Universul, ianuarie 1913 (Anul 31, nr. 1-29)

1913-01-01 / nr. 1

Is apel către centenari D. af. 1­­rai He Sserian, din Buc -22 tr. luibfi­-cu-Vodfi, va, da,ia­r jurând publicita­ și studiul să.O . Cuv putem mări cantitatea at­­ivită ți par/vioreie lonnievitații. Cu acest pri­lej face un călduros apel către toți vorbitorii limbei românești, care ai­ trecut sau împlinit 100 de ani, ce din Capitală să-și dea adresa spre s­i vuita personal, ca să le cunoască prin viu greș­u modul de viață,­cei din țara românească ca și cei din ce­lelalte țări locuite de români să­ î a­dreseze câte o­­crisoare, copie după ac­ul de naști­re cu legalizarea pri­măriei locale, însoțită de o scurtă descriere a veții, buinee fiec rcuri și localitatea se vă ] utilica in carte.. »Cum ii' iau man cantUtu­lie »­­ și n'araturile lunii' vii­­ țn ce va apare la o primă editions de 50­0 e­em­­plare și se va găsi la toate librar­ile cu prețul de 1.50 exemplarul. ' * ____________3376 ssmmp cump­ără d­in Hârtie albă și ziare în­t­regi și curate ii[|n9­ äa adminstrația III 1110 2i­rului nostru. PENTRU COMENZI mai mari FACE REDUCERI. . LEGHE­Nd­FBMâHH * " ' Medic la Spita­ul Carnas judeca iar fi< al la att­ele­­ IU,­­.ir, iții îs și veneric? îndreptarea nasurilor diformate intri irea feței , CONSULTAI si 8-9 jum., 3-6 S'a mutat Str. Câmpine nr. 21 Intrarea prin­­ altor Mărăcineanu 2- a 2 Uleiul antipraf „Bradolina“­­, Este cel mai bun preparat pentru intretinerea în perfectă curățenie sa­nucienă a dușumelelor, mosaicului ți linoleum a dușumelelor, etc. înlătură­m»rafii­ ei ozonifică aerul. Uns odată in 2—3 săptămâni economisește «pă­tatul zilnic, deci menținerea en b H Îl) 0 LI N­A »re costă numai 90 bani k«r. e mai­eftin de­cât spălatul cu apă, căci e­­conom­isește mult timp „d­h­s U 0­L­I­N­A“ recomandabilă peutru școli, spi­­ale, hoteluri, re&tanranie, cafenele* localuri publice, cinematografe, ma­gazines $1 in cane particulare» etc» etc.Se vinde numai in bidoane origi­nale a 5 kgf. Cu capsula falnicei. A­­se­menea este necesar un aparat pen­tru aplicare. Carl Zimmer S Co. a „ELEFANT“, București, str­ad­­a Lipscani 86. In Iași și Moldova de sus ia Marcovie î­n Galatzani, „La Elefantul“, strada Volia 61 ______________________ 2310._ AMPLOIAT­E de biutofi se c­ iută pentru un de­pozit de materiale teh­nice în Capitală. Persoanele capabile, energice, oneste și cu experiență în lu­crări de biurort și expediție sunt, rugate să trimită oferta detal­iată, arătând termenul de even­tuală preluare a postului, eta­tea și pretențiunile de salariu la ziar sub Amploiat. Oferte incom­plecte sunt consi­derate nevenite. lu CUMPĂRAȚI rea»!] Rusești până ce eu vizitați l RUSESC ’.ameroî de Omi­r temârdan 2 osii un mart «spori 1MELE îe rusești 3368 >san^ îî tură la * I­loragie și smeri cel mai scurt imaaaat sei mai distilași Consultați medicul D-v. . [„BANCA FORTUNA‘‘i Societate anonimă 5 S CAPITAL LEI 1.03(1.000 1 ! București, Str. Lipscani No. 10» S plăt­ite pentru depuneri spre S­­­tructîricare la cerere S !10­ 46 °­« pe an hotărâri, pe care o consideri ca o­­ m­ăsură de administrație internă contraria zvonurile de dem­is­none din partea ministrului de războin, Miller­and, e absolut si« gur cä d. Millerand va rămâne in capul departamentului său și că va da parlamentului orice expli­cație i se va cere. MINISTRUL TEODOROFF LA PETERSBURG Petersburg, 29.— Ministrul Bul­garia­, Theodorow, a fost primit de d-nii Kokonzew și Sasonov. PLECAREA AMBASADORULUI ZAGOW DIN ROMA Roma, 29.—Astă-seară in Con­sulta d. dl San Giuliano a oferit un prânz oficial de adio amba­­­­­sadorului german von Zagow. Au asistat cei mai mari demni­­tari ai Curiei și Consuitei. GUVERNATORUL GENERAL AL INSULELOR EGEEICE Atena, 29. — Guvernul grec a numit pe deputatul Arcadia­, Vorikis, guvernator general al insulelor din marea Egee. RELUAREA ACTIVITATEI STABILIMENTELOR POȘTALE DIN KAVALA Și DEDEAGACI Salonic, ni­. ). Se asigură că guvernul bulgar a înștiințat pe generalul V­olkov, guvernatorul militar al orașului Seres, că în­treruperea activității stabilimen­telor poștale străine la Kavala și Dedeagaci a fost numai tre­cătoare și motivată d­e necesită­țile militare, dar că de acum înainte funcționarea acestor bi­rouri poștale nu va mai întâm­pina nici o piedică. Autoritățile bulgare au fost însărcinate să înștiințeze de această hotărâre consulatele austro-ungare și a IPZQ. FLOTA AERIANA a AUSTRIEI .Viena, 2.9.—In Februarie cor., armata austriacă va dispune de o flotă aeriană compusă din 70 aeroplane Guvernul a coman­dat și câteva tipuri străine de poronin.1* UN MT­ wontU­ AL PATRIAR­HULUI ECUMENIC Constantinopol. 2.9 — Patriar­hul ecumenic a înființat o co­­m­isiune din care fac parte doi foști deputați greci, și care pre­gătește un memoriu destinat con­­fe­rinței pentru pace precu­m și conferinței ambasadorilor din Londra, în scop de a expune cum ar trebui sa afgarda­te drepturi­le populațiunei grecești în teri­toriile care vor fi eventual ane­xate de Bulgaria și Serbia. - 0X0- O curioasă întârz­ire a vaporului „Regele Carol“ Vaporul Regele Carol, plecat Joi, 27 Decembrie, din Constan­­tinopol spre Constanță, a fost apucat­ de furtună în largul măre. Ajungând în dreptul punctului Kaliacra, la un mo­ment dat vasul a fost zguduit de o lovitură puternică. Pasa­gerii alarmați, eșiicî pe punte, au fost­ foarte surprinși văzând toată puntea acoperită de pești­șori. Ce se întâmplase? O colonie puternică de hamsi, trecând pe lângă vas, a fost luată de val și aruncată pe punte. In câte­va minute puntea a fost curățata de pasagerii vapo­rului, cari mulțumiți că acest accident n’a avut urmări serioa­se au­ ținut să ducă o amintire cu ei, strângând peștișorii unii în batiste iar alții în coșuri, și ast­fel în mijlocul unei veselii generate vasul și-a continuat călătoria la Constanța, unde a sosit Vineri dimineața. Constanța, 29 Decembrie Di la c­onsilul comunal Iffon Craiova Craiova, 30 Decembrie Consiliul comunal a ținut azi ședință sub președinția d-lui primar N. Guran. • Start discutat următoarele chestiuni: cererea obștei Ogo­rul, din Poiana, care pretinde că a fost nedreptățită de primă­rie,, când i s’a dat în primire moșia, prin faptul că s’ar fi dat. d-lui Dinică Schileru, an­treprenorul pădure­ de pe acea moșie niște terenuri și cari ob­li a ar avea drept. Consiliul a delegat pe d. con­silier I. Popescu, ca să studieze chestia și să refere, și apoi că­ se prim­in­de. S’a citit apoi oferta d-lui N­­­edeianu, care oferă primăriei pre vânzare terenul situat lân­gă cimitirul unguresc necesar ur­mărirea cimitirului. Consiliul a aprobat în princi­piu oferta, rămânând a se de­­ide asupra prețului. S-a mai discutat cererea d-lui Popescu, antreprenorul autobu­selor din oraș, care a cerut să fie scutit de taxele comunale Consiliul a aprobat în parte cererea, reducându-i taxa­­ a 2200 leî la 1200 lei -----------"OX*­"---------­ Rezultatul allegerilo p­romusLiile Tecuci, 29 Decembrie La colegiul II comunal din Tecuci neprezentându-se de­cât­­­ singură listă, conform nouei legi — a fost declarată aleasă, fără a se mai face votarea. Pe listă figurau d-nnl: Niculae Vasiliu Amicu, Alex. Puțanu, Ovanez Lazăr, Ovanez Tomas și Const. Gr. Turturică. „Universt IN PROVINCIE BUZĂU Pruncucidere. — Fata Catrina Ciomag, din Breaza, având le­gături de dragoste cu un flăcău din sat, a dat naștere unui co­pil, pe care l-a omorât îngro­­pându-l în curtea casei părin­tești. Dânsa susținând că copi­lul s-a născut mort, parchetul a însărcinat pe medicul plășii res­pective să facă autopsia cada­vrului. Administratorul de plasă face cercetările. CORABIA Vizită sanitară. —. Astăzi a sosit în localitate d. colonel dr. Potârcă, șeful serviciului sani­tar al corpului I de armată, împreună cu d. loco. dr. Pi­­nea, medicul regimentului 2 Ro­mana­ti No. 19, spre a vizita tru­pa batalionului II din acel regi­ment, ce are garnizoana in acest oraș. Gravul accident de pe bule­vard. — După cum v'am te­­legrafiat astăzi comisarul Ștefan Săndulescu, pe când se afla în trăsura primăriei cu d. Roman Ștefănescu, membru în comisia interimară și pe care’l asista la o afacere d­e serviciu, caii luân­­du-și vânt a început o goană ne­bună și ajungând pe Bulevar­dul Regina Elisabeth, după ce vizitiul fusese aruncat jos de Roman Ștefănescu sare din tră­sură, alegându-se cu fața scre­­lită și rău­ zgâriată, în urma sa voind Să sară și d Săndulescu, întâmplarea fatală făcu ca în loc să sară înainte a sărit îna­poi și câzând sa isbit ln capul de o peatră a bordurei șanțului, rămânând în nesimțire pe­ foc. Dând­u-Se alarma a sosit imediat de sub cbitarg Vasile Dionisie ca­re, a luat prim­ele măsuri pentru transportarea numitului la spi­tal In urmă au slosit­­ d*niî d­ r. Țauber și Istrătescu, împreună cu autoritățile locale la spital Unde d. dr. Protopopescu a luat măsuri pentru facerea unei ope­rațiuni, căci oasele capului in­traseră până la creeri, întâm­plător aflându-se în localitate și eminentul nostru chirurg, d. co­loneii dr. Potârcă, d-sa, im­preu­­nă cu d. dr. Protopopescu asis­tați de d. dr. Panea, au­ procedat la extragerea oaselor din creer ca­re s’a făcut astăzi la 2 p. m. Starea muribundă a neferici­tului comisar Săndulescu, era cât se poate de critică, căci pe Ur­echi îi curgea sânge ames­tecat cu, părți de creer, și, nu­mai o minune dum­nezeească îl poate salva. Această nenorocire a produs o profundă și dure­roasă impresie in întreg județul Roman­aț­i. Fapte iandat:,e. ,—; in urm­­a intervenirei d-lui Stăncescu M­an­­îiu, directorul școalei de băeți No. 2. mai multe persoane au­ contribuit, la îmbrăcarea a 18 e­­levi săraci de la acea școală, cu ocazia sărbătorilor. — D-na Alexandrina Păunes­­cu, soția dirigintelui oficiului te­­legrafo-poștal din localitate, a îmbrăcat 2 eleve sărmane de la școala primară de feto.­tul Ilie Predescu. (Argeș). _ Funcționari abuzi­ciantul Adolf Aler str. Egalitatea, a ) fostul său voiajor !■ după ce i-a luat una­re valoare, a dispăr­­­ Banca Popular a reclamat că fiind­ Cristache Nicolescu, dar Vladimirescu, manipulant la mag..­ din Costești, s’a dedat la mai multe fraude, iar la predarea casei s’a gâșit lipsă mai multe sume de bani. Tâlhărie.­­­ Deunăzi, pe când femeea Tudora Costică Benites­­cu, din Ștefan­ești (Muscel), se ducea spre casă, în str. Sf. Vi­­neri a fost întâmpinat de două țigani, cari i-au scos din buzu­nar o batistă în care avea o suma de bani ce luase din vân­zarea vinului. Sa anunțat imediat poliția care începu cercetările, însă fără rezultat. In urma urmăririlor ce s’au făcut de agenții polițienești, în frunte cu d. Săuceanu, coman­dantul sergenților, s’a descoperit că tâlharii sunt vestiții hoți , dezertori Tănase Gruianu și Ma­rin Anghel zis Arăpiță, despre ale căror isprăvi ziarul nostru a mai vorbit. Ei au­ fost arestați și înaintați parchetului. ROMAN Furt. — Necunoscuți, intro­­ducându-se prin efracție în lo­calul debitului de tutun al co­merciantului Gh. Tomichevici, r­n str Bogdan-Dragoș, au furat 300 lei ce se gusiau în numerar în casa magazinului, precum și o mulțime de alte obiecte. SLATINA Crima din Păroși.­­ Grigore Bădescu, din Păroși, având ură pe consăteanul său Marin Va­­siloiu, a tras un foc de revolver în el on­orându-l pe loc. Criminalul a dispărut. Incendiu. — Necunoscuți au­ dat foc la o șiră de paie a locui­torului Nicolas Ungureanu, din valea Ungureni. CALARAȘT împușcați din imprudența. —, Copilul Costică de 5 ani, fiul lo­cuitorului Gh. Coleș din comu­na Cuza-Vodă în Masa părinți­lor săi de acasă, umblând o­­­ seară cu un revolver încărcat, din nebăgare de seamă a tras de cocoș îm­pu­rcându-se în par­tea dreaptă a piept­ului. Intr’o sta­re gra­vă a fost in­ternat în spitalul județian din localitate.­­ Tot­ aseară, un alt copil Do­­bre Voicu de 11 ani din comu­na Ulmu, ducându-se cu un toate al săiî vitreg Mircea Dumi­­trescu tot de 11 ani în casa lo­cuitorului Târgu Lache din a­­cea­­ comună spre a se juca cu copiii acestuia și găsind în pe­rete u­n revolver­ua luat spre a se juca cu el. Crezând că revolverul nu e încărcat a țintit asupra fratelui să­i și trăgând, arma a luat foc înotodu-i în abdomen. Victima a fost internată în spitalul din localitate astăzi. Sunt puține speranțe că va scă­pa cu viață, intestinele fiindu-i perforate. MACIN Mușcat de câine turbat. — Co­­pilul Manole Șerban, din conu. Greci, a fost mușcat era pe stra­dă de un câine turbat. S’a dis­pus trimiterea copilului institui­tului antirabic din București. 1 Foc. — Un foc a prefăcut în cenușă un hambar și mai multe clăi de fân ale locuitorului. Si­­mion Comei, din Asanlar. Se bănuește că focul a fost pus, OLTENIȚA . Accident. —­ Urm­ând a­ se schimba un tub la instalația de luminat, de la oficiul poștal lo­cal, s’a produs o explozie, ră­nind la față pe factorii poștali Gh. Stoian și I. Boaci PAȘCANI încercare de furt. — Un ne­cunoscut a încercat astă-noapte să se introducă în casa văduvei Golda Haimovici, încercând să spargă un geam. Fiind simțit, a dispărut. PITEȘTI Preot condamnat, ~ Tribuna­lul Argeș a condamnat pentru fals în un an închisoare pe prep­ TARGOVISTE Găsirea unui cadavru in pu­trefacție. — Pe apa Dâmboviței, în dreptul satului Râncaciov, — comuna Lucteni, s’a găsit cada­vrul unei femei, intrat în pu­trefacția Identitatea, din cauza aceasta nu s’a putut stabili. Autoritățile fac cercetări. Accident mortal. — Flăcău­ Păun Sima Enache, de 18 ani, din Gojasca, aflându-se la vâ­nătoare, s’a împușcat din gre­­șală în tâmpla dreaptă, înce­tând imediat prin viață. VALENII-DE-MUNTE Bal. Societatea „Umanita­tea“ a dat­ un bal la școala de băeți din localitate, în seara de 27 cor., sub patronagiul d-nei Eliza 1. Cereșeanu. , Pin produsul acestui bal s’au acoperit cheltuelile făcute pen­tru îmbrăcarea a 16 baeți și 1­7 făte din școală, săraci. S’au mai împărțit, și 1» alti 07 săraci lemne, bani și alimente. Societate. — Membrii cercului cultural . Armonia“, a învățăto­rilor din jud. Prahova, au trans­format cercul în societate și au­ ales următorul consiliu de ad­ministrație • D Râpjanu, Vă­leni, T. Stănescu, LipănesB, fl. D. Gogu, Băltești, casier . I. A. lonescu, Păcurești, secretar, G. Comișel, Ploești, dirijorul coru­lui , D. Mandiță. Drajna-de sus : Pavel Păun, Podenii-Vechi. ­0X0.. tra­nsfirarea repausului Unui tuical ACȚIUNEA canarilor comerciali emonstrația de stradă făcută -Interventiunea poliției — nsecvența atitudinei lor de­­ trecute, funcționarii co­­ialî din Capitală s’art întru- 3ri la ora 7 dim., un foarte­­ număr în sala „Aurora calea Moșilor și de acolo au it în­corpore spre a de tira pe străzi împotriva hiderei magazinelor, strada Bărăției la intrare? fața Romei (Sf. Gheorghe ) ) dintre manifestanți au­ în­ceput să vocifereze în fața unu magazin al cărui patron tocma atunci — probabil de teamă — găsise de cuviință să-și închidă obloanele. Intervenind poliția — pe stră­zile comerciale și în piața Bo­roeî erau postați numeroși jan­d­armm­i și sergenți de stradă - grupul de manifestanți care ma­nifesta sgomotos a fost împim pe strada Bărăției s­pre calea Moșilor. Grupul pacinic care ră­măsese izolat la începutul str I. C. Brătianu, a trecut la rândul său­ prin str. Băcani, Zarafi a traversat Lipscanii și intrând în str. Gabroveni s’a întrunit cu ceilalți manifestanți în calea Mo­șilor, in fața magazinului Pleșc­a și Dum­itrescu. Acolo poliția con­tinua încâdrarea cu primul grup Unul din asistenții firmei Ple­șca și Dumitrescu având o ati­tudine provocătoare față de ma­nifestat­tî- a fost bătut. ? In­că er­area dintre poliție și manifestanți s’a sfârșit aci. S’art făcut câte­va arestări, dar în urmă cei arestați ar­ fost puși în libertate. Din calea Moșilor manifes­tanții ar­ plecat la se­siul socie­­tății „Generala“, unde s’a ținut o întrunire de protestare împo­triva intervenției poliției. Au vorbit d-nii T. Alexan­dre.-«­u. Drăgulânescu, Grigoriu și alții.­­Sfârșindu-se întrunirea srin șir. Carol, funcționarii com­r­cialî s’ar­ dus în corpeie la se­diul sindicatelor în str. Amzel, Urtide s’a ținut, o nouă întrunire de protestare, la care art vorbit d-ni: Spirescu, Mirea, Va­sile Po­pescu și Cristescu. S’a anunțat cu acest prilej, ți­­nerea unei noui întruniri de pro­testare împotriva poliției Parte dintre magazinele de pe strada Lipscani, calea Vic­toriei, str. Carol și celelalte stră­­zi comerciale din centru au­ fost era, închise. Chiar magazi­nul Sigmund Prager a fost închis și era, ca și Dumineca trecută, deși d. Prager a făcut parte din comisiunea care a cerut să se îngăduie deschiderea magazi­nelor în aceste două Duminici. Un mare număr de magazine au­ fost închise, fără nici o in­tervenție de l­a ora 12 a. m­. în­­ SUA.­­ Totuși au­ fost și unii comer­­cianțî mai ales mici comerci­ani­ți din str. Carol, cari art finat să-șî aibă deschise magazinele toată ziua sub scutul jandarmi­lor și al sergenților de stradă. Rămâne însă pe deplin do­vedit faptul că funcționarii co- or-r-run-lf nu vor să e­­­mită sub nici un cuvânt, nea­plica­rea le­gea repausului duminical. Și mai e de reținut că agitația de acum a fost produsă mai ales de emisiunea autorităților de a acorda alte două zile de re­paus în cursul săptămânilor următoare, conform prevederi­lor level, în locul celor două Duminici în care a permis des­chiderea magazinelor. Ziarul Călătoriilor și al științelor populare 1) De vorbă cu cititorii de V. No. 8 de la 1 ianuarie 1913 cu următorul sumar : Anestin. 2) Literatura și astronomia, de Gabriel Conam 3) Școala sătească și lucrul manual, de I. B. 4) Augustin Fresnel, de G. To­dica. 5) Un curios fenomen vulca­nic. 6) Cea mai mare lunetă din lume. 7) Boala telegrafiste­or. 8) Ședințe de spiritism, de M. Dori. 9) Cele 7 minuni ale lumei. 10) Microbi! holerei, crimei și frigurilor tifoide. 11) Recreații astronomice, de Arcturus­ Iași. 12) Albinele In legendă, ob­i­ceiuri, artă și literatură, de ve­terinar Bognescu. 13) Cauzele cutremurelor de pământ. 14) întrebări și răspunsuri,­­tratând despre: păianjenii, schimbarea climei, insecte cu­rioase, stele căzătoare, păsările călătoare, etc. 15) Noutăți științifice: Cas­cadă de apă caldă ; Congo, cel mai lung fluviu din Africa. Șearpele măreţ; Obuze cu oxi­gen lichid . Nu mai e nevoie de alimente, etc. 16 pagini, 10 gravuri, prețul 10 bani. Se găsește de vânzare la toate chioșcurile și tutunge­riile • 1913 reia Romenii de peste ani FRUNTAȘII ROMANI DIN A­­RAD URMĂRIȚI PENTRU O „ÎNTRUNIRE SECRETA” , Budapesta. 29. — Din Arad se anunță că prefectul poliției de acolo Bela Szatmary a citat pe Vasile Goldiș, directorul ziarului Românul”, pe Roman Cioroga­­riu, directorul seminarului, pe dr. Emanoil Ungureanu avocat și pe Constantin Săvoi ziarist, pe cari i-a interogat sub invinuirea, că ar fi ținut o Întrunire secretă în palatul ziarului „Românul” fără prealabila permisiune a au­torităților. învinuiții au răspuns, că nu au ținut întrunire ci au discutat în cerc intim mijloacele ai felul cum vor trebui înaintate spre a­­probare ministrului de interne statutele sindicatului ziariștilor români. Prefectul a încheiat un proces verbal și­ a declarat, că va conti­nua ancheta spre a se convin­­ge de adevărul celor afirmate de Învinuiți. ­00——“ Din C.-Lung Greva brutarilor, de tifos Epidemia C.-Lung. 29.— Brutarii în ur­ma unei ordonanțe a primăriei prin care sunt obligați să este c­rească pâinea, ari declarat azi grevă. Orașul a fost lipsit până un prânz de pâine. După amia­ză a sosit un vagon de pâine din Pitești. Greva continuă. — Epidemia de febră tifoidă face ravagii printre soldații re­gimentului local. Sunt foarte mulți bolnavi. In ultimele zile ar­ murit ș­ase soldați. In oraș de asemenea sunt foarte multe cazuri- Din Iași inunda ii în Basarabia Iași. 30 Decembrie. Un mare comerciant rus, so­sit aci, îmi comunică cum că mai toată Basarabia și in re­­­giunea Kievului plouă de 10 zile, prococând in multe părți ade­v­ărate ravagii. Drumurile sunt desfundate, ar comunicația intre centre in­­reruptă. Pagubele sunt enorme. Acelaș comerciant mă asigură ă în Basarabia și guberniile in centrul Rus­iei bânt­ie o cri­­ză financiară cum n'a fost până­ i­r­ma. Zilnic se declară ara­turi financiare formidabile, da­­orite in bună parte retragerea capitalurilor marilor bănci căi ai a economiilor populației Teama de atentate în Rusia Poduri păzite militărește Iași, 30 Decembrie. » Dacă in Rusia nu se observă pregătiri militare deosebite în vederea unui războiu. In schimb guvernul și au­t­o­rit­ă­țile taue cele mai stricte măsuri spre a preîn­tâmpina eventuale revoluții sau atentate, de care par « se teme foarte mult. Sunt pozitiv informat, că la Kiev edificiile publice, depozitele militare, instituțiile m­unitare și tocaturile autorităților sunt in­ permanentă păzite de trupe. De asemeni e riguros păzit marele pod de pe fluviul Nipru, fiind indicii că o Putere străi­na a pus la cale distrugerea a­­­cestui pod, care are o deosebită importanță strategică* Meetingul Ligei Culturale Iași, 30 Decembrie Liga culturală, secția Iași, a decis convocarea unui mare meeting național în orașul nos­tru spre a se discuta grava si­tuație externă creată țărei noas­tre în aceste momente. Meetingul se va ține în cu­­­rând și vor participa delegații ale Ligei din diferite orașe ale Moldovei. D. A. D. Xenopol și i’n'ver­­sitatea din Petersburg Iași. 30 Decembrie Cunoscutul nostru istoric, d. prof. A. D. Xeno­pol, a­­ fost in­vitat de universitatea din Pe­tersburg să țină acolo o confe­rință. D. profesor s’a­ declarat gata a satisface cererea, înștiințând că: va vorbi despre „Relatute dintre ruși­ și români de la origină și­ pand azi” . La aceasta rectoratul univer­­sităței din Petersburg a răs­puns însă, că chestiunea pro­pusă de d. Xenopol, prezentând un caracter public, ceea ce nu­ î în uzul u­niversitatei de acolo, să se dezbată nu chiar localul universitățeî. d. Xenopol e ru­gat a schimba subiectul confe­rinței. S’a mai comunicat d-lui Xe­nopol că chestia propusă­ întâi ar putea s’o trateze într'o socie­tate istorică din Petersburg. D Xenopol n’a luat nici o de­cizie încă. Congresul Inginerilor înșî. 30 Decembrie Inginerii ieșeni, rotuinindu-se la o agapă, au­ decis definitiv convocarea în curând a unui congres general al inginerilor din țară. S'a mai ddevenit, în principiu asupra unor puncte, cari vor fi supuse desbaterilor congresului. Di­or­ie Iași, 30. — Numeroși stareți ai mănăstirilor eparhiei Moldo­vei Se întrunesc aici la 1 Ianua­rie, ca în corpore să felicite pe Mitropolit și apoi să se întru­nească în o conferință spre a discuta măsurile pentru asigu­rarea progresului mănăstirilor­­. In comuna Popești, din ju­dețul nostru, s'a înființat prin stăruința învățătorului I. Po­­ricârleanu, o societate a săteni­lor ,cu scopul: ridicarea mora­lă, intelectuală și materială a țăranului român. — Au­ fost arestați Marry Christen, originar ,din­­ Bitenvir ia, autorul unui furt de bani, și N. Filoto­, autorul unor furturi de cerea­le. I — Ca în toți anii, și de astă dată societatea de gimnastică, «port și muzică — de aici a­ or­­ganizat pentru mâine mari ser­bări pentru copii, iar pentru Sâmbătă un mare bal mascat costumat. Toată elita Iașilor și-a dat în­tâlnire la aceste serbări. Moartea vie­ței accid­en­tu­lui din Corabia Corabia, 30 Decembrie. Directorul poliției locale, Ște­fan Săndulescu, victima acci­dentului petrecut ora, a murit azi, la orele 3 dim. înmormântarea sa va face Luni. Pe urma lui rămân o soție și două copilași. Din nevoile jud. Botoșani Interview cu d. prefect V.lsicescu Teri­toriul, împărțirea administrativă și populația județului . Cultul și instrucția publica.—Starea sanitară.—Mișcarea eco­­nomica.-Drumurile în județ.-Descentralizarea administrativă In continuarea anchetelor ce am întreprins asupra diferitelor localități din țară, ne oprim as­tăzi la județul Botoșani. Cu o suprafață de 314800 ha. și cu o populație de 190.600 su­flete, a­cest județ este împărțit în 6 plăși, având 2 comune urbane și 42 comune rurale, cu 220 sate și Î8 cătune. La cele 190 biserici servește un personal bisericesc compus din 109 preoți și 232 cântăreți pa­racliseri, iar mănăstirile Vorona și schitul Cozancea adăpostesc 30 călugări și Agafton 116 că­lugărițe Rezervându-ne pentru altăda­tă dreptul a ne ocupa de învă­țământul urban, cel rural se în­deplinește de către cele 131 școa­le cu 184 învățători. Trecând la starea sanitară a judetului, se poate zice, că per­sonalul medical, compus din 9 medici,­­6 agenți și 31 moașe,iși dă toată silință pentru îngrijirea pacienților. Salubritatea publică lasă însă de dorit, din cauza că sătenii nu sunt încă pătrunși de importanța locuințelor higienice și ignorează preceptele folosi­toare ale organelor oficiale. Timpul ploios din acest an a fost cât se poate de neprielnic agriculturii, de­oarece recolta, care la î nceput se arătase foarte abundentă și de bună calitate, a pierdut, în mare parte, nepu­­tându-se treera la timp și pier­­­zându-se din calitate, prin fap­tul umezirel și încolțiror. Drept consecință, comerțul este acum stagnat iar ca indus­trie, nu avem de semnalat în­ființarea vreunei nouă fabrici. Dorind să cunoaștem măsurile de îndreptare, ce ar fi de adus pentru curmarea răului de care suferă județul, ne-am­ adre­sat d-lui prefect Isăcescu. D-sa deși se află de puțină vreme în frun­tea județului, totuși, fiind unul din cei mai autorizați oa­meni politici ai Botoșanilor, cu o vastă experiență căpătată la viața publică are autoritatea cu­vântului pe care, fără îndoială, cercurile noastre conducătoare vor trebui în cele din urmă să țină seama. — „înțeleg întrebarea, ce cu drept cuvânt nu fac." __ îmî spune distinsul me« interlocutor­­— asupra suferințelor pe cari le indura județul; dar, ce vrei sa fac ? „întreaga noastră act­vitate șart inițiativă, ce am voi să des­fășurăm, este paralizată de prea marele spirit centralizator­ al statului. Să mă explic, biserica și școala, cu tot aparat u lor complex, sunt administrate de ministerul de culte și instrucție publică; drumurile și podurile din județ intră în atribuția mi­nisterului de lucrări publice, iar când e vorba de o chestie de or­din administrativ, ne izbim de­­ ministerul de interne sart finan­țe. Și vezi, când pe un biet sâ­­tean fi mână nevoia, pentru a găsi vreun loc pentru fiul său­ la școala ; sau când accesul în spre comuna lui natală ajunge imposibil, din cauza proastelor căi de comunicație, — el înțelege să alerge la prefectură , căci, de fapt, noi suntem reprezentanții guvernului. Dar, ce putem face?” „Pas de clădește, de pildă, lo­caluri no­i de școală, când fon­durile asociațiilor comunelor ru­rale sunt așa de reduse și când n­u izbim de articolul 172 din le­gea de organizare a comunelor rurale, 13 din legea cârciumilor și 26 din legea pentru înființa­rea fondului comunal. Nefiind localuri suficiente de școală, ră­mân regulat afară din Școală peste 8000 copii de români. Nu-i vorbă. Cu alabele mijloace de cari dispunem, clădim noi a­­semeni localuri, dar numărul lor sporește încet”. „Dar despre drumurile sart podurile din județ, ce să me­ zic? Avem ta Botoșani peste 1000 k­m. șosele. Cum și cu ce să le întreținem mai ales acum, când îndelungatele ploi le-am­ deterio­rat așa de tare, — dară cumva Statul nu ne va veni într’ajutor? Minist­erste înghit, o bună parte din veniturile comunelor rurale, pentru ca în schimb să nu se dea aproape nimic, în raport cu nevoile ce art”. „Ar trebui să se dea județelor mai multă descentralizare, iar nouă, conducătorilor, mai mare libertate de acțiune; căci numai astfel vom putea eși din această stare nenorocită de lucruri. De­­altminteri, modul acesta de ve­dere nu e numai al­tert perso­nal ci al mai tuturor prefecților din țară; așa că, imediat ci si­tuația externă se va liniști, am speranța, că vom reuși să deter­minăm guvernul în favoarea propunerilor noastre”—fură cu­vintele cu cari convorbirea a luat sfârșit. M. Doljanu, LI. Isăcescu Adunarea generală a Ateneiștilor Membrii Atenelui român s’au întrunit erî dimineață în aduna­re generală anu­ală, sub preșe­dinția d-lui Em. Porumbaru­. Au­ asistat d-nii I. Kalinderu, Em. Porumbaru, St. C. Hepites, dr. I. Poenaru-Căpsescu, I. Livescu, D Ghica, dr. M. Minovici, Șt. Sihlea, H. G. Lecca, Marin Dumitrescu, Stăncescu, Petres­­cu, etc. D. Em. Porumbaru a citit da­rea de seamă a societăței Ate­neului pe anul 1911, amintind moartea“distinsului ateneist o­­norar Cavalerul Ioan de Puș­­cariu. Darea­­ de seamă relevă ches­tiunea acusticei sălii de confe­rințe, asupra cărei chestiuni se urmează tratative cu un institut arthofonic din străinătate. In privința nouei invelituri a Ate­­neului, se­ așteaptă ofertele mai multor case din Capitală cum și aceia a separei superioare de meserii din București. Se stu­diază de asemenea chestiunea încălzitului acestei instituțiuni și lucrările vor începe in campa­­nia de­ lucru a atuilui viitor. S’a maî discutat ml­ăstim­ea stăreî de cohabitatiuni între so­cietatea Ateneului și ministerul instrucțiunei care­ a construit cu cheltuiala sa,­­pe locul Ateneului, corpul din fiind al palatului re­­notant, pe baza­ unei înțelegeri din ISO. Din această cauză, Ateneul Se află sub două­­­ administrațiuni deosebite ceea aduce incove­­nient­ul că adese­ori sălile minis­­terului sunt­ goale pe când Ate­neul nu are destul loc pentru numeroasele cereri de serbări culturale ce­­ se fac. Sub repor­tul financiar, gestiunea Ateneu­lui se prezintă:, cu un sold la Banca­ațională de 13.S28 lei 96 la 1 Ianuarie 1912 iar gestiunea succesiunea Exarcit cu un sold la Banca Națională de 14.973 lei 55 la 1 Ianuarie 1912. Lucrările pentru învelitoare și calorifer vor costa peste 100.000 lei. * D. I. Kalinderu a luat cuvân­tul în chestiunea dârei de sea­mă, făcând o descriere a împre­jurărilor în cari s’a construit Ateneul. D-sa a emis mai multă păreri în privința activităței a­­cestei instituțiuni. A propus ca pe viitor să­­ facă o mai rigu­roasă selecțiune a conferințelor, care astăzi, în parte, lasă de do­rit atât ca formă cât­ și ca fond. Aceiași selecțiune să se facă și în recrutarea viitorilor membri ai Ateneului Român. In urmă, d Em. Porumbaru a comunicat atenei­șt­ilor că tr ministru Pissescu a promis că­ va aranja ca Ateneul să aibă de­plina proprietate a palatului. D. I. Kalinderu susține că nu e nevoe de o intervenție la d. ministru, de­oarece d-sa a sta­bilit o înțelegere cu d. Dissescu ca ar ir­iste­ru­l instrucțiunei să cedeze partea sa din palat so­­­ciet­ătei geografice române, care n’a­re încă un local, și care va ocupa astfel partea de sus a pinacot­ecoî rămânând Ateneului partea de jos. Adunarea generală n’a admis această propunere a d-lui t Kalinderu care s’a retras apoi din ședință și a hotarât ca a­ceastă chestiune să fie discutată în viitoarea adunare generală din Februarie când va fi la or­dinea zilei budgetul acestei ins­tituț­­uri. Adunarea a admis apoi ca noul membri pe d-nii N. D. Com­­șa, Mihail Dragomirescu, G. Miculescu, D. Negulescu și N. I. Apostolescu. Adunarea generală a ateneiș­­tilor a luat sfârșit către ora 1 d. a L. I. --o&v---. l’a retipărit și pus în vânzare !Editia a II-a, din 1 Almanachul ș­i Univesului — PE AXUL 1913 — Acest almana­h nu trebue sa lip­sească din nici o casă. Exemplarul 35 bani. IUBIREA DONȘU­LUI PARTEA INT­AIA Minimele inime­­I COCOȘATĂ Contesa de Villersville, cum intră în saloanele de­ încercat, nu șt­iți cum să treacă mai re­pede în singurătatea unei odăi mai retrase, cm «î . f* .1 Re­­icți­i ei, dată. Dar aceea ce-ți atrăgea și arta­, mult atenția și te îndemna la admirare și respect, era expre­sia de melancolie nesfârșită, d­e tristeță rezumată, care ca un veșnic văl de doliu, se întindea pe fața ei, de o frumusețe sculp­turală, și a cărei paloare de marmoră se armoniza în mod ciudat cu părul ei alb ca ză­pada, care, la această f­em­ee de trei­zeci și opt de ani, nu se explica de­cât printr’un capri­ciu al naturei, sau secretul vre­unei desnădejdii. — D-na Contesă, va bine-voi să mă erte, se scuză premiera; toate fetele noastre cari încearcă sunt prinse, și a trebuit să a­­lerg la ajutorul acestei d-re, una din cele mai vrednice lu­crătoare ale noastre. — Nu face nimic i o întrerupse contesa cu un gest de indife­rență. Puțin câte puțin, privirea contesei se opri asupra lui Mimi cu raull­isteraSte* pâra» că atrage ceva în, spre ea... ,la un­­ moment, m­așina lirește, vroi să întindă brațele ca s’o strângă lă pept, apoi se retrase.... și cu o voce blândă, o întrebă : — De câți am, ești d-ră ?... — De opt­spre­zece,­­î­ nă. — A­.. Și cum te numești? — Mimi. — Asta nu e numele d-tale d­o familie. — Nu am părinți, d-nă. — Orfană ? — Nu știu, d-nă... Sun­tm co­pii găsit... Contesa se simțea că ’î vine rău... se împletici. — Doamne ! Vă simțiți rău­, d-nă contesă ? întrebă lucră­toa­­rea îngrijată. — Nu! răspunse ea, silin­du­se și luptând. Nu... nu e nimic! o amețeală... oboseală, fără în­doială. Scoate-mi te rog, rochia și să mi-o trimită acasă— Ș, ca un pas sacadat, automatic contesa de Vili. . viile se depăr­­ta, scoborâ sec­­­are de piu­­'***•­■ant­ase'la. r ț­ . ei, ut.care­ se lasă ca o piatră, ca s’o discă printre mulțim­ ba nepăsătoare... Atunci singură față în față cu secretul ei, contesa acoperindu­­ș­i fața cu mâinile, începu a plânge. — O !­cum am crezut, un mo­ment... dar nu!... durerea neui­tată mă face să­­ nebunesc!.. Ói copila mea !... copila mea . Premiera magazinului, deși foarte surprin­să de plecarea bruscă și neașteptată a contesei nu căută să cerceteze cauza, și adresându-se către Mimi o în­trebă : — Așa e,­di­ră că mi-am cerut voe pentru d-ta și sora d-tale ? — Da, d-nă, fiindcă... —■ Da îmi­ aduc aminte... Pu­­fo+ț T>)© CIX l 'Afinii 5 prin salcine, se­ izbi de o tânără persoană foarte bine dar excen­tric îmbrăcată; mutra și gestu­rile acestei­ tinere o clasare îin categoria­ specială și atât da va­riata a femfilloie­llh Ixutt­­a» ur » șoara. !­­— Mimi! strigă aceasta. — A! Desirée Pépin ! — Altădată... la Montmartre! pe vremuri, micuța mea Mimi!­. dar aci, mă numesc. Irene de Vol-Fleury... — Adevărat! d-ta ai părăsit a­­telierul. —Da, pentru acel gârbovit, care scade colo în fotoliu acela, și privește încoa la noi, ca o pi­sică... E de șeaptezeci de ani, e urât, gros, chel, gutos, artritier, astmatic, dar e baron, și îî zice Agenor-de-Roquefort... Așa e că sunt multe ciudățenii în viața asta! Dar ce vrei ? are două sute de mii de franci venit și mie asta îmi place !... Acum, ia­s,pune-mî aî tăi de colo ce fac ? Mam­a, tata, frații re.? — Bine!... Mulțumesc! —Dar tipul acela de moșu cu din seri... Să-î spui... văd că ești grăbită și era asemenea... Ia re­vedere micuța!... Apoi întorcându-se ca o sfâr­­lează, ajunse lângă baron, lân­gă protectorul ei: — Am isprăvit de încercat, ba­roanei... Să mergeau, vrei? — Cu plăcere, copila mea!.. Dorințele d-tale sunt ordine pen­­tru­ mine... — Ia nu mai spune!.. Nu vă­zui ert, cum mâncai cu ochii pe mititica care vorbea cu mine?­— Adevărul e, că e foarte dră­­guță! — Cred și ert!... Dar,vezi! Mi­mi fuge prea repede ca să fie prinsă de un bătrân hodorog ca thr - Mînsl’r repetă baronul­.. Am­i auzit ori pronunțându-se a­ne... da... erî seara... la !..“ și dacă Im adm, bine a­­­ie... era conte­­ de Villersvî* - Coat.s_^ vik­m ürŰa^jAr ce mai poară* și ăsta. .—Ireno!­v . -- Ei, ce? Acum cred ca pot vorbi de nobleță, căci am intrat și era în ea! Deodată se opu pe trotuar: — Privește, baroane, zise ea, priveșteți contele de Vilersville. Dar ce caută aci pe trotuar... Uite și Mimi și sora-sa Franchi­se... Contele se ia dupe ele...­­! Am priceput!... Dar vom vedea noi ! Căci nu îl vom­­ da voe sa facă din această sărmană feți­șoară, aceea ce am ajuns ert! I­ Familia Grava. Personagiul, a cărui reputație era așa pe față, stigmatizată, de d-ra Irena de Val-Fleure, era a­­cela, în adevăr, care de o săp­tămână, aștepta pe Mimi, să ia­să de la lucru și se încăpățâna a o urmări cu toate că Fran­­çoise era cu ea. ~+ Hotărât, am să spui lui Ja­­cques să ne iese înainte de aci brasnic... Am să mergem mai re­pede, Francoise. Aceasta, însă după ce-și în­toarse capul de curiozitate, și schimbă o privire ciudată cu contele, se opri pe loc și îî zise. — Date singură, eu mai am puțină treabă. — Dar, dragă Francoise, tu nu știi că ne așteaptă cu nedăbda­­re ?... — Bine... Bine !... nu te îngriji tu de asta! — Dar.... — iți păstrez o surpriza Și fără a-i spune mai multe, cocoșată scoborî alea Operei, se încredința că Mimi își vede de drum, și repede intră într-un gang­ j_,upă două minute, iată și contele de Villersville. — Ei? ce răspuns, îmi aduci? o întrebă el repede. Nici unul, d-le conte— CV s.­wmák, în elan.' — Nu se schimi — A­­ia spune' nici d-luî.

Next