Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)
1913-01-01 / nr. 1
Is apel către centenari D. af. 1rai He Sserian, din Buc -22 tr. luibfi-cu-Vodfi, va, da,iar jurând publicita și studiul să.O . Cuv putem mări cantitatea ativită ți par/vioreie lonnievitații. Cu acest prilej face un călduros apel către toți vorbitorii limbei românești, care ai trecut sau împlinit 100 de ani, ce din Capitală să-și dea adresa spre si vuita personal, ca să le cunoască prin viu greșu modul de viață,cei din țara românească ca și cei din celelalte țări locuite de români să î adreseze câte ocrisoare, copie după acul de naștire cu legalizarea primăriei locale, însoțită de o scurtă descriere a veții, buinee fiec rcuri și localitatea se vă ] utilica in carte.. »Cum ii' iau man cantUtulie » și n'araturile lunii' vii țn ce va apare la o primă editions de 500 eemplare și se va găsi la toate librarile cu prețul de 1.50 exemplarul. ' * ____________3376 ssmmp cumpără din Hârtie albă și ziare întregi și curate ii[|n9 äa adminstrația III 1110 2irului nostru. PENTRU COMENZI mai mari FACE REDUCERI. . LEGHENdFBMâHH * " ' Medic la Spitaul Carnas judeca iar fi< al la attele IU,.ir, iții îs și veneric? îndreptarea nasurilor diformate intri irea feței , CONSULTAI si 8-9 jum., 3-6 S'a mutat Str. Câmpine nr. 21 Intrarea prin altor Mărăcineanu 2- a 2 Uleiul antipraf „Bradolina“, Este cel mai bun preparat pentru intretinerea în perfectă curățenie sanucienă a dușumelelor, mosaicului ți linoleum a dușumelelor, etc. înlăturăm»rafii ei ozonifică aerul. Uns odată in 2—3 săptămâni economisește «pătatul zilnic, deci menținerea en b H Îl) 0 LI NA »re costă numai 90 bani k«r. e maieftin decât spălatul cu apă, căci economisește mult timp „dhs U 0LINA“ recomandabilă peutru școli, spiale, hoteluri, re&tanranie, cafenele* localuri publice, cinematografe, magazines $1 in cane particulare» etc» etc.Se vinde numai in bidoane originale a 5 kgf. Cu capsula falnicei. Asemenea este necesar un aparat pentru aplicare. Carl Zimmer S Co. a „ELEFANT“, București, strada Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus ia Marcovie în Galatzani, „La Elefantul“, strada Volia 61 ______________________ 2310._ AMPLOIATE de biutofi se c iută pentru un depozit de materiale tehnice în Capitală. Persoanele capabile, energice, oneste și cu experiență în lucrări de biurort și expediție sunt, rugate să trimită oferta detaliată, arătând termenul de eventuală preluare a postului, etatea și pretențiunile de salariu la ziar sub Amploiat. Oferte incomplecte sunt considerate nevenite. lu CUMPĂRAȚI rea»!] Rusești până ce eu vizitați l RUSESC ’.ameroî de Omir temârdan 2 osii un mart «spori 1MELE îe rusești 3368 >san^ îî tură la * Iloragie și smeri cel mai scurt imaaaat sei mai distilași Consultați medicul D-v. . [„BANCA FORTUNA‘‘i Societate anonimă 5 S CAPITAL LEI 1.03(1.000 1 ! București, Str. Lipscani No. 10» S plătite pentru depuneri spre Structîricare la cerere S !10 46 °« pe an hotărâri, pe care o consideri ca o măsură de administrație internă contraria zvonurile de demisnone din partea ministrului de războin, Millerand, e absolut si« gur cä d. Millerand va rămâne in capul departamentului său și că va da parlamentului orice explicație i se va cere. MINISTRUL TEODOROFF LA PETERSBURG Petersburg, 29.— Ministrul Bulgaria, Theodorow, a fost primit de d-nii Kokonzew și Sasonov. PLECAREA AMBASADORULUI ZAGOW DIN ROMA Roma, 29.—Astă-seară in Consulta d. dl San Giuliano a oferit un prânz oficial de adio ambasadorului german von Zagow. Au asistat cei mai mari demnitari ai Curiei și Consuitei. GUVERNATORUL GENERAL AL INSULELOR EGEEICE Atena, 29. — Guvernul grec a numit pe deputatul Arcadia, Vorikis, guvernator general al insulelor din marea Egee. RELUAREA ACTIVITATEI STABILIMENTELOR POȘTALE DIN KAVALA Și DEDEAGACI Salonic, ni. ). Se asigură că guvernul bulgar a înștiințat pe generalul Volkov, guvernatorul militar al orașului Seres, că întreruperea activității stabilimentelor poștale străine la Kavala și Dedeagaci a fost numai trecătoare și motivată de necesitățile militare, dar că de acum înainte funcționarea acestor birouri poștale nu va mai întâmpina nici o piedică. Autoritățile bulgare au fost însărcinate să înștiințeze de această hotărâre consulatele austro-ungare și a IPZQ. FLOTA AERIANA a AUSTRIEI .Viena, 2.9.—In Februarie cor., armata austriacă va dispune de o flotă aeriană compusă din 70 aeroplane Guvernul a comandat și câteva tipuri străine de poronin.1* UN MT wontU AL PATRIARHULUI ECUMENIC Constantinopol. 2.9 — Patriarhul ecumenic a înființat o comisiune din care fac parte doi foști deputați greci, și care pregătește un memoriu destinat conferinței pentru pace precum și conferinței ambasadorilor din Londra, în scop de a expune cum ar trebui sa afgardate drepturile populațiunei grecești în teritoriile care vor fi eventual anexate de Bulgaria și Serbia. - 0X0- O curioasă întârzire a vaporului „Regele Carol“ Vaporul Regele Carol, plecat Joi, 27 Decembrie, din Constantinopol spre Constanță, a fost apucat de furtună în largul măre. Ajungând în dreptul punctului Kaliacra, la un moment dat vasul a fost zguduit de o lovitură puternică. Pasagerii alarmați, eșiicî pe punte, au fost foarte surprinși văzând toată puntea acoperită de peștișori. Ce se întâmplase? O colonie puternică de hamsi, trecând pe lângă vas, a fost luată de val și aruncată pe punte. In câteva minute puntea a fost curățata de pasagerii vaporului, cari mulțumiți că acest accident n’a avut urmări serioase au ținut să ducă o amintire cu ei, strângând peștișorii unii în batiste iar alții în coșuri, și astfel în mijlocul unei veselii generate vasul și-a continuat călătoria la Constanța, unde a sosit Vineri dimineața. Constanța, 29 Decembrie Di la consilul comunal Iffon Craiova Craiova, 30 Decembrie Consiliul comunal a ținut azi ședință sub președinția d-lui primar N. Guran. • Start discutat următoarele chestiuni: cererea obștei Ogorul, din Poiana, care pretinde că a fost nedreptățită de primărie,, când i s’a dat în primire moșia, prin faptul că s’ar fi dat. d-lui Dinică Schileru, antreprenorul pădure de pe acea moșie niște terenuri și cari obli a ar avea drept. Consiliul a delegat pe d. consilier I. Popescu, ca să studieze chestia și să refere, și apoi că se priminde. S’a citit apoi oferta d-lui Nedeianu, care oferă primăriei pre vânzare terenul situat lângă cimitirul unguresc necesar urmărirea cimitirului. Consiliul a aprobat în principiu oferta, rămânând a se deide asupra prețului. S-a mai discutat cererea d-lui Popescu, antreprenorul autobuselor din oraș, care a cerut să fie scutit de taxele comunale Consiliul a aprobat în parte cererea, reducându-i taxa a 2200 leî la 1200 lei -----------"OX*"--------- Rezultatul allegerilo promusLiile Tecuci, 29 Decembrie La colegiul II comunal din Tecuci neprezentându-se decât singură listă, conform nouei legi — a fost declarată aleasă, fără a se mai face votarea. Pe listă figurau d-nnl: Niculae Vasiliu Amicu, Alex. Puțanu, Ovanez Lazăr, Ovanez Tomas și Const. Gr. Turturică. „Universt IN PROVINCIE BUZĂU Pruncucidere. — Fata Catrina Ciomag, din Breaza, având legături de dragoste cu un flăcău din sat, a dat naștere unui copil, pe care l-a omorât îngropându-l în curtea casei părintești. Dânsa susținând că copilul s-a născut mort, parchetul a însărcinat pe medicul plășii respective să facă autopsia cadavrului. Administratorul de plasă face cercetările. CORABIA Vizită sanitară. —. Astăzi a sosit în localitate d. colonel dr. Potârcă, șeful serviciului sanitar al corpului I de armată, împreună cu d. loco. dr. Pinea, medicul regimentului 2 Romanati No. 19, spre a vizita trupa batalionului II din acel regiment, ce are garnizoana in acest oraș. Gravul accident de pe bulevard. — După cum v'am telegrafiat astăzi comisarul Ștefan Săndulescu, pe când se afla în trăsura primăriei cu d. Roman Ștefănescu, membru în comisia interimară și pe care’l asista la o afacere de serviciu, caii luându-și vânt a început o goană nebună și ajungând pe Bulevardul Regina Elisabeth, după ce vizitiul fusese aruncat jos de Roman Ștefănescu sare din trăsură, alegându-se cu fața screlită și rău zgâriată, în urma sa voind Să sară și d Săndulescu, întâmplarea fatală făcu ca în loc să sară înainte a sărit înapoi și câzând sa isbit ln capul de o peatră a bordurei șanțului, rămânând în nesimțire pe foc. Dându-Se alarma a sosit imediat de sub cbitarg Vasile Dionisie care, a luat primele măsuri pentru transportarea numitului la spital In urmă au slosit d*niî d r. Țauber și Istrătescu, împreună cu autoritățile locale la spital Unde d. dr. Protopopescu a luat măsuri pentru facerea unei operațiuni, căci oasele capului intraseră până la creeri, întâmplător aflându-se în localitate și eminentul nostru chirurg, d. coloneii dr. Potârcă, d-sa, impreună cu d. dr. Protopopescu asistați de d. dr. Panea, au procedat la extragerea oaselor din creer care s’a făcut astăzi la 2 p. m. Starea muribundă a nefericitului comisar Săndulescu, era cât se poate de critică, căci pe Urechi îi curgea sânge amestecat cu, părți de creer, și, numai o minune dumnezeească îl poate salva. Această nenorocire a produs o profundă și dureroasă impresie in întreg județul Romanați. Fapte iandat:,e. ,—; in urma intervenirei d-lui Stăncescu Manîiu, directorul școalei de băeți No. 2. mai multe persoane au contribuit, la îmbrăcarea a 18 elevi săraci de la acea școală, cu ocazia sărbătorilor. — D-na Alexandrina Păunescu, soția dirigintelui oficiului telegrafo-poștal din localitate, a îmbrăcat 2 eleve sărmane de la școala primară de feto.tul Ilie Predescu. (Argeș). _ Funcționari abuziciantul Adolf Aler str. Egalitatea, a ) fostul său voiajor !■ după ce i-a luat unare valoare, a dispăr Banca Popular a reclamat că fiind Cristache Nicolescu, dar Vladimirescu, manipulant la mag.. din Costești, s’a dedat la mai multe fraude, iar la predarea casei s’a gâșit lipsă mai multe sume de bani. Tâlhărie. Deunăzi, pe când femeea Tudora Costică Benitescu, din Ștefanești (Muscel), se ducea spre casă, în str. Sf. Vineri a fost întâmpinat de două țigani, cari i-au scos din buzunar o batistă în care avea o suma de bani ce luase din vânzarea vinului. Sa anunțat imediat poliția care începu cercetările, însă fără rezultat. In urma urmăririlor ce s’au făcut de agenții polițienești, în frunte cu d. Săuceanu, comandantul sergenților, s’a descoperit că tâlharii sunt vestiții hoți , dezertori Tănase Gruianu și Marin Anghel zis Arăpiță, despre ale căror isprăvi ziarul nostru a mai vorbit. Ei au fost arestați și înaintați parchetului. ROMAN Furt. — Necunoscuți, introducându-se prin efracție în localul debitului de tutun al comerciantului Gh. Tomichevici, rn str Bogdan-Dragoș, au furat 300 lei ce se gusiau în numerar în casa magazinului, precum și o mulțime de alte obiecte. SLATINA Crima din Păroși. Grigore Bădescu, din Păroși, având ură pe consăteanul său Marin Vasiloiu, a tras un foc de revolver în el onorându-l pe loc. Criminalul a dispărut. Incendiu. — Necunoscuți au dat foc la o șiră de paie a locuitorului Nicolas Ungureanu, din valea Ungureni. CALARAȘT împușcați din imprudența. —, Copilul Costică de 5 ani, fiul locuitorului Gh. Coleș din comuna Cuza-Vodă în Masa părinților săi de acasă, umblând o seară cu un revolver încărcat, din nebăgare de seamă a tras de cocoș împurcându-se în partea dreaptă a pieptului. Intr’o stare gravă a fost internat în spitalul județian din localitate. Tot aseară, un alt copil Dobre Voicu de 11 ani din comuna Ulmu, ducându-se cu un toate al săiî vitreg Mircea Dumitrescu tot de 11 ani în casa locuitorului Târgu Lache din acea comună spre a se juca cu copiii acestuia și găsind în perete un revolverua luat spre a se juca cu el. Crezând că revolverul nu e încărcat a țintit asupra fratelui săi și trăgând, arma a luat foc înotodu-i în abdomen. Victima a fost internată în spitalul din localitate astăzi. Sunt puține speranțe că va scăpa cu viață, intestinele fiindu-i perforate. MACIN Mușcat de câine turbat. — Copilul Manole Șerban, din conu. Greci, a fost mușcat era pe stradă de un câine turbat. S’a dispus trimiterea copilului instituitului antirabic din București. 1 Foc. — Un foc a prefăcut în cenușă un hambar și mai multe clăi de fân ale locuitorului. Simion Comei, din Asanlar. Se bănuește că focul a fost pus, OLTENIȚA . Accident. — Urmând a se schimba un tub la instalația de luminat, de la oficiul poștal local, s’a produs o explozie, rănind la față pe factorii poștali Gh. Stoian și I. Boaci PAȘCANI încercare de furt. — Un necunoscut a încercat astă-noapte să se introducă în casa văduvei Golda Haimovici, încercând să spargă un geam. Fiind simțit, a dispărut. PITEȘTI Preot condamnat, ~ Tribunalul Argeș a condamnat pentru fals în un an închisoare pe prep TARGOVISTE Găsirea unui cadavru in putrefacție. — Pe apa Dâmboviței, în dreptul satului Râncaciov, — comuna Lucteni, s’a găsit cadavrul unei femei, intrat în putrefacția Identitatea, din cauza aceasta nu s’a putut stabili. Autoritățile fac cercetări. Accident mortal. — Flăcău Păun Sima Enache, de 18 ani, din Gojasca, aflându-se la vânătoare, s’a împușcat din greșală în tâmpla dreaptă, încetând imediat prin viață. VALENII-DE-MUNTE Bal. Societatea „Umanitatea“ a dat un bal la școala de băeți din localitate, în seara de 27 cor., sub patronagiul d-nei Eliza 1. Cereșeanu. , Pin produsul acestui bal s’au acoperit cheltuelile făcute pentru îmbrăcarea a 16 baeți și 17 făte din școală, săraci. S’au mai împărțit, și 1» alti 07 săraci lemne, bani și alimente. Societate. — Membrii cercului cultural . Armonia“, a învățătorilor din jud. Prahova, au transformat cercul în societate și au ales următorul consiliu de administrație • D Râpjanu, Văleni, T. Stănescu, LipănesB, fl. D. Gogu, Băltești, casier . I. A. lonescu, Păcurești, secretar, G. Comișel, Ploești, dirijorul corului , D. Mandiță. Drajna-de sus : Pavel Păun, Podenii-Vechi. 0X0.. transfirarea repausului Unui tuical ACȚIUNEA canarilor comerciali emonstrația de stradă făcută -Interventiunea poliției — nsecvența atitudinei lor de trecute, funcționarii coialî din Capitală s’art întru- 3ri la ora 7 dim., un foarte număr în sala „Aurora calea Moșilor și de acolo au it încorpore spre a de tira pe străzi împotriva hiderei magazinelor, strada Bărăției la intrare? fața Romei (Sf. Gheorghe ) ) dintre manifestanți au început să vocifereze în fața unu magazin al cărui patron tocma atunci — probabil de teamă — găsise de cuviință să-și închidă obloanele. Intervenind poliția — pe străzile comerciale și în piața Boroeî erau postați numeroși jandarmmi și sergenți de stradă - grupul de manifestanți care manifesta sgomotos a fost împim pe strada Bărăției spre calea Moșilor. Grupul pacinic care rămăsese izolat la începutul str I. C. Brătianu, a trecut la rândul său prin str. Băcani, Zarafi a traversat Lipscanii și intrând în str. Gabroveni s’a întrunit cu ceilalți manifestanți în calea Moșilor, in fața magazinului Pleșca și Dumitrescu. Acolo poliția continua încâdrarea cu primul grup Unul din asistenții firmei Pleșca și Dumitrescu având o atitudine provocătoare față de manifestattî- a fost bătut. ? Incă erarea dintre poliție și manifestanți s’a sfârșit aci. S’art făcut câteva arestări, dar în urmă cei arestați ar fost puși în libertate. Din calea Moșilor manifestanții ar plecat la sesiul societății „Generala“, unde s’a ținut o întrunire de protestare împotriva intervenției poliției. Au vorbit d-nii T. Alexandre.-«u. Drăgulânescu, Grigoriu și alții.Sfârșindu-se întrunirea srin șir. Carol, funcționarii comrcialî s’ar dus în corpeie la sediul sindicatelor în str. Amzel, Urtide s’a ținut, o nouă întrunire de protestare, la care art vorbit d-ni: Spirescu, Mirea, Vasile Popescu și Cristescu. S’a anunțat cu acest prilej, ținerea unei noui întruniri de protestare împotriva poliției Parte dintre magazinele de pe strada Lipscani, calea Victoriei, str. Carol și celelalte străzi comerciale din centru au fost era, închise. Chiar magazinul Sigmund Prager a fost închis și era, ca și Dumineca trecută, deși d. Prager a făcut parte din comisiunea care a cerut să se îngăduie deschiderea magazinelor în aceste două Duminici. Un mare număr de magazine au fost închise, fără nici o intervenție de la ora 12 a. m. în SUA. Totuși au fost și unii comercianțî mai ales mici comercianiți din str. Carol, cari art finat să-șî aibă deschise magazinele toată ziua sub scutul jandarmilor și al sergenților de stradă. Rămâne însă pe deplin dovedit faptul că funcționarii co- or-r-run-lf nu vor să emită sub nici un cuvânt, neaplicarea legea repausului duminical. Și mai e de reținut că agitația de acum a fost produsă mai ales de emisiunea autorităților de a acorda alte două zile de repaus în cursul săptămânilor următoare, conform prevederilor level, în locul celor două Duminici în care a permis deschiderea magazinelor. Ziarul Călătoriilor și al științelor populare 1) De vorbă cu cititorii de V. No. 8 de la 1 ianuarie 1913 cu următorul sumar : Anestin. 2) Literatura și astronomia, de Gabriel Conam 3) Școala sătească și lucrul manual, de I. B. 4) Augustin Fresnel, de G. Todica. 5) Un curios fenomen vulcanic. 6) Cea mai mare lunetă din lume. 7) Boala telegrafisteor. 8) Ședințe de spiritism, de M. Dori. 9) Cele 7 minuni ale lumei. 10) Microbi! holerei, crimei și frigurilor tifoide. 11) Recreații astronomice, de Arcturus Iași. 12) Albinele In legendă, obiceiuri, artă și literatură, de veterinar Bognescu. 13) Cauzele cutremurelor de pământ. 14) întrebări și răspunsuri,tratând despre: păianjenii, schimbarea climei, insecte curioase, stele căzătoare, păsările călătoare, etc. 15) Noutăți științifice: Cascadă de apă caldă ; Congo, cel mai lung fluviu din Africa. Șearpele măreţ; Obuze cu oxigen lichid . Nu mai e nevoie de alimente, etc. 16 pagini, 10 gravuri, prețul 10 bani. Se găsește de vânzare la toate chioșcurile și tutungeriile • 1913 reia Romenii de peste ani FRUNTAȘII ROMANI DIN ARAD URMĂRIȚI PENTRU O „ÎNTRUNIRE SECRETA” , Budapesta. 29. — Din Arad se anunță că prefectul poliției de acolo Bela Szatmary a citat pe Vasile Goldiș, directorul ziarului Românul”, pe Roman Ciorogariu, directorul seminarului, pe dr. Emanoil Ungureanu avocat și pe Constantin Săvoi ziarist, pe cari i-a interogat sub invinuirea, că ar fi ținut o Întrunire secretă în palatul ziarului „Românul” fără prealabila permisiune a autorităților. învinuiții au răspuns, că nu au ținut întrunire ci au discutat în cerc intim mijloacele ai felul cum vor trebui înaintate spre aprobare ministrului de interne statutele sindicatului ziariștilor români. Prefectul a încheiat un proces verbal și a declarat, că va continua ancheta spre a se convinge de adevărul celor afirmate de Învinuiți. 00——“ Din C.-Lung Greva brutarilor, de tifos Epidemia C.-Lung. 29.— Brutarii în urma unei ordonanțe a primăriei prin care sunt obligați să este crească pâinea, ari declarat azi grevă. Orașul a fost lipsit până un prânz de pâine. După amiază a sosit un vagon de pâine din Pitești. Greva continuă. — Epidemia de febră tifoidă face ravagii printre soldații regimentului local. Sunt foarte mulți bolnavi. In ultimele zile ar murit șase soldați. In oraș de asemenea sunt foarte multe cazuri- Din Iași inunda ii în Basarabia Iași. 30 Decembrie. Un mare comerciant rus, sosit aci, îmi comunică cum că mai toată Basarabia și in regiunea Kievului plouă de 10 zile, prococând in multe părți adevărate ravagii. Drumurile sunt desfundate, ar comunicația intre centre inreruptă. Pagubele sunt enorme. Acelaș comerciant mă asigură ă în Basarabia și guberniile in centrul Rusiei bântie o criză financiară cum n'a fost până irma. Zilnic se declară araturi financiare formidabile, daorite in bună parte retragerea capitalurilor marilor bănci căi ai a economiilor populației Teama de atentate în Rusia Poduri păzite militărește Iași, 30 Decembrie. » Dacă in Rusia nu se observă pregătiri militare deosebite în vederea unui războiu. In schimb guvernul și autoritățile taue cele mai stricte măsuri spre a preîntâmpina eventuale revoluții sau atentate, de care par « se teme foarte mult. Sunt pozitiv informat, că la Kiev edificiile publice, depozitele militare, instituțiile munitare și tocaturile autorităților sunt in permanentă păzite de trupe. De asemeni e riguros păzit marele pod de pe fluviul Nipru, fiind indicii că o Putere străina a pus la cale distrugerea acestui pod, care are o deosebită importanță strategică* Meetingul Ligei Culturale Iași, 30 Decembrie Liga culturală, secția Iași, a decis convocarea unui mare meeting național în orașul nostru spre a se discuta grava situație externă creată țărei noastre în aceste momente. Meetingul se va ține în curând și vor participa delegații ale Ligei din diferite orașe ale Moldovei. D. A. D. Xenopol și i’n'versitatea din Petersburg Iași. 30 Decembrie Cunoscutul nostru istoric, d. prof. A. D. Xenopol, a fost invitat de universitatea din Petersburg să țină acolo o conferință. D. profesor s’a declarat gata a satisface cererea, înștiințând că: va vorbi despre „Relatute dintre ruși și români de la origină și pand azi” . La aceasta rectoratul universităței din Petersburg a răspuns însă, că chestiunea propusă de d. Xenopol, prezentând un caracter public, ceea ce nu î în uzul universitatei de acolo, să se dezbată nu chiar localul universitățeî. d. Xenopol e rugat a schimba subiectul conferinței. S’a mai comunicat d-lui Xenopol că chestia propusă întâi ar putea s’o trateze într'o societate istorică din Petersburg. D Xenopol n’a luat nici o decizie încă. Congresul Inginerilor înșî. 30 Decembrie Inginerii ieșeni, rotuinindu-se la o agapă, au decis definitiv convocarea în curând a unui congres general al inginerilor din țară. S'a mai ddevenit, în principiu asupra unor puncte, cari vor fi supuse desbaterilor congresului. Diorie Iași, 30. — Numeroși stareți ai mănăstirilor eparhiei Moldovei Se întrunesc aici la 1 Ianuarie, ca în corpore să felicite pe Mitropolit și apoi să se întrunească în o conferință spre a discuta măsurile pentru asigurarea progresului mănăstirilor. In comuna Popești, din județul nostru, s'a înființat prin stăruința învățătorului I. Poricârleanu, o societate a sătenilor ,cu scopul: ridicarea morală, intelectuală și materială a țăranului român. — Au fost arestați Marry Christen, originar ,din Bitenvir ia, autorul unui furt de bani, și N. Filoto, autorul unor furturi de cereale. I — Ca în toți anii, și de astă dată societatea de gimnastică, «port și muzică — de aici a organizat pentru mâine mari serbări pentru copii, iar pentru Sâmbătă un mare bal mascat costumat. Toată elita Iașilor și-a dat întâlnire la aceste serbări. Moartea vieței accidentului din Corabia Corabia, 30 Decembrie. Directorul poliției locale, Ștefan Săndulescu, victima accidentului petrecut ora, a murit azi, la orele 3 dim. înmormântarea sa va face Luni. Pe urma lui rămân o soție și două copilași. Din nevoile jud. Botoșani Interview cu d. prefect V.lsicescu Teritoriul, împărțirea administrativă și populația județului . Cultul și instrucția publica.—Starea sanitară.—Mișcarea economica.-Drumurile în județ.-Descentralizarea administrativă In continuarea anchetelor ce am întreprins asupra diferitelor localități din țară, ne oprim astăzi la județul Botoșani. Cu o suprafață de 314800 ha. și cu o populație de 190.600 suflete, acest județ este împărțit în 6 plăși, având 2 comune urbane și 42 comune rurale, cu 220 sate și Î8 cătune. La cele 190 biserici servește un personal bisericesc compus din 109 preoți și 232 cântăreți paracliseri, iar mănăstirile Vorona și schitul Cozancea adăpostesc 30 călugări și Agafton 116 călugărițe Rezervându-ne pentru altădată dreptul a ne ocupa de învățământul urban, cel rural se îndeplinește de către cele 131 școale cu 184 învățători. Trecând la starea sanitară a judetului, se poate zice, că personalul medical, compus din 9 medici,6 agenți și 31 moașe,iși dă toată silință pentru îngrijirea pacienților. Salubritatea publică lasă însă de dorit, din cauza că sătenii nu sunt încă pătrunși de importanța locuințelor higienice și ignorează preceptele folositoare ale organelor oficiale. Timpul ploios din acest an a fost cât se poate de neprielnic agriculturii, deoarece recolta, care la î nceput se arătase foarte abundentă și de bună calitate, a pierdut, în mare parte, neputându-se treera la timp și pierzându-se din calitate, prin faptul umezirel și încolțiror. Drept consecință, comerțul este acum stagnat iar ca industrie, nu avem de semnalat înființarea vreunei nouă fabrici. Dorind să cunoaștem măsurile de îndreptare, ce ar fi de adus pentru curmarea răului de care suferă județul, ne-am adresat d-lui prefect Isăcescu. D-sa deși se află de puțină vreme în fruntea județului, totuși, fiind unul din cei mai autorizați oameni politici ai Botoșanilor, cu o vastă experiență căpătată la viața publică are autoritatea cuvântului pe care, fără îndoială, cercurile noastre conducătoare vor trebui în cele din urmă să țină seama. — „înțeleg întrebarea, ce cu drept cuvânt nu fac." __ îmî spune distinsul me« interlocutor— asupra suferințelor pe cari le indura județul; dar, ce vrei sa fac ? „întreaga noastră actvitate șart inițiativă, ce am voi să desfășurăm, este paralizată de prea marele spirit centralizator al statului. Să mă explic, biserica și școala, cu tot aparat u lor complex, sunt administrate de ministerul de culte și instrucție publică; drumurile și podurile din județ intră în atribuția ministerului de lucrări publice, iar când e vorba de o chestie de ordin administrativ, ne izbim de ministerul de interne sart finanțe. Și vezi, când pe un biet sâtean fi mână nevoia, pentru a găsi vreun loc pentru fiul său la școala ; sau când accesul în spre comuna lui natală ajunge imposibil, din cauza proastelor căi de comunicație, — el înțelege să alerge la prefectură , căci, de fapt, noi suntem reprezentanții guvernului. Dar, ce putem face?” „Pas de clădește, de pildă, localuri noi de școală, când fondurile asociațiilor comunelor rurale sunt așa de reduse și când nu izbim de articolul 172 din legea de organizare a comunelor rurale, 13 din legea cârciumilor și 26 din legea pentru înființarea fondului comunal. Nefiind localuri suficiente de școală, rămân regulat afară din Școală peste 8000 copii de români. Nu-i vorbă. Cu alabele mijloace de cari dispunem, clădim noi asemeni localuri, dar numărul lor sporește încet”. „Dar despre drumurile sart podurile din județ, ce să me zic? Avem ta Botoșani peste 1000 km. șosele. Cum și cu ce să le întreținem mai ales acum, când îndelungatele ploi le-am deteriorat așa de tare, — dară cumva Statul nu ne va veni într’ajutor? Ministerste înghit, o bună parte din veniturile comunelor rurale, pentru ca în schimb să nu se dea aproape nimic, în raport cu nevoile ce art”. „Ar trebui să se dea județelor mai multă descentralizare, iar nouă, conducătorilor, mai mare libertate de acțiune; căci numai astfel vom putea eși din această stare nenorocită de lucruri. Dealtminteri, modul acesta de vedere nu e numai altert personal ci al mai tuturor prefecților din țară; așa că, imediat ci situația externă se va liniști, am speranța, că vom reuși să determinăm guvernul în favoarea propunerilor noastre”—fură cuvintele cu cari convorbirea a luat sfârșit. M. Doljanu, LI. Isăcescu Adunarea generală a Ateneiștilor Membrii Atenelui român s’au întrunit erî dimineață în adunare generală anuală, sub președinția d-lui Em. Porumbaru. Au asistat d-nii I. Kalinderu, Em. Porumbaru, St. C. Hepites, dr. I. Poenaru-Căpsescu, I. Livescu, D Ghica, dr. M. Minovici, Șt. Sihlea, H. G. Lecca, Marin Dumitrescu, Stăncescu, Petrescu, etc. D. Em. Porumbaru a citit darea de seamă a societăței Ateneului pe anul 1911, amintind moartea“distinsului ateneist onorar Cavalerul Ioan de Pușcariu. Darea de seamă relevă chestiunea acusticei sălii de conferințe, asupra cărei chestiuni se urmează tratative cu un institut arthofonic din străinătate. In privința nouei invelituri a Ateneului, se așteaptă ofertele mai multor case din Capitală cum și aceia a separei superioare de meserii din București. Se studiază de asemenea chestiunea încălzitului acestei instituțiuni și lucrările vor începe in campania de lucru a atuilui viitor. S’a maî discutat mlăstimea stăreî de cohabitatiuni între societatea Ateneului și ministerul instrucțiunei care a construit cu cheltuiala sa,pe locul Ateneului, corpul din fiind al palatului renotant, pe baza unei înțelegeri din ISO. Din această cauză, Ateneul Se află sub două administrațiuni deosebite ceea aduce incovenientul că adeseori sălile ministerului sunt goale pe când Ateneul nu are destul loc pentru numeroasele cereri de serbări culturale ce se fac. Sub reportul financiar, gestiunea Ateneului se prezintă:, cu un sold la Bancaațională de 13.S28 lei 96 la 1 Ianuarie 1912 iar gestiunea succesiunea Exarcit cu un sold la Banca Națională de 14.973 lei 55 la 1 Ianuarie 1912. Lucrările pentru învelitoare și calorifer vor costa peste 100.000 lei. * D. I. Kalinderu a luat cuvântul în chestiunea dârei de seamă, făcând o descriere a împrejurărilor în cari s’a construit Ateneul. D-sa a emis mai multă păreri în privința activităței acestei instituțiuni. A propus ca pe viitor să facă o mai riguroasă selecțiune a conferințelor, care astăzi, în parte, lasă de dorit atât ca formă cât și ca fond. Aceiași selecțiune să se facă și în recrutarea viitorilor membri ai Ateneului Român. In urmă, d Em. Porumbaru a comunicat ateneiștilor că tr ministru Pissescu a promis că va aranja ca Ateneul să aibă deplina proprietate a palatului. D. I. Kalinderu susține că nu e nevoe de o intervenție la d. ministru, deoarece d-sa a stabilit o înțelegere cu d. Dissescu ca ar iristerul instrucțiunei să cedeze partea sa din palat societătei geografice române, care n’are încă un local, și care va ocupa astfel partea de sus a pinacotecoî rămânând Ateneului partea de jos. Adunarea generală n’a admis această propunere a d-lui t Kalinderu care s’a retras apoi din ședință și a hotarât ca această chestiune să fie discutată în viitoarea adunare generală din Februarie când va fi la ordinea zilei budgetul acestei instituțuri. Adunarea a admis apoi ca noul membri pe d-nii N. D. Comșa, Mihail Dragomirescu, G. Miculescu, D. Negulescu și N. I. Apostolescu. Adunarea generală a ateneiștilor a luat sfârșit către ora 1 d. a L. I. --o&v---. l’a retipărit și pus în vânzare !Editia a II-a, din 1 Almanachul și Univesului — PE AXUL 1913 — Acest almanah nu trebue sa lipsească din nici o casă. Exemplarul 35 bani. IUBIREA DONȘULUI PARTEA INTAIA Minimele inimeI COCOȘATĂ Contesa de Villersville, cum intră în saloanele de încercat, nu știți cum să treacă mai repede în singurătatea unei odăi mai retrase, cm «î . f* .1 Reicții ei, dată. Dar aceea ce-ți atrăgea și arta, mult atenția și te îndemna la admirare și respect, era expresia de melancolie nesfârșită, de tristeță rezumată, care ca un veșnic văl de doliu, se întindea pe fața ei, de o frumusețe sculpturală, și a cărei paloare de marmoră se armoniza în mod ciudat cu părul ei alb ca zăpada, care, la această femee de treizeci și opt de ani, nu se explica decât printr’un capriciu al naturei, sau secretul vreunei desnădejdii. — D-na Contesă, va bine-voi să mă erte, se scuză premiera; toate fetele noastre cari încearcă sunt prinse, și a trebuit să alerg la ajutorul acestei d-re, una din cele mai vrednice lucrătoare ale noastre. — Nu face nimic i o întrerupse contesa cu un gest de indiferență. Puțin câte puțin, privirea contesei se opri asupra lui Mimi cu raullisteraSte* pâra» că atrage ceva în, spre ea... ,la un moment, mașina lirește, vroi să întindă brațele ca s’o strângă lă pept, apoi se retrase.... și cu o voce blândă, o întrebă : — De câți am, ești d-ră ?... — De optsprezece,î nă. — A.. Și cum te numești? — Mimi. — Asta nu e numele d-tale do familie. — Nu am părinți, d-nă. — Orfană ? — Nu știu, d-nă... Suntm copii găsit... Contesa se simțea că ’î vine rău... se împletici. — Doamne ! Vă simțiți rău, d-nă contesă ? întrebă lucrătoarea îngrijată. — Nu! răspunse ea, silinduse și luptând. Nu... nu e nimic! o amețeală... oboseală, fără îndoială. Scoate-mi te rog, rochia și să mi-o trimită acasă— Ș, ca un pas sacadat, automatic contesa de Vili. . viile se depărta, scoborâ secare de piu'***•■antase'la. r ț . ei, ut.care se lasă ca o piatră, ca s’o discă printre mulțim ba nepăsătoare... Atunci singură față în față cu secretul ei, contesa acoperinduși fața cu mâinile, începu a plânge. — O !cum am crezut, un moment... dar nu!... durerea neuitată mă face să nebunesc!.. Ói copila mea !... copila mea . Premiera magazinului, deși foarte surprinsă de plecarea bruscă și neașteptată a contesei nu căută să cerceteze cauza, și adresându-se către Mimi o întrebă : — Așa e,diră că mi-am cerut voe pentru d-ta și sora d-tale ? — Da, d-nă, fiindcă... —■ Da îmi aduc aminte... Pufo+ț T>)© CIX l 'Afinii 5 prin salcine, se izbi de o tânără persoană foarte bine dar excentric îmbrăcată; mutra și gesturile acestei tinere o clasare îin categoria specială și atât da variata a femfilloiellh Ixutta» ur » șoara. !— Mimi! strigă aceasta. — A! Desirée Pépin ! — Altădată... la Montmartre! pe vremuri, micuța mea Mimi!. dar aci, mă numesc. Irene de Vol-Fleury... — Adevărat! d-ta ai părăsit atelierul. —Da, pentru acel gârbovit, care scade colo în fotoliu acela, și privește încoa la noi, ca o pisică... E de șeaptezeci de ani, e urât, gros, chel, gutos, artritier, astmatic, dar e baron, și îî zice Agenor-de-Roquefort... Așa e că sunt multe ciudățenii în viața asta! Dar ce vrei ? are două sute de mii de franci venit și mie asta îmi place !... Acum, ias,pune-mî aî tăi de colo ce fac ? Mama, tata, frații re.? — Bine!... Mulțumesc! —Dar tipul acela de moșu cu din seri... Să-î spui... văd că ești grăbită și era asemenea... Ia revedere micuța!... Apoi întorcându-se ca o sfârlează, ajunse lângă baron, lângă protectorul ei: — Am isprăvit de încercat, baroanei... Să mergeau, vrei? — Cu plăcere, copila mea!.. Dorințele d-tale sunt ordine pentru mine... — Ia nu mai spune!.. Nu văzui ert, cum mâncai cu ochii pe mititica care vorbea cu mine?— Adevărul e, că e foarte drăguță! — Cred și ert!... Dar,vezi! Mimi fuge prea repede ca să fie prinsă de un bătrân hodorog ca thr - Mînsl’r repetă baronul.. Ami auzit ori pronunțându-se ane... da... erî seara... la !..“ și dacă Im adm, bine aie... era conte de Villersvî* - Coat.s_^ vikm ürŰa^jAr ce mai poară* și ăsta. .—Ireno!v . -- Ei, ce? Acum cred ca pot vorbi de nobleță, căci am intrat și era în ea! Deodată se opu pe trotuar: — Privește, baroane, zise ea, priveșteți contele de Vilersville. Dar ce caută aci pe trotuar... Uite și Mimi și sora-sa Franchise... Contele se ia dupe ele...! Am priceput!... Dar vom vedea noi ! Căci nu îl vom da voe sa facă din această sărmană fețișoară, aceea ce am ajuns ert! I Familia Grava. Personagiul, a cărui reputație era așa pe față, stigmatizată, de d-ra Irena de Val-Fleure, era acela, în adevăr, care de o săptămână, aștepta pe Mimi, să iasă de la lucru și se încăpățâna a o urmări cu toate că Françoise era cu ea. ~+ Hotărât, am să spui lui Jacques să ne iese înainte de aci brasnic... Am să mergem mai repede, Francoise. Aceasta, însă după ce-și întoarse capul de curiozitate, și schimbă o privire ciudată cu contele, se opri pe loc și îî zise. — Date singură, eu mai am puțină treabă. — Dar, dragă Francoise, tu nu știi că ne așteaptă cu nedăbdare ?... — Bine... Bine !... nu te îngriji tu de asta! — Dar.... — iți păstrez o surpriza Și fără a-i spune mai multe, cocoșată scoborî alea Operei, se încredința că Mimi își vede de drum, și repede intră într-un gang j_,upă două minute, iată și contele de Villersville. — Ei? ce răspuns, îmi aduci? o întrebă el repede. Nici unul, d-le conte— CV s.wmák, în elan.' — Nu se schimi — Aia spune' nici d-luî.