Universul, mai 1913 (Anul 31, nr. 117-147)
1913-05-01 / nr. 117
5 MinBBia Bia.l0 Bani în străinătate 6 PAGINI Fundator: Uimi GAZZAVILLAM UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STIRI DIN LUMEA INTREAG kmnafcliî.fflertsrilKiiM 1913 PAGINA III linia corp 7 Bani 60 Idem png. IV . 3S liS3r.il și petim 3,50 linia Atitudini Mă informului A roorreers dopa racrim Adda tMJ-KSOtul jr TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Betelie și Amnistritta • — București — Grandioasa primire a Principelui Carol la Roma, ROMA, — Piața și biserica Sf. Petru Dela trimisul nostru special Flecarei la Florența Florența. 28.— Principele Carol a continuat și ieri, însoțit de aghiotantul său, vizita orașului. Azi dim. Principele cu suita au plecat spre Roma la ora 11 și 20 fiind salutat la gară de comandorul Valle, care reprezenta pe prefectul orașului, de sculptorul român Pavelescu, de profesorul Romanelli precum și de mai multe personalități ale coloniei române și de alte autorități. in așteptarea trenului Ropta, 28 Aprilie. — Azi dimineață cerul Romei era mourat. La amiază cerul se însemnă și un soare primăvărat se înveseli cetatea eternă care se pregătea să primească pe solul geamului latin de pe malul Dunărei, viitorul rege al României. încă din primele ore de după amiază valuri de lume se îndreptau spre gară pe „Via Nationale", „Gavour" și „Venu Settembre". La ceasurile 4 piețele din jurul gărei, piața Termini,Dogali și Esadra gemeau de lume in vreme ce drapelele românești și italiene fâlfăiau in gara împodobită cu flori. Pe peronul gării se înșiră o companie din regimentul 6 geniu cu drapel și muzica regimentului 2 trenadiri pentru onorurile militare. Persoanele oficiale încep să sosească. D. Diamandy, ministrul României sosește printre cei dintâi. D-sa e in uniforma de gală cu pieptul plin de decorații și e însoțit de: d. Pennescu, consilierul legațiunei, de d-nii secretari al legației Stoicescu, și Popovici, maior Ignat,, atașatul nostru militar, consulul nostru general Manzife și viceconsulul Magni. Rând pe rând vin apoi: primul-ministru Gioliti, în marea sa uniformă, d. San Giuliano min. de erterne, d. Spitigardi ministru de război, d. Leonardi Cattolica ministru marinei, d. Credaro ministru instrucției, d. Facta ministru de finanțe, d. Finocehiaro ministrul justiției, d. Sachi ministru lucrărilor publice și d. Tedesco ministru, tezaurului. Mai sosesc d-nil general Pollio șeful statului major, generalul Frigoni comandantul corpului de armată din Roma, împreună cu un grup de peste douăzeci generali printre care generalii Berta, Cigliana, Amadazsi, Prelli, Scotti, Fadda, Salinas, Mirandoli, Bertinalti, Ronazzi, Reinald, Spechel, etc. D-nii miniștri, și generalii erau in mare ținută purtând cordoanele ordinului, maurisian, coroana Italiei etc. Sosesc apoi d-nii Nathan primarul Romei încins cu eșarfa tricoloră și prefectul Amaratone. Delegațiunea ofițerilor superiori al tuturor armelor, reprezentanții ligei italo-române, colonia română și grupul miniștrilor, generalilor și diplomaților români, formează o suită impozantă, așteptând sosirea trenului. Sosirea principe u » întrevederea cu Regele Victor Emanuel . La orele cinci fără un sfert (n. trăsura de gală ) la „Dauiont”, precedată de cairasierii ,ip gardă și patru trompetari în mari uniferme și o ștafetă, sosește regele Victor Emanuel însoțit de aghiotantul său Erisati. Regele apare pe peronul gării și trece în revistă compania de oloaie și ararica, care intonează imnul italian. Regale Victor Emanuel purta printre decorații ;i colanul Carol și acel al Antunziatei. La ora 4 și 55 minute sosește la gară trenul regal care adusa pe prințul nostru. Muzica intonează imnul ro mân iar compania de onoare prezintă armate. Exact în fața regelui Victor Emanuel se oprește vagonul special din care apoi principele Carei, în uniforma de însotsnelil de vânători coboară pe patosul gărei și e întâmpinat de reii care îl Îmbrățișează și le sărută pe obrajii amândoi.Prințul e vădit emoționat, totuși pășește sigur și prezintă regelui pe d .general Perticari. Regele Victor Emanuel poftește în dreapta sa pe Principele Carol, împreună trec apoi în revistă compania, port drapelul închină drapelul și prințul salută și strânge mâna ofițerului companiei. Regele prezintă pe membrii guvernului cărora principele le strânge mâna. D. Diamandi ministrul nostru plenipotențiar prezintă Principelui pe reprezentanții celorlalte autorități. După câteva minute apoi regele însoțit de principele Carol I urcă în trăsura regală, Prințul ia loc la dreapta regelui, având in față pe d-nii generali Perticari și Brnsati. Trăsura e precedată de o escortă de euirasiere. Mulțimea enormă grămădită in fața gărei în spatele cordoanelor de carbinier isbucnește în urale entuziaste. In tot parcursul lumea e îngrămădită în balcoane și ferestrele caselor. Spectacolul e mișcător și Principele salută emoționat poporul. In drumul spre Quirinal valuri de lume repetă manifestațiile de simpatie. A fost o primire grandioasă cum de mult nu s’a văzut la Roma, ceia ce dovedește marea dragoste a Italiei pentru frații depărtați. Le Quirieal Roma., 28. — La trecerea cortegiului o mulțime imensă aclama și manifestația de entuziasm a continuat pe tot parcursul. Din ferestre, doamnele aplaudau. Sosirea trăsurei regale pe piața Quirinalului a fost salutată de călduroasa aclamație a unei mulțimi imense. Regina Elena a primit pe Principele Carol în mod foarte cordial în marele salon, înconjurată de doamnele Curțel. La Quirlnai fâifă e tricolorul românesc pentru întâia oară. Prânzul de gală are loc mâine seară fiind invitate numai patruzeci de persoane. Se vor ține și toasturi. Ținuta Principelui a făcut o impresie excelentă. Miniștrii și generalii italieni exchmmau mereu: „Bel Giovane ! Bel Giovane“! Imediat după sosirea sa în Quirinal Principele Carol a primit, pe ministrul nostru la Roma d. Diamandy. Audiența a durat o oră. Roma 28. Ziarele din capitală și cele din provincie fac comentarii din cele mai simpatice vizitei Principelui Carol la Roma. „Tribuna” zice: Când Principele s’a coborât zâmbind din vagon, nu a fost numai o mișcare de entuziasm care l’a salutat, ci o manifestațiune de bucurie și de afecțiune pentru fiul cel scump care face un pelerinagiu în țara strămoșilor poporului său. Principele știe că, va fi primit la Roma cu dragostea celor două popoare. România nu putea să trimeată în Italia un mai nobil prevestitor de fraternitate. Ziarele italiene relevează și comentariile presei române. Vizita la prane „urederite“ Roma, 28.—La orele 6 jumătate, Principele Carol însoțit de generalii Perticari și Piacentini, s’a dus într’o trăsură de gală însoțită de euirasieri, la Palazzo Margherita spre a face o vizită reginei mame. Această vizită a ținut o jumătate de oră. Principele s-a înapoiat apoi la Quirinal. ----------—0X0----------- E. Pn. Stluhl presei ifaliene Roma, 28. —■ Ziarul Tribuna publică portretul Principelui însoțit de un articol însuflețit. Tribuna, scrie că vizita Principelui Carol dă ocazie ambelor popoare înrudite să celebreze o sărbătoare de tinerețe al cărei principal careter este spontaneitatea, sinceritatea și entuziasmul. " „ Roma, 28. — Ziarele salută un mod călduros pe ASR Principele Carol al României, care va sosi azi la, Roma., adăugând cuvinte de simpatie pentru România, Regele și Dinastia. A Roma, 2,5. — Ziarele ,Popolo Romano „Messagero” și Vita” salut călduros sosirea la Roma a Principelui Carol al României, hitectul remins-tirilor UN ARTICOL AL ZIARULUI *„N. W. TAGBLATT“ Viena. 28. — „Neues Wiener Tagblatt” scrie că Austro-Ungaria, sprijinită de aliatele sale, conform cu relațiunile intime cu România, a susținut în mod ferm și de la începutul diferendului româno-bulgar, deplina satisfacție a dorințelor României; în acelaș timp, Austro- Ungaria s-a străduit să câștige pentru România nu numai teritoriul dorit, dar a căutat să înlăture neînțelegerea și necazul Bulgariei din cauza ceziunei teritoriului reclamat. Pentru acest motiv, Austro-Ungaria a sprijinit la Petersburg părerea că Bulgaria ar trebui să obțină compensațiuni în schimbul cesiunei de teritoriu României. In acesta sforțări monarhia a întâlnit o rezistență energică din partea Puterilor triplei înțelegeri, așa încât nici dorințele României nu au fost pe deplin satisfăcute, nici Bulgaria nu a primit bompensațiunile propulse. Austro-Ungaria a sprijinit, într-un mod cinstit și energic, interesele celor două state, în sensul sus zis și speră că cele două regate vecine cari, de mai mult timp, au trebuință unul de altul, vor găsi în avantagiile relațiunilor amicale reciproce compensațiunile pe care Europa le-a refuzat, cu toate străduințele Austro-Ungariei și ale aliatelor sale. -------------OXO’------------ Școală pentru albanezi Ziarul Italia spune că este vorba a se crea o universitate albaneză la Bari, oraș italienesc pe țărmul Adriaticei. înalta școală proectată va fi destinată să atragă pe tinerii albanezi doritori de a-și complecta instrucțiunea și educațiunea fără a se depărta prea mult de locul lor natal. Se va ajunge astfel la rezultatul ca universitatea din Bari să devie trăsura de unire dintre albanezii din Albania și cei din Sicilia.OXC * D-nîî abonat! car! cer schimbări, de adresă, sunt rugat! cu insistentă să bînevoiască a trimite administrației, odată cu cererea d-for și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întârzia cu trimiterea “ziarului la noua adresa " ‘ "y 9 Cruzimile războiului Efiznin iBdiîe di răspolis Kileapic III In bătălia de la Calafa armata grecească intrând într’un sat, turcesc a somat pe locuitori să se supue și să predea, armele. Turcii s’au executat imediat. In câteva minute s’a format în maidanul de lângă geamie un morman de puști vechi, pistoale, iatagane și alte arme mai mult sau mai puțin ruginite. Populația turcească o dată dezarmată, armata grecească și-a urmat drumul spre o poziție fortificată ocupată de inamic. Grecii au dat mai multe asalturi dar, fiind respinși, au fost siliți să se retragă cu gândul de a trece prin satul turcesc pe care îl ocupaseră cu puțin mai înainte. Aci însă fură primiți de înverșunate focuri de mauser, astfel încât rămaseră între două focuri. Grecii avură pierderi colosale. Ce se întâmplase ? Sătenii turci nu predaseră decât armele vechi de cari nu s-ar fi putut servi, păstrând prin casele lor un întreg arsenal de puști moderne. Ei trăgeau din balcoane, de la ferestre omorând sute de soldați greci. In cele din urmă însă fură biruiți de numărul covârșitor al armatei grecești. Indignarea trupelor elene față de rea credința turcilor nu mai cunoscu nici o margine. Soldații intrară prin case, spărgând ușile cu paturile puștilor. Se încinse lupta corp la corp prin toate casele și colibele satului. Turcii fură măcelăriți până la unul. Se înserase când grecii dădură foc întregului sat. Avară aceiaș soartă și alte 20 —25 sate turcești din împrejurimi. Aspectul acestor sate în flăcări era, ceva îngrozitor. Din toate părțile se vede aiî limbi uriașe de foc cari se ridicau în văzduh aruncând la distanțe mari lumina lor sinistră. Și prin norii de fum ce înecau câmpul, se vedeau cârduri de femei și da copil gri aic"- gând cu desnădejde -și" căutând în zadar să-și salveze viața... Nu, războiul nu este o glumă. Războiul e îecerarea tineretului unui popor, e doliul în sinul a mii de familii, e distrugerea, arderea, nimicirea orașelor și satelor, e mizeria sub formele ei cele mai negre și moartea, sub formele ei cele mai grozave. •• Războiul e sleirea forțelor unui popor, e nimicirea comerțului, industriei și a propășireî în general pentru multă vreme. Ce răspundere grozavă e acela de a pune condeiul, în mâna unui suveran spre a-1 face să iscălească o declarație de război ! Războiul nu e o glumă. Măcelul acesta fără cruțare între semeni e cea mai grozavă barbarie ce s’ar putea închipui. Totuși războiul e și ceva sublim. E sublim când este sfânt. Războiul dintre aliații balcanici și Turcia deși terminat, totuși sunt temeri serioase pentru viitoare războaie crâncene între aliații de acum. Poftele de expansiune teritorială prea s’au desvoltat__ printre greci, sârbi și bulgari pentru, ca pacea să fie asigurată. Și chiar dacă acum, sub presiunea marilor Puteri, s’ar preveni noi conflagrațiuni, totuși, pacea va fi cu siguranță, turburată de balcani într’un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Cu prilejul trecerea mele prin Atena mi-am putut da seamă cât de înverșunată este ura ce există în sufletele grecilor contra bulgarilor. Bulgarii susțin și cu drept cuvânt că ei au avut de dus gra«ul în actualul război, că sacrificiile făcute de ei sunt enorme și că, ca atare, au drepturi la‘ cele mai largi compensațiuni. Grecii, din partea lor, susțin că fără ei bulgarii n’ar fi putut face mare treabă. Serviciile aduse de greci armatei bulgare se prezintă sub două forme: întâi, grecii, prin flota lor, au împiedicat transporturile de trupe turcești pe coastele pe unde luptau bulgarii. Al doilea, grecii n-au eliberat pe cei o sută de mii de prizonieri turci făcuți la Salonic. Grecia ar fi putut, de pildă, să dea, drumul acestor prizonieri pe cuvântul de cinste că nu vor mai lupta cu armata elenă. , Ce ar fi făcut bulgarii dacă le-ar fi eșit în față, ca din senin, această puternică armată turcească ?. Grecii nu se mulțumesc, cu Salonicul și vor Cavala, actualmente ocupată de bulgari. Ei susțin că portul acesta nu a fost ocupat de trupele regulate bulgărești ci de comitagii, așa încât Bulgaria nu poate să aducă argumentul dreptului primului venit. Până una astte, grecii se întăresc, enorm în jurul Salonicului și pe toată coasta nordică a Arhipelagului, numai, și numai ca să-și poată sprijini cu eficacitate revendicațiunile lor. Acum 8 zile, pe când mă aflam la Pireu, am văzut un important transport militar cu destinația pentru Tesalia. De altă parte se spunea că situația bulgarilor de la Cavala e foarte precară. Forțele grecești sunt incomparabil de superioare celor bulgărești în partea locului. Ceva mai mult, grecii nu vor să permită plecarea bulgarilor din Cavala decât pe mare. După cum se vede orizontul e mai încărcat ca niciodată de nouri furtunoși. Și poate nu va trece mult timp și lumea va rămâne din nou încremenită față de grozăviile ce se vor desfășura pentru satisfacerea ambițiunilor de mărire ale actualilor aliați., Mestugean EXAMENUL surorilor de caritate dele institutul „Regiei Elvnteti“ M. La Reffina Elisabeta ca soră de caritate In prezența iubitei noastre Suverane și a unui ales și distins public s’au dat Duminică d. a., în localul „Institutului surorilor de caritate Reffina Elisabeta”, examenele de fiicele anului, al elevelor surori. Solemnitatea a avut loc, în localul institutului din șoseaua Filantropia No. 39. Pe lângă M. S. Regina, care a sosit la institut însoțită de doamna Bengescu, am remarcat următoarele persoane: d-nii Th. Roseti, președintele Senatului cu d-na; profesori d-rn Obreja, Angelescu, Leonte cu d-na ; Krupenski cu d-na, Mirinescu, Bonachi, Demetriad, Antonescu, Athanasescu; d-nai I. Kalinderu, Raita, I. Socec cu d-na.; general Boerescu cu d-na; dma dr. Antoniu; d-na general Theodori, etc. etc. Sosirea M. S. Reginei .La ora 1, sosește cu automobilul M. S. Regina patroana institutului Maiestatea Sa a fost întâmpinată de d-na Măldărescu superioara institutului și de întregul corp al surorilor impreună cu profesorii și invitații prezenți. La coborârea din automobil M. Sa a sărutat pe toate surorile de caritate adresându-le cuvinte de laudă și încurajare. Apoi M. Sa trece în sala de examen, urmată de întreaga asistență, unde d-nii profesori d-rn Athanasescu, și Demetriad, încep examenul, punând întrebări surorilor eleve cari sunt în număr de 6 și anume:Ecaterina Niculescu, Ioanide Virginia, Dâmbeanu Constanța, Mihăilescu D tra, Mayer Marta și Filip Olga. Afară de d-nii profesori numiți mai sus, au pus întrebări elevelor și d-nii profesori d-rn Leonte, Angelescu și Mirinescu. Elevele au dat răspunsuri precise, în admirația și mulțumirea vizibilă a M. Sale Reginas „ .Prințul Carol la Roma SOMA, — Fântâna Treves După sterminarea examenului, elevele au fost supuse jurământului de credință și devotament către instituția căreia s’au devotat. După jurământ fiecare soră de caritate a înigenuchat în fața M. Sale Reginei, care le-a pus pe gat lenta ele care era agățată o cruce, simbolul caritatei și ajutorului. După prisma lentei, Al. La sărută pe fiecare soră, iar sora sărută cu evlavie mâna înaltei lor protectoare. * După terminarea jurământului, d. profesor dr. Leonte rostește o cuvântare, relevând între altele munca și activitatea depusă de profesorii institutului. D. dr. Leonte Ural spune că cu ajutorul și înalta proiecțiune a Majestăței Sale Regina Elisabeta, "această folositoare Instituție ’a progresa, îndeamnă pe colaboratorii acestei binefăcătoare instituțiuni să muncească și să se devoteze cu toată inima, pentru triumful muncii. D. profesor încheie cu cuvintele: „Trăiască M .S. Regele, trăiască M. S.. Regina Augusta patroană, trăiască întreaga Dinastie, căci numai atunci instituția va prospera !" D. prof. Mirinescu spune ca consiliul epitropilor admite pelevele în societatea surorilor de caritate. Mulțumește M. Sale de înaltul sprijin dat instituțiuni. Adresându-se surorilor admise, le povățuește și le îndeamnă să caute pe cât , le e cu putință a veni în ajutorul hoinarilor, cari le sunt dați spre îngrijire. Dă pildă pe M. Sa Regina, care ca o adevărată mamă, și cu o blândeți și abnegație demne de imitat, a fost soră de caritate pe câmpiile de la Plevna. Vizitarea institutului M. La exprimându-și dorința de a vizita încăperile institutului, pornește la braț cu superioara și urmată de întreaga asistență, vizitează cu amănunțime toate încăperile, rămânând pe deplin1 mulțumită de ordinea și curățenia ce domnește acolo. Trecând apoi în sala de mâncare, unde era aranjat un copios bufet, M. Sa se așează în, capul mesei, unde a luat o gustare. M. Sa era foarte bine dispusă și s-a întreținut cu toți cei ce o înconjurau. La ora 5 jum. M. Sa părăsește institutul mulțumind de primirea făcută și promițând că va veni cât de des spre a vizita această instituție. N. Vas. -------------0X0------------ înțelegerea interparlamentară francogermnă PRIMA CONFERINȚA DELA BERNA Berna, 28.—Prima conferință de înțelegere interparlamentară franco-germană s’a deschis aci. Conferința a adoptat o hotărâre respingând în mod energic sâccerile șovinismului și demagogismului, din punctul de vedere al bunului simț și al patriotismului adevărat. Conferința s-a angajat să lucreze spre a face ca neînțelegerile și conflictele să fie înlăturate între francezi și germani, marea majoritate a acestor două popoare dorind pace. Conferința cere ca conflictele care se pot ivi între Germania și Franța, și care nu se vor putea aranja de către diplomați să fie supuse tribunalului arbiral din Haga. Conferința e convinsă că o apropiere între Germania și Franța ar ușura o înțelegere între celelalte Puteri și ar crea o bază pentru o pace statornică. Conferința a hotărât ca președinția să se constitue ca un comitet permanent care va avea să convoace alte conferințe după împrejurări. Apoi conferința a fost declarată închisă: erau de față 218 congresiști dintre care 33 deputați ai Reichstagului german, 164 deputați și, 21 senatori Iran ®«5» Adunarea generală a mm 0X0 Cc«URI:bik 8ier ingineri $1 Ravidescu și iscot.-colonel I Anastasiu In ședința ținută Duminică scară de soc. regală română de geografie, d-nii . Al. Davidescu, ■ inginer inspector general, și 1 locot.-colonel Al. Anastasiei au făcut câte o importantă expunere. . Ședința s’a deschis la, ora 9 sub președinția d-Wl. I. Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei. D-sa dă cuvântul d-lui inginer inspector Al. Davidescu, care vorbește despre Chestiunea irigației șesului dintre Dunăre și Siret. D-sa a început arătând importanța economică a irigațiilor și a făcut o expunere a lucrărilor de asemenea natură, efectuate în diverse țări din lume. Lucrări de irigație de o însemnătate deosebită și datând din cele mai îndepărtate timpuri se găsesc în China și în India. In această din urmă țară, lucrările de irigație sunt executate pe întinderi considerabile. In regiunile Siriei, ale Mesopotamia și ale Amatolliei există de asemenea sau sunt pe cale să fie executate remarcabile lucrări de irigațiune. Egiptul e țara clasică a irigațiilor și acum în urmă se urmărește irigarea Algeriei și a deșertului Saharei. Statele Unite trebue de asemenea menționate, ele realizând lucrări considerabile de irigație, apoi Argentina California, Italia și altele. In ce privește țara noastră, regiunea cea mai nimerita pentru executarea unor lucrări de irigație e Muntenia, regiune care seamănă cu afeea a nordului Italiei. Condițiunile pe care un ținut trebuie să le îndeplinească spre a se putea iriga, sunt două: abundența apelor da care se simte nevoie și eficacitatea economiei. Ținutul cuprins între Dunăre și Siret e un ținut care îndeplinește cu prisos amândouă condițiile. Brațele care se proectează sunt alimentate parte de Dunăre, parte de apele râurilor carpatine. Una din cele mai însemnate canale cari se proiectează aci,— canale cari sunt toate navigabile, — e canalul Mostiște-București. Executarea acestei rețele va avea ca urmare transformarea Capitalei României într-un port la Dunăre. O doua serie de canale, cea alimentată de râurile carpatine, are ca punct extrem orașul Focșani și leagă o serie de puncte din cuprinsul irigat. In ce privește cantitatea de apă necesară, studiile speciale cari s’au întreprins au dovedit că din Dunăre se poate lua cu ușurință ca și din râurile interioare, volumul trebuincios pentru alimentarea canalelor. In ce privește chelticile făcută cu irigațiunea ele se ridică la un total de 350 —360 lei de hectar. Urmarea primă a irigației unui teren e sporirea productivității acestui teren. Experiența a dovedit că prin irigare afară de înlesnirea unei culturi intensive a pământului, se obține condițiuni mai priinciooase pentru creșterea vitelor, se omoară filoxera și gândacii, se obține o mai grabnică coacere a cerealelor, etc. Avantajul de căpetenie al irigațiunei, avantaj mult mai mare decât pare la prima vedere, e însă acela al ușurării transportului, cunoscut fiind faptul că transportul pe apă, costă de 3 până 10 ori mai ieftin ca pe uscat. Afluența mare a transporturilor pe apă va ușura în chipi natural transportul pe calea ferată. Numai agricultorii vor avea un câștig de 80—90 milioane lei pe apă acest gingur avantaj fiind echivalent cu cheltuielile ce se vor face cu efectuarea irigației. Alte avantagii sunt: preîntâmpinarea inundațiilor, producerea unor forțe motrice, cari pot ajunge până la 50 mii cai ,putere, îmbunătățirea climei și altele. . O transformare ecohertricTă generală va fi urmarea nediscutabilă,' a. irigării’ menționate“ regiuni, proprietarul a 2 hectare trăind ca și când ar avea .5 hectare și viața, în general, ușurându-se în chip simțitor. »Până și transportul trupelor se poate face pe aceste canale, favorizându-se în acest chip operațiuni militare de o însemnătate capitală. * In partea ultimă a expunerii sale, d. Davidescu a evidențiat nevoia de a se da chestiunii irigației în România însemnătatea cuvenită și de a nu se amâna, prea mult traducerea în fapt a unui proiect menit să aduă o transformare așa de profundă în viața noastră economică. * După aceea d. locot.-coL Al. Anastasiu a făcut o expunere cu privire la „Un nou pod peste Dunăre", D. locot.-col. Al. Anastasiu a arătat că preocuparea d-sa.de e azi aceea de a populariza ideea foarte necesară a construirii unui pod peste Dunăre la punctul Hârșova. După ce face istoricul localității Hârșova, sau Carsum cum , trebuie s-o fi numit romanii, d. locot.-col. Anastasiu arată că cel dintâi pod care s’a făcut aci a fost un pod provizoriu, un pod militar, făcut la 1810. In decursul vremii, localitatea, care avea forma unui trapez, a fost prevăzută cu o serie de fortificațiuni. Astăzi, construirea unui nou pod peste Dunăre sa poate face în cele mai convenabile condițiuni la Hârșova.. Dacă primul nostru pod peste Dunăre s-a construit la Cernavoda, faptul acesta e datorit împrejurării că era acesta singurul mijloc de a lega capitala României cu cel mai însemnat port pe care-l avem. Considerațiuni politice, economice și militare, toate sunt de natură să ne determine a recunoaște nevoia deplină a înființării acestui nou pod la Hârșova. .......... Mai ales considerațiunea din urmă—considerațiunea de ordin militar—face să se recunoască nevoia absolută a înființării a cât mai multor poduri în vederea unei cât mai directe și mai repezi legături a Dobrogei cu vestul țării. Executarea acestui nou pod peste Dunăre, pentru care s’a și fixat suma necesară, va fi, prin urmare, o operă de prevedere națională, un titlu de glorie și de mândrie pentru dinastia română și împlinirea unei vii și de mult simțite nevoi a populației României. M. Negru --------------OXO------------- INCIDENTUL GMZUCO-MUZ.a-A.I. Sofia. 2S.—Un incident a avut loc de curând la Pravișta, unde o jumătate de companie bulgară a fost atacată de trupele grecești. Incidentul a fost aplanat: în procesul verbal ofițerul grec s'a recunoscut vinovat. Eri s'a întâmplat un alt incident la, Eleutheni, la nord-est de Pravișta, unde grecii au deschis focul în contra bulgarilor, ocupând localitatea. Urmarea ciocnirii nu se cunoaște.