Universul, aprilie 1913 (Anul 31, nr. 89-116)

1913-04-01 / nr. 89

PAȘTI oe acordăm cititorilor *î abonaților noștri pe ziua de 12 Aprilie 1013 Unt Aurora Se expediază zilnic provincie Soc. SAPTAR­A AURORA Telefon. Bulevardul Ferdinand, București. Podgoreni Vinurile din anul acesta din cauza toamnei plo­ioase sunt contaminate cu bacterii a diferitelor boale» astfel că prind mucegai, se îngălbenesc sau se inegresc, se băloșesc și se întind, etc., etc. Aceste vinuri sunt expuse a se strica cu desăvâr­șire dacă nu sunt îngrijite în mod rațional din timp. CEREȚI LA: Societatea Pepinierelor iernară 1 Co. — TECUCI — Broșura specială: „Cum trebue tratate și îngrijite vi­iturile** O veți primi gratis și vă veți salva recolta. 239 Delictt! 454 in I Sfecla originale Maaisk­i, BekeaMr și Citiacerfii Mei păsăresc (dug’ie) și Mohor dis Ungaria Dinte de cal .ffa^iejii,producțiunea 3-4 chile la pogon. .,Poiana“, românesc veritabil de Ialomița. A Ischud, cel mai timpuriu, coacerea 10—15 August. Cin­­quantin, aclimatizat­i perfect reușit în Muntenia, Roșu, care obține cel mai mare preț. Negru și zaharos de masă, și alte diferite specii pre­cum și orice alte semințe superioare de: 242 Cereale, furage, tepsim ® și Huri, vinde SIMȚII!! PROCa, Biscurești Str. Smârdan Prelungita, No. 2 (vis-a-vis de Bis. Rusească­­§ Telefon 20­45 —Cataloage la cerere.—Expedițiuni 'n toată țara B «SST.___ .... ... . ...............V. .1.2 '­OZĂBîl S.­ kte Tris Tlis rege sau­ A se apropia Venli Molîîe are cărei danturi DOCTORUL PIERRE Adevărata Lucarnă și Trifoi de Provence analisată, garantată fără de cuscută mm jjausssiess; țu Porumb I^TACULTEMMERIS ®^ »^S­ PARIS de la Facultatea de Medicină din Paris a creat: I­upE de asiu­l pentru antiseptica silnică a gurei. I Psira Sorail și Fasia le se pentru danturile tari. I Fetira și Pasta Email pentru dantu­ I în­tt. —-------- —țig­rile delicate (femei și copil). CTEAR FIEB*PJ ^B^ra ^alapsiaa pentru gingiile slabe. Trimeterea gratuită de eșantilioane la ori­ce cerere adresată. 8. Place de l'opéra, PARIS vânzare la toate magazinale da parfumerii, farma­cii și droguerii din țară. 3189 Galați agent bine introdus, caută sub­­reprez­entanța caselor importan­ta comision din Capitală și fa­brică pentru Galați, Brăila, Tul­­cea a se adresa sub S. poște res­tante Galați. Hot­el,f B. D. Zisman 44 Calea Victoriei, București Furnizorul Curței Regale cel mai vechii­ și mai important magazin de BICICLETE din Romania Mare depozit de biciclete di­n cele mai renumite fabrici HUT la asortiment de accesorii de bisiclete, precum: cauciucuri, camere de fier, clopote, lămpi etc. Atelier specia pentru parațiuni._____________ VITE altoite, de prima calitate, bine desvoltate, selecțiunea garantată.. Se găsește de Vânzare la Ar. DIMIAN, pro­prietar, ODOBEȘTI. Cata­logul se trimite gratis la cerere. 423 Se cauta V șefi de echipă și 10 lucrători foști la C. F. R. Oferte însoțite de acte­a se adresa la Societatea „Argeș­“ din Curtea de Argeș 458 Administrația Moșiilor Comâ­­nești-Palanca proprietatea Prin­cipelui N. D. Ghika-Comănești, face cunoscut prin aceasta, că procura legalizată de Tribuna­lul Ilfov și încredințată d-lui Hans Goos, reprezentant pentru depoul de lemne din Brăila, a fost retrasă cu începere de as­tăzi și că în consecință d-sa nu­mai are drept de a încheia sau trata nici un fel de afaceri în numele administr­ațiunei. Principe N. D. GHIKA 421 Or. ERACUE STERIAN Vechi si medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST în BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7, 22. Str. Bibescu-Vodă. Telef. 25­70 471 «TU 1IN­ELI1 Se recomandă­ de Domnii Me­dici Ciorapi elastici. Se găsesc de < gata și se pot­ face și de co­­­­mandă dintr’o ’ singură buca­­­­tă fără caset­­­ uri.­­ Centuri alee dornic ale da­r toate sisteme­le pentru Domne și pen­tru Domni.­­ Bandaje Herniare „Bariere“­ , întreg elastice, neîntrecute pen­t­tru reținerea perfectă a ori­cărei­­ hernii, fără să jeneze Se găsește numai. .. GOMPTO­R DE OPTICĂ (S. PEHGHAS) București, Victoriei 104 419 < SEM­INTERIA PILEMIEI BUCUREȘTI, Str. Carol 23 'Cel mai mare depozit de­ mtsmma. be Provence TBIF01UBI ÍFÍSL-ÍS m aiüTBET Semințe de legume și de flori . Cataloage la cerere. 11? » 1 'LUNI, 1 APRILIE 1913 SENATUL Ședința se deschide la ora. 9 și 55 sub prezidenția d-lui Sabba Ștefănescu. Pe banca ministerială rl. Fa­che Ionescu. L­ Tache Ionescu depune pro­fetul pentru modificarea legei sanitare. Cere urgența care se admite. Se votează împământenirile d-lor. Chaixn S. Șchor, București; ■Iulian Hirschorn București: dr. Frederic Froim, Leibu Grün­feld, București; Nicolae Anag­­nastopol, Buzău; Teodor Gheo­r­ghiu,­­ București; Ștefan Pater­nei, Craiova; Eugeniu Paternei, Craiova; Moriț Becher, Brăila; S. Z. Laver, București; Benja­min Rivalei, Iași; Banlcu Dră­­gușanu, București; Hanmi­șor, Huși; Leon Radovitz, Buc.; Mi­chel Smilovici, București; Di­­mitrie Roger Bolomey, Zasilepi (Tutova); Emil Launay, Iași: Benno Spodheim, Botoșani; Iancu Herman, Dragomirești, (Ilfov); Isac Iancovici, Bucu­rești; Clovis Arnoult, Galați; A­­dolf Stab­,eseu, București; An­ton Reisberg, București; Ion Massalschi, București;­­Nico­lae Massalschi, București; Alex. Seist, București; Nicolae Teodo­­rescu, Corabia; M. Rudinescu, București; Marco Wechsler, G­a­­lațî; Moritz Wechsler, Galați; Anton Polatos, Focșani; Carol Neuwvirth, Focșani; dr. Leon Sfftereanu, Caracal. Votul asupra împământenirei d-lui Herman Iancu din Bucu­rești este nul. Ședința se ridică la ora 19. Trebue să luam măsuri de în­dreptare, să părăsim sectaris­mul politic. Măsurile adevărate de îndreptare nu se pot face de­cât de toate partidele printr’un­­ acord general. Termină, rugând pe deputați sa voteze legea, prin care vor face un pas mare pentru îmbu­nătățirea situațiunei locuitorilor de la țară. D. m­ini­strul Cantacuzino, cere întreruperea discuției lege! dru­murilor, pentru ca să se încea­pă discuția proectului de lege pentru înființarea micului par­chet. Se naște un tumult. Opoziția protestează. Majoritatea admite cererea ministrului de justiție. D. Ioaniu. — Combate proec­tul. Face un istoric al micului parchet în Franța. Legea aceasta nu garantează libertatea individuală în­­­dea­­juns. Franța a menținut la înce­put micul parchet pentru conso­lidarea republicei. Mai târziu­ s-a desființat și l-a reînființat , a­­tunci când indirect procurorii au­ fost scoși de sub influența politică. Totuși Franța uzează de această lege și în chestiuni politice. Și inconvenientele sunt­­ numeroase". Autorul citează multe exemple de acestea în ca­re oamenii inocenți au fost ares­tați zile întregi în baza acestei legi. Noul procet va cita loc la fel de fel de abuzuri. Conchide de­clarând că nu va vota proectul. D. P. Io­anițescu. — Spune că sunt în guvern 2 feluri de mi­niștri, unii privilegiații alții mai puțin privilegiați. Discuția proectului legea dru­murilor al d-lui Bădarău a fost amânată, pentru a se discuta micul parchet. Autorul acestui procet este­ deci cel privilegiat. Prin pro­­ectul de lege în discuție se con­s­­titue o categorie de deligvenți ca­re pot fi arestați imediat cu o apărare foarte sumară. Libertatea omului nu trebue dată pe mâna procurorului. D. ministru în expunerea de motive arată că procurorul are dreptul de a emite un mandat de arestare. E primejdios. Pro­curorul nu e inamovibil. El de­pinde de minister și prin urma­re e supus influențelor. De aci vor porni abuzuri. Ci­tează numeroase exemple de pe timpul alegerilor, exemple cari arată cât de periculoasă ar fi aplicarea actualului proces de­ lege, în ce privește delictele politi­ce ele nu se definesc în lege,­­ ceea­ ce va da loc la felurite in­terpretări, cari vor da naștere la tot atâtea abuzuri.. Noua­ le­ge a magistraturei tinerilor în vârstă de 23 ani, cari în curând vor putea emite mandate de a­­restare. Nimic logic n’a recla­mat înființarea acestei legi".­Poate un sjpor de magistrați? Dar aceasta nu e un motiv. Con­chide declarând că va vota contra proectului.1 D. J. Th. Fiorosul.­­ Spune că toate argumentele aduse contra proiectului sau discutat odată în Senat, și s’au­ dovedit a fi slabe. Faptul că procurorul va pu­tea emite mandat, de arestare, a alarmat pe unii. Și acum e­­xistă dreptul procurorului și a ori­cărui ofițer de poliție, a a­­resta pe un deliguent 24 ore.. Ceea ce se face­­ prin noul pro­fest este să se consfințească printr’o formă oarecare aceas­tă arestare, care încetează de a fi arbitrară, imediat ce­ pro­curorul are îndatorirea de a­­m­otiva mandatul de arestare și va înainta imediat pe deliguent în judecata tribunalului corec­­țional. Judecătorii de instrucție sunt sprea aglomerați. Sute de fapte rămân fără sancțiune din a­­ceastă cauză. Ciitează propriul d-sale caz, pe când era judecător de ins­trucție, și cu toate că depunea o muncă interesat, până și în timpul nopților primea obser­­vațiuni din partea președinților respectivi pentru unele fapte pe cari nu avusese încă vremea să le cerceteze.­Că magistrații vor fi influen­țați, asta se întâmplă și acum. Dar trebuie să căutăm noi să nu-o influențăm. Sa nu le cerem noi lucruri ilegale. S’a zis că se va­ da loc la nu­meroase cazu­ri de înscenări în timpul al­egerilor. Din această cauză s’a suprimat cazurile de lovire din competința micului parchet. Ceea ce este o mare necesitate, la care cred că d. mi­nistru se­ gândește, este modifi­carea procedurei penale, prin care se consideră timpul de pre­venție în quantumul pedepsei și despăgubirea morală și materi­ală a acelora cari vor suferi o pedeapsă pe nedrept, D. Ilariu Isvoranu. Spune că în calitatea sa de bătrân om politic, cunoaște abuzurile ce se fac pe timpul alegerilor și ce­re ministrului de justiție să pre­vadă un aliniat prin care se suspendă aplicarea legei în tim­pul alegerilor. Se procedează apoi la votarea legei pe articole. D. Fior­escu dă citire tex­tului. D. A­n­ghelescu- Tecuci. Propu­ne un amendament relativ la art. 5. D. Plorescu, combate amen­damentul. Comitetul delegaților res­pinge. Se votează legea în total și se­ admite cu 60 pentru și 5 contra. Se votează indigenatul d-lui Albert Honegihan de­ la „Ade­vărul”. PARLAMENTUL­­ 0X0- € âMSI. Ședința se deschide la orele 10 seara. Prezidează d. C. Cantacuzino- Pașcanu. Se continuă discuția la pro­­ectul de modificare al legei dru­murilor. D. C. Iarca continuă cuvân­tarea începută în ședința de după amiază. Face un rezumat al primei părți a cuvântărei. Se declară în contra proectu­­lui care silește județele sa con­tribuie la sarcin­ele generale ale Statului. Dar acest procet atinge și or­ganizația noastră politica.’ și’a ridicat prin el, autonomia ju­dețeană și comunală. Se creiază inspectorate, că­rora li se dau puteri extra­ordi­nare. Inginerii capătă dreptul de a numi pe lucrători, luându-i-se prefectului acelaș drept. Pentru motivele arătate, spu­ne d. Iarca, voi vota în contra proectului. D­­iamandi. In susținerea pro­ectului se arată partizan al desființarea prestației. Prestația este exproprierea forțată a bra­țelor cetățenești în folosul sta­tului, spunea marele bărbat de stat Costaforu. Este o dare tradițională. N’a intrat însă în obiceiurile țarei noastre și nici odată nu s’a pu­tut aplica cu succes. Bucuria poporului este semnalată în is­torie, pe timpul­ lui Știrbei Vo­dă, când s’a desființat prestația de acest domn. După câteva considerațiuni istorice, arată că și marele Cogâlniceanu, a fost ■ contra prestației, atunci când s’a votat pentru ambele princi­pate această lege. De la 1868 trăim sub regimul legea prestației: 45 ani. Care sunt resultatele ? Avem 25.000 km. șosea în toată țara. Pentru Tutova de pildă, venitul global anual, pentru prestație, fiind de 200.000 lei, în 45 ani, am fi tre­buit să avem în acest județ 900 km., 4­50 km. da nu avem nici 100. Iată resultatul prestației: Ță­ranul lucrează pe pământul proprietarului, timpul cel mai prețios și în ultimul moment se duce la ogorul lui. Atunci e ră­pit de acolo și dus să facă pres­tație. Cinci zile de prestație și câte­va de ploaie, nu se mai a­­lege nimic din ogorul țăranu­lui. Afară de asta, întreținerea șo­selei nu e continuă. Din aceas­tă cauză șoselele se deteriorea­ză. Repartizarea prestației prin­tre locuitori are inconveniente. O serie de prestatori, împiedică lucrul tuturor celor­lalte serii, în împrejurări anumite. Nu se execută zile de prestație în va­loare de 1.200.000 lei. O voce. Se plătesc. D. ministru Bădărău. Se plă­tesc 10 la sută. D. T. lamandi. Socotește o­­portună desființarea prestației. Stabilirea mijloacelor pentru suplinirea prestației. Avem 25000 k­m. p. șosea. Pentru în­treținere avem 18 milioane. Din care 4 milioane sunt în minus după­­ calculele ministerului. Sunt 14 milioane deci și trebuie 23 milioane. Cele 9 milioane lip­să explică starea rea a șosele­lor noastre. D. Iarca e contra­ taxei de 10 lei, fiind­că e un impozit. Statul e dator să facă dru­muri? E o datorie esențială a statului să facă drumuri?­Nu. El face drumuri, valorifică prin a­­ceasta proprietatea particulară, dar este în drept, să ceară în schimb dela toți locuitorii o da­re personală pentru ele. D. Jalea. Arată că prin noua lege și femeile sunt impuse la taxa prestațiunei de 10 lei, ceia ce nu era mai înainte. D­­iamandi. Nu s’a schimbat nimic,din ceia ce a fost. Dar în loc de munca în natură, contri­buabilii vor plăti toți 10 lei. Continuă arătând că­ taxa de 10 lei este și proporțională și justă. Susține că toate vehicule­le trebuie să fie imposabile in­diferent dacă sunt trăsuri sau automobile. Socotește că a fost o greșeală că s'a luat din îndatorirea pre­fecților și a consiliilor județe­ne. îngrijirea drumurilor. Legea actuală remediază acest rău. Fa­ce un tablou mișcător de starea mizerabilă în care se ga­­tă £ tc_ taxaăiul iipatru. Universu­l“ IK PROVINCIE BALȘ (ROMÂN­NAȚI) Conferință, — Duminecă, 31 Martie a. c., ora 5 d. m. socie­tatea­­„Renașterea“ va ține a patra ședință culturală, în salo­nul ,sociatățe­i, când d. Paul Io­nescu Pastion, judecătorul­­ oco­lului I, își va desvolta­­ conferin­ța anunțată despre „Respectul legei“. . După conferință d. Stelian V. Ivanovici, magistrat,­va citi din autorii rom­âni. Intrarea liberă, la noi, aducând prinos­­ de­­ re­cunoștință, locotenentului­­ Ga­­randa, mort în împrejurările cunoscute. •• Conferința d-sale a stârni­­multe a­plauze. La urmă, domnișoara Teodo­rii a cetit o poezie a d-sale, iar, muzica militară ne-­a directat cu mai multe bucăți. Pentru Joia viitoare, d­ .Al. Gheorghiu și-a anunțat confe­rința intitulată marele­­ vinovat. TULGEA Jefuirea unui sătean. — Să­teanul Gherasim Tașuc, din co­muna Topolog, pe când se în­torcea din Tulcea unde fusese cu o fată și un băiat al său­ pen­tru târgueli, în drumul spre casă, în apropierea comunei Nalbant, i-au­ eșit înainte 2 ne­cunoscut! cari l’au maltratat și jefuit de suma de 235 lei și toa­te obiectele ce târguise lăsându-l în nesimțire. Intru târziu el a fost găsit de cantonierul Lazăr Lefter, care l-a dus la spitalul din Ortechioî. Șeful postului de jandarmi cercetează: Evitarea unei nenorociri. — D-na Tudorița Jecu Ivanof din­ Babadag, pe când se afla Du­minică la biserică, vroind să a­­­prindă o lumânare de la Sf. altar, din nebăgare de seamă i s’a aprins pălăria. Dascălii Buzdugan și Balalxoiamu, vă­zând pericolul, i-au smuls pă­lăria­­ din cap. D-na Iva­noff s’a ales cu pă­rul și sprâncenele arse, iar cre­dincioșii din biserică cru mare spaimă. Dela parchet. — Vasile Culea Gârliceanu, bănuit că ar fi bă­tut pe locuitorul Ioși Gh. Mailu, care a­ murit în­­ spitalul din Hârșova, a fost azi înaintat par­chetului local. CALARAȘI Omorât de mal. — Astăzi de dim. Sima Neagu Cristian, de 15 ani din Dichisanî, ducându-se să sape pământ pentru trebuin­țele casei dintr’o groapă de la marginea satului, malul s’a sur­pat peste dânsa omorând-o. Funcționar necinstit. — A­­gentul de percepție D. Stănescu de la circ. 8 Făcăeni, și-a însu­șit prin fals suma de lei 1246.50 din banii Comunei. Asupra lui s’a găsit suma de 900 lei. Administratorul plășei respec­tive N. Stoicescu anchetează: ROMAN Culturale. — La societatea culturală ,,Miron Cost­in“, d. maior Macarovici a ținut o con­ferință vorbind despre aviație. După ce a făcut istoricul a­­viației, descrie într-un mod ușor de înțeles principiile pe care se bazează aeroplanele și le pre­văd un rol­,precumpănitor în vii­tor în ce privește locomoțimnea. Intr’o frumoasă prerorație la tngă, discrie mișcarea asiatică GARA PIATRA-OLT Inspecție.­­ D. Nic. Nicoles­­cu, controlor la Cassa centrală a meseriilor, a sosit în localitate spre a inspecta cooperativa „Ief­­tenirea traiului". D. controlor a găsit totul în regulă, iar în urmă a dat dife­rite îndrumări pentru buna conducere a societății. VASLUI incendiu.­­­ Niște copii ju­­cândtușa cu foc pe afară, au luat foc niște paie; apoi, întin­­zând­u-se, s’au apins și ars cu desăvârșire casa lui Vasile Chi­ra și a Tudosiei V. Baciu din com. Tăcuta. Intervenind vecinii focul cu mare greutate a fost stins. FOCȘANI Dela funcționarii comerciali. In seara de 28 Martie, func­ționarii­­ comerciali din locali­tate au­ ținut Sia sediul societăței din str. Mare o întrunire, dis­cutând asupra mai multor ges­tiuni dintre care și­­ asupra le­gei repausului duminical. Am luat cuvântul la această întrunire d-nii Bogdan Marco­­vici, St. Tabacaru, N. Popescu și N. Manollescu. Prinderea unui spărgător. — Poliția Focșani a prins astăzi pe­­ Anton Usturoiu, autorul spargerei ce s’a săvârșit, acum câtva tim­­p la diferiți locuitori din str. Amorțitul. PIATRA-N. Crimă. — Pe teritoriul co­munei Vaduri, în jașpa Bistriței, s’a găsit cadavrul lui Simion Andrei din Bistricioră, având la cap trei lovituri de topor. Fiind bănuesî că la mijloc e o crimă, parchetul a ordonat cercetări. Alegere. — Duminecă, 28 A­­prilie, se va precede la alegerea consiliului de disciplină a ba­radul Corpului de avocați din jud. Nim­icu pe periodul 1913— 1915. H.­SARAT Altercație. — Eri, in urna u­­nui schimb de cuvinte în sala tribunalului local între d-nii a­­vocați N. Dicescu și I. Damian,­­s’au­ lovit unul pe altul,­cu pal­me; o. Nu e vorba de eșire pe teren. BACAU . Neințeegerea de la po­iandria locală. — De m­­ai bine de doua­­­ fen­.triiauria, o vie__neînțelegere domnește în sânul consiliului comunal de aci. 7 consilieri comunali au demi­sionat, din cauză ca nu se pot înțelege cu d. Gh. Răileanu, pri­marul orașului, în ce privește administra­ți­a Comunei. •S’au­ ținu­t până acum 4 ședin­țe, la cari n’au luat parte de­cât 2 consilieri. Duminecă 31 c., se va mai ține încă o ședință, la care desigur că nici la aceasta nu vor lua parte cei 7 consilieri demisio­nați Urmând a s­e voia bugetul co­munei și rezolva unele cest­iu­ni urgente, și cum numai cu cei 2 •consilieri nu se poate lucra, di­zolvarea consiliului pare imi­nentă. Alegerea unu­i senator. — In ziua de 21. Aprilie a. c., sunt in­vitați a se întruni în localul primăriei Bacău, toți alegătorii colegiului I de Senat, când se va proceda la alegerea unui sena­tor în locul decedatului Radu C. Porumbaru. Găsită moartă. — A fost găsi­tă moartă la domiciliul său din comuna Bogdana, femeia Catri­­na N. Mălureanu. Se bănuești că numțta s’ar fi otrăvit. Parchetul­ a ordonat facerea autopsiei cadavrului. Accident mortal.­­ Lucrăto­rul Gheorghe Draghiuk, de 41 ani, pe când supraveghea butii f­ui ce vin pe canal d­in pădure Mănăstirea Cașin, a fost­ lovit în cap de o piatră ce­ era așezați în scop de a opri viteza cu care vin butucii din deal, și după 1 ore ,au încetat din viață. Tren atacat cu pietre.­ Tre­nul de persoane No. 31 ce vin la­ Bacău, între Halta Negai și Răcăciun, a fost atacat cu pie­­tre de­ către necunoscuți, sipăr­gând un geam de la closetul va­gonuluii No. 2134. OSTROV Dezertori bulgari. — Următo­­rii dezertori bulgari au trecu frontiera noastră, ora 28 Martie -a. c.: Petre Ivanof contingentul 1910, Tudor Panaitof conting 1909 și evreul Bucur Lazăr, sil­pus bulgar. Tustrei vin de pe câmpul de luptă de la Ceatalgea Copil ars----Copilul Ștefan N. Culea, în vârstă de 2 ani, din Oltina, jucându-se pe lângă foc, i­ s’au aprins hăinuțele produ­­cându-i mai multe arsuri pe corp și față. Starea lui nu-e gravă. -oxo- MSMmiTATM în popula­țunea orășenească și cauzele ei In numărul nostru de erî ne­am ocupat de datele pe care biu­­r­oul mișcării popul­ațiunii din direcția statisticei generale a ministerului de domenii le-a a­­dunat cu privire la mortalitatea înregistrată în București în in­tervalul 1904—­1908 și la cauzele cari au dat naștere acestor de­cese. Paralel cu strângerea acestor date s-a făcut și gruparea cau­zelor deceselor înregistrate în populațiun­ea orașelor, din ța­ră. Cifrele stabilite pentru primul an al periodei care se studiază stabilesc o foarte mare asemă­nare cu cele­­­ observate pentru intervalul 1901—1903 și care, în rezumat, se pot arăta astfel: Boala cea mai răspândită, pricinuind cel mai mare număr de decese,­ a fost tuberculoza (meningita tuberculoasă și tu­berculoza altor organe); ea a dat un procent de decese de 13,5. După tuberculoză,, cele mai mari ravagii le-a făcut enterita, pricinuind, într-o proporție de 10,2, moartea copiilor în primul an de la naștere. Bronh­o-pneu­monia a­ dat și ea un procent de decese de 9,3 iar pneumonia un procent, de 6,1. Din cifrele de mai sus reiese că numai tuberculoza, enterita, bronh­o-pneu­monia și pneumo­nia dau un procent­­ip aproape 40 din numărul total al morți­lor înregistrate în populațiunea urbană. în intervalul 1904—908 s-a ob­servat o foarte simțitoare creș­tere a procentului morților din pricina sifilisului.­­oxo- Presc­u­­rad? w­ațele? petrolifere — A fost Întocmit și va fi de­pus săptămâna viitoare în par­lament — Proectul de lege pentru între­buințarea redevențelor statului și produsului zonei proporțio­nale asupra petrolului este defi­nitiv întocmit și va fi depus săptămâna viitoare pe biurou­­rile Corpurilor Legiuitoare­. Economia acestui proces de lege tinde ca zona proporționa­lă prevăzută de art. 95 din le­gea minelor să se poată per­cepe in natură. Ministerul industriei și com­er­țului va fi autorizat să vîndă prin licitație publică, atât pro­dusul brut în natură al tone­­cât și produsul brut al rede­vențelor de pe concesiunile pe­trolifere ale Statului. In­­ acest scop, pe lângă mi­nisterul industriei și comerțu­lui, se va înființa o comisiune compusă dintr’un delegat al a­­cestui minister, un delegat al ministerului de finance și unul al­ ministerului lucrărilor publi­ce, numiți pe trei ani prin de­­­cret regal. Această confesiune­ va­­ stabili normele după care să se facă licitațiile sau eventual să se în­­chee învoelile generale cu micii rafinari și cum­­ să se facă distri­buția intre micii fabricanți, fi­xând în același timp, prețurile de rafinare și vânzare. Deciziunile acestei comisiu­ni, după c­e vor obține aprobarea ministerului, nu se vor pune în executare decât in urma unui jurnal al Consiliului de miniș­tri car­e va ratifica, aprobarea ministerului de industrie și co­merț. L. I. -VXO-aAAAAAAA/VSA-. Cititorii cărora le lipsesc primele cupoane cu cari vor participa la tragerea fru­moaselor noastre premii, o­­ferite­ de Paști, și le pot pro­cura adresându-se adminis­trației ziarului nostru, trimi­țând în mărci valoarea nu­merelor ce le lipsesc. DIN BUCOVINA II Misa ajutor de primar și mn­ Cernăuți Cernăuți. 27 Martie-Intro notiță scurtă, publicată în „Universul“­­de erî, am arătat că al doilea ajutor, de primar al orașului Cernăuți a fost ales de consilier comunal și deputat în dietă Dorimidont Popovici. Re­vin din nou­ asupra acestei ale­geri, cu câte­via date asupra per­­sonn­lităței noului ales, aceasta cu atât, mai mult­­ cu cât ocupa­rea acestei­­ demnități de­ către un român, constitue una din cele mai fmm­o­ase pagine din istoria luptelor electorale (pentru comu­nă, dusă cu atâta îndârjire de către românii bucovineni, fiind în acelaș timp și o complectă în­frângere a elementului ucrain. Partidul național român pen­­tru sprijinirea candidatului sâu d. Popovici a apelat la coaliția celorlalte națiuni, cu care a­ dus campania­­ alegerea comunale, iar c­el democrat a desfășurat­­ o acti­vitate­ enormă pentru combate­rea acestei candidaturi și susți­nerea fostului ajutor de primar I. George Voitcu. Și de o parte­­ și de­­ alta lupta a fost vehementă, ceea ce a de­cis pe ruteni să nu mai puie can­didat, fiind siguri probabil, că la constituire, neîntrunind nici unul din candidații români nu­mărul suficient de voturi, vor de­semna ei pe unul din lagărul lor, care va eși apoi învingător, fără ca românii să aibă dreptul de protest. Ziua constituire­ a sosit; toți consilierii comunali au­ ținut să fie prezenți și după discuțiuni aprinse» înflăcărate duse până la obstrucție chiar s’au­ terminat cu un strălucit,­succes;1 al d-luî­ Dori­­midont Po­povîci, care­­ a­ întrunit 35 voturi, lăsând pe d. Voitou cn­ 9 voturi în minoritate. Nici că se putea altfel. Im­portanța acestei demnități, poa­te fi numai atunci de însemnata­­te pentru români, când ea este în­culp­ată de un om­ energic, inteli­gent și dotat cu toate calitățile cerute unui reprezentant demn al românilor. D-sa este unul din puținii băr­bați politici din Bucovina, care încă din frag­eda tinerețe, încă de pe băncile universității a în*­ă­țat în lupta politică, dând do­vadă de un mare talan­t organi­zat­orie și de o uriașă putere dr. l lup­ta. Om cult, spirit pătrunzător,­ noul ajutor de primar d. Popo­­vîci a luat parte activă la toate mișcările mai importante­­ ale­ ro­mânilor bucovineni. Numele său este strâns legat de mai aproape toate meetingu­­­rile românești din Bucovina, un­de glasul sau a răsunat puternic producând admirație generală. Orator de frunte, perfect cunos­cător al nevoilor poporului ro­mân, și mai­­ cu seamă al clasei de jos, a­­ știut în­totdeauna să se impue și să fie un adversar te­­mut. Chestia bisericească, care și actualmente frământă cercurile românești, a găsit în Popovi­ci, un apărător­­ cald și sincer care a pornit cu toată energia puterei sale politice pentru sus­­ținerea cererilor juste ale romă­n­il­or. D-sa a luat o parte f­oarte­ activă la mișcare din 1911, când s’a trimis cunoscutul memoriu M. S. împăratului. In ultima campanie electorală­­a fost pentru prima dată ales în­ dietă, unde de asemenea a dat destule dovezi de un parlamenta­rism modern și demn de un ro­mân bucovinean.­ In ultima se­siune di­eta sa a excelat printr’un fulminant discurs in chestia așa- izisei „s­anărî“, rostind cel mai lung discurs, care a fost înre­­­gistrat vre­odată în parlamen­­tul bucovinean. Polemicele sale, avute cu ad­versarii, sunt tuturor cunoscute ca lovituri politice cari au mers fără g­reș, biciuind în dreapta și­ în stânga, chiar­­ atunci­­ când s’a aflat, singur, în luptă. Și în zia­ristica bucovineană d-sa a jucat un rol însemnat. Articolele,șase îndrumătoare spre­­ o viață națio­­­nală mai pronunțată, din „Apă­rarea națională“ au fost La tim­pul lor apreciate de cele mai au­torizate personalități ziaristice din regat. Noul ajutor de primar deși­­ în vârstă de numai 39 ani a dat până acum destule dovezi de pri­­venir­e în conducerea treblei publice, și prin urmare, nu ne îndoim că și în noua sa calitate va aduce foloase anale acelora ca un Tail trimis în sfatul­­ comu­nal.Orașul Cernăuți, poate fi mân­dru că în fruntea­ administra­ției sale se află un bărbat de­ valoarea d-lui Dorimidont Po­­povici,­ care posedă, un vast pro­gram de regenerare adminis­­trativă, spune binele și folosul tuturo­r locuitorilor­­ acestui­­ o­­raș, și în­ special al românilor# Sigma. D. D. Polîovicî sriiiii noastre pentru Pagii Zilnic primiri din partea citi­­torilor noștri cupoanele apăru­te până în prezent, precum și BONURILE ABONAȚILOR, ca pentru a participa la tragerea premiilor. Besinșirile noastre au fost totdeauna cât, se poate da clare și de data această repetăm că: LA TRAGEREA VALOROA­SELOR NOASTRE PREMII PENTRU SFINTELE SĂRBĂ­TORI, VOR PARTICIPA TOȚI ACEI GĂRI CITESC ZIARUL „UNIVERSUL“ (abonații și cei ce-l cumpără cu numărul). Pentru a putea fi pus în rân­dul celor cari vor trebui să iasă la sorți, ni se vor trimite cele 25 cupoane, se vor apare în pagina doua a ziarului nostru, până în ziua de 10 Aprilie. La această data toate cupoa­nele păstrate, se vor trimite la a­­dresa ziarului nostru (bine­înțe­les cupoanele, nu și bonurile cu cari abonații noștri participă la premiile anuale din Mai și Noembrie). Plicurile, conținând cupoane­le, pentru a fi deosebite de rea­lul corespondenței noastre, se va­­­î lipi pe verso ultimul cupon, scriindu-vă și adresa exactă, iar în față mai sus de adresă, veți scrie „CUPOANE“. -oxo- Mișcarea de­s domenii La direcțiunea generală a­ ser­viciului îmbunătățirilor funci­are s’a fi făcut următoarele îna­intări pe ziua de 1 Aprilie : D. E. Galati, subșef d­e birou, se înaintează șef de birou. D. C. Aldea, impiegat cl. I, se înaintează ca subșef de birou în locul d-lui E. Galati, înaintat. D. I. Petrescu, impiegat cl. ÎI se înaintează impiegat, cl. I în locul d-lui C. Aldea, înaintat. D-nii C. Spires­cu, V. Const­an­­tinescu, ajutori-topografî, și d. C. Tom­a, conservator d­e­­ pla­nuri, se înaintează topograf­, res­tribuitî cu 180 lei lunar. -oxo- Buletinuul atmosferic al Institutului Meteorologic Pe ziua de Sâmbătă. S0 Martie în țară.­­ Era a plouat nu­mai în câteva localități din Do­­brogea și din regiunea d­e câm­pie, continuând și astăzi. La Ru­căr au căzut fulgi de zăpadă. Timpul a fost mai mult închis și liniștit. Temperatura a variat ziua între 18­ gr. la­ Ghimpați și 5 gr. la Sinaia. Noaptea fost Îngheț în nordul Moldovei­­ și la­ munte; cea mai coborâtă tempe­­ratură —3 gr. la Dorna (Sucea­va). Astăzi dimineață pretutin­deni cerul acoperit. Presiunea atmosferică s’a­ coborât cu 2- 3 iurni,­fiind in mijlociu către 753 iui» FUHRERE contra unor Jandarmi rurali Primim următoarea scrisoare­. Domnule Director, Cu onoare vă rugăm să bine­voiți, a disputa să se publice în ziarul „Universul“, următo­a­­rele rânduri: „Subsemnații locuitori din co­muna Fili­așu județul Dolj, pu­blicăm multe neorânduili pre­­­­cum și jefuirile ce ni se face de către d-nii­ jandarmi ai postului Strele­aia jud­. Mehedințîi, rugând tot­odată­­ și autoritățile în drept , face atât cercetare cât și a dis­­pusa pedepsirea pentru mituire și actele comise de jandarmii de mai sus și iată cum , ducându­­ne cu diferite zarzavaturi în­ târgul Strehaia, numiții jandar­mi vin de dimineață până nu încep­ vânzarea și ne iau paian­tele cu cari voim a cântări mar­fa, sub ce motiv nu știm, căci paiantele sunt verificație in re­gulă, și ni­ le țin până la spar­gerea târgului și ne lasă fără a putea vinde ceva, plătind diferi­te taxe, chirii și alte cheltueli și­­ aproape de­ spargerea târgului rugându-ne a ne da paliantele a pleca acasă, numiții nu voesc­ până când nu ne iau câte 3­ și i­­ I­ei de paiantă și apoi ni­ le li­berează. Astfel căci noi în loc să vindem marfa ca să câștigăm hrana noastră­, și a copiilor noș­tri, ne întoiarcem­ cu îndoite pier­deri din cauza ch­eltuelilor enor­me care toate provin din cauza jandarmilor de mai sus. Pentru aceia venim cu rugă­minte către d. inspector al jan­darmeriei rurale -am dispus a­pel« ce va crede de cuviință,, căcii,­­ne­­lulându-se măsuri, acest râu obi­­cei se vă întinde și mai mult. Devot­ați Gheorghe Grigoroiu, Ștefan C. Voinea din Filiași (Dolj). «O» Pentru flori .-Sărat, 29 Martie Cunoscutul­ cofetar din locali­tate, d.’C. V. Dimicescu, a dăruit «ouă frumoase torturi cu ocazii balurilor date acum o săptămâ­nă la palatul administrativ și la teatru­ comunal. La balul dat la palat s’a strâns la loterie pentru tort su­ma de 100 lei, oferiți pentru flo­tă, iar la balul plutonierilor s’a­u trân­s 25 lei, în folosul muzicei militare. Focșani, 29 Martie La producția muzicală ce s’a dat în seara de­ 14 Martie, de că­tre cercul de diletanți din loca­­litate pentru mărirea fondului flotei naționale s’au încasat 86 lei. Din această sumă sau chel­tuit 351 lei iar restul de 513 lei au fost depuși la banca Națio­nala și cehul s’a înaintat d­-li. ministru de razboiu.

Next