Universul, februarie 1913 (Anul 31, nr. 30-57)
1913-02-01 / nr. 30
tsmafö! tal srásnini kutatóra Aörisnopsiuíiil DIFERENDUL româno-bulgar liiiirsa omului român și intervenția PUTERILOR Opinia noastră publică a fost alarmată pe ziua de cri de știrea ca diferendul româno-bulgar a intrat într'o fază decisiva. Știrea, în sine este adevărată, dar, după informcțiunile ce le posedăm, nu ar încă nimic normant. Intr’adevăr, nu e nimic surprinzător că după, semnarea protocolului de la Londra și oată cu reînceperea tratativelor în baza acestui protocol, guvernul român să pretindă o cât mai grabnică soluțiune a diferendului. Eira deci de așteptat ca asemenea instrucțiuni să fie date ministrului nostru la Sofia, l-lui Ghica. Aceasta însă nu înseamnă că guvernul român a încetat să dorească o aplanare a diferendului pe cale pacinică. De la început, din prima zi aormularea pretențiunilor României, s’a manifestat în mod, constant și hotărât această dorință a României ca pacea să nu fie ’■arbitrată și ca, revendicările că fie recunoscute amicalmente de Bulgaria ,ca legitime, și satisfăcute. Și azi guvernul român este animat de aceiași dorință de pace. Bineînțeles însă, că aceastt dorință este subordonată intereselor și demnităței țărei. De altfel declarațiile categorice făcute, da d. prim-ministru, la Cameră, au stabilit aceasta pe deplin, determinând în acela,timp"punctul de vedere al guvernului.* Desigur, modul cum a înțeles până seism Bulgaria sa trateze, in Germenia ce a pus statul vecin, i’a fost de ustură să mulțumească pe nimeni. Număr dorința de pace a făcut ca să se tolereze această atitudine, România păstrându-și necontenit punctul ei de vedere. Guvernul bulgar este astăzi informat că această toleranță nu mai poate fi prelungită și se speră în cercurile noastre conducătoare că oficialitatea bulgară va ști să călărească marele interes al statului vecin de a păstra bunele raportări cu România. Firește, surprizele nu sunt excluse. Sunt rătăciri cari uneori aduc consecințe grave acolo unde judecata dreaptă ar fi putut da roade din cele mai bune. Nimeni insă nu poate fi făcut responsabil de rătăcirea altora și desigur nu României i s’ar putea atribui vre odată „surpriza“ care s’ar putea ivi din lipsa ăeprevedere a guvernanților bulgari, încă odată însă, nu e astăzi nimic, nici o indicațiune care să îndreptățească alarmarea. Din potrivă, după cum am spus într’un precedent articol, sunt încă speranțe că Bulgaria va intra în curând pe calea altor concesiuni decât cele din protocol, încezdind astfel terminarea tratativelor in mod mulțumitor. * ’Mai este, pe de altă parte, încă o considerațiune care ne îndreptățește să liniștim opinia pu- Mică, meninând speranțele ypțci aplanări cu diferendului pe cala pacinică. ■Statele amice României, Austro-Ungaria, Germania și Italia au fost puse in cunoștință de revendicările României, și ■ acum în urmă ele au fost din nou solicitate ca să intervie la Sofia ■pentru o rezolvire cât mai grabnică a diferendului, căci nu sa mai pot prelungi tratativele. Guvernul român a înțeles procedând astfel, să-și precizeze modul său de a vedea și dorința ca să nu iasă din tratativele diplomatice. După informațiile ve posedăm: Puterile europene sunt animate de aceiași dorință și au făcut acest lucru cunoscut la Sofia, unde s’a intervenit pentru o tranșare pe cale amicală a diferendului cu, România. Puterile din Tripla Alianță au rugat și la noi ca să nu se epuizeze răbdarea și să se facă noul sforțări pentru o tranșară, amicală a diferendului. Aceasta este situațiunea Știrile precise ce posedăm nu sunt după cum am spus de natură alarmantă. Este însă un fapt cert: tratativele nu mai pot și nu mai vor continua multă vreme, guvernul român având ferma hotărâre de a termina într’un fel sau altul diferendul. Dacă Statul vecin va înțelege că procedarea de până acum treime părăsită, căci ea nu poate duce la o rezolvire pacifică — și guvernul român n’a pierdut încă speranța că se va arăta această pricepere la Sofia — atunci în scurtă vreme se va putea anunța încheerea definitivă și mulțumitoare a diferendului. Responsabilitatea Bulgariei va fi întreagă, dacă dinpotrivă din atitudinea ei recalcitrantă, ar urma forțat o acțiune energică și definitivă din partea României. De altfel, după câte știm, azi la Sofia nu se ignorează această hotărâre a guvernului nostru. Bufinoso---- Ferme, fost primm mtinistru al Franței care evreu literii inestiIat Milelor — TURCII AR fi AVUT 15.000 MORȚI ȘI RĂNIȚI EA 38ULAIR -- Sofia. 29. — De la reluarea ostilităților, turci credincioșii obiceiurilor lor tradiționale, caută Săî răspândească neîncetat știri relatând izbânzi strălucite ale papelor turcești și în general debarcarea pe toată linia pe toată întinderea, coastelor mărilor de Marmara și Neagră. Ai crede că armata turcă este victorioasa pe toate punctele câmpiilor de operațiuni din Tracia, in urma acestor știri tendențioase și pentru a pune odată pentru totdeauna capăt fabulelor născocite la Constantinopol, cartierul general bulgar declară categoric că nici o încercare de debarcare nu s’a făcut până acum aiurea decât hirodima și la Chalkioi, unde turcii au fost respinși cu pierderi. Nici o luptă importantă nu a avut loc la Ceatalgea iar in peninsula Gallipoli, a de ajuns a spune că turcii au avut mai bine de 15000 uciși și răniți in lupta de la Bulair pentru a înțelege cât e de ridicul de a vorbi despre isbdizile turcilor în această zonă. Turcii pot născoci victorii închipuite; aceasta nu le va schimba soarta și situațiunea lor in război, iar publicul european, nu se va înșela.* Sofia, 29. — Alaltă era trupele bulgare de la Ceatalgea după ce au respins atacurile turcești pe toată linia afară, de pe flancul csiramei drepte unde erau expuși focului convergent al vaselor turcești de pe Marmara și golful Buiuk-Cekmege, s’au retras pa pozițiuni nouă la 5— 6 kilometri înapoi. Pierderile bulgare sunt neînsemnate; ale turcilor sunt de mai multe mii cauzate mai ales de focurile sinp? udelor bulgare. In fața Bulakrului trupele bulgare se întăresc în pozițiune. inamicul nu a făcut dri nici o aparițiant. contra lor. Bulgarii, curăță câmpia de trupurile turcilor uciși al căror număr e de 50.000 soldați și 50 de ofițeri. Se presupune că numărul răniților e mai mult decât îndoit. In tot cursul zilei cuirasatele turce uă canonat flancul stâng bulgar ucizând un om și rănind ușor pe altul. Trupele turce cari la 8 și 9 au scoborât la Chalkioi au fost ■împresurate, der bulgari [și cuprinse 'de panică său, retras iu ' dezordine spre țărmul mării unde sub apărarea ' tunurilor cuirasadlor, au putut să se refugieze, pe mare. Infanteria, bulgară nu aucetat de a dirija asupra inamicului violente salve. Artileria de munte a coloanei drepte s-a distins în această operațiune, mergând cu îndrăzneală înainte și fulgerând pe tip cr prin focuri de șrapnele. Pierderile bulgare nu trec de o sulă. -------—-----ora——-------- UN ATENTAT CONTRA TRIMISULUI SPECIAL AL LUI DALAI LAMA Petersburg, 29. — Un atentat a fost încercat în contra trimisului special a lui Dalai Lama. Trimisul a primit un pachet poștal, care i se părea suspect din care cauză sa predat poliției. Poliția deschizându-l a" găsit mir’issu" o mașină infernală. A fost arestat un mongol suspect bănuit ca fäntaitor al MunsaiglrC RĂZBOIUL >.• •• •• 7** ^ * * din BALCANI iifuisis intern a Turcie* DECLARAȚIUNILE MARELUI VOT ȘI MINISTRULUI DE FINANȚE Constantinopol, 29.— Primind pe un ziarist Mahmud Șelkefr pașa, marele vizir a făcut următoarele declarațiuni: Nu este adevărat că, acum, în timpul ostilităților,noi am urma tratative de pace. Noi am formulat propunerile noastre, în răspunsul dat la nota puterilor.Bakki pașa n’kre uiei’o misiune’ oficială în aceastea chestiune. El va merge la Londra și i-am dat numai niște instmcții personale. Războiul după cum vezi a fost reluat. Se dau însă lupte fără însemnătate în peninsula Gallipoli, și nu pot să-ți afirm de partea cui va fi victoria. Situația internă a imperiului se prezintă, bine. In acțiunea noastră suntem susținuți de tot poporul mahombdan. In interior totul e bine ceea ce ne îndeamnă, ca să avem acum strivirea ațintită numai asupra teatrului războiului. > La întrebarea ziaristului dacă după ieridhcerea ipăcei ,actualul guvern va convoca vechiul parlament, marele vizir a spus: Noi n'aveu nimic în contra membrilor din ultima sesiune, parlamentară, dar nu-i mai puțin adevărat că nu putem lucra cu aceștia. Noi suntem un guvern nou, de altă culoare politică,, și trebue să lucrăm cu un nou parlament, care nu poate fi altul decât cel care a fost displrat de fostul guvern. In timpul convorbire! a intrat la marele vizir, Rifaat pașa, ministrul finanțelor. Fiind vorba tocmai de situația financiară a Turciei, Rifaat pașa a spus ziaristului: Nu e adevărat că cercurile financiare europene ar fi boicotat Turcia. Din contră avem toată siguranța că tratativele noastre cu băncile străine pentru contractarea unui împrumut vor avea rezultatul dorit. Bonurile de tezaur ce le-am emis acum de curând au fost bine primite. Vorbind de lefurile funcționarilor pe Decembrie, Rifaat pașa a declarat că acestea vor fi plătite din contribuțiunile benevole și din veniturile ordinare ale statului .Pentru declararea unui moratoriu am consimțit ca chestiunea să fie discutată și de comercianți și funcționari. La urmă Rifaat pașa a declarat că starea generală financiară a Turciei este bună.. ----------exe-----------■> • Luptele dintre greci și turci — După știrile din sorginte grecească — Atena ,29. —Ministerul de răsboi comunică o depeșă a diadocului din Philippiade, 10 Februarie. Avant posturile au deschis focul în contra, retranșamentelor turce. Turcii au răspuns printr-un foc viu de artilerie, îndată ,artileria greacă a început un foc bine hrănit. După două ore de bombardare artileria turcă a încetat, focul, puțin după aceea a încetat și focul infanteriei. Perderile grecești sunt neînsemnate. Astăzi artileria greacă a întreținut toată ziua un foc slab la care inamicul respundea la intervale. Colonelul Mathiopulo deși rănit, continuă de a comanda .Inamicul a încercat să ocupe defileul Zavrnko însă a fost respins cu pierderi importante de detașamentul divi I,jura care a pus mâna pe mari cantități de material de război și pe puștile părăsite. Agenția telegrafică ateniană declară că este cu totul falsă și lipsită de temeiű știrea din Constantinopol că turcii ar fi câștigat un mare succes asupra trupelor grecești în fața latinei unde 1800 de greci au fost uciși. ----------fv------------- MISIUNEA LUI HALKI-PAȘA Constantinopol, 29. — Guvernul a ridicat mandatul delegatului turc pentru pace, Reșid pașa. In locul lui a fost numit Ilakki pașa, care a și plecat la Londra ca să continue tratativele cu ambasadorii marilor Puteri. ÎNTREVEDERILE MARELUI VIZIR Constantinopol, 29. — Marele vizir Mahmud Șefket pașa a avut ori consfătuiri cu ambasadorii Angliei și Italiei. PLECARE Cavisru.hc, 29. — împăratul a plecat astă-seară. MOARTEA SUROREI PAPEI Roma ,29. — Sora Papei Roza Sarto a murit azi la prânz. Papa imediat ce a primit știrea s’a retras în apartamentul său particular și a trimis pe secretarul sau personal la locuința decedatei ,spre a lua măsuri .le iis £ ® s*re VICTORIILE trupelor turcești BULGARII SE RETRAG SPRE VEST Constantinopol. 29. —< O comunicație oficială a ministerului de război îi zice: Aîastă erî nici o schimbare nu a avut loc la aripa dreaptă de la Ceatalgea. Aceasta a alungat în direcția Altaian pe inamicul ce se afla în fața detașamentelor trimise de div. ÎX, în urma unui atac de recunoaștere făcut în direcția voluntarilor noștri aripa stângă a inamicului a suferit o înfrângere. Un detașament trimis în recunoaștere a intrat în zori în Ceatalgea și a ocupat orașul. Inamicul a evacuat înălțimile de la Beniuk cari domina Vestul Csatalgeî. Forțele noastre cari s’au stabilit la Babsa-Bugras au ocupat in urma unui asalt vitejesc cu baioneta crestele situate la Vestul acestei localități. Numai zece bulgari au scăpat iar un ofițer a fost făcut prizonier. Am luat câteva puști. Cavaleria noastră a ocupat Bigaodi; bulgarii se retrag în direcția de Vest. GRECII AU FOST RESPINSIȘI ÎMPIEDECAȚI LA. ÎNAINTEZE Constantinopol, 29. — Pe ziua de era liniște la Bulair. Bulgarii sunt ocnați a-și face întăriri în fața Bulairului. Șapte ori opt unități ale flotei grece se află lângă Imbros.'Două imbarcațiuni pline cu trupe grece au venit pe la coasta Rivadjik însă au fost respinși. S’au luat măsurile necesar'* •' •‘Constantinopul, 29. — Un comunicat oficial spune: La 3 Februarie grecii au operat un nou atac la îanina însă nu au reușit și au trebuit să se retragă. Nici o schimbare pe frontul de Nord. DEBARCAREA TRUPELOR .TURCEȘTI LA MIDIA Contantinopol, 29.—Și, pe Aktude cri trupe nouî și 38 de tunuri cu, munițiunile lor ,căii.părăsit bordul transporturilor de la Constantinopol cu destinațiune pentru marea de Marmara. Se constată in genere că toate trupele transportate până în present, al căror număr se socotește ca la £ 0.000 sunt oamenii sănătoși și solist și bine aprovizionați.* Constantinopol, 29. —Până în prezent nu a sosit nici o știre, sigură despre,izbânda încercărilor de debarcare la Midia și în alte puncte de pe marea Neagră. Circulă zvonul că aceste încercări până în present nu au izbutit. Constantinopol, 29.—In cursul operațiunilor de la KaMkrala, Rodosto, Chalkioi, Myriofito și Bulai, flota turca a fost gata a sprijini in mod eficace mai ales debarcarea trupelor. 39 DE MII DE SOLDAȚI TURCI SPRE GALLIPOLI Londra, 2,9. „Daily Chronicle“ află din Constantinopole că 3 ® de mii de soldați turci de pe linia Ceatalgea au pornit în marș forțat spre Gallipoli. Aceste trupe vor ajunge în spatele trupelor bulgare. ------------0350-------------* Busastral ds la Bulair Sofia, 29. Regele mișcat rip conduita vitejească a diviziei VIT din Raio care singură în lupte de la Bulair a pus pe fugă seara divizii inamice susținute de artileria flotei turce, a adresat unii tunniri trupelor acestei divizii felicitându-le pentru vitejia lor Infomațiuni complimentare stabilesc că lupta a luat proporțiile unui dezastru pentru turci Până în prezent 3500 de cadavre de turci au fost înmormântate de către bulgari ; mai bine de 3803 alte cadavre fac pe câmp. Trupele turce debarcate la Chalkioi erau ca la două divizii, iar debarcarea a durat două zile. In dimineața zilei de a treia, turcii fură atacați cu impetuozitate de bulgari. Pe la orele 3 d. a . turcii fiind împresurați au luat fuga cuprinși de panică și aui ajuns cu greutate la tări, fiind urmăriți de focul infanteriei și artileriei bulgare. îmbarcarea s’a făcut în mare desordine sub apărarea tunurilor vaselor turcești cari în urmă se depărtară în grabă, escortând trupele turce bătute. Atitudinea îndrăzneață a artileriștilor de munte bulgari, cari în decursul atacului au înaintat spre țărai jenând considerabil prin focurile lor de șrapnele reimbarcarea turcilor, provoacă admirațiune, deoarece acesta este unicul caz în care artileria de manie să sprijine lupta contra vaselor de război. —-----—oxo----------- CIOCNIREA UNUI VAS FRANCEZ CU YAHTUL IMPERIAL „ISTAMBUL“ Constantinopol, 29. —■ Pe la prânz vasul „Cauouse“ al mesageriilor franceze maritime eșind din port a dat peste yahtul imperial „Istambul“ care manevra spre a intra în Cornul de Aur „Istambul“ a avut serioase avarii în partea dinainte, pe când „Caucase“ n’a avut nici o strică, bine. „Caucase“ a lovit și o amarcă de care „își ambal“ voia să-și lege odgoanele ; amarca s’a scufundat împreună cu un om C5»vese ilia, &e dans* Luptele din jurul Scutărilor Paris, 29. — Ziarele află din Cetinjc că in luptele care au durat trei zile împrejurul Scutarilor, ar fi fost uciși și răniți 126 ofițeri muntenegreni. Printre cei uciși ar fi două veri ai reginei, iar printre răniți un frate al reginei, Cetinje, 29. Contrar entuziasmului din zilele precedente o deprimare colosală domnește în oraș din cauza enormelor perderi ale asediatorilor. Zilnic sosesc noi transporturi de răniți intre cari se găsește și voevodul Vracolici fratele reginei. Se afirmă că un batalion întreg a fost parte distrus parte rănit. Roma, 29. — „Tribuna” comentând știrile de la Scutari, zice că este cu atât mai regretabilă această pierdere de sânge cu cât este lămurit, că soarta definitivă a Scutarilor nu va fi decisă prin rezultatul asediului ci de către maxim. Puteri pe temeiul considerațiunilor politicei generale. Ocuparea militară a unoi cetăți prin faptul operațiunilor de război și nu este îndestulătoare pentru a constitui un titlu de posesiune definitivă: în tot războiul învingătorul a ocupat mult mai multe teritorii decât poate păstra. Să sperăm totuși că măcelul inutil va înceta și că beligeranții vor înțelege că trebue să lase Puterilor să ia deriziunile la care vor fi sfătuite de interesul general al păcii europene, de echilibrul în Balcani, și pe Adriatica, de considerațiile geografice și etnografica și de dorințele și de sentimentele și aspiratiunile populațiuniilor. Acestea, iar nu reușita asediului, sunt factorii decisiv:. FRATELE REGINEI MUNTENEGRULUI GRAV RĂNIT Ce*irige. 29; . Ziarul oficial anunță ci fratele reginei Muntenegrului a fost grav rănit în luptele de la Scuturi. CADEREA SCUTARILOR IMINENTA Viena. 29. — Căderea Scutarilor este așteptată pentru astăzi cel mult mâine. Deși apărătorii au respins atacul general al trupelor sârbești asupra șanțurilor de la Brdica silind pe inamic să se retragă în fugă, totuși Scutari este pierdut, căci armatele sârbo-itranienegrene, după un atac înverșunat au reușit să ocupe coasta estică a înălțimilor Rusa, pe al căror vârf se găsește citadela Scurtărilor. Din acest punct cetatea poate fi bombardată direct așa că nu va mai putea rezista. Atacul a fost respins de trei ori de către albanezi și numai a patra oară a reușit printr’o luptă înverșunată cu baioneta în cazul cânt Scutari va cădea în mâna regelui Nikita, aceasta nu va însemna, că orașul va fi al Muntenegrului, căci este hotărât ca Scutari să fie capitala principatului independent albanez. -------——exo---------------- ieșire victorioasă a turcilor la Adrianopol Constantinopol, 29. — O puternică coloană a operat o eșire din Adrianopole și, după ce într’un asalt cu baioneta, a pus stăpânire pe pozițiunile inamice de pe colinele Calidon, s’a retras în pozițiunile ei anterioare. Berlin, 29. — Ziarul „Lokalanzeiger“ află din Constantinopol că bombardarea Adrianopoluluî continuă fără întrerupere. Bulgarii printr’un atac violent au reușit să ocupe înălțimile din Bujuk, dar în fața atacului viguros al turcilor au fost nevoiți : arirasi <?« a.M.Ș «itMSrt. ^ N. Simri-pașa apăratorul Airianopolului IZZET-PAȘA,simlsimul armatei turcești OBORIE MN VEACUL ZI DEZASTRUL fiorei grecești Povestirile unui martor ocular. — Grozăviile armatelor aliate : femei spintecate, prizonieri uciși. — La Salonic se dau lupte între greci și bulgari Un martor ocular al celor din urmă, lupte din Balcani, a sosit de două zile în Capitală. Am căutat să-l descoper și, spre marea mulțumire a cititorilor noștri, l-am descoperit și l-am rugat să-mi povestească episoadele pe care le cunoaște din războiul ce se desfășură,, pe apă și pe uscat, în Balcani. Convorbitorul meu mi-a afirmat surprinderea sa că în ■Veacul XX se pot duce războii, cari amintesc Cruzimile celor dintâi barbari năvălitori, în Europe. Distrugerea flotei grecești — „Ați publicat o telegramă, începe distinsul meu convorbitor, care anunță dezastrul flotei turcești. Contrariul este adevărat. Vasele de războiu ale Greciei sunt avariate complect. Iată cum s’au petrecut lucrurile: „Transatlanticul „Makedonien, cel mai bun și mai mare vas al grecilor, telegrafiase amiralitatea grecești, la Lemnos, că are avarii la cârmă, că va intra în golful Syra ca să debarce munițiunile turcești luate din Salonic. Turcii au prins telegrama și atunci cuirasatul ,,Handebe [UNK]” forțând blocujul Dardanelelor, a mers în golful Syra, unde acostase Macedonia. In port se afla și un vas englez. Hamiche a somat vasele străine să iasă din port. Comandantul vasului englez a intervenit pe lângă vasul turcesc ca să amâne bombardarea portului cu o jumătate oră,anunțând în acelaș timp pe comandantul Makedoniei să iasă și el din port. Hamidie, râü surprins de atitudinea vasului englez, a început bombardarea vasului grecesc, scufundând vaporul.Cu toate munițiunile turcești și înecându-i jumătate din echipaj. Fundul mă eî e la peste 100 metri, așa că e exclusă posibilitatea ca marele vapor grecesc să mai fie adus la suprafață. Hamidie a bombardat puțin și cazărmile din Syra. Acest vas turcesc se află acum în Africa, la Suez. „De altfel, la ultimă luptă navală, când grecii au anunțat distrugerea flotei turcești, a asistat și vaporul împăratul Troian. Tirul grecesc era atât de rău susținut, încât batea în direcțiunea vaporului nostru, iar nu unde se afla escadra turcă, în timp ce tirul vaselor turcești era perfect. „Comandantul vasului nostru a ridicat flamura felicitând flota turcă pentru preciziunea tirului ei care a produs avarii enorme vaselor grecești, în special lui „Averoff”, care acum o la Pireu, unde a fost vizitat de comandantul vaporului ,,Iași ,.Coșurile marelui cuirasat sunt: pe deantregul distilate; vasul circ stricăciuni mari la poră și la pupă iar cuirasa, pe de lături, e găurită în 3—i locuri. Aceste găuri au fost astupate provizoriu. ..Aproape toată escadra grecească a suferit mari avarii și, are coșurile distruse. Amiralul Conduriotis a fost destituit șidat judecățerii — Dar flota turcă, în ce stare se află? — „La intrarea în Dardanele, am văzut flota turcă neatinsă”. — Atunci de ce n’a urmărit flota grecească mai departe? — Norocul grecilor a fost că nu mai aveau turcii cărbuni, căci turcii nu ieșiseră pentru luptă ci, pentru simplă manevră dar au fost surprinși, așa, că au dat lupta. „De altfel în ultima lupta navală, grecii au avut instructori englezi, pe când amiralul englez al flotei turce,nici nu s’a urcat pe vasele turcești. Nimeni’a protestat împotriva acestui amestec al instructorilor englezi in războiu. „Curioasă mai.. c si, măsura fStwrniiip grossÂnf.£ A citvsvrnic străin e să anunțe, cu o lună, înainte, marina de razboiu grecească ,că în cutare, zi, va trece prin Dardanele un vas comercial străin’’. Salonicul predat prin trădare Continuându-și povestirea: — „Salonicul • urmează să»* am spună distinsul meu convorbitor — a fost predat prin trădare, și dovadă e faptul că noi imuidtuitul acestor cetăți s’a refugiat la Atena- Condițiunile predate au fost ca munițiunile și artileria din cetate să fie predate turcilor. Comandantul cetuței a fost Tanim-Pașa, grec de origină, caia ce explică trădarea. îndeplinirea condițiunilor stipulate a fost luată sub garanția consulilor străini din Salonic. Vasele grecești trebuia să îmbarce trupele și să le debarce pe coastele Syriei iar ofițerii să-șî păstreze săbiile și sa îi se dea toate onorurile cuvenite gradului lor. După predarea cetăței, grecii au refuzat turcilor munițiunile și artileria, trimițându-le în Grecia.“ Orori din veacul XX-lea „Trupele au fost închise în peninsula Caraburnu, destinate să omoară de foame. A trebuit o revoltă de stradă și o intervenție energică a consulilor străini, ca sa li se dea mâncare. „La Salonic s’au petrecut lucruri grozave: de teama cuceritorilor, femeile musulmane s’au închis în giamiî, temple și diferite localuri. „Grecii au devastat aceste temple și giamiî, au siluit fetele, și femeile, le-au spintecat apoi. „La Salonic, bulgarii au înființat ziarul „Bulgaria” care e păzit de armată împotriva trupelor grecești. „Acestea atacă zilnic redacția ziarului și, în oraș, se dau lupte între aliații greci și bulgari. In aceste lupte au pierit sute de soldați și de ofițeri greci până acum. „In regiunea Cavala și Dedeagacî, bulgarii distrag toată populația musulmană. Prizonierii de razboiu sunt legați, câte zece, cot la cot, și soldații comb tagi, la comanda ofițerilor, îi împușcă câte unul așa că unul asistă la moartea celorlalți. Aproape toți prizonierii turci au dispărut în acest chip: „Medicii francezi din ambulanțele străine care au venit în războiu mi-au povestit că toți ofițerii turci, căzuți prizonieri,au fost aduși la ambulanțe mutilați de bulgari.“ * Aceasta, e numai o parte din sălbăticiile armatelor aliate. Distinsul meu convorbitor ny-a povestit și alte episoade dureroase din acest război, care va însemna o pagină neagră în istoria popoarelor din Balcani. L. Iliescu. -----------------0X0-----------—- - Citiți SUB OMUL ROMANI M ziailil DE Victor Hugo A apărut fascicola — 6. S — i fend fascicola Se primesc și aboniamente pentru 30* 60 sau 1KU fasuicolc,