Universul, martie 1913 (Anul 31, nr. 58-88)

1913-03-01 / nr. 58

5 CM 0 COMMA-10 RAM IN STRAVIATA11 Fondator; LUIGI CAZZAVILLAN jubileul Dinastiei Komanovilor Casa­­arului Petru, din Petersburg Bătrînul Neamului In ziua de Luni a săptă­­mânei acesteia a fost o ser­­bătătorire cum nu s'a mai pomenit în țara noastră. Un bărbat care a luptat pe­ste cinci­zeci de ani în rân­durile dintâi, în locurile cele mai primejdioase, care în tot timpul acesta îndelun­gat a trebuit, în vălmășagul luptei, să lovească și să fie lovit,cu atât mai mare înver­șunare cu cât activitatea lui cădea in vremurile cele mai grele pentru neamul și țara noastră și când lipsa de edu­­cațiune politică lăsa patimile fără nici un frâu ; un aseme­nea bărbat, retras abia de câți­va ani din focul luptelor politice, a putut nu numai să­­ se vadă înconjurat, la a 80-a­­ aniversare a nașterei sale, de Reprezentanții partidului de guvernământ pe care l-a că­lăuzit un șir lung de ani și aceia ai instituției culturale celei mai înalte a întreg nea­mului românesc, ci să-și au­dă recunoașterea de către adversari a marelor lui me­rite câștigate în slujba sta­tornică a țării. Asemenea lucru nu s'a mai­­ întâmplat la noi. Bătrânul sărbătorit Luni e d. Dimitrie A. Sturdza, care și-a început activitatea poli­tică la 1857, fiind secretar al Divanului ad-hoc al Moldo­­vei și și-a încheiat-o în 1908, fiind șef al partidului națio­nal liberal. Altor oameni mari li s’a­u dat obșteasca recunoaștere abia după ce au închis ochii... Nu vom încerca să înși­răm noi faptele ce alcătuiesc lanțul lung al muzicei lumi­nate, cinstite și stăruitoare a d-lui Dimitrie A. Sturdza, dă cunoscut-o marii noștri înaintași, o cunosc și­­ cei de astăzi — dovadă respectul ce i l-au arătat acum cu toții. , Am­ vrea numai să sinteti­zăm, ca pildă, această rodni­că activitate. D. Dimitrie A. Sturdza a căutat, în tot timpul, să se lumineze și să lumineze na­țiunea ; au fost până acum­ scormonitor mai harnic, mai stăruitor al Istoriei neamului românesc — și pe toți cei din jurul său i-a îndemnat in­tot­deauna să cerceteze Istoria. Astfel înarmat, netemân­­­du-se decât de Dumnezeu, s'a condus în­totdeauna de conștiința sa și n’a dat îndă­răt chiar când activitatea sa stârnea furtuni, din felurite împrejurări. Un om întreg, care a pu­tut greși uneori, ca ori­care, dar al căruia cuget a fost totdeauna curat. Am spus mai sus că d. Di­mitrie A. Sturdza și-a înche­iat acum câțiva ani activita­tea politică. Așa este, dar nu și-a în­cheiat activitatea publică. La o vârstă pe care cei mai mulți n’o mai ating as­­tă­zi, la care și cei mai mulți din puținii cari o mai ajung un sunt în stare să munceas­că, bătrânul Sturdza lucrea­ză neobosit. El își îndepli­nește cu punctualitate mili­­­tărească însărcinarea de se­lector letter al al Ă^detiței române — ce nu-i o sinecu­ră, și în afară de asta, din hârtiile vechi strânse cu mul­tă trudă, adună istoria mult încercatului neam românesc și așterne pe hârtie învăță­mintele trecutului pentru lu­minarea viitorului. Dumnezeu să-i dăruiască multe zile încă, cu deplină sănătate, d-lui Dimitrie A. Sturdza — Secretarul Nea­mului — ca să poată munci înainte­ pentru țară. ----------------exp---------------­ ȘEDINȚA consiliului universitar Marți seară, consiliul univer­sitar din Capitală a ținut ședin­ță ocu­pându-se de mai multe chestiuni. Domnii profesori, cari erau aseară convocați pentru a do­ua oară, au fost în număr de 30. Ședința s-a deschis la ora 9 jum., sub­ președinția d-lui pro­fesor dr. Tom­a Ionescu, recto­rul Universității. întâia chesti­une adusă în discuțiune a fost: gestiunea financiară a foștilor rectori ai Universității D. profesor Erm. Pangrati, fost rector, a făcut o expunere asupra chipului cum a verificat, împreună cu d.­­profesor Oneiul, gestiunea d-lui C. Demetrescu- Iași, fost rector. D. Pangrati a arătat după a­­ceea cum unele din donațiunile pe cari diverse persoane le-au făcut Universității din Capitală erau gata să se piardă din pri­cină că nu erau urmărite. D. Pangrati a mai făcut cunoscute consiliului universitar și alte donațiuni în favoarea Universi­tății, donațiuni în stăpânirea cărora însă aceasta nu va intra decât după moartea testatorilor, conform prevederilor testamen­tare. D. Pangrati și-a exprimat cu acest prilej părerea că, dacă d-nii profesori­ universitari ar căuta să scoată în evidență în mod real meritele și rolul Uni­versității noastre, s’ar găsi nu­meroase persoane, cari să­­ facă donațiuni. A doua chestiune, aceea a măririi actualului local al Uni­versității care nu mai corespun­de nevoilor,—mărire cerută de mai mulți d-ni profesori,— s’a hotărât să se discute într’o altă ședință; fiecare facultate în par­te va arăta nevoile pe cale Ie are, spre a se cunoaște în mod precis și complet ce trebue fă­cut în această privință. D. pro­fesor dr. Tom­a Ionescu, recto­rul Universității, a promis că va interpela pe d. ministru al cultelor în Parlament spre a cu­noaște punctul de vedere al d-sa­­le asupra acestei chestiuni. A treia chestiune fixată in or­dinea de zi era cererea de a­­ sa modifica art. II din regulamen­tul Universității, articol care, referindu-se la recrutarea pro­fesorilor universitari, prevede numirea lor pe baza recomanda­rei. S’a amânat și discuția asu­pra acestei chestiuni pentru o ședință viitoare, hotărându-se ca fiecare facultate­­ să’ș­i ex­prime dezideratele în această privință, arătând cum înțelege să se numească profesorii, spre a­ se garanta o cât mai desăvâr­șită autonomie a fiecărei facul­tăți. Ședința consiliului universi­tar s-a încheiat la ora 10 și jumătate . N. afănit azi FASCICOLA 33 de Viclar A. ICC Sărbătorirea d-lui D. A. Sturdza — Felicitările primite cu pri­lejul celei de a 80-a aniversare a nașterii sale — Cu prilejul aniversarei a 80-a a nașterii sale, d. Dimitrie A. Sturdza, ilustrul bărbat de Stat român, a primit, după cum am anunțat, numeroase telegrame de omagii și felicitări, atât din țară cât și din străinătate. Dintre aceste telegrame men­ționăm : Telegrama I. P. S. S. Ronen, Mitropolitul Primat al României Domnului Dimitrie A. Sturdza Născut din una dintre cele mai strălucite familii moldo-ro­­m­âne, crescut prin cele m­­ai strălucite școli din străinătate și apoi înrolat în nemuritoarea pleiada a uriașii­­ generațiiniî care prin osteneli neîntrecute ne-au creiat România modernă, au­ muncit bărbătește, lăsând urme neșterse prin toate marile și variat­ile ramuri­ de activi­tate ale conducătorilor de Stat. Iar Dumnezeu­ ajutându-va, ați devenit cea mai strălucită figură a istoriei contimporane românești. Astăzi, deci, atingând culmea înălțimilor vieții omenești, vă o­­dihniți meritos î­n pantheonul Academiei neamului întreg. Pentru care zi mare și străluci­toare rogu-vă să binevoiți a pri­mi cele mai călduroase felici­tări, cu arhierească binecuvân­tare și de smeritul președinte al Sfântului Sinod al Bisericei ro­mâne, pentru a căreia autoce­falie ca min­sim și înșivă mult ați lucrat. Dumnezeu­ să binecurinteze toate lucrările și marile exem­ple ce dau­ generațiilor viitoare ca bun creștin și mare cetățean român. Konon, Mitropolii al Uugro- Vlahiei. Telegrama I. P. S S. Mitropolii Pinten aî Moldovei Azi, când împliniți optzeci ani de vârstă, Țara, cuprinsă de re­cunoștință gândește la d-voastră, căci, începând din vremurile grele în care s’a desăvârșit Uni­rea țărilor, au­ slujit-o mai mult de o jumătate de veac la toate prefacerile ei, în Stat și Regat, cu o dragoste de muncă nemărginită, dusă până la jert­firea de sine. Cu mândrie, Țara vă socoteș­te un vrednic, fiu și fruntaș pa­triot, iară. Biserica un luminat și convins creștin. De a-vă Dumnezeu sănătate. Pimen, Mitropolitul Moldovei. Telegrama PP. SS. N­. Nifon, Episcopul Dunării de Jos, și Ar­hiereu Evghenie Piteșteanu Unind glasul nostru cu al ce­lor cari sărbătoresc azi optzeci de ani împliniți de Excelența Voastră în vârsta ce v’a hărăzit Dumnezeu, vă salutăm­i cu vime­­rațiune, aducându-vă prinosul admirați­unii și recunoștinței ce după dreptate vi se cuvine. Pilda mărinimoasei voastre jertfiri pe altarul Patriei pentru binele obștesc va străluci ca și razele de foc ’ in adâncul nepă­truns al viitorului neamului și va sluji ca un puternic­­ imbold­ de muncă și de luptă viitorilor noștri urmași. Nifon, Episcopul Dunării de Jos. Arhiereul Evghenie Piteșteanul . Distinsul sărbătorit a­ mai­­primit numeroase și respectoase omagii și felicitări de la toate organizațiile liberale din țara, și­­ de la diverse persoane. ■A , O delegațiune a­ Creditului ru­ral,—instituțiuna care a avut pe d. D. A. Sturdza printre iniția­torii săi și printre acei cari au­ lucrat mai­ mult la propășirea ei,—delegațiun­e având în frunte pe d. Const. I. Brătianu, direc­tor,­­ s’a prezintat d-lui Sturdza printre celelalte delegățiuni care au­ felicitat pe distinsul om de Stat. Cu acest prilej s'a remis sărbătoritului o adresa tip o­­magii semnată de­­ toți funcțio­nării Creditului rural, Diferendul ROMA 180.BUX.GAR Ultimele declarații ale d-lui Danev. întrunirea con­ferinței ambasadorilor la Petersburg - Se știe că acțiunea diplomati­că a Puterilor trebuia să încea­pă la Petersburg, azi sau mâine. După informațiuni ce posedămi, din sursă diplomatică, e posibil ca să fie o întârziere de­ câteva zile, de­oarece e vorba ca am­basadorul Italiei sa părăsească capitala Rusiei, aceasta după cererea sa, și să fie trimis alt­cineva. In cazul când aceasta se va în­tâmpla, întârzierea va fi de 7—6 zile.* In cercurile politice se comen­tează foarte mult unele afirma­­ții vix cu totul neîntemeiate 'fă­cută de d. Daneff unui ziar rus. Prezidentul Sobraniei afirm­ă între altele, că aliații balcanici au întrebat în două rânduri Ro­mânia dacă nu primește să intre într’o alianță a lor și dacă nu are pretențiuni de formulat, și că România a refuzat alianța și a refuzat în acelaș timp să se explice asupra pretențiunilor ei. Suntem în măsură să afir­măm că aceste declarațiuni ale d-lui Daneff sunt cu totul neîn­temeiate. In această privință ziarul „La Roumanie“ de aseară publică un interesant articol intitulat: „Contradicțiunile d-lui Daneff. In acest articol se reproduce o declarațiune a d-lui Take Iones­cu făcută la 21 ianuarie 1913 colonelului Murray, colaborator al marelui ziar ,­World”. Minis­trul de interne spunea între al­tele : „îmi spuneți că ar fi treb­uit să ne asociem la Liga Balcani­că și să luăm parte în război, dar nu ni s'a cerut nici odată să ne asociem la această Ligă sau să dăm un sprijin­ militar oarecare aliaților. Din potrivă am fost asigurați de Bulgaria in cursul lunii Septembrie trecute că ea nu are nici­de­cum intențiunea de a face război Turciei". Câteva zile mai târziu­, la 28 Ianuarie, apare tot în ziarul ,,World” o convorbire a u­nlu­­iași colonel Murray cu­­ 5, tre­­iîeît. Prezidentul Sobraniei spu­nea atunci:, „B. Take Ionescu se plânge că n’am cerut nici­odată Româ­niei sa se asocieze la Liga bal­canică. ACEASTA ESTE ADE­­VARAT: n'am cerut pentru că guvernul român, când a fost son­dat ln început, ne-a lăsat să în­țelegem că nu va face războiul contra turcilor în nici o împre­jurare; și nu aveam nici un mo­tiv ca să arătăm jocul nostru unor parteneri cari au refuzat să joace.“ Este deci evident că la 2­ 1­ Ia­nuarie 1913, d. Daneff mărturi­sește că Bulgaria nici­­odată n'a făcut cunoscut, guvernului ro­mân nici existenta unei alian­țe balcanice nici decisiunea ei de a declara război Turciei, și mai adaugă că Bulgaria ascun­dea aceste lucruri României pentru că nu voia să-și arate jocul. Contrazicerea cu cele ce afir­mă azi d. Daneff este evidentă. Ziarul „La Roumanie" mai dă însă un amănunt: „Mai putem preciza, spune ziarul oficios, că guvernul bul­gar în Septembrie (nu ajunul mo­bilizare!) a împins amabilitatea până acolo Încât a dat asigura­rea aceasta (că nu va fi război) nu numai guvernului român­, dar chiar unor simpli țari cum era atunci nescu.“ De aci rezultă din nou că de­clar­ațiunea pe care o face acum d. Daneff că aliații balcanici au întrebat de două ori pe România dacă nu intră in alianță sau da­că nu are pretențiuni de formu­lar, este cu totul inexactă.­­ In intervievul dat ziarului rus, d. Daneff nu se mărginește numai la afirmări inexacte, dar declară că România ar fi pri­mit prin tratatul de la Berlin mai mult de­cât trebuia. . La această afirmațiune „La Roumanie”, răspunde următoa­rele : „Dacă d. Daneff are toate scuzele atunci când, per fas­et nefas, vrea să-și apere țara, nu are nici una atunci când își pu­ne țara sub o lumină atât de respingătoare. „Pentru ca d. Daneff, care în tinerețea lui a fost un simplu raia, să găsească că România a fost prea bine tratată la Berlin, trebue într’adevăr sau ca tele­grama care rezumă astfel inter­vievai săli să fie falsă, sau ca d. Daneff să nu-și dea de fel seamă de ceea ce este dreptatea, recunoștința și chiar decența istorică. Să sperăm că telegrama a rezumat greșit insexvienci, căci altfel ar fi într’adevăr pe­nibil de văzut ce departe e d. Danesf nu de Bismark, dar de cea mai elementară curtenie față de o națiune către care ai o datorie de sânge pentru plata căreia nu ajung injuriile.“ * Aceste rânduri, apărute în ziarul oficios, dovedesc indigna­rea ce a produs în cer­curii,­ po­litice inexactele și îndrăznețele afirmațiuni ale prezidentului Sobraniei. L T‘.­pli particu­­le. Take Io- întrunirea conferinței ambasadorilor la Petersburg uso---------------­ Budapesta. 26.—Coresponden­tul din Viena al ziarului „Bu­dapesti Hírlap" anunță, că Ro­mânia și Bulgaria au­ avizat o­­ficial Puterile că sunt de acord, ca reuniunea ambasadorilor, pentru tranșarea diferendului, să se întrunească la Petersburg. MEMORIUL ROMÂNIEI ȘI BULGARIEI Londra. 26. — Informațiunea Agenției Renter, d. Sassomov și ambasadorii din Petersburg au pr­imit de la legațiunea Româ­niei și Bulgariei câta un memo­riu, expunând teza Bulgariei și României in chestiunea pendin­te. România consimțind la medi­­ațiune, iar Bulgaria îa un arbi­traj, aceasta voind a vedea că încetează neînțelegerea, a pri­mit mediațiunea Puterilor. Cer­cetarea acestei chestiuni Româ­nia o trece deci de la reuniunea ambasadorilor din Londra la a ambasadorilor din Petersburg. SOSIREA PRINȚULUI GHICA Petersburg, 26. — Trimisul ex­traordinar român, principele Ghica, a sosit la orele zece dimi­neața.* Petersburg, 26. — Deși princi­pele Ghica a sosit la Petersburg cu depline puteri, se asigură la ministerul de externe că chestia conferinței ambasadorilor la Pe­tersburg nu este încă hotărâtă pentru că nu e încă clarificat da­că hotărârile conferinței vor a­­vea un caracter obligatoriu pen­tru cele două State. Conferința se va întruni pro­babil în cursul săptămânei vii­toare. DECLARAȚIILE D-LUI GHICA Petersburg,. 26.,—­­ lutrim in­kerview publicat in ediția de sea­ră a ziarului Birsch­evița, prin­cipele Ghica declară că sosirea sa este în legătură imediată, cu noua fază a tratativelor cu Bul­garia. ■Ni s'a reproșat, a zis d-sa, dorința de a profita, de războiul din Balcani în scopul de a ne mări­ teritoriul in momentul când bulgarii,­­erau ocupați pe câmpii de bătălie din Tracia;, acesta reproșuri cred că au fost deja respinse. (Gnvernul romăn, întemeind­use pe orașxri pu­ntific tratatului de la Berlin, din 1878, aoește o rectificare a graniței sa­le din­spre­ Bulgaria, Svistriv, teritoriul, de pe coasta mărci ne­gre­­ ne aparțin juridicește de la 1878. Noi nu am profitat de mo­mentele dificile ale Bulgariei în 1885, de războiul sârbo-bulgar, precum și în epoca crizelor in­terne ale Bulgariei. Am încer­cat să ne punem de acord direct cu Bulgaria fără media­țiune și am­ arătat că cererile noastre, bi­ne întemeiate dacă ar fi satis­făcute, aceasta ar servi în viitor ca o garanție mai sigură a­ a­­miciției noastre. Acum am con­simțit la m­ediațiunea marilor Puteri în ferma speranță că jus­tele noastre revendicări vor fi pe deplin aprobate. Dacă cineva, din România ar fi dorit războiul, mi se pare că ar fi­ fost de ajuns a trimite in Octombrie și Noem­­brie trecut 2—3 corpuri de ar­mată la­ granița bulgară fără mare risc. Răspunzând întrebă­rii dacă guvernul român s'a an­gajat a­ se supune conferinței de la Petersburg, d. Ghica a declarat că este vorba de o mediațiune. România va primi cu bucurie ori­ce dezlegare a conflictului care ar răspunde intereselor sale. D. Ghica a mai­ spus că nu va lua parte direct la conferință, în ca­re vor fi reprezentate numai ma­rile Puteri. PLECAREA LUI DANEW LA PETERSBURG Sofia. 26. — Președintele So­braniei, Danew, va sosi la sfâr­șitul săptămânei de la Domitka și va pleca la Petersburg, ca să dea instrucțiuni ministrului Bul­gariei referitor la diferendul ro­mâno bulgar. In acelaș­i tim­p Danew se va pune in contact și cu prințul Ghyka,­­ministrul­ României la Sofia, care reprezintă la Peters­burg guvernul român in tran­șarea­ diferendului. -OXO- 0 lup­ă înverșunată la Bulair Constantinopol, 26. —- Cir­culă cu perzistență zvonul că la Bulair s-a angajat o luptă înverșunată între turci și bulgari. •­­­C* * *S-0 COL XXXI.­08. 58.-VINERI­I MARTIE HIM Redacția și Administrația • ^— București — GEMME INDEPENDENTEI GERMANIEI Palatul Reichstagului d­in Berlin Mmentele din străin­ătate Serviciul telegrafic al ziarului „Universul“ _AAAAAAAA_ wwwww Pacea europeană — Dentinizarea austro rasă e fast îndeplinit. Ossamicitele eleiate au fost pîsi­este — este asigurată Budapesta. 26.—Coresponden­tul din Viena al ziarului „Bu­dapesti Hírlap” anunță, că în­tre Austro-Ungaria și Rusia s’a stabilit definitiv demobiliza­rea, în sensul căreia Austro-Un­­garia concediază rezerviștii con­centrați iar Rusia contingentul reținut sub arme, așa că rapor­tul garnizoanelor de la graniță va deveni din nou normal. Răspunsul Rusiei la consim­țământul monarh­iei se așteap­tă pentru mâine. Viena. 26. — Corespondentul din Petersburg al ziarului „Wie­­ner Tageblat“ află din sursă ex­celentă că înțelegerea dintre Au­­stro-Ungaria și Rusia asupra re­tragerea rezerviștilor a fost defi­nitiv stabilită și că realizarea ei sa așteaptă până în cel mult două zile.♦ Colonia, 26. — „Gazeta de Co­lonia“ scrie că guvernele austro­­ungar și rus au isbutit să înlă­­ture­­ toate greutățile, cari împe­­dicau demobilizarea. Se cred că ambele guverne vor publica in curând un comunicat in această privință. Lemberg, 26­. — Autoritățile militare au primit înștiințare, că concedierea rezerviștilor va fi terminată până la 2 Martie și că socotelile asupra aprovizionă­rei rezerviștilor vor fi încheiate la aceiași dată. Petersburg, 26. — In urma în­țelegerea cu Austro-Ungaria zi­lele acestea va începe demobili­zarea. Vor fi concediați 360 mii de YP’ZP'YVT S 1­ î. COMUNICATUL OFICIAL AUSTRAUNGAR Viena. 26. — „Fremden­­blatt” va publica mâine co­municatul următor: Schim­bul de scrisori autografe ca­re a avut loc de curând între împăratul Franz Iosef și iar, a probat din nou că eveni­mentele din Balcani nu vor aduce nici o atingere senti­mentelor de amiciție dintre cei două suverani și că men­ținerea păcii continuă de a forma scopul sfintelor lor. Ambele guverne au ajuns deci, la deciziunea că unele măsuri pur defensive care au fost luate în provinciile li­mitrofe ale celor două impe­rii par mai îndreptățite prin aceste conditiuni. Astfel a fost decis a se reduce efec­tivele austro-ungare în Gali­­tia la măsura normală; tot așa se va ordona concedia­­rea rezerviștilor ruși din cla­sa care trebuia concediată in toamnă. COMENTARIILE ZIARULUI „FREMDENBLATT .,Fremdenblat­t”, comentând, comunicatul privitor la, demobi­lizarea dela granița austro-rusă zice: Nu numai în Austro-U­n­­garia și în Rusia, dar nu toată Europa, se va aprecia acest eve­niment ca o ușurare a situațiu­­nii politice și ca o întărire a spermadori^m ce îi dotăm. &&­n toată inima ca ele să se reali­zeze. Lumea își va aduce amin­te de cei doi suverani cu sen­timente mărinimoase ale căror ordonanțe militare ușurătoare sunt datorite schimbului de ve­deri intre cei doi suverani și al cărui rezultat este congedierea rezerviștilor. S’a confirmat, în fața ochilor întregii lumi con­tinuarea raporturilor tradițio­nale dintre cele două dinastii, probând din nou, relațiunile a­­mica­le, car­e există intre cei doi suverani, și a căror garanție cea mai prețioasă au­ avut-o totdeauna, în aceeași grijă pen­tru pacea europeană. Insă su­primarea măsurilor de la grani­ță are, se înțelege, nu numai o însemnătate dinastică, dar și politică. Vedem aceasta in fap­tul că măsurile în cessiune sunt neîndoios semnul învederat al încrederii că cele două Puteri voiau să dea ele insele, îndrep­tățire speranțelor celor mai fa­­vorabi­le. In cursul ultimei cri­ze politice, răsunetul ce războ­iul balcanic putea exersa asu­pra raporturilor austro-ruse nu se putea explica prin ciocnirea de interese reale și contrarii. Aceasta rezultă în mod deslu­șit din principiile cari erau de­terminante pentru noi în acea­stă criză așa de gravă și care atingea simțitor interesele noa­stre, principii cari nu erau­ de­cât urmarea directă a progra­mului nostru oriental urmărit de mai multe zecimi de ani. Politica noastră orientală a vă­zut întotdeauna un adevărat avantagiu pentru monarhie in sprijinirea unei depline inde­pendente a statelor balcanice și se va sili întotdeauna să obție cu ele raporturi de bună veci­nătate. Most punct de vedere s’a manifestat ca și in trecut în decursul crizei actuale într’un mod prea pronunțat prin apli­carea fidelă și consecventă, a a­­cest­ui program. In cursul ultimelor luni mo­narhia a dat o probă istorică și decisivă despre sinceritatea poli­ticei sale, care nu caută, nici de cum a face cuceriri. Se va putea aprecia demobilizarea făcută in același timp pe ambele granițe ca un bun auspiciu că această politică a isbutit a câștiga și la Pe­tresburg recunoștința ce o me­rită, și că și politica rusă a a­­juns la un mod de a vedea ca­re recunoaște în rezultatele răz­boiului balcanic putința bucu­roasă de a se astupa in mod definitiv vechile izvoare de con­flicte dintre Viena și Petersburg. Criza ce ne ocupă de câteva luni nu este încă deslegată, în­să voim să sperăm că azi un semn indicator s’a ridicat pe­ drumul ce duce la deslegarea ei. * „Neues Wiener Tagblatt” își exprimă bucuria, că s’a putut­­ e­­vita un conflict între cele două monarh­ii, ale căror interese în Balcani sunt comune, mai ales că ultimele evenimente au des­chis noi orizonturi pentru o conlucrare pacinică. * COMUNICATUL OFICIAL RUS Petersburg, 26. — Agenția Vestnik publică un comuni­cat identic cu cel publicat de „Fremdenblatt” asupra con­­gedierii rezerviștilor de la austria rusă­ Pentru a se complecta Co­municatul identic al guver­nelor rus și austro-ungar, a­­genția Vestnik a fost auto­rizată a arăta că, precum rezultă din explicațiunile cu cabinetul din Viena, Austro- Ungaria nu hrănește nici un proiect agresiv în contra ve­cinilor ei de la Sud. -OXO­ Diadochul trimite un ulti­matum bulgarilor (Dela coresp. nostru special) Constantinopol, 26. — Zi­arul „Neologos” află din sur­să excelentă grecească că diadochul va trimite bulgari­lor un ultimatum, cerând e­­vacuarea orașelor Cavalla, Drama și Seres. In cazul când bulgarii vor refuza să satisfacă cererea, armata grecească va ocupa cu forța aceste orașe. Două­zeci și cinci de mii de soldați greci au plecat din Atena spre Salonic pentru a întări trupele grecești din lo­calitate. N. -------------020-------------­ Caaidt al pa­ților Londra. 26. — Agenția Reuter, află că legațiunea bulgară a pri­mit o depeșe lungă cifrată, dând­­ amănunte despre conflictul gre­­co-bulgar de la Nigrita; însă în­ urma numirii unei comisii mi­­­­xte de anchetă, după cererea Bulgariei, se crede că nu ar fi­ în interesul anchetel­or­a bu­­­nelor relațiuni dintre aliați a o publica î­n acest moment. Se a­­flă totuși că în cursul conflic­tului un ofițer bulgar a­ fost u­­cis și numeroși soldați bulgari au fost uciși or răniți. -0X0- GRAȚIEREA LUI LOPUȘIN Petersburg, 26. — Completa, grațiere a fostului șef al­­ poliției din Petersburg, Lopușin, a fost confirmată. Lopușin va reprimi demnitatea, rangul și ordinele dinainte.* Berlin, 26. — Ziarului Lokal Anzeiger i se comunică din Ber­lin . Lopușin a fost grațiat în ur­ma propriei sale cereri și se vai reîntoarce în cursul zilelor vii­toare din Siberia. In ultimul timp Lopușin trăia la Krasnoiard în guvernămân­tul Jeniseik, ca un mic funcțio­nar de bancă. El a fost însoțit în exil de soția sa, născută princi­pesă Urussov și cele două fiice ale sale. RAVAGIILE UNUI URAGAN Sydney. 26. — Sâmbătă un u­­ragan a bântuit la Sydney și în împrejurimi pricinuind mari stricăciuni pe o distanță de mai multe leghe. Drumurile au fost desfundate, multe case dărâma­te­­ sunt patru uciși. FIUL REGELUI NICHITA GRAV BOLNAV Cettinje, 26— Ziarele oficiale anunță, că fiul regelui Nichita principele Petru, comandantul artileriei de la Scutari, s-a îmbol­năvit grav și a fost adus la Cet­­tinje. UN ORAȘ DISTRUS DE CU­TREMUR New-YorU, 26. — Sâmbătă , cutremur de pământ în Guate­mala a distrus un oraș întins. Mulți oameni ai îumttt,

Next