-UN­G­ARIA — Tratativele cn d. Banew — Viena. 29. — Ziarului „N. F.­ Presse“ i se comunică de către corespondentul său din Londra: Delegații bulgari cu care am avut prilejul să vorbesc mi-am declarat că num­ai din ziare au auzit de ruperea tratativelor și că socotesc aceasta imposibil. D-rul Daneiu a avut dr­ o con­vorbire cu d. Mișu și a telegra­­fiat guvernului său asupra re­zultatului acestei convorbiri. Mâine sau poimâine d. Danew va putea face noul comunicări, d-lui Take Ionescu. Tratativele continuă deci, dar controversele sunt foarte mari. România nu numai că cere cu mult mai mult de­cât vrea să-i ofere Bulgaria, dar cere și ime­diata cedare a teritoriului sa­u cel puțin promisiunea categorică și obligatorie, pe când Bulgaria vrea să aștepte întâi încheerea păcei spre a, ști ce obține ea. Bulgarii se exprimă cu indig­nare in contra, procedarea Ro­mâniei și mulți cred că Româ­nia este încurajată de Austro- Ungaria, că,ci România singură n-ar îndrăzni niciodată să se a­­ventureze într’o asemenea între­prindere în contra Bulgariei. DECLARAȚIILE UNUI COLO­NEL BULGAR Londra, 29. — Colonelul Z­os­­tov, șeful armatei a treia bul­gare, a declarat corespondentu­lui­ ziarului „N. Fr. Presse” ur­mătoarele: Cunoștințele mele ca fost ab­solvent al cursului­­ superior de artilerie regală și imperială aus­triacă mă aduc în situația — bazat și pe faptul că știu foarte bine d­e câte ori Austro-Ungaria ne-a aruncat în situațiuni grele să-mi pot forma ușor convin­gerea că bărbații de stat aus­triac­ îndeamnă­ România să nu cadă in spinare.­­­ România cere despăgubiri pen­tru că a privit la luptele noa­stre sângeroase. Dar luând drept ba­ză această normă, toate Pute­rile neutrale ar putea veni cu pretențiuni de despăgubiri. Sun­tem gata să dăm ceva români­lor, dar ei vor să ne înfigă cuți­tul prea adânc. Suntem într’o situație grea. Românii vor între altele Silistra. Regimentul 31 de infanterie, ca­re se recrutează din Silistra, a pierdut jumătate din efectivul­ său în luptele de la Bunar N­s­­sar. Acestor soldați viteji, când vor veni­ acasă, să­ ne spunem ca ați devenit, români? Contrar României n­oi suntem un popor democrat. Se crede­­ oa­re că­ va fi lucru ușor pentru rege și guvern să trec ca pr in Sobranie o cedare de teritoriu ? Și când vor lua sfârșit cere­rile României, cari de altfel nu au fost­ încă formula,­ în mod oficial, ci numai expuse în dis­­cuțiuni ? PĂREREA CERCURILOR RES­PONSABILE. DIN BULGARA Viena, 29. — „Südslawische Corresponded“ primește urmă­toarea comunicare din Sofia: După informațiunile culese în loc competent, nu se știe uni­ai­mic­­ cu privire la o î­nc­ordare a, raporturilor cu România. In a­­­ce­st loc domnește părerea că­­ zvonurile nefavorabile sunt re­flexul nervozitatei exagerate a ziarelor românești, cărora,—de­și organe ale unor persoane ofi­­ciale — li se atribue în mod gre­șit un c­aracter oficial, și ale că­ror manifestațiuni nu trebuise deci socotite, cu nici un preț, ca, oficiale ale cabinetului roman. Se declară apoi că ultimele zile n’au adus vre­o schimbare din care să se deducă înrăutăți­rea raporturilor dintre Bucu­rești și Sofia și se observă că nu este adevărat zvonul că d-rul Danev, din motive personale, ar vrea să-și depună mandatul de negociator cu reprezentanții ofi­ciali ai României. E posibil numai ca tratativele­­ finale să se facă la Sofia, după ce se va fi stabilit o înțelegere în principiu în chestiunile im­portante. In cercurile responsabile din Sofia domnește convingerea că chestiunile în discuție vor gi ,­i o soluție împăciuitoare, și se­ s­­ping în mod­ categoric remi­­­nte unei'­părți'a presei d­e'ini',' curești care acuză Bulgaria de tărăgănire, pentru că actualele împrejurări exclud cu desăvâr­șire o accelerare a tratativelor. Se crede în genere că liniștea și siguranța ce domnesc la So­fia cu privire la o desfășurare a­­micală a lucrurilor este împăr­tășită și la București. Toate zvonurile ce nu cores­pund acestor păreri sunt simple combinațiuni. COMENTARIILE PRESEI FRANCEZE Paris, 29. — Făcând comenta­rii asupra încordării relațiuni­­lor româno-bulgare, ziarul „Le Temps” consideră că Bulgaria conștientă de a fi desăvârșit mari silințe spre a atinge ținta la care tindea, nu concepe cum România, care nu a luat parte la aceste sforțări, să fie autori­zată să beneficieze de rezultate și că nu îi convine Bulgariei în­vingătoare să consimtă la o ce­siune de teritoriu. Bulgaria susține că motivul neutralității României în tim­pul războiului a fost convinge­rea că Turcia era să fie victo­rioasă; deci, Bulgaria refuză, până la noua ordine, să plăteas­că un serviciu pe care nu l-a primit și să răsplătească neu­tralitatea României. Printre argumentele României, cel mai de seamă e că interesele Bulgariei ar fi de a se asigu­ra de acum înainte de sprijinul credincios al României, dacă Bulgaria, sigură de a obține a­­cest sprijin, ar accepta condițiu­­nile puse (dar România nu are mâini libere și poate în momen­tul de față să negocieze sub con­­dițiuni), cererile României de­pășesc ofertele sale și numai un echilibru ulterior între unele și altele ar putea deveni temelia unei înțelegeri imediate. ÎNTREVEDEREA D-LUI TAKE IONESCU CU SIR EDWARD GREY Londra, 29. — Agenția Rentez află că „ Take Ionescu, însoțit de d. Mișu, a avut azi dimineață o întrevedere cu sir Edward Grey la Foreign Office. D. DANEW AȘTEAPTA INS­TRUCȚIUNI DIN SOFIA Londra. 29.­­— Agenția Reuter află din cercurile bulgare că d. Danew speră că va primi azi sau mâine instrucțiuni din So­fia privitoare la­ revendicările României și adaugă, că, in aces­te cercuri, se crede că id­estul pendinte între cele două țări se va regula în mod amical în câte­va zile. —----------------OXO-----------------­REPUIEM PENTRU SÂRBII CĂZUȚI IN RAZBOIU Belgrad, 29.—In toate biserici­le regatului s’a slujit un servi­ciu pentru odihna sufletelor soldaților sârbi­­ căzuți în tim­pul războiului. In capitală, M­itropolitul Dimitrie a slujit î catedrală un Requiem la care a sistat Cureta, guvernul pi­cum și miniștrii Greciei și E­gariei, autoritățile și un publi foarte numeros. TRATATIVELE DINTRE AN­­GLIA ȘI RUSIA Petersburg, 29.— Intre Anglia și Rusia se urmează tratative cu privire la împărțirea Asiei mici și referitor la ocuparea Armeni­ei de către, armata rusă. Ministerul de externe insă des­­mxrită, aceste știri­ i. Contele­ ruâno-bulgar leniii va Kipa Sistra DEZASTRUL ECONOMIC DIN LODZ Lodz, 29.— Situația în oraș a devenit foarte critică. Peste 14.000 lucrători se află fără lucru. Trei mari fabrici tex­tile au fost declarate in stare de faliment. In celelate fabrici nu se lucrează de­cât trei zile Pe­­ săptămână. demersul Fits i­ar la Senstgilliik­pl Berlin, 29. — In loc competing­te se declară că demersul colec­tiv al Puterilor la Constantino­­pol nu va avea caracterul unei presiuni asupra Forței. Berlin. 29.—Nota colectivă re­dactată de ambasadorii marilor Puteri la Constantinopol a fost­­ trimisă spre examinare cabine­­te­­ dor respective. ■ Se crede că nota nu va suferi mari schimbări, și că va fi pre­dată Portei Luni sau Marți. —— -------oxo—------------­ trataö­ile de pace ARMISTIȚIUL POATE FI RI­DICAT — Declarațiile lui Danew­­—. Viena. 29.—Danew, fiind inter­vievat, de un redactor al ziaru­lui „Neue Freie Presse", a de­clarat : „Daca se va adeveri versiu­nea că Poarta are de gând a re­chema­ pe delegații păcei, acea­sta o vom considera ca o rupe­re definitivă a tratativelor de pace. Nu ne temem de amenin­țări și vom reaminti Turciei, că in sensul textului armistițiului acesta poate fi ridicat în 6 zile de la denunțarea lui. DECLARAȚIILE LUI REȘID PAȘA Londra, 29. — Reșid pașa a declarat unui ziarist că, trata­tivele de pace vor putea fi relua­ți­ numai în cazul când delega­­ții balcanici vor declara delega­ților lumi că renunță la cererile lor cu privire la predarea A­­drianop­olului. Dacă această declarație nu se va face, continuarea tratativelor rămâne fără nici­­un folos și de­legații turci vor părăsi Londra, Reșid pașa a­ continuat apoi: Nu se găsesc cuvinte proprii pentru a caracteriza procedarea Europei. Ni s’au amputat am­bele mâini și Europa spune: „Nu e de ajuns, lăsați-vă să vă tăiem și picioarele­­” De­cât să ajungem, aci soco­tesc că e mai bine să continuăm războiul. Suntem pregătiți pentru acea­sta și preferim să cădem în lupta pentru apărarea onoarei și sor >riscriî Patrie: de să ne sinucidem. -------------exo-------------- 9 slem­stratis navală în înasrd­anele Berlin, 29. —„Lokal-Anzeiger“ află din Paris, că Rusia va cere mandat marilor Puteri ca să poată intra cu flota lu D­arda­­nele presionând astfel asupra Turciei cu scopul a o constrân­ge să încheie pacea. In acelaș timp armatele aliate ar intra în acțiune la Ceatalgea. Rusia speră, că în felul acesta Poarta amenințată din două părți va ceda mai repede. Se prevede că conferința am­basadorilor va respinge­­ această propunere a Rusiei în mod ho­tărât.* Budapesta, 29. — Ziarului „Budapesti Hírlap" i se comuni­că din Viena. In loc bine informat nu se știe nimic despre­ intențiunea Rusiei de a exercita­ o presiune asupra Turciei printr’o demon­strație navală. De asemenea nu se știe nimic despre demersuri cu aceiași ten­dință făcute la București. Situația­ e considerată și as­tăzi ca fiind extrem de gravă. Se speră totuși într-o apropiată rezolvire pașnică. —---------—oxo-------------­ Risteiti vn c­tinua PRESA TURCA CERE CONTI­NUAREA RĂZBOIULUI Constantinopol. 29. — In cer­curile competente se urmărește cu mare grijă desfășurarea situ­ației. Situația cabinetului Kiamil pașa e foarte grea. Presa atacă cu vehemență pe marele vizir pentru atitudinea sa șovăitoare și toate ziarele, fără excepție, cer continuarea răz­boiului. TURCIA A CONCENTRAT ȘA­SE CORPURI DE ARMATA LA CEATALGEA Londra, 29. — Pe cale particu­lară se află că Turcia a concen­trat la Ceatalgea șase corpuri de armată. Un al șaptelea corp de armată turcesc ar fi debarcat în apro­piere de Gallipoli. Lupun­e tmo­mmwejin Cetinje, 29.— Oficial. — Tru­pele turcești din Taraboș au ata­cat erî avant­posturile noastre din armata de miază-zi, dar a­­tacul lor a fost respins. Bombar­­darea turcilor a ținut trei cea­iuri fără nici un efect. Situația la Scutari trebue să fie foarte precară; într’adevăr, in iscare zi sosesc fugari din Sen­art cari povestesc că situația­ in­raș a devenit imposibilă, mai si pentru locuitori. -------------exo-------------­PRESA TURCA și CALATORIA D-LUI FILIPESCU Constantinopol. 29. — Presa turcească vrea să atribue călă­toriei ministrului român N. Fi­­lipescu o mare importanță po­litică, cu toate că d. Filipescu, într’o convorbire, a declarat că șederea sa in Turcia nu are nici u­­n scop politic, — Soarta Scutarilor ATITUDINEA TRIPLEI A­­LIANȚE Paris. 29.—Statele triplei ali­anțe sunt contra trecerei Scuta­­rilor în stăpânirea Muntenegru­­lui. Italia este de acord cu cele­lalte 2 Puteri ale triplei alianțe. Cercurile politice și financia­re de aici sunt foarte nervoase din cauza nesiguranței ce dom­nește, dar se speră că nouă com­­plicațiuni vor fi excluse. REGELE NIKITA CERE IN­TERVENȚIA ITALIEI Roma. 29. — Din Cetinje se a­­nuntă.: In urma unui­ lung consiliu de miniștri regele Nichita a tri­mis regelui Italiei o telegramă, prin care, cere mediațiunea Ita­liei ii­ chestia­ graniței, albaneze și in special o intervenție a Ita­liei privitor la­ soarta Scutarilor. In același timp se anunță din Londra că delegatul muntene­­grean a declarat acolo că în ca­zul când­ marile Puteri nu vor recunoaște cererea­ îndreptățită a­ Muntenegrului cu privire la Scutari, regele Nichita va­ avea de luptat cu mari greutăți inter­ne și va fi silit probabil să ab­dice în numele său și al urma­șilor săi. ----------------oxo—---------­ Nou! Stat albanez Londra, 29.—Albania începe a da semne de viață, dar existența unui stat albanez nu poate dăi­nui fără un împrumut mai ma­re. Albania va contracta cu ga­ranția Austro-Ungariei și Italiei un împrumut de 10—15 milioane coroane. Veniturile noului prin­cipat vor sta sub controlul celor două State. Guvernul albanez va menține câteva din legile turcești în vi­goare ca legea importului și a vămei de 11% asupra mărfuri­lor importate, legea impozitelor și a administrației, etc. De funcționari administrativi bine instruiți noul principat nu va duce lipsă, căci cele două State îi vor pune la dispoziție atari funcționari, vegliiând ca administrația să fie bună și ef­­tină. ” SCRISOAREA UNUI ȘEF AL­BANEZ Frankfurt, 29. Un șef alba­nez, care a reușit să scape din mâinile sârbilor, a trimis din Semlin marilor Puteri o scri­soare prin care întreabă de ce nu se trimite o comisiune im­parțială în Albania. Comisiunea va putea vedea și afla ce face Serbia din Albania. Se va putea stabili că datele sta­tistice publicate de sârbi sunt false. Europa va putea afla ce mic e teritoriul pe care -l poate cere Serbia, din punctul de vedere național. Noi albanezii — spune refugia­tul șef — mai sperăm că nu vom fi lăsați prada acestui bar­bar neomenos și setos de sânge, lucru ce ar fi de altfel identic cu măcelărirea națiunii albaneze. Dacă obținem independența vom arăta Europei că putem fa­ce din Albania un stat modern și vom fi veșnic recunoscători eli­beratorilor noștri. SERBIA ȘI CHESTIA ALBA­NEZA Belgrad, 29. — Ziarele scriu, că Serbia nu ar trebui să fie prea îngăduitoare în chestia albane­ză, căci ea nu poate aduce sacri­ficii în favoarea păcei de­cât a­tunci când pretențiunile ei legi­timi vor fi satisfăcute. Nu este admisibil ca trupele sâr­bești să fie retrase din Alba­nia, până nu vor fi­ delimitate hotarele acesteia, de către mari­le Puteri. -------------exo------------­ MINISTRUL BULGAR FRÂN­GHIA LA VIENA Viena. 29. In cercurile bine informate se zvonește că minis­trul de comunicație bulgar Frânghia a sosit aici. Această călătorie ar fi în legătură cu schimbările proiectate în perso­nalul legației bulgare din Viena. Pentru flota națională Hârșova, 28 Decembrie Comitetul pentru strângerea unui fond destinat flotei națio­nale, s’a constituit definitiv în modul următor: d. Constantin Oancia, mare proprietar— care a subscris suma de 1000 lei—ca președinte al comitetului, apoi d-niî D. C. Eftimie, primarul orașului, suprefectul N. Rădu­­lescu-Dobrogea; dr. Mihail Isă­­cescu; Vasile loan Cotor, di­rectorul școalei primare; dr. Rosental; dr. Ion­escu; inginerul Constantinescu; preotul V. Va­­silescu și șeful poliției, N. Dra­co­pol. Toți membrii comitetului desfășoară o activitate asiduă pentru strângerea unui fond cât se poate de mare. Comitetul s-a întrunit în ziua de 28 Decembrie cor., în localul primăriei și a hotărât ca acțiunea lui să se întindă în întreaga plasă, cu concursul d-lor subprefect N. Rădulescu Dobrogea, inginer Constantines­cu, dr. Rosenthal, medicul plă­șei și dr. Ionescu, medic vete­rinar, care vor organiza în fie­care comună câte un subcomi­tet compus din preotul, învăță­torul și notabilii fiecărui sat. S’a mai hotărât apoi a se da un­ mare bal cu tombolă, care va fi anunțat la timp. Comitetul speră­­ să strângă în chipul acesta intre 10—20 _mii lei. -ț. - Dristonul vest Fundațiunea militară romană; cuib de eroi și martiri in pri­­­­mii secoli ai creștinismului; Centru de cultu­­ra întreaga Dobroge, in vremea Turcilor;­­ tăței române de cultură și de limbă din Siri­­a întinderea dom­inațiunei bulgar MOTO : „Fost-am acest Aețle (eroul din câmpiile Ca­­talaunice, învingătorul lui Attila­ Roman, năs­cut în cetatea Dorosto­­fa, căreia îi zicem noi acum, Dristorul”. (Prințul Dimitrie Can­­temir, Domnul Moldovei, în „Chronicul Moldo- Românilor" cartea TV, cap. XVI). Dristorul a fost al nostru. Numai diplomația Europei este de vină că ducatul lui Mircea cel Bătrân n’a fost pe deplin a­­lipit la patria mumă. Citez pen­tru dovedirea faptului, cl­iar cu­vintele M. S. Regelui nostru, dintr’o scrisoare din 16 Februa­rie 1879. In acea scrisoare, Au­gustul nostru Suveran scria pă­rintelui său­: „Astă toamină Ți-am trimis un mic plan, pe care era desem­nată granița trasă de comisiu­nea europeană. Colonelul de Sederff Mi-a spu­s atunci, că în privința traseului nu se poate ivi nici o neînțelegere. Astăzi Germania vrea să înapoieze A­­rab-Tabia Bulgariei, sau mai bine zis Rusiei, ceea ce face din Silistra un punct strategic de primul rang! Pentru România însă câștigarea Silstrei întregi, care e cheia Dobrogei ar fi o necesitate și cetatea ni s’ar fi și dat, dacă nu ne-am fi strict cu Rusia”. (Cuvântări și scrisori II, 281). Iată acum și câteva data isto­rice, precise, cari dovedesc că Dristorul a fost al nostru, atât înainte de Mircea cel Bătrân, cât și în vremea lui Mircea, ca și după aceea, până la domina­­țiunea turcească. Cetatea Dristorului (Duisto­­rum la Romani) este o fundați­­une militară romană, în care au staționat două din legiunile cu cari Traian a cucerit Dacia, a­­dică leg. I Italică și a XI Cla­udia, ale căror rămășiți istorice se descoperă și astăzi. Din a­­semenea legionari, aleși dintru început de Caesar, s’a născut sfântul Dasius, care­­ a­­ suferit martiriul pentru creștinarea noa­stră în această cetate. Tot din Durostorum s-a ridicat o stea a războiului, Aetiüa, eroul din "câmpiile "Ca­talaunice, care a mântuit Europa de potopul hu­nic, înroșind în sânge pămân­tul și împrăștiind hoaredele­­ lui Atila. După împrăștiarea Huni­lor cari se întinseseră și peste țări­­­le noastre, ca și peste Dobrogea, numită în vechime Scițica mică, această parte de loc, a fost con­cesionată d­e împărații din Con­stantinopol vitejilor Alani, din cari ne tragem noi, o parte din Românii de astăzi (oamenii cu mustața gălbue). Prin urmare după stăpânirea strămoșilor noștri mai bătrâni romani, a urmat așezarea altor strămoși. Alan­ii. Ei au a­vut în Dobrogea o mitropolie la Vitzin sau Mecin, de unde pe vremea lui Alexan­dru Basarab, Mitropolitul a fost­ adus în Țara Românească, cu înțelegerea Patriarhiei din Constantinopol. La Dristor, se află o veche Mitropolie romano­­greacă, care a rămas, după re­tragerea Mitropolitului din­ Me­cin în Țara Românească, pen­tru întreaga Dobroge. Mitropo­­liții din­­ Dristor primeau aju­toare de la Domnii Țării Româ­nești, mai ales bolovani de sare în fiecare an, iar la vremuri grele acei prelați treceau și ei Dunărea la noi. Unul dintre cei mai învățați Mitropoliți de aci, Comnen, a fost medicul lui Brân­­coveanu și a făcut o călătorie la Sfântul Munte ca să prezinte Domnului o relatiune, ce­ ni s’a păstrat, despre mănăstirile în mare parte fundațiuni româ­nești, de acolo. In tot decursul timpului ce premerge domina­ți­unea bulgară nu întâlnim nici o manifestațiu­n. ■ . i­n gară la Mirtroi i V și unde ierarhul ( . . . ;v: . bine românești > ti . din Dobrogea­­ cum mergeau u Săistra, care I­­ îe~.­iácaci îi poftea La m - au adus eu vei tru popie. Dar, în afar­ d­e ceste.» Dristor a exiști știentă române < , r., ^ ve­mea Turcilor < ■ în această cet centru de cult lată, d­a mări , î H nai societăți de • r la Silistra, înai .>unif>vU>­ bulgară tipărit­ă­­ [UNK] din Biblioteca „Statutele S” de cultură și li . S ■ ■ ' j, București Tipo­­cu et I. G. Co­goșoaei 7. Anu Lie mică, de 31 tolul I, se spuni o societate în i­mele de SocieU cultură și Unii iar în cap. VI) că „Sigiliul se marca imagine R Remu". In artm­, dir s­e ia scopul socie pare de un intel mai ales, adică pun toate miji se între Româ­­părți 1 invățături ne (română), i­tatea română ș­­i române de aici misiunea lor; b) „A conlucr educațiuni nați­ privilegiile ei: 1. Protejând­­ și rurale am fo­­ stăruind­ a înși de fete în orași­i f­ 2.­­Cerând și stăruințele sale îmbunătățirea : < 3. Stăruind di . i. pentr­u exacta­re­a donațiuni î­n­voarea învățării 4. Apărând d ale corpului în toate mijloacele 5. Ajutând 1 Români, lipsiți aici și din Dob­r C. Stăruind a ■­u­­lă cu pat,TM clase primare pen­tru juni sau adulți, în orele de noapte, iarna, și în zilele de sărbătoare, vara, și a completa biblioteca ș>coalei, pentru foko­­­sul național, etc. Iată și lista membrilor fon­datori ai Societății: Constantin Petrescu, Constantin Săul­escu, Petre Săulescu, Nicolae Petres­cu, Stoian Teodorescu, P. loan Broc, Ilie Gheorghescu, Costa*­clie Niculescu, Dimitrie Pasca­­lescu, Dimitrie Călinesc­u, Nico­lae Iordănesc­u, Sava Răducă­­nescu, Apostol Gheorghescu, Ni­colae Eustatiescu, Pr. Chr. Za­­haria, Gheorghe Pave­lescu, Ni­­colae Călinescu, Enciu Călines­­cu, Tănase Triandafil, Nicolae Ștefan, Voicu Iliescu, Manola Chire­scu, Pr. Theodor din corn. Voldomiru, Mihalache Iliescu, Chiriță Teodorescu, Ivariu Teo­dorescu­­­ [UNK]Dimitirie Anghel, An­ton Teodorescu, Gheorgh­e Ni­­culaescu, Christache Triandafil, Preotul Gheorghe din Ostrovu, Nuțu Stan, Petre Petrescu, Di­­mitrie Chirescu din Rassovata, Ivanciu Viosscu, G. N. Neamțu și Const. Petrescu Conduratu (ti­pograful) din București. Cu întinderea domin­ați­unei bulgare, o manifestare de con­știință națională română nu se mai simte. Aceasta pare să fie soarta ce o merită cetatea legio­narilor lui Traian, a sfântului Dasius, a lui Aetius și a lui Mir­­cea cel Bătrân? Al. T. Dumitrescu, AL ZIARULUI UNIVERSUL ARESTAREA UNOR SPIONI RUȘI LA GRANIȚA ROMAN­O- BULGARA (?) Budapesta. 29. — Din Bucu­­rești se anunță că la granița ro­­mâno-bulgară au fost arestați patru spioni ruși, asupra cărora s-au găsit foarte multe acte com­promițătoare, între altele și un plan detailat al cetăței austiiace .ACCIDENTUL MORTAL, DE VANATOARE AL CONTELUI SPQRSETZKY Viena, 29.—Contele Sporsetzky, care se afla la fratele său pe moșia Schwartzennau, cu ocazia unei vânători a căzut victima unui accident. Arma unui vânător descar­­cându-se, toată încărcătura de alice a străbătut pe­­ la spate corpul contelui om­orându-l pe foc AUDIENȚA CONTELUI BERCHTOLD LA IMP­ARAT Viena. 29.—Monarhul a primit azi după amiază la orele unu, într’o audiență de o oră pe mi­nistrul de externe contele Berch-BIFERENDUL AUSTRO-SARB Viena. 29.—După cum s’a a­­nunțat, consulul austro-ungar din Mitrowitza, Tahi, s’a îmbol­năvit pe neașteptate. De­oarece ministrul de externe nu vrea să se mai omâre ohestia satisfacției ce urmează s’o acor­de Serbia Austro-Ungariei, e m­obil că consulul Brodasca va reprezenta pe consulul Tavi la obținerea satisfacției. ÎNMORMÂNTAREA VICTIME­LOR DE PE CUIRASATUL „MASSENA” Toulon, 29. — Azi a avut loc înmormântarea celor opt victi­me ale accidentului de pe cui­­rasatul „Massena”. Amiralul de Jonquières, reprezentant al mi­nistrului marinei a spus că moartea lor trebue să aminteas­că tuturor că poate suna ceasul când ceilalți vor fi chemați să-și dea viața pentru gloria, puterea și siguranța Franței. REINTREGAREA COLONELU­LUI DUPATY DE CLAM Paris, 29. — O anumită agi­tație s’a manifestat azi în cer­curile parlamentare în urma re­integrare! în cadrele armatei te­ritoriale a locotenentului-colonel Dupaty de Clam, care a jucat un rol important in afacerea Dreyfus. O notă, care a fost co­municată spre seară, explică cum în momentul afacerei din Agadir, ministrul de război­ de atunci, d. Messimy, a primit în principiu să reintegreze pe d. Dupaty de Clam dacă plângerea depusă de el în contra consiliului de stat ar fi retrasă. D. Dapaty a re­­tras-o în mod spontanen; totuși, ministrul Messimy nu a dat curs cerere­ de reintegrare, ca neopor­tună. , , , Ministrul de razbtuu a decla­rat în consiliu de cabinet că re­vendică responsabilitatea acestei

Next