Universul, mai 1913 (Anul 31, nr. 117-147)
1913-05-01 / nr. 117
■Mememu Cuponi No. 14 » • pentru a concura la Marile Premii *i • ce acordăm cititorilor și abonaților # noștri pe luna 17 Aprilie* 6 Mai , 1913 ’ o * * • • : Dr. ERACLIE STERIAH Yeehie medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST in BOALELE SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7. 22. Str. Bibescu- Vodă. Teief:2570 617 Doctorul Eugen Christian Fost monitor al clinicei Necker din Paris. Medic secundar în serv. de chirurgie ftoale ale căilor urinare Boale de Femei S’A MLITAT : Schitu-Măgureanu 5 626 Cons. 2-6. Telef. 3988 •DR. USCATU Specializat la Berlin și Paris Boli lumești, piele, sifilis Analiza sângelui, injecții 60 S ttuler. Elisabeta 8. Vara la Călinul nestr. 015 Dr. MARCEL Special Boale de stomac și intestine Consultațiuni 2 — 4 p. m. Strada Stelca No. 3 bis Telefon 23116_______ 302 Mailza insifilis j pentru SIFILIS Tratamentul BOALILOR VENIRICE Doctor GALIMIRI Str. Doamnei 1. Telefon I wmmm 576wxeam SiXSSBmmmM BOALSLfi LUMEȘTI (SIFILITICE) vindecă radical ** A. REICHSTADT Specialist din Paris Str. SFINȚILOR 17. Etaj I-1ő Consult. Si—1252—î Ocazie de vânzare caroserie de automobil. Dublu phaeton, mare lux, în perfectă stare, pereți aluminium, cu strapontine, huse, coș complect. Se poate vedea între 2 și 3, strada. Prudenți 5. 611 XAGASHVL FAIR București. — 52 Victoriei RECLAMA EXCEPȚIONALA Pălării de Pain bord dublu Lei 6.50 franco în toată țara 7.509 Catalogtul ilustrat gratis la cerere 519 Băile Minerale Sărata Monteoru (Județul Buzău) Poziție splendidă ferită de curenți Sezonul începe la 1 Iunie La 3 ore de București, la o oră de Buzău Băi minerale calde și reci, ape iodurate, ape cloruro-sodice sulfuroase, ape iodate și alcaline bicarbonate de băut, băi de nămol, hidroterapie. Conțin pe lângă o mare cantitate, de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorurură de sodiu. Indicate în syphilis, scrofulo tuberculoză,reumatism, boale de femei, etc. Superior apelor de la anîl,Kreutznace, Salines les Bains, etc. După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din țară. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 Lei pe zi. Instalație și confort modern. Băi de marmoră în hotel. Restaurant de primul rang, pensiune complectă, prețuri foarte modeste, în Iunie și August prețuri reduse. Distracții numeroase special organizate. Muzica militară și orchestră națională. Numeroase îmbunătățiri au fost realizate anul acesta, sub administrația d-lor dr. C. Bacaloglu, prof. universitar Iași, și căpitan Emanoil Urșianu, proprietar. Pentru informațiu nî, prospecte sau rețineri de camere a se adresa la Administrația băilor Sărata- Monteoru căpitan EMANOIL. URSIANU ___________6 S VITICULTORI Depositul special 1. Pomera,stz. Co. — Pitești — oferă toate uneltele de viticultură și materiale de tratament cu prețurile cele mai ieftine. Catalogul gratis. 634 Vizita agricultorilor români IN UNGARIA Budapesta, 2,S’. — Azi au revenit la Budapesta agricultorii din România în număr de 15, cari au vizitat fermele modelate statului din Mezohegies, proprietățile contelui Zselensky din Ötvenes, domeniile din Zsombolya și ale contelui Csekonics, și, in Csong Tsidfalva, proprietatea marchizului Pallavician, iar în Seghedin, gospodăriile țărănești, întrebând pe d. Ciurcu, conducătorul escursioniștilor, despre rezultatul escursiunei, d-sa mi-a declarat, că cu toții au impresii excelente și că li s’a făcut pretutindeni o primire din cela mai călduroase, atât de către administrație, cât și din partea moșierilor respectivi. Escursioniștii români au revenit la Budapesta din cauza Rusaliilor catolice pentru a vizita orașul și instituțiile publice. Dimineața au făcut, o plimbare cu automobilul prin oraș, vizitând insula Margareta. La orele 11 au fost primiți de comitetul societatei agrare maghiare. Președintele societatei Alexandru de Boianovici a ținut următoarea alocuțiune: „Urez bun sosii reprezentanților României agricole, ai țârei vecine și prietena noastră. Sper că impresiile ce le-ați cules în această călătorie de studii vă vor convinge despre progresele, ce le-am realizat în agricultură și creșterea vitelor. Nădăjduesc că vizita, aceasta va fi baza unor relațiuni mai strânse intre Ungaria și România și că ele vor contribui la încheerea unei convenții comerciale favorabile. D. Ciurcu a răspuns mulțumind în general pentru primirea călduroasă ce li s’a făcut din toate părțile. In călătoria ce o facem acum — a spus d. Ciurcu, —■ învățăm multe lucruri folositoare, cari dovedesc progresele ce le-au realizat în agricultură și creșterea vitelor. Vă felicităm pentru aceste progrese, dorindu-vă o prosperitate și mai mare. După aceasta au continuat vizitele prin oraș sub conducerea secretarului societatei agricole Paul Jesensky și a consilierului comunal Bolkusházi. S’a vizitat hala centrală, abatorul central și frigoriferele. La ora 1 li s’a oferit, oaspeților un banchet de către societatea anonimă pentru transportul produselor alimentare. La șampania a toastat directorul societății Henrik Kassier, care a mulțumit oaspeților români pentru cinstea că au vizitat stabilimentele societăței. Socotește, că vizita agricultorilor români va fi o garanție că legăturile dintre Ungaria și România vor fi prietenești. Aduce elogii d-lui Ciurcu și bea în sănătatea agricultorilor români, încheind cu strigătul ,, Trăiască România Răspunde d. Ciurcu relevând foloasele aduse de stabilimentele frigorifere ale societăței, cari înlesnesc în mare măsură mijloacele de trai. Bea în sănătatea consilierilor comunali cari duc grijă de nevoile populațiunei. După masă pe la orele 3 a fi pornit la Budafok unde au vizitat pivnițele model ale statului și școala pivnicerilor. Aici ministrul agriculturei a oferit o gustare oaspeților români și tot odată le-a oferit spre gustare 13 feluri de vinuri. Consilierul de secțiune dr. Ampel din ministerul agriculturei a salutat pe oaspeții români mulțumind pentru onoarea ce i se face. A răspuns generalul Cioranu mulțumind pentru gentilețea ce Ie-a fost manifestată pretutindeni și declarând că românii vor păstra o amintire caldă despre această vizită. Bea în sănătatea ministrului agriculturei.* Seara are loc banchetul oferit in onoarea oaspeților români de capitala Budapesta, la care vor lua parte primarul, consiliul comunal, reprezentantul ministerului agriculturei și foarte mulți magnați. De Închiriat chiar de acas». ,om local spațios pentru un atelier mecanic, anume amenajat, în calea Dudești No. 145. A se adresa Agenției de Publicitate D. ADANIA, strada Carol No. 104, sub „Atelier”. 608. pEirauss nu este un remediu inofensiv și eficace contra tuturor boalelor de respirație, in special contra tusei convulsivei catarului trahee, artere, catarului bronhial acut și cronic și în contra arimei. Este considerat ca. _____ neprețuit de autoritătile medicale ale urnei. Se giăsește in toate farmaciile și totmeriile. 2002 VITE ALGERIENE Pepinierele GUSTAVE OTGE. Nioelhta-lsșl Sosind vitele la Consanța și mai având un mic disponibil, rogonor, clientelă, a face urgent comenzile. ADRESA : GUSTAVE OTGE, Iași 385 v. ABRXOL A.ROMITACT BIROU TECHNIC Se însărcinează cu executări de Planuri. Studii. Proiecte, de CONSTRUCȚIUNI, ANTREPRISE, Beton Armat sistem LEFORT, garantat pentru scoaterea igrasiei. Consultațiuni și expertize in condițiunile cele maii avantagioase. Calea Victoriei 176 — Telefon 37/34 584 SEIBEL PRODUCATORI DIRECȚI NEGRI ȘI ALBI :u rădăcini, Temas cu rădăcini, 50 lei min. de vânzare la Pepinierele BERNARD & Go., Tecuci Cereu Catalogul gratis. 464 Pentru depozitarii facem rabat însemnat* ÎNTRUNIREA din tulcea !N CHESTIA APEI Tulcea 28 Aprilie,,, Membrii comisiunei interimare a comunei noastre, au convocat pentru azi la ora 4 pe cetățenii tulceni, la o întrunire publică în sala de conferințe, spre a se explica în chestia regulamentului apei, despre care am vorbit pe larg în unul din numerile trecute ale ziarului nostru. La întrunire au asistat oameni politici din toate partidele locale. Până s’a deschis întrunirea, toți discutau cu aprindere chestiunea apei și în special taxele prea împovărătoare impusă cetățenilor. La ora 4, d. Timuș, președintele comisiunei interimari, înconjurat de toți membrii consiliului, a deschis întrunirea mulțumind cetățenilor că au răspuns în număr așa de mare. D-sa scuză pe d. Sebastian Teodorescu, deputat și șeful democraților locali, care deși face parte din comisiunea interimară, dar reținut la București nu a putut lua parte la această întrunire. D. C. Constantinescu, avocat, vice-președinte al comisiunii interimari luând cuvântul zice: Dela 1904 se discută în mod efectiv canalizarea, cu apă a orașului. Erau două curente. Unul pentru împrumut, iar altul pentru concesiune. E regretabil că acei cari au luptat pentru concesiune au votat împrumutul iar actualmente suferim consecințele. Consultând soluțiunile propuse precum și modul exploatării apei în restul țării, noi n-am găsit altă soluție decât să cerem ajutorul guvernului și vom mergem cu toții să cerem acest ajutor. (O voce).—.Să facem apel la guvern dar dv. sunteți la guvern și trebue să puneți umărul. — Să-l punem cu toții — spune d. Constantinescu — cuguvernul să ajute și comuna noastră precum a ajutat și orașul Constanța, căci și noi facem parte din Dobrogea., D. avocat Drăgici, (liberal) întreabă da ce împrumutul e o greșeală. D. Constantinescu răspunde că comuna noastră nu poate suporta împrumutul de 1 milion jumătate și că prin concesiune după calcule făcute comuna ar fi plătit numai 40.000 lei anual iar nu cam acum ton mii lei. Acești 40.000 lei i-ar fi plătit din bugetul ordinar fără să fie nevoe de aceste taxe exorbitante. D. dr. Vicol întrerupe, zicând că Tulcea ar fi avut apă numai în centrul orașului nu 44 km. de canalizare ca astăzi, Galațul e mare și a avut la început numai 24 km. canalizare. D. Ștefan Ion, membru in comisia interimară luând cuvântul spune că nu e vorba de o soluție viitoare ci de una imediată. Noi chibzuim zile și nopți întregi, că în situația comunei de azi nu s’a găsit altă soluție realizabilă la Tulcea decât taxa pe venit. Explică că din cei 155.000 lei cât trebue să plătim anual, prin taxa propusă nu se realizează decât 90.000 lei iar restul îl complectează comuna din bugetul ordinar. Neam lipsi de apă dar ne aflăm în fața unui fapt împlinit. S’a făcut împrumutul, s’a făcut, lucrările, deci, trebue să găsim soluția, cum trebue sau scăpăm de această datorie. Să nu ne acuzăm căci toți am făcut greșeli. D. Timuș vorbește și d-sa în chestia apei zicând că, de la 1895, adică de 18 ani nu vedeam Dunărea, care sta să intra în oraș și să ne înece casele, ci căutam apă de adus de la Cilic. Din cei 900.000 lei împrumutați la început, numai 700 de mii s'au cheltuit pentru lucrări, iar 200.000 lei s’au risipit. S’a făcut greșală apoi că s’a ridicat împrumutul la 1 milion jumătate la o rețea de 44 klm. Brăila cu 65.000 locuitori avea numai 21 klm. rețea iar astăzi, 34 klm. Iată de ce apa e scumpă. Singura soluție e să ne vie guvernul în ajutor. D. Vicol constată că apa din Tulcea e cea mai scumpă apă din lume. D-sa propune pe lângă soluția ca comuna să fie ajutată de guvern să se puie o taxă de 10 bani ,pe căruțe ce sosesc în oraș iar instituțiunile, regimentele și prefectura să plătească apa sub forma unui ajutor dat odată pentru totdeauna, ca în acest mod plata ,împrumutului să fie ușurată. întrunirea, s’a terminat la orele 7 seara în aplauze,la furtunoase ale mulțimei, votându-se o moțiune în vederile celor expuse de d. Timuș. -------------OXÓ—-------- DEZASTRUL RĂZBOIULUI Praga, 26’. — Corespondentul special al ziarului „Bohemia“ telegrafiază din Scutari că orașul a suferit foarte mult din cauza bombardărei; catedrale este o simplă ruină. Populația albaneză colindă prin oraș cerșind. Soldații sârbi cari au fost făcuți prizonieri de către turci în luptele de la Brcitza fac o impresie groaznică, căci au slăbit în așa hal, încât se pot numi schelete ambulante. Mulți din aceștia mai sunt și răniți și suferă groaznic din cauza rănilor. Prezidenta crucei roșii austriace Baroana Heifert, este foarte mult lăudată și iubită pentru zelul cu care îngrijește de răniți. Baroana a refuzat o decorație oferită de regele Nikita, IN SCUTARI IMLECDKI, 1 MAI, 1913 — $ ■ Diferendele dintre aliații balcanici Belgrad, 26 Aprilie Agravarea conflictului austro-muntenegrean în jurul chestiunii Scutarilor a contribuit considerabil întru calmarea oarecum a campaniei vehemente dintre presa bulgară și cea sârbească. Cum In urma urmei Muntenegru fu nevoit să cedeze, supunându-se hotărârei colective a marilor Puteri, cum pe de altă parte mediațiunea Puterilor, în ce privește stabilirea bazelor condițiunilor pentru încheierea păcei, a reușit pe deplin, chestiunea diferendelor sârbo-bulgar și bulgarogrec începe a se agita din nou, devenind astfel una din problemele cele mai complicate în Balcani. Așa fiind, preocupările și îngrijorările Statelor interesate direct în cauză, precum și acele ale diplomației europene în genere se justifică pe deplin. Și cu drept cuvânt, dacă am analiza chestiunea și am demonstra esențialele ei elemente, am putea atunci să ne dăm îndeajuns seamă de natura gravitaței ei.Spre a putea face aceasta va trebui să expunem, în trăsuri generale, punctul de vedere al fiecărei din părți. Așadar înainte de toate trei dorește constatat ca convențiunile existente între precizații aliați nu sunt complecte și nici că era cu putință să fie asemenea, deoarece nu s’au putut prevedea în mod categoric și amănunțit toate rezultatele războiului. Așa, de pildă, deși convențiunea sârbo-bulgară este întru-câtva mai categorică, mai ales în ce privește delimitarea granițelor în Macedonia, totuși această zonă așa zis determinată s’ar putea contesta deoarece ea a fost acceptată sub perspectiva ca sârbii să ocupe partea de nord a Albaniei, spre a putea ieși la Marea Adriatică. Cum însă planul acesta fu zădărnicit prin decretarea de către Marile Puteri a unei Albanii autonome, cum pe de altăparte bulgarii, grație cooperării sârbilor și grecilor pe mare au reușit să se întindă în Tracia mai mult decât se aișteptau, cum în definitiv atât sârbii cât și grecii au contribuit, mai mult decât erau obligați in scris, o revizuire a convențiunilor respective ar fi mai mult ca justificată. Evident că nici bulgarii, cel puțin ei, între ei, nu pot a nu recunoaște temeinicia, unor asemenei argumente incontestabile,, dar totuși dată fiind o altă împrejurare la mijloc, dânșii sunt forțați a invoca și a pretinde respectarea dispozițiunilor convențiunilor existente, în special acele cuprinse in convențiunea cu Serbia, cari sunt întru-câtva mai categorice, luată anume ,cari sunt aceste considarațiuni bulgărești. Bulgarii ce-l drept au ocupat aproape tot atât teritorii cât sârbii, și grecii la un loc, ba chiar din cele mai fertile și importante. Un lucru însă e cert și acela, că ținuturile ocupate de dânșii sunt populate în absolută majoritate de turci și greci, adică de elemente pe cari cu greu le-ar putea asimila, ba chiar și periculoase pentru siguranța lor de stat, căci ele se află așa zis în directă vecinătate cu un imperiu, cu Turcia, care, oricum, va visă mereu o ■ revanșă, va căuta s&-a răzbuna dezastrul pricinuit în primul loc de bulgari. Spre a se putea înfrunta deci o asemenea eventualitate Bulgaria trebue să fie tare și nuternică. Prin încorporarea de elemente străine și dușmănoase, precum sunt pentru dânsa turcii și grecii, ea nu va putea deveni ceea ce trebuește să devină, deoarece dacă ea fu nevoită de demult să renunțe la recrutarea de soldați din populațiunea otomană aflătoare în vechile ei granițe (al cărei număr se evaluiază la 5—600 mii locuitori), atunci cu atât mai mult va trebui să renunțe mâine când își va mai incorpora aici un milion și mai bine de turci și greci... Spre a-și compensa însă acest inconvenient Bulgaria se simte nevoită ca, cu orice preț să-și încorporeze și pe slavii din restul Macedoniei, pe cari ea a reușit de mult să-i bulgarizeze și cari de fapt constitue elementul cel mai de valoare pentru dânsa, sau mai bine — sâmburele bulgărismului din Turcia de odinioară. Trecerea acestui viguros și fanatic element bulgăresc sub dominațiunea Serbiei și Greciei ar fi cu adevărat o pierdere foarte simțitoare pentru Bulgaria, mai ales avându-se in vedere precizatele argumente: ceva mai mult bulgarii își dau îndeajuns seamă și de împrejurarea că, de nu vor reuși să-șî încorporeze pe slavii din vilaetul, Monastir și Salonic, pentru ari ei au făcut atâtea sacrificii și în definitiv cari au jucat cel mai însemnat rol în acțiunea revoluționară din anii din urmă, nu numai că vor pierde un numeros și valoros element deja asimilat, dar totodată dă prilej sârbilor și grecilor—dușmanilor lor de mâine—să se întărească încorporându-șî și asimilându-șî un prețios element creștin. La urma urmei nici ambițiunea tipică a bulgarului nu va putea tolera ca conaționalii săi macedoneni, cari de fapt au contribuit ăi mai mult pentru discreditarea dominațiunei turcești în Europa, să devină azi sârbi sau greci... Iată pentru ce anume predomină acum credința că bulgarii vor recurge la toate mijloacele posibile, până la o înțelegere secretă cu Austro-Ungaria, numai și numai să poată îndemna pe actualii săi aliați, sârbi și greci, să respecte cu stricteță dispozițiunile convențiunilor existente. Aceasta este cel puțin gândul și tendința bulgarilor. Cât despre reușită, deocamdată nu se poate spune nimica, căci, evident, și adversarii bulgarilor își dau seamă ce vrea să zică preponderanța covârșitoare a acestora în Balcani... In articolul următor vom vedea ce spun sârbii și grecii despre diferendul lor cu „aliații“ bulgari. Sava SERVIC TELEGRAFIC al ziatului „Universul“ CONGRESUL NATIONAL AL PACEI IN FRANȚA _Discursul d-lui Leon Bourgeois —I Paris, 28. — D. Léon Bourgeois, inaugurând al 8-lea congres național al păcei, a afirmat voința de a vota serviciul militar de trei ani și părerea ca dezarmarea nu e cu putință decât când fiecare va fi asigurat de dreptul sau. Trebue să fim pașnici, dar și tari. D. Bourgeois a dat omagii conferinței din Londra care s’a asemănat câteodată cu un tribunal de arbitraj internațional și a încheiat exprimându-și bucuria de a constata că solidaritatea intereselor europene a triumfat față de forțele de discordie și că pacea va triumfa. A. S. R. PRINCIPESA MARIA LA DAX Dax (Franța), 28. — A. S R. Principesa Maria a României a asistat în loja de onoare la inaugurarea arenelor noul pentru cursele de tauri, unde a fost primită prin aclamațiunile generale. Șase tauri au fost omorâți de Vicente Pastor și Cociero. Tragerea class a Xl-a ^ — 23IX3 A. SZXXI-a — Bill a continuat în localul său din calea Victoriei, tragerea loteriei de Stat clasa VI, ziua XIII. Au eșit următoarele numere: Au câștigat câte 2000 lei N-ie: ■ă;S32 51868 3404.9 47043 49578 5060. Au câștigat câte 1000 lei Nle: 2850 3122 6878 8384 11910 23086 29431 32303 39406 1597 11995 23814 24519 49400 5503 0236 34385 43712 44521 46878. Au câștigate câte 500 lei N Ie: OL5 7 2374 3667 5151 10888 31470 38601 45091 48477 55080 12084 13113 19290 40650 49303 49313 10861 16907 18930 21562 49994 50411 50931 52004 56663. Au câștigat câte 200 lei Nle: 0.605 037 826 217 179 063 263 105 376 232 539 354 649 121 675. 1. 813 578 165 392 288 302 335 298 051 232 078 994 152 770 036 799 197 139 285 709 941. 2.909 482 498 284 216 572 903 912 973 031 729 948 743. 3.654 845 349 4. 367 901 979 560 629 992 469 761 804 074 332. 4.531 607 840 =130 247 287 468 079 256 988 935 058 237 147 151 590 098 990 810 662 013 333. 5.997 381 409 538 628 959 141 489 13Q .668 122 .210 427 300 044. 6.223 948 200 101 657 376 600 875 800 508 173 337 303 250 293 479 764 169 470 476 928. 7.287 645 177 688 345 128 186 991 026 890 484 967 398 222 980 203 118 482 011 321 667 039 381 437 983 032 889 314 090 464. 8.641 446 670 600 911 305 239 104 525 030 588 047 972 453 553 084. 9.394 277 418 402 304 689 404 795 434 324 317 849 539 129 790 633 138 733. 16.4.9. One 234 556 971 654 762 508 378 226 705 955 395 621 828 742 312. . I. 047 550 028 567 197 675 399 962 565 238 958 138 286 086 088 682 664 469 803 688 437 426 59S 828 034 377 632 383. 12.519 755 098 095 167 193 382 810 710 359 802 599 285 921 S48 7H 752 937. . 13.685 808 716 050 262 915 662 938 597 429 412 745 261 962 125 148. 14.937 173 905 528 551 602 242 533 384 837 440 560 263 204 865 339 888 605. 13.863 199 080 169 197 207 413 100 081 668 321 875 262 638 469 638 791. 16.758 717 151 442 475 901 962 986 446 270 796 925 449 844 617 520 567. 17.598 472 684 287 362 462 474 055 602 037 823 135 873 788 208 845 033 435 700 066 729 881. 18.351 654 246 209 993 913 183 832 177 802 322 656 100 237 449 019. 19.800 684 963 366 236 934 779 862 475 470 456 347 870 829 311 20.453 762 345 454 489 951 090 067 877 880 693 932 203 397 344 916 094 420 543. 21.937 226 953 974 709 992 494 689 843 747 1.182 461 069 472 259 569 407 537 454 432. 22.507 844 027 490 252 345 626 535 074 743 754 515 457 203 492 158 279 398. 23.740 891 175 567 629 177 487 270 126 262 120 800 264 306 906 444 827 755 090 425 870 646 278 367 970 597 859 678 464 991. 24.248 799 951 993 940 871 052 657 607 815 227 318 358 925 662 003 457 895 773 396 25.768 697 161 738 574 655 958 381 332 248 090 304 880 668 832 114 328 826 228 617 284 700 729 26.327 920 162 083 192 783 579 198 676 409 736 808 469 699 473 121 27.574 956 933 549 990 778 041 489 261 415 961 116 399 419 068 678 233 28.016 758 660 29S 580 890 726 357 150 230 967 149 28.038 866 397 220 653 . 864 541 450 502 919 846 013 533 .328 .026 712 870 272 454. 30.766 462 .736 038 120 271 430 405 701 379 568 170 896 258 236 413 951 549 608 959 629 885. 31.034 376 524 837 143 478 408 511 876 882 914 007 271 216 021 32.136 994 435 826 670 023 899 895 102 743 640 510 280 753 638 209 422 487. 33.951 619 872 558 729 625 124 440 473 923 334 728 407 416 795 488 190 237 911 715 785. 34.090 415 487 522 332 099 851 458 275 633 264 173 317. 680 401 360 545 344 334 930 128 506 , 35.313 429 540 350 544 777 656 279 731 057 862 972 952 612 646^84 236 011. % 36,182 805 377 456 867 395 »88 449 089 051 469 232 947 072 *72 737 942 117 654 261 074 421 172 998 696 37.557 578 269 017 015 879 030 832 523 125 790 250 611 591 433 318 474 063. 38.458 575 320 313 004 729.203 319 954 943 799 721 510 154 909 430 635 951 945 716 05 5 101 744. 38.453 833 829 444 107 368 417 927 859 561 591 057 S56 790 534 309 731 614 120 361. 645. 40.875 806 214 563 203 060 413 527 141 683 999 240 636 799 409 ,266 076 503 436 345 053 0.61. 00.4, 41.007 461 352 666 156 314 508 176 004 501 161 313 177 251 280 885 477 793. 42.760 604 S66 079 093 380 521 623 231 245 881 587 557 237 731 159 810 699 770 007 490 670. •43.469 629 778 200 937 741 319 090 944 414 189 594 514 079 019 835 899 447 668 866 44.302 919 195 983 6S9 469 295 681 315 390 616 808 005 458 651 241 172 117 688 771 953 864 110 45.959 903 328 081 863 075 653 692 538 008 647 946 716 219 344 736 359 542 642 262 839 625 46.637 258 019 343 148 645 511 728 659 373 787 614 022 0% 178 581 097 140 844 601. 47.088 501 664 616 937. 037 225 305 639 944 395 208 955.156.416 976 152 561 696 136 599. 48.520 895 777 075 426 274 712 891 476 798 180 005 844. 49.405 179 394 304 199 333 528 586 410 009 773 078 174 255 343 219 279 254 . 50.836 666 433 452 362 464 050 511 645 174 619 408 463 703 881 825 337 823. 51.997 297 489 701 004 896 836 895 029 752 488 787 976 238 788 859 268 190 392 205. 52.630 558 383 882 703 268 025 181 167 470 530 917 915 362 60 022. 53.172 981 600 629 879 680 800 365 991 073 772 887 622 787 399 54.992 724 403 879 331 469 838 876 803 656 735 756 380 156 130 861 278 55.123 660 229 620 780 087 096 273 802 933 583 720 044 935 764 299 288 880 111 970 263 480 110. 55.007 900 226 732 653 858 624 573 665 914 206 444 699 393 905 234 055 683 474 885 972 767 ISO 391 968. 57.767 265 417 751 678 208 415 990 016 740 458 510 692 092 207 149 080. 58.684 955 355 036 587 225 075 180 948 247 012 248 607 610. 59.097 869 600 118 722 473 610 825 006 046 017 116 920 538 217 546 300. Tragerea va continua azi la orele 8 dimineața. -------------oxo——— GREVA BRUTARILOR DIN PARIS Paris, 28. — S’a socotit aseară aproape 1200 de lucrători brutari în grevă la Paris și împrejurimi. Lucrătorii brutari cari lucrează ca în timpul normal sunt în număr de 9000. Greva nu se resimte de populație. Accidentul de tramway din str. Frimiverci •» — * •■ [UNK] Pe ziua de Duminică avem de înregistrat un nou accident de tramvai, care din fericire n'a avut urmări grave. Iată cum s’a întâmplat faptul: Pe la orele 9 seara, vagonul electric S. T. B. cu No. 45, care remorca un alt vagon cu No. 401, venind în plină viteză pe str. Primăverei In dreptul casei cu No. 33 a ajuns din urmă automobilul cu No. 468, al d-lui inginer Petrescu, din șos. Mihai Bravu, care mergea în aceiași direcție, sfărâmându-l complect. In automobil se aflau d-na Udrischi, d-ra Mihăilescu și șofeurul I. D. Băhăilă. Toți trei au scăpat ca prin minune neatins. Vatmanul conductor al vagonului, fără a se îngriji câtuși de puțin de accidentul provocat din neglijența sa, și cu toate protestările publicului și-a continuat drumul cu aceiași viteză vertiginioasă. Ancheta Avizându-se circ. 14 din apropiere, la fața locului a venit de sub comisar Dragomirescu, care a făcut ancheta. D-sa a interogat pe mai mulți martori oculari ai acestui accident, precum și pe șoferul Bobârlă. Ancheta a stabilit următoarele : Automobilul, al cărui motor era în funcțiune, aștepta în fața casei cu No. 33 pe d. Udrischi, care intrase în casă spre a-și lua niște lucruri pe cari le uitase acolo. In timpul acesta vagonul electric venind din spre str. Lascăr Catargiu la intrarea pe str. Primăverei a dat semnalul — distanța e de 50 metri —. Șofeurul auzind signalul a pus automobilul în mișcare spre a înainta și sui mașina pa trotuar ca să facă loc vagonului. Automobilul nu făcuse nici 10 metri când a fost ajuns de vagonul electric. Ciocnirea a fost atât de puternică încât automobilul a fost izbit de un stâlp de fer ce susține firele electrice și apoi aruncat grămadă în fața porței casei cu No. 31. In momentul când s’a produs ciocnirea d-na Udrischi a sărit din vehicul pe trotuar, iar d-ra Mihăilescu și șoferul rămânând la locurile lor, au fost îngropați sub sfărămăturile automobilului. Sărind mai mulți trecători tó scos pe d-ra Mihăilescu de sub sfărămâturi. Din fericire d-sa s'a ales numai cu o puternică emoție, care probabil nu va avea nici o urmare mai gravă. Șoferul a scăpat deasemenea teafăr. Vatmanul care conducea vagoanele a fost adus în decursul noptei la circ, și anchetat. * Vestea acestui accident răspândindu-se cu iuțeală pe străzile din apropiere, numeroși curioși s’au adunat în str. Primitvereî. Fiecare critică în termeni vehemenți neglijența soc. tramvaelor comunale, care cu toate măsurile luate de poliție, continuă a întrebuința vatmani inexperimentați. Cu asemenea conducători, circulația pietonilor pe trotuarele străzilor unde circulă tramvai dle S. T. B., nu mai este sigură, căci din cauza vitezei, vagoanele pot sări foarte ușor de pe linie și trecând pe trotuar să omoare pe cei ce trec în acel moment prin acel loc.în asemenea caz s’a întâmplat de curând pe str. Academiei, când un vagon sărind de pe linie a intrat într’o prăvălie, dar din fericire în momentul acela nu trecea nimeni pe trotuar, căci altfel am fi avut cu siguranță victime. Se impun măsuri mai energice. ——-----exo------—— Convenția militară sârba-treacă Ziarul bulgar „Dnevnic“ află că între Serbia și Grecia s-a încheiat următoarea convenție militară îndreptată contra Bulgariei: 1) Serbia va susține Grecia în chestia Salonicului; 2) Grecia va acorda sprijinul sau Serbiei pentru teritoriile ocupate din dreapta râului Viardar; 3) Macedonia meridională va fi împărțită între Grecia și Serbia și 4) Dacă Bulgaria, nu va conventi acestor condițiuni ale celor două aliate, să fie forțată mâna militari, la aceasta. Această convențiune a fost încheiată încă în prima fază a războiului balcanic, adică pe timpul celui dintâi armistițiu. Ea a fost opera partidului militar sârb, în frunte cu generalul Putnic, generalisimul armatei sârbești, care în acest scop a fost, de două ori incognito la Salonic, unde a tratat cu prin cinele Nicolae al Greciei. ----------exo-------— * Păstrați cupoanele din pagina IV-’a a ziarului cu care veți concura la premiile lunare oferite cititorilor pe luna MAIU. FOIȚA ZIARULUI »UNIVERSUL“ os -------------OXO •-----------Ronas» mc — Pentru numele lui D-zeu e mai aștepți pentru a da oriine? întrebă Etienne foarte srăbdător, pe magistrat. — De ce oricine vrei să-mi vorbești ? — Dar de acelea pe cari nu trebuie să mai perzi nici un minut. Gândește-te, dacă criminalul ar afla că i s’a descoperit crima, ar fugi! și, pe Maurice Olivon, trebuie să-l arestezi, d-le magistrat, și chiar acum ! Magistratul rămăsese neclintit... gânditor. — Atunci Etkme isbucni: — Dar se vede , că nu ,ai înțeles ! d-ta știi acum că a fost o altribuire, cunoști pe orăvitorul, și stai așa nepăsător!... Aici la d-le îi explică-mi cel puțin ce ta face să încetezi astfel acțiunea cale de dreptate?... Procurorul se uită la Etienne cu un fel de compătimire , și se decise în fine să răspunză aproape rușinat : — Te înșeli, D-le Noel. Justiția nu încetează în această dureroasă împrejurare... Ea se oprește !... — Ce vrei să zici ? Nu ait t rnere ? — Vai! nu spun decât adevărul. Nu pot să fac nimic omorâtorului surioară! d-tale. Nu am dreptul de a aresta pe Maurice Olivan. — Nu ai dreptul. — Nu. — Unul din noi am înebunit! strigă naufragiatul după Manetla, luându-și capul între mâini. D-ta ești sigur acum că sora mea a fost victima unui atentat, mai mult decât laș. — Da. —Știi că mizerabilul era chiar propriul ei soț? — Da. De o sută de ori, da. — Și atunci? Ce te împedică? ■ — Legea. — Legea ? întrebă Etienne aproape răcnind de turbare. Magistratul luase o carte după biuroü, deschise și oprindu-se la o pagină, o întinse lui Etienne. —i lac Codul ia sferu cliumei criminale: citește, domnul meu; citește articolul 360 și vei pricepe pentru ce ți-am răspuns așa cum ți-am răspuns. Etienne apucă volumul și citi cele ce urmează: Art. 360. Orice persoană achitată formal, nu va mai putea fi reluată nici învinuită pentru același fapt. ■Cartea îl căzu din mâini. . —. Este adevărat, șopti el în sfârșit. Este adevărat! nu se poate urmări a doua oară același fapt. In disperarea și ciuda mea uitasem aceasta! O! dar e o curată infamie această lege! mai strigă el, dând cu pumnul în biurou. Așadar, un asasin, chiar dacă i se descopere crima, chiar dacă o mărturisește, nu se va bucura de nici o pedeapsă, dacă a avut norocul sau dibăcia de a fi judecat înainte ca toate dovezile de culpabilitate să poată fi adunate? B-ci chiar dacă i sa descoperit crima, așa 6. — Astfel, că acela care a fost achitat, după ce i s-a dat sentința, va putea fără nici un fizic să se laude de crima sa ca de un titlu câștigat cu glorie, și să fie liber și la adăpostul oricărei urmări? — Da, va putea, vai din păcate! . — A făcu cu durere Etienne re căzând pe scaun. Acum ghicesc pentru ce mizerabilul acesta a ținut așa de mult. să treacă și în fața tribunalelor, în loc a se mulțumi numai cu ordonanța dată de la Curtea de casație. El își asigura libertatea chiar în cazul când vre odată s’ar fi ivit vre o dovadă de infamia lui. — Da, zise la rândul sau magistratul, pentru asta a ținut, înțeleg și eu acum... Serios, d-le. hotărât nu e nimic de făcut? reluă încă odată Etienne pentru a se încredința și mai bine. Vai! nimic d-lept — Bine, dacă justiția omenească nu poate face nimic pentru noi, plec... Și luând sticluța cu otravă, după biuron, salută, vroind să plece. — Iei și trava» îl întrebă magistratul cu puțină ezitare... — Dacă o iau? firește! respinse Etienne cu un râs nervos. A! uite! îți dau cuvântul meu mai bine m’ar omorî cineva, decât să mă împiedece a nu lua cu mine această sticluță.. Câteva momente după aceasta, el se găsea pe bulevardul Palatului amețit, și împleticindu-se ca un om băut. Toate emoțiile prin care trecuse îi zdruncinase creerul. Se opri puțin pe o bancă, înțelegând că trebuia să renunțe la orice deocamdată și să încerce a-șî reveni în fire.’ A,cum trebuie să iau o hotărâre! se gândea el. Deoarece mizerabilul scapă justiției, trebuie, fac așa să KA..U ÎASMMui eu!... Această idee, îl chinuia din momentul când îi spusese procurorul general că nu îi poate face nimic. El își zicea că din momentul ce legea era dezarmată, să se substituiască el în locul ei. Conștiința lui va face dreptate și va pronunța sentința, vinovatului. Ia sfârșit din acel moment,, Maurice Olivon îi aparținea, era al lui cu totul. El și cum se pregătea a plăti această datorie de sânge! Cum avea să îi prelungească viața mizerabilului, ca să simtă că moare, ca sa înțeleagă pentru ce moare! Deodată îl reveni în minte,, ideia care îl trecuse prin gând, cânei era în cabinetul procurorului, aceea de a recurge la pedeapsa talionului. Aceiași moarte care atinsese pe Cecilia, să îi lovească și pe Maud cs Iji a âtuflaji fosL Aceiași otravă îngrozitoare, să săvârșească opera. Ce durere pentru trădător, atunci când va afla că a băut moartea și că nimic nu o va putea împiedeca de a întârzia! Sosise ceasul de a-l face să cunoască natura otrăvei din care se trăsese moartea Ceciliei,și pe cari toți chimiștii nu o putuse cunoaște din ce provine. Nu era o otravă minerală, nici o otravă vegetală. Era o otravă animală, otrava cadaverică, pe care strălucitoarele comunicări făcute de medicină, au descoperit anul trecut lume întregi. Otravă îngrozitoare, înspăimântătoare, cu neputința de descoperit și de denunțat, deoarece principiile chimice din care se compune sunt tocmai principiile constitutive scoase din organismul chiar al animalelor ’«iUritța.1 rime