Universul, mai 1913 (Anul 31, nr. 117-147)

1913-05-01 / nr. 117

■Mememu Cupon­i No. 14 » • pentru a concu­ra la­­ Marile Premii *i • ce acordăm citito­­­­ril­or și abonaților # noștri pe luna­­ 17 Aprilie*­ 6 Mai ,­­ 1913 ’ o * * • • : Dr. ERACLIE STERIAH Yeeh­ie medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST in BOALELE­­ SIFILITICE și INTERNE Consult, dela 10-12 și 5-7. 22. Str. Bibescu- Vodă. Teief:25­70 617 Doctorul Eugen Christian Fost monitor al clinicei Necker din Paris. Medic secundar în serv. de chirurgie ftoale ale căilor urinare Boale d­e Femei­­ S’A MLITAT : Schitu-Măgureanu 5 626 Cons. 2-6. Telef. 39­88 •DR. USCATU Specializat la Berlin și Paris Boli lumești, piele, sifilis Analiza sângelui, injecții 60 S ttuler. Elisabeta 8. Vara la Călinul nestr. 015 Dr. MARCEL Special Boale de stomac și intestine Consultațiuni 2 — 4 p. m. Strada Stelca No. 3 bis Telefon 23116_______ 302 Mailza i­nsifilis j pentru SIFILIS Tratamentul BOALILOR VENIRICE Doctor GALIMIRI Str. Doamnei 1. Telefon I wmmm 576­wxeam SiXSSBmmmM BOALSLfi LUMEȘTI (SIFIL­IT­IC­E) vindecă radical ** A. REICHSTADT Specialist din Paris Str. SFINȚILOR 17. Etaj I-1ő Consult. Si—12­5­2—î Ocazie de vânzare caroserie de auto­mobil. Dublu phaeton, mare lux, în perfectă stare, pereți a­­luminium, cu strapontine, huse, coș complect. Se poate vedea între 2 și 3, strada. Prudenți 5. 611 XAGASHVL FAIR București. — 52 Victoriei RECLAMA EXCEPȚIONALA Pălării de Pain bord dublu Lei 6.50 franco în toată țara 7.50­9 Catalogtul ilustrat gratis la cerere 519 Băile Minerale Sărata Monteoru (Județul Buzău) Poziție splendidă ferită de curenți Sezonul începe la 1 Iunie La 3 ore de București, la o oră de Buzău Băi minerale calde și reci, ape iodurate, ape cloruro-sodice sul­furoase, ape iodate și alcaline bicarbonate de băut, băi de nămol, hidroterapie. Conțin pe lângă o mare cantitate, de iodură de magnezium, peste 180 gr. la litru de clorurură de sodiu. Indicate în syphilis, scro­­fulo tuberculoză,reumatism, boale de femei, etc. Supe­rior apelor de la anîl,Kreutz­­nace, Salines les Bains, etc. După analizele recente cele mai bogate surse cu radium din țară. Două mari hoteluri cu peste 150 camere elegant mobilate de la 2 Lei pe zi. Instalație și confort modern. Băi de marmoră în hotel. Restaurant de primul­ rang, pen­siune complectă, prețuri foarte mo­deste, în Iunie și August pre­țuri reduse. Distracții numeroase spe­cial organizate. Muzica militară și orchestră națională. Numeroase îm­bunătățiri au fost realizate anul a­­cesta, sub administrația d-lor dr. C. Bacaloglu, prof. universi­tar Iași, și căpitan Emanoil Urșianu, proprietar. Pentru informațiu nî, prospecte sau rețineri de camere a se adresa la Administrația băilor Sărata- Monteoru căpitan EMANOIL. URSIANU­ ___________6­ S VITICULTORI Depositul special 1. Pom­era,stz.­­ Co. — Pitești — oferă toate uneltele de viticultură și materiale de tratament cu prețurile cele mai ieftine. Catalogul gratis. 634 Vizita agricultorilor români IN UNGARIA Budapesta, 2,S’. — Azi au re­venit la Budapesta agricultorii din România în număr de 15, cari au vizitat fermele model­ate statului din Mezohegies, propri­etățile contelui Zselensky din Ötvenes, domeniile din Zsombo­lya și ale contelui Csekonics, și, in Csong Tsid­falva, proprietatea marchizului Pallavician­, iar­­ în Seghedin, gospodăriile țără­nești, întrebând pe d. Ciurcu, con­ducătorul escursioniștilor, des­pre rezultatul escursiunei, d-sa mi-a declarat, că cu toții au im­presii excelente și că li s’a făcut pretutindeni o primire din cela mai călduroase, atât de către administrație, cât și din partea moșierilor respectivi. Escursioniștii români au re­venit la Budapesta din cauza Rusaliilor catolice pentru a vi­zita orașul și instituțiile publi­ce. Dimineața au făcut, o plim­bar­e cu automobilul prin oraș, vizitând insula Margareta. La orele 11 au fost primiți de comitetul societatei agrare maghiare. Președintele societa­tei Alexandru d­e Boianovici a ținut următoarea alocuțiune: „Urez bun sosii reprezentan­ților României agricole, ai țâ­rei vecine și prietena noastră. Sper că impresiile ce­ le-ați cules în această călătorie de studii vă vor convinge despre progresele, ce le-am realizat în agricultură și creșterea vitelor. Nădăjduesc că vizita, aceasta va fi baza unor relațiuni mai strânse intre Ungaria și Ro­mânia și că ele vor contribui la încheerea unei convenții comer­ciale favorabile. D. Ciurcu a răspuns mulțu­mind în general pentru primi­rea călduroasă ce li s’a făcut din toate părțile. In călătoria ce o facem acum — a spus d. Ciurcu, —■ învățăm multe lu­cruri folositoare, cari dovedesc progresele ce le-au­ realizat în agricultură și creșterea vitelor. Vă felicităm pentru aceste pro­grese, dorindu-vă o prosperita­te și mai mare. După aceasta au continuat vi­zitele prin oraș sub conducerea secretarului societatei agricole Paul Jesensky și a consilierului comunal Bolkusházi. S’a vizitat hala centrală, abatorul central și frigoriferele. La ora 1 li s’a oferit, oaspeților un­ banchet de către societatea anonimă pentru transportul pro­duselor alimentare. La șampania a toastat direc­torul societății Henrik Kassier, care a mulțumit oaspeților ro­mâni pentru cinstea că au vizi­tat stabilimentele societăței. So­cotește, că vizita agricultorilor români va fi o garanție că legă­turile dintre Ungaria și Româ­nia vor fi prietenești. Aduce elogii d-lui Ciurcu și bea în sănătatea­ agricultorilor români, încheind cu strigătul ,, Trăiască România Răspunde d. Ciurcu relevând foloasele aduse de stabilimente­le frigorifere ale societăței, cari înlesnesc în mare măsură mij­loacele de trai. Bea în sănătatea­­ consilierilor comunali cari duc grijă­­ de nevoile populațiunei. După masă pe la orele 3 a fi pornit la Budafok unde au vizi­­tat pivnițele model ale statului și școala pivnicerilor. Aici ministrul agriculturei a oferit o gustare oaspeților ro­mâni și tot odată le-a oferit spre gustare 13 feluri de vinuri. Consilierul de secțiune dr. Am­pel din ministerul agriculturei a salutat pe oaspeții români mulțumind pentru onoarea ce i se face. A răspuns generalul Cioranu mulțumind pentru gentilețea ce Ie-a­ fost manifestată pretutin­deni și declarând că românii vor păstra o amintire caldă des­pre această vizită. Bea în sănătatea ministrului agriculturei.* Seara are loc banchetul oferit in onoarea oaspeților români de capitala Budapesta, la care vor lua parte primarul, consiliul co­munal, reprezentantul ministe­rului agriculturei și foarte mulți magnați. De Închiriat­­ chiar de acas». ,om local spațios pentru un atelier mecanic, anu­me amenajat, în calea Dudești No. 145. A se adresa Agenției de Publi­citate D. ADANIA, strada Ca­rol No. 104, sub „Atelier”. 608. pEirauss nu este un remediu ino­fensiv și eficace contra tuturor boalelor de res­pirație, in special contra tusei convulsivei catarului tra­hee, artere, catarului bronh­ial acut și cronic și în contra arimei. Este considerat ca. _____ neprețuit de autorită­tile medicale ale­­ urnei. Se giăsește in toate farmaciile și totmeriile. 2002 VITE ALGERIENE Pepinierele GUSTAVE OTGE. Nioelhta-lsșl Sosind vitele la Cons­anța și mai având un mic disponibil, rog­onor, clientelă, a face ur­gent comenzile. ADRESA : GUSTAVE OTGE, Iași 385 v. A­BRXOL A.ROMITACT BIROU TECHNIC Se însărcinează cu executări de Planuri. Studii. Proiecte, de CONS­­T­RUCȚIUNI, ANTREPRISE, Beton Armat sistem LEFORT, ga­rantat pentru scoaterea igr­asiei. Consultațiuni și expertize in condițiunile cele maii avantagioase. Calea Victoriei 176 — Telefon 37/34 584 SEIBEL PRODUCATORI DIRECȚI NEGRI ȘI ALBI :u rădăcini, Temas cu rădăcini, 50 lei min. de vânzare la Pepinierele BERNARD & Go., Tecuci Cereu­ Catalogul gratis. 464 Pentru depozitarii facem rabat însemnat* ÎNTRUNIREA din tulcea !N CHESTIA APEI Tulcea 28 Aprilie,,, Membrii comisiunei interima­re a comunei noastre, au convo­cat pentru azi la ora 4 pe ce­tățenii tulceni, la o întrunire publică în sala d­e conferințe, spre a se explica în chestia re­gulamentului apei, despre care am vorbit pe larg în unul din numerile trecute ale ziarului no­stru. La întrunire au asistat oameni politici din toate partidele loca­le. Până s’a deschis întrunirea, toți discutau cu aprindere ches­tiunea apei și în special taxele prea împovărătoare impusă ce­tățenilor. L­a ora 4, d. T­imuș, președin­tele comisiunei interimari, în­conjurat de toți membrii consi­liului, a deschis întrunirea mul­țumind cetățenilor că au răs­­puns în număr așa de mare. D-sa scuză pe d. Sebastian Te­­odorescu, deputat și șeful demo­craților­ locali, care de­și face parte din comisiunea interima­ră, dar reținut la București nu a putut lua parte la­­ această în­trunire. D. C. Constantines­cu, avocat, vice-președinte al comisiu­nii in­terimari luând cuvântul zice: Dela 1904 se discută în mod e­­fectiv canalizarea, cu apă a ora­șului. Erau două curente. Unul pentru împrumut, iar altul pen­tru concesiune. E regretabil că acei­ cari au luptat pentru conce­siune au votat împrumutul iar actualmente suferim consecințe­le. Consultând soluțiunile pro­puse precum și modul exploată­rii apei în restul țării, noi n-am găsit altă soluție de­cât să ce­rem ajutorul guvernului ș­i vom mergem cu toții să cerem acest ajutor. (O voce).­—.Să facem apel la gu­vern dar dv. sunteți la guvern și trebue să puneți umărul. — Să-l punem cu toții — spune d. Constantinescu — cu­­guvernul să ajute și comuna noastră precum a ajutat și ora­șul Constanța, căci și noi facem parte din Dobrogea., D. avocat Drăgici, (liberal) întreabă da ce împrumutul e o greșeală. D. Constantinescu răspun­de că comuna noastră nu poate suporta împrumutul de 1 mili­on jumătate și că prin conce­siune după calcule făcute co­muna ar fi plătit numai 40.000 lei anual iar nu ca­m acum ton mii lei. Acești 40.000 lei i-ar fi plătit din bugetul ordinar fără să fie nevoe de aceste taxe­ e­­xorbitante. D. dr. Vicol întrerupe, zi­când că Tulcea ar fi avut apă numai în centrul orașului nu 44 km. de canalizare ca astăzi, Galațul e mare și a avut la început numai 24 k­m. canali­zare. D. Ștefan Ion, membru in comisia interimară luând cu­vântul spune că nu e vorba de o soluție viitoare ci de una i­­mediată. Noi chibzuim zile și nopți întregi, că în situația co­munei de azi nu s’a găsit altă soluție realizabilă la Tulcea de­cât­ taxa pe venit. Explică că din cei 155.000 lei cât trebue să plătim anual, prin taxa propusă nu se realizează de­cât 90.000 lei iar restul îl complectează co­muna din bugetul ordinar. Ne­am lipsi de apă dar ne­­ aflăm în fața unui fapt împlinit. S’a făcut împrumutul, s’a făcut, lu­crările, deci, trebue să găsim soluția, cum trebue sa­u­ scăpăm de această­ datorie. Să nu ne acuzăm căci toți am­ făcut gre­șeli. D. Tim­uș vorbește și d-sa în chestia apei zicând că, de la 1895,­ adică de 18­ ani nu vedeam Dunărea, care sta să intra în oraș și să ne înece casele, ci­­ căutam apă de adus de la Ci­­lic. Din cei 900.000 lei împru­mutați la început, numai 700 de mii s'au cheltuit­­ pentru lu­crări, iar­ 200.000 lei s’au risi­pit. S’a­ făcut greșală apoi că s’a ridicat împrumutul la 1 mi­lion jumătate la o rețea de 44 klm. Brăila cu 65.000 locuitori avea numai 21 klm. rețea iar astăzi, 34 klm. Iată de ce apa e­ scumpă. Singura soluție e­­ să ne vie guvernul în ajutor. D. Vicol constată că apa din Tulcea e cea mai scumpă apă din lume. D-sa propune pe lângă soluția ca comuna să fie­­ aju­tată de guvern să se puie o ta­xă de 10 bani ,­pe căruțe ce so­sesc în oraș iar instituțiunile, regimentele și­­ prefectura să plătească apa sub forma unui ajutor dat odată pentru totdea­una, ca în­ acest mod plata ,îm­­­prumutului să fie ușurată. întrunirea, s’a terminat la o­­rele 7 seara în aplauze,la furtu­noase ale mulțimei, votându-se o moțiune în vederile celor ex­puse de d. Timuș. -------------OXÓ—--------­ DEZASTRUL RĂZBOIULUI Praga, 26’. — Corespondentul special al ziarului „Bohemia“ telegrafiază din Scutari că ora­șul a suferit foarte mult din cauza bombardărei; catedrale este o simplă ruină. Populația albaneză colindă prin oraș cer­șind. Soldații sârbi cari au fost fă­cuți prizonieri de către turci în luptele de la Brcitza fac o im­presie groaznică, căci au slăbit în așa hal, încât se pot numi schelete ambulante. Mulți din aceștia mai sunt și răniți și suferă groaznic din cauza rănilor. Prezidenta crucei roșii aus­triace Baroana Heifert, este foarte mult lăudată și iubită pentru zelul cu care îngrijește de răniți. Baroana a refuzat o decorație oferită de regele Ni­kita, IN SCUTARI IMLECDKI, 1 MAI, 1913 — $ ■ Diferendele dintre aliații balcanici Belgrad, 26 Aprilie Agravarea conflictului aus­­tro-muntenegrean în jurul ches­tiunii Scutarilor a contribuit considerabil întru calmarea oa­­re­cum a campaniei vehemente dintre presa bulgară și cea sâr­bească. Cum In urma urmei Muntenegru fu nevoit să cede­ze, supunându-se hotărârei co­lective a marilor Puteri, cum pe de altă parte mediațiunea Puterilor, în­ ce­ privește stabili­rea bazelor condițiunilor pen­tru încheierea păcei, a reușit pe deplin, chestiunea diferende­lor sârbo-bulg­ar și bulgaro­­grec începe a se agita din nou, devenind astfel una din pro­blemele cele mai complicate în Balcani. Așa fiind, preocupări­le și îngrijorările Statelor inte­resate direct­ în cauză, precum și acele ale diplomației europe­ne în genere se justifică pe de­plin. Și cu drept cuvânt, dacă­ am analiza chestiunea și am de­monstra esențialele ei elemente, am putea atunci să ne dăm în­deajuns seamă de natura gra­vi­taței ei.­­Spre a putea face aceasta va trebui să expunem, în trăsuri generale, punctul de vedere al fiecărei din părți. A­șa­dar înainte de toate trei dorește constatat ca convențiu­­nile existente între precizații a­­liați nu sunt complecte și nici că era cu putință să fie aseme­nea, de­oarece nu s’au putut prevedea în mod categoric și a­­mănunțit toate rezultatele răz­boiului. Așa, de pildă, de­și con­­vențiunea sârbo-bulgară este întru-câtva mai categorică, mai ales în c­e privește delimitarea granițelor în Macedonia, totuși această zonă așa zis determina­tă s’ar putea contesta de­oarece ea a fost acceptată sub pers­pectiva ca sârbii să ocupe par­tea de nord a Albaniei, spre a putea ieși la Marea Adriatică. Cum însă planul acesta fu ză­dărnicit prin decretarea de că­tre Marile Puteri a unei Alba­nii autonome, cum pe de altă­­parte bulgarii, grație cooperării sârbilor și grecilor pe mare au reușit să se întindă în Tracia mai mult decât se aiștep­tau, cum în definitiv atât sârbii cât și­­ grecii au contribuit, mai mult decât erau obligați in scris, o revizuire a convențiunilor res­pective ar fi mai mult ca justi­ficată. Evident că nici bulgarii, cel pu­țin ei, între ei, nu pot a nu recunoaște temeinicia, unor a­­semene­i argumente incontesta­bile,, dar totuși dată fiind o altă împrejurare la mijloc,­­ dânșii sunt forțați a invoca și a pre­tinde respectarea dispozițiuni­­lor convențiunilor existente, în special acele cuprinse in con­­vențiunea cu Serbia, cari sunt întru-cât­va mai categorice, lu­ată­ anume ,c­ari­­ sunt aceste con­sidarațiuni bulgărești. Bulgarii ce-l drept au ocupat aproape tot atât­ teritorii cât sârbii, și grecii la un loc, ba chiar din cele mai fertile și im­portante. Un lucru însă e cert și acela, că ținuturile ocupate de dânșii sunt populate în ab­solută majoritate de turci și greci, adică de elemente pe cari cu greu le-ar putea asimila, ba chiar și periculoase pentru si­guranța lor de stat, căci ele se­­ află așa zis în di­rectă vecină­tate cu un imperiu, cu Turcia, care, ori­cum, va visă mereu­ o ■ revanșă, va căuta s&-a­ răzbuna dezastrul pricinuit în primul loc de bulg­ari. Spre a se putea înfrunta deci o asemenea eventualitate Bul­garia trebue să fie tare și nu­­­ternică. Prin încorporarea de elemente străine și dușmănoa­se, precum sunt pentru dânsa turcii și grecii, ea nu va putea deveni ceea ce trebuește să de­vină, de­oarece dacă ea fu ne­voită de demult să renunțe la recrutarea de soldați din po­­pulațiunea otomană aflătoare în vechile ei granițe (al cărei număr se evaluiază la 5—600 mii locuitori), atunci cu atât mai mult va trebui să renunțe mâine când își va mai incorpo­ra aici un milion și mai bine de turci și greci... Spre a-și compensa însă a­­cest inconvenient Bulgaria se simte nevoită ca, cu orice preț să-și încorporeze și pe slavii din restul Macedoniei, pe cari ea a reușit de mult să-i bulga­­rizeze și cari de fapt constitue elementul cel mai de valoare pentru dânsa, sau mai bine — sâmburele bulgărismului din Turcia de odinioară. Trecerea acestui viguros și fanatic element bulgăresc sub domi­națiunea Serbiei și Greciei ar fi cu adevărat o pierdere foarte simțitoare pentru Bulga­ria, mai­­ ales avându-se in ve­dere precizatele argumente: ce­va mai mult bulgarii își dau îndeajuns seamă și de împre­jurarea că, de nu vor reuși să-șî încorporeze pe slavii din vilae­­tul, Monastir și Salonic, pentru­­ ari ei au făcut atâtea sacrificii și în definitiv cari au jucat cel m­­ai însemnat rol în acțiunea revoluționară din anii din ur­mă, nu numai că vor pierde un numeros și valoros element de­ja asimilat, dar totodată dă pri­lej sârbilor și grecilor—dușma­nilor lor de mâine—să se întă­rească încorporându-șî și asi­­m­ilându-șî un prețios element creștin. La urma urmei nici ambițiunea tipică a bulgarului nu va putea tolera ca conațio­nalii săi macedoneni, cari de fapt au contribuit ăi mai mult pentru discreditarea dominați­­unei turcești în Europa, să de­vină azi sârbi sau greci... Iată pentru ce anume predomină a­­cum credința că bulgarii vor recurge la toate mijloacele po­sibile, până la o înțelegere se­cretă cu Austro-Ungaria, nu­mai și numai să poată îndemna pe­­ actualii săi aliați, sârbi și greci, să respecte cu stricteță dispozițiunile convențiunilor e­­xistente. Aceasta este cel puțin gândul și tendința bulgarilor. Cât des­pre reușită, deocamdată nu se poate spune nimica, căci, evi­dent, și adversarii bulgarilor își da­u seamă ce vrea să zică­­ preponderanța covârșitoare a a­­cestora în Balcani... In articolul următor vom ve­dea ce spun sârbii și grecii despre diferendul lor cu „alia­ții“ bulgari. Sava SERVIC TELEGRAFIC al ziatului „Universul“ CONGRESUL NATIONAL AL PACEI IN FRANȚA _Discursul d-lui Leon Bour­geois —I Paris, 28. — D. Léon Bour­geois, inaugurând al 8-lea con­gres național al păcei, a afir­mat voința de a vota serviciul militar de trei­­ ani și părerea ca dezarmarea nu e cu putință de­cât când fie­care va fi asigurat de dreptul sau. Trebue să fim pașnici, dar și tari. D. Bourgeois a dat omagii conferinței din Londra care s’a asemănat câte­odată cu un tri­bunal de arbitraj internațional și a încheiat exprimându-și bu­curia de a constata că solidari­tatea intereselor europene a tri­umfat față de forțele de discor­die și­ că pacea va triumfa. A. S. R. PRINCIPESA MARIA LA DAX Dax (Franța), 28. — A. S­ R. Principesa Maria a României a asistat în loja de onoare la i­­naugurarea arenelor noul pen­tru cursele de tauri, unde a fost primită prin aclamațiunile ge­nerale. Ș­ase tauri au fost omo­râți de Vicente Pastor și Co­­ciero. Tragerea class­ a Xl-a ^ — 23IX3­ A. SZXXI-a — Bill a continuat în localul său din calea Victoriei, tragerea lo­teriei de Stat clasa VI, ziua XIII. Au eșit următoarele numere: Au câștigat câte 2000 lei N-ie: ■ă;S32 51868 3404.9 47043 49578 5060. Au câștigat câte 1000 lei N­le: 2850 3122 6878 8384 11910 23086 29431 32303 39406 1597 11995 23814 24519 49400 5503 0236 34385 43712 44521 46878. Au câștigate câte 500 lei N­ Ie: OL5 7 2374 3667 5151 10888 31470 38601 45091 48477 55080 12084 13113 19290 40650 49303 49313 10861 16907 18930 21562 49994 50411 50931 52004 5­6663. Au câștigat câte 200 lei N­le: 0.605 037 826 217 179 063 263 105 376 232 539 354 649 121 675. 1. 813 578 165 392 288 302 335 298 051 232 078 994 152 770 036 799 197 139 285 709 941. 2.909 482 498 284 216 572 903 912 973 031 729 948 743. 3.654 845 349 4. 367 901 979 560 629 992 469 761 804 074 332. 4.531 607 840 =130 247 287 468 079 256 988 935 058 237 147 151 590 098 990 810 662 013 333. 5.997 381 409 538 628 959 141 489 13Q .668 122 .210 427 300 044. 6.223 948 200 101 657 376 600 875 800 508 173 337 303 250 293 479 764 169 470 476 928. 7.287 645 177 688 345 128 186 991 026 890 484­ 967 398 222 980 203 118 482 011 321 667 039 381 4­37 983 032 889 314 090 464. 8.641 446 670 600 911 305 239 104 525 030 588 047 972 453 553 084. 9.394 277 418 402 304 689 404 795 434 324 317 849 539 129 790 633 138 733. 16.4.9. One 234 556 971 654 762 508 378 226 705 955 395 621 828 742 312. . I­. 047 550 028 567 197 675 399 962 565 238 958 138 286 086 088 682 664 469 803 688 437 426 59S 828 034 377 632 383. 12.519 755 098 095 167 193 382 810 710 359 802­ 599 285 921 S48 7H 752 937. . 13.685 808 716 050 262 915 662 938 597 429 412 745 261 962 125 148. 14.937 173 905 528 551 602 242 533 384 837 440 560 263 204 865 339 888 605. 13.863 199 080 169 197 207 413 100 081 668 321 875 262 638 469 638 791. 16.758 717 151 442 475 901 962 986 446 270 796 925 449 844 617 520 567. 17.598 472 684 287 362 462 474 055 602 037 823 135 873 788 208 845 033 435 700 066 729 881. 18.351 654­ 246 209 993 913 183 832 177 802 322 656 100 237 449 019. 19.800 684 963 366 236 934 779 862 475 470 456 347 870 829 311­ 20.453 762 345 454 489 951 090 067 877 880 693 932 203 397 344 916 094 420 543. 21.937 226 953 974 709 992 494 689 843 747 1.1­82 461 069 472 259 569 407 537 454 432. 22.507 844 027 490 252 345 626 535 074 743 754 515 457 203 492 158 279 398. 23.740 891 175 567 629 177 487 270 126 262 120 800 264 306 906 444 827 755­ 090 425 870 646 278 367 970 597 859 678 464 991. 24.248 799 951 993 940 871 052 657 607 815 227 318 358 925 662 003 457 895 773 396­ 25.768 697 161 738 574 655 958 381 332 248 090 304 880 668 832 114 328 826 228 617 284 700 729­ 26.327 920 162 083 192 783 579 198 676 409 736 808 469 699 473 121­ 27.574 956 933 549 990 778 041 489­­ 261 415 961 116 399 419 068 678 233 28.016 758 660 29S 580 890 726 357 150 230 967 149­ 28.038 866 397 220 653 . 864 541 450 502 919 846 013 533 .328 .026 712 870 272 454. 30.766 462 .736 038 120 271 430 405 701 379 568 170 896 258 236 413 951 549 608 959 629 885. 31.034 376 524 837 143 478 408 511 8­76 882 914 007 271 216 021­ 32.136 994 435 826 670 023 899 895 102 743 640 510 280 753 638 209 422 487. 33.951 619 872 558 729 625 124 440 473 923 334 728 407 416 795 488 190 237 911 715 785. 34.090 415 487 522 332 099 851 458 275 633 264 173 317. 680 401 360 545 344 334 930 128 506­ , 35.313 429 540 350 544 777 656 279 731 057 862 972 952 612 646^84 236 011. % 36,182 805 377 456 867 395 »88 449 089 051 469 232 947 072 *72 737 942 117 654 261 074 421 1­72 998 696­ 37.557 578 269 017 015 879 030 832 523 125 790 250 611 591 433 318 474 063. 38.458 575 320 313 004 729.203 319 954 943 799 721 510 154 909 430 635 951 945 716 05­ 5 101 744. 38.453 833 829 444 107 368 417 927 859 561 591 057 S56 790 534 309 731 614 120 361. 645. 40.875 806 214 563 203 060 413 527 141 683 999 240 636 799 409 ,266 076 503­ 436 345 053­ 0.61. 00.4, 41.007 461 352 666 156­ 314 508­ 176 004 501 161 313 177 251 280 885 477 793. 42.760 604 S66 079 093 380 521 623 231 245 881 587 557 237 731 159­ 810 699 770 007 490 670. •43.469 629 778 200 937­­ 741 319 090 944 414 189 594 514 079 019 835 899 447 668 866­ 44.302 919 195 983 6S9 469 295 681 315 390 616 808 005 458 651 241 172 117 688 771 953 864 110­ 45.959 903 328 081 863 075 653 692 538 008 647 946 716 219 344 736 359 542 642 262 839 625­ 46.637 258 019 343 148 645 511 728 659 373 787 614 022 0% 178 581 097 140 844 601. 47.088 501 664 616 937. 037 225 305 639 944 395 208 955.156.416 976 152 561 696 136 599. 48.520 895 777 075 426 27­4 712 891 476 798 180 005 844. 49.405 179­ 394 304 199 333 528 586 410 009 773 078 174 255 343 219 279 254­ . 50.836 666 433 452 362 464 050 511 645 174 619 408 463 703 881 825 337 82­3. 51.997 297 489 701 004 896 836 895 029 752 488 787 976 238 788­­ 859 268 190 392 205. 52.630 558 383 882 703 268 025 181 167 470 530 917 915 362 60 022. 53.172 981 600 629 879 680 800 365 991 073 772 887­ 622 787 399­ 54.992 724 403 879 331­ 469 838 876 803 656 735 756 380 156 130 861 278­ 55.123 660 229 620 780 087 096 273 802 933 583 720 044 935 764 299 288 880 111 970 263 480 110. 55.007 900 226 732 653 858 624 573 665 914 206 444 699 393 905 234 055 683 474 885 972 767 ISO 391 968. 57.767 265 417 751 678 208 415 990 016 740 458 510 692 092 207 149 080. 58.684 955 355 036 587 225 075 180 948 247 012 248 607 610. 59.097 869 600 118 722 473 610 825 006 046 017 116 920 538 217 546 300. Tragerea va continua azi la o­­rele 8 dimineața. -------------oxo——­— GREVA BRUTARILOR DIN PARIS Paris, 28. — S’a socotit asea­ră aproape 1200 de lucrători brutari în grevă la Paris și îm­prejurimi. Lucrătorii brutari cari lucrează ca în timpul nor­mal sunt în număr de 9000. Greva nu se resimte de popu­­­lație. Accidentul de tramway din str. Frimiverci •­­» — * •■ [UNK] Pe ziua de Duminică avem de înregistrat un nou accident de tramvai, care din fericire n'a avut urmări grave. Iată cum s’a întâmplat faptul: Pe la orele 9 seara, vagonul e­­lectric S. T. B. cu No. 45, care remorca un alt vagon cu No. 401, venind în plină viteză pe str. Primăverei In dreptul casei cu No. 33 a ajuns din urmă auto­mobilul cu No. 468, al d-lui in­giner Petrescu, din șos. Mihai Bravu, care mergea în aceiași direcție, sfărâmându-l complect. In automobil se­­ aflau d-na U­­drischi, d-ra Mihăilescu și șo­­feurul I. D. Băhăilă. Toți trei au scăpat ca prin minune neatins. Vatmanul conductor al vago­nului, fără a se îngriji câtuși de puțin de accidentul provocat din neglijența sa, și cu toate protes­tările publicului și-a continuat drumul cu aceiași viteză verti­­ginioasă. Ancheta Avizându-se circ. 14 din apro­piere, la fața locului a venit de sub­ comisar Dragomirescu, care a făcut ancheta. D-sa a interogat pe mai mulți martori oculari ai acestui acci­dent, precum și pe șofe­rul Bo­­bârlă. Ancheta a stabilit următoa­rele : Automobilul, al cărui motor era în funcțiune, aștepta în fața casei cu No. 33 pe d. Udrischi, care intrase în casă spre a-și lua niște lucruri pe cari le ui­tase acolo. In timpul acesta vagonul elec­tric venind din spre str. Lascăr Catargiu la intrarea pe str. Pri­măverei a dat semnalul — dis­tanța e de 50 metri —. Șofeurul auzind signalul a pus automobi­lul în mișcare spre a înainta și sui mașina pa trotuar ca să facă loc vagonului. Automobilul nu făcuse nici 10 metri când a fost ajuns de va­gonul electric. Ciocnirea a fost atât de puternică încât automo­bilul a fost izbit de un stâlp de fer ce susține firele electrice și apoi aruncat grămadă în fața porței casei cu No. 31. In momentul când s’a produs ciocnirea d-na Udrischi a sărit din vehicul pe trotuar, iar d-ra Mihăilescu și șoferul rămânând la locurile lor, au fost îngropați sub sfărămăturile automobilu­lui. Sărind mai mulți trecători tó scos pe d-ra Mihăilescu de sub sfărămâturi. Din fericire d-sa s'a ales numai cu o puternică e­­moție, care probabil nu va avea nici o urmare mai gravă. Șoferul a scăpat d­easemenea teafăr. Vatmanul care conducea va­goanele a fost adus în decursul n­optei la circ, și anchetat. * Vestea acestui accident răs­­pândindu-se cu iuțeală pe stră­zile din apropiere, numeroși cu­rioși s’au adunat în str. Primit­­vereî. Fie­care critică în ter­meni vehemenți neglijența soc. tramvaelor comunale, care cu toate măsurile luate de poliție, continuă a întrebuința vatmani inexperimentați. Cu asemenea conducători, cir­culația pietonilor pe trotuarele străzilor unde circulă tramva­­i dle S. T. B., nu mai este sigură, căci din cauza vitezei, vagoanele pot sări foarte ușor de pe linie și trecând pe trotuar să omoa­re pe cei ce trec în acel moment prin acel loc.­­în asemenea caz s’a întâm­plat de curând pe str. Acade­miei, când un vagon sărind de pe linie a intrat într’o prăvălie, dar din fericire în momentul a­­­cela nu trecea nimeni pe tro­tuar, căci altfel am fi avut cu siguranță victime. Se impun măsuri mai ener­gice. ——-----exo------—— Convenția militară sârb­a-treacă Ziarul bulgar „Dnevnic“ află că între Serbia și Grecia s-a în­cheiat următoarea convenție mi­litară îndreptată contra Bulga­­­riei: 1) Serbia va susține Grecia în chestia Salonicului; 2) Grecia va acorda sprijinul sau Serbiei pentru teritoriile o­­cupate din dreapta râului Viar­­dar; 3) Macedonia meridională va fi împărțită între Grecia și Ser­bia și 4) Dacă Bulgaria, nu va con­­venti acestor condițiuni ale celor două aliate, să fie forțată mâna militari, la aceasta. Această convențiune a fost în­cheiată încă în prima fază a războiului balcanic, adică pe timpul celui dintâi armistițiu. Ea a fost opera partidului mi­litar sârb, în frunte cu genera­lul Putnic, generalisimul arma­tei sârbești, care în acest scop a fost, de două ori incognito la Salonic, unde a tratat cu prin­ cinele Nicol­ae al Greciei. ----------exo-------— * Păstrați­ cupoanele din pagina IV-’a a ziarului cu care veți concura la pre­miile lunare oferite citi­torilor pe luna MAIU. FOIȚA ZIARULUI »UNIVERSUL“ os -------------OXO •-----------­Ronas»­ mc — Pentru numele lui D-zeu e mai aștepți pentru a da or­­iine? întrebă Etienne foarte s­răbdător, pe magistrat. — De ce oricine vrei să-mi v­orbești ? — Dar de acelea pe cari nu trebuie să mai perzi nici un minut. Gândește-te, dacă crimi­nalul ar afla că i s’a descoperit crima, ar fugi! și, pe Maurice Olivon, trebuie să-l arestezi, d-le magistrat, și chiar acum ! Magistratul rămăsese neclint­­it... gânditor. — Atunci Etkm­­e isbucni: — Dar se vede , că nu ,ai în­țeles ! d-ta știi acum că a fost o­­ altribuire, cunoști pe orăvito­­rul, și stai așa nepăsător!... Ai­ci la­ d-le î­i explică-mi cel pu­țin ce ta face să încetezi ast­fel acțiunea cale de dreptate­?... Procurorul se uită la Etien­ne cu un fel de compătimire , ș­i se decise în fine să răspun­­ză aproape rușinat : — Te înșeli, D-le Noel. Jus­tiția nu încetează în această dureroasă împrejurare... Ea se oprește !... — Ce vrei să zici ? Nu ait t rnere ? — Vai! nu spun de­cât ade­vărul. Nu pot să fac nimic o­­morâtoru­lui surioară! d-tale. Nu am dreptul de a aresta pe Mau­rice Olivan. — Nu ai dreptul. — Nu. — Unul din noi am înebunit! strigă naufragiatul după Ma­net­la, luându-și capul între mâini. D-ta ești sigur acum că sora mea a fost­ victima unui a­­tentat, mai mult de­cât laș. — Da. —Știi că mizerabilul era chiar propriul ei soț? — Da. De o sută de ori, da. — Și atunci? Ce te împedi­­că? ■ — Legea. — Legea ? întrebă Etienne a­­proape răcnind de turbare. Magistratul luase o carte du­pă biuroü, deschise și oprin­du­-se la o pagină, o întinse lui Etienne. —i lac Codul ia sferu clium­ei criminale: citește, domnul meu; citește articolul 360 și vei price­pe pentru ce ți-am răspuns așa­­ cum ți-am răspuns. Etienne a­­pucă volumul și citi cele ce ur­mează: Art. 360. Ori­ce persoană achi­tată formal, nu va mai putea fi reluată­­ ni­ci învinuită pentru a­­celași fapt. ■Cartea îl căzu din mâini. . —. Este adevărat, șopti el în sfârșit. Este adevărat! nu se poate urmări a doua oară ace­lași fapt. In disperarea și ciuda mea­ uitasem aceasta! O! dar e o curată infamie a­­­ceastă lege! mai strigă el, dând cu pumnul în biurou. Așa­dar, un asasin, chiar da­că i se descopere crima, chiar dacă o mărturisește, nu se va bucura de nici o pedeapsă, da­că a avut norocul sau dibăcia de a fi judecat înainte ca toate dovezile de culpabilitate să poa­tă fi adunate? B-ci chiar dacă i sa desco­perit crima, așa 6­. —­ Astfel, că acela care a fost achitat, după ce i s-a dat sen­tința, va putea fără nici un fi­­zic să se laude de crima sa ca de un titlu câștigat cu glorie, și să fie liber și la adăpostul ori­cărei urmări? — Da, va putea, vai din pă­cate! . — A­ făcu cu durere Etienne re­ căzând pe scaun. Acum ghi­cesc pentru ce mizerabilul aces­ta a ținut așa de mult. să treacă și în fața tribunalelor, în loc a se mulțumi numai cu ordonan­ța dată de la Curtea de casație. El își asigura libertatea chiar în cazul când vre­ o­dată s’ar fi ivit vre­ o dovadă de infamia lui. — Da, zise la rândul sau ma­gistratul, pentru asta a ținut, în­țeleg și eu acum... Serios, d-le. hotărât nu e ni­mic de făcut? reluă încă odată Etienne pentru a se încredința și mai bine. Vai! nimic d-lep­t — Bine, dacă justiția omenea­scă nu poate face nimic pentru noi, plec... Și luând sticluța cu otravă, după biuron, salută, vroind să plece. — Iei și­­ trava» îl întrebă magistratul cu puțină ezitare... — Dacă o iau? firește! res­­pinse Etienne cu un râs nervos. A! uite! îți dau cuvântul meu mai bine m­’ar omorî cineva, de­cât să mă împiedece a nu lua cu mine această sticluță.. Câteva momente după aceas­ta, el se găsea pe bulevardul Palatului amețit, și împleticin­­du-se ca un om băut. Toate emoțiile prin care tre­cuse îi zdruncinase creerul. Se opri puțin pe o bancă, în­țelegând că­ trebuia să renunțe la ori­ce de­ocamdată și să în­cerce a-șî reveni în fire.’ A,cum trebuie să iau o ho­tărâre! se gândea el. De­oare­ce mizerabilul scapă justiției, tre­buie, fac așa să KA..U ÎASMMui eu!... Această idee, îl chinuia din momentul când îi spusese pro­curorul general că­­ nu îi poate face nimic. El își zicea că din momentul ce legea era dezarma­tă, să se substituiască­­ el în lo­cul ei. Conștiința lui va face drepta­te și va pronunța sentința,­ vi­novatului. Ia sfârșit din acel moment,, Maurice Olivon îi aparținea, era al lui cu totul. El și cum se pregătea a plăti această datorie de sânge! Cum avea să îi­ prelungească viața mizerabilului, ca să simtă că­ moare, ca sa înțeleagă pentru ce moare!­­ De­odată îl reveni în minte,, ideia care îl­ trecuse prin gând, cânei era în cabinetul procuro­rului, aceea de a recurge la pe­­deapsa talionului. Aceiași moarte care atinsese pe Cecilia­, să îi lovească și­ pe Maud­ cs Iji a­ âtuflaji fosL Aceiași otravă îngrozitoare, să săvâr­șească opera. Ce durere pentru trădător, atunci când va­ afla că a băut moartea și că nimic nu o va putea împiedeca de a în­târzia! Sosise ceasul de a-l face să cunoască natura otrăvei din ca­re se trăsese moartea Ceciliei,­­și pe cari toți chimiștii nu o pu­tuse cunoaște din ce provine. Nu era o otravă minerală, nici o otravă vegetală. Era o o­­travă animală, otrava cadave­rică, pe care strălucitoarele co­municări făcute de medicină, au­­ descoperit anul trecut lume­ în­­­­tregi. Otravă îngrozitoare, în­spăimântătoare, cu neputința de descoperit și de denunțat, de­oarece principiile chimice din care se compune sunt tocmai principiile constitutive scoase din organismul chiar al anima­lelor ’«iUritța.1 rime

Next