Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-01 / nr. 148
LA 10.000 METRI ÎNĂLȚIME PRIMUL CLIȘEU FOTOGRAFIC LUAT LA PESTE 10 MII DE METRI ÎNĂLȚIME In nacela balonului ICAR: D-nil Maurice Bienaime și Jacques Schneider, fotografiați de tovarășul lor, d. Albert Lenouque, in ascensiunea făcută la Lamotte-Breuil (Franța) Aeronauții poartă măștile respiratoare cu țevile de oxigen Căldurile proverbiale bncubeștene încep să-și facă apariția și cu ele deodată și „Călăuzele” lăudătoare a locurilor de vilegiatură sau de băi din țară și străinătate... In genere, toate aceste Călăuze nu conțin decât descripții laudative și ademenitoare, — așa că o consultare a lor produce întotdeauna mai de grabă îndoială și nehotărâre, decât îndrumare pentru aceia ! care au nevoe de ea și cari în acelaș timp au și timpul și mijloacele de a o urma. Acuma, mai toate locurile de m se recomandă aproape pentru toate boalele, — în tot cazul pentru cele mai la modă, —și toate locurile de vilegiatură sunt încântătoare, admirabile, ideale. Din experiență însă, prea puțini sunt aceia cari să nu fi suferit numeroase decepțiuni de pe urma unor astfel de laude pe sori le vor fi luat cândva în serios. In deosebi în ce privește locuirile de băi și de vilegiatură din țară, — fiindcă negreșit acestea ,trebuie să ne intereseze în primul rând și să le dăm atenția în prima linie, — deși an de an tot mai mult frecventate, programează cu greu, foarte cu greu, [din punct de vedere al confortului și al ieftinătății. S’ar părea că aceste două noțiuni : confort și ieftinătate ar fi în contrazicere între ele, una Iescluzând mai mult sau mai puțin pe cealaltă. Dar nu este așa. Incumperea în stațiunile noastre de băi și de vilegiatură provine țn primul rând din lipsa unei organizări și aprovizionări sistematice, raționale. Ea provine, e drept, din faptul că pe când în altă parte antreprenorii de pensiuni, atelierii, restauratorii, etc. se mulțămesc să trăiască din întreprinderile lor, la noi cei mai mulți urmăresc să se îmbogățească din ele. Că aceștia mai adesea nu reușesc, pe când aceia reușesc mai întotdeauna, e o altă chestiune, care ține de condițile isbutirii în orice ramură comercială, dar faptul e astfel: In cele mai multe din localitățile noastre de băi și vilegiatură e prea mare preocuparea de a se pune vizitatorul la o contribuire cât mai mare ,«i prea puțină aceia de a-i pune la dispoziție mijloace cât mai depline de îndestulare. Este un cerc vicios acesta, și el n’ar putea fi frânt decât din momentul ce întreprinzătorii bine intenționați dar și cu pregătirea necesară ar deveni mai numeroși decât astăzi, căci nu se poată contesta că totuși există unii pe ici pe colo ; — nu poate fi alt mijloc de ridicare a locurilor noastre de băi și vilegiatură, —și acest mijloc va rămânea iluzoriu, câtă vreme se mai găsi și oameni fără pregătirea și priceperea necesară la conducerea administrativă a acelor localități. Este și un interes obștesc la mijloc ca să se ajute la prosperarea localităților de băi și vilegiatură din țară. Dar cel mai bine înțeles interes obștesc este ca această protestare să nu însemneze numai un câștig mai mult sau mai puțin gras pentru câțiva, ci și o desvoltare crescândă a acelor localități cu condiții atât generale cât și speciale de traiu. București, 30 jstaiu 1913 Locurile de hai si vileg -OXO Serviciul telegrafic al ziarului «Universul» AFACEREA REDL Viena. 29. — La locuința de aici a lui Redl a fost găsită lista tuturor actelor vândute Rusiei.* Berlin, 29. ----- In ședința de azi a Camerei, deputatul Müller, vorbind în chestia spionajului, comis de Redl, a spus următoarele: " La alcătuirea legei contraspionajului trebue să căutăm ca critica justificată de până acum asupra armatei să nu fie suprimată. Rog pe d. ministrul t* războiu a-mi comunica dacă cel mai genial negustor al timpului Redl nu a vândut Rusiei și secrete militare germani«. Armata noastră trebue ferită ca să nu treacă prin aceleași faze deprimante ca cea austriacă, să se tragă consecin j din furtul comis de Redl și să se pună mari baze ca cinstea militară să fie păzită cu sfințenia. Petersburg, 29. — Cercurile militare discută fără jenă foloasele trase de Rusia în urma spionajului comis de Redl. Grație acestui spionaj, planurile de mobilizare rusești au putut fi schimbate conform cerințelor imperiului rus. Redl era în posesiunea tuturor secretelor statului major austro-ungar și fapta lui infamă a fost descoperită numai în urma neprecauțiunei statului major rus. Acum doi ani Redl a denunțat autorităților ruse pe Ungern Untemberg, spion austro-ungar, de unde reese că Redl nu numai că făcea spionaj în interesul Rusiei, dar veghea în acelaș timp ca ea să nu fie spionată, ceea ce s-a dovedit prin faptul că la locuința lui s’a găsit fotografia celui denunțat precum și o întinsă corespondență a acestuia: darul oferit ÎMPĂRATULUI Wilhelm de armata GERMANA Berlin, 29. — Generalul contele Hasseler va prezintă la 3 iunie împăratului Wilhelm darul armatei, oferit cu ocazia jubileului de domnie de 25 ani,, dar care constă într’un baston de mareșal cu inscripția: „împăratului german — armata germană. 1888—1913 ASASINAREA REGELUI ALEXANDRU OBRENOVICI Belgrad, 29. — Azi s’au împlinit 10 ani de la asasinarea regelui Alexandru și a reginei Dresa. Tu țară domnește "liniște și lumea discută numai eventualitatea unui război cu Bulgaria. ■ Azi înainte de amiazi s’a serbat în biserici parastase pentru familia Obrenovici. Mormintele victimelor de acum 10 ani sunt neglijate în așa fel încât locul lor abia se mai cunoaște. POLITICA NOULUI GUVERN UNGAR Budapesta. 29. — La clubul național al Jaunicei, noul președinte de consiliu Tisza a ținut astă seară un discurs în care declară că nu poate da un nou program, căci este ferm decis a urma politica de până acum a partidului.* Budapesta, 29. — Ziarul „Keleti Értesítő” anunță, că in discursul ce îl va ține mâine in Cameră contele Tisza, cu ocazia prezintărei noului guvern, va face declarații și referitoare la politica ce guvernul o va manifesta față de naționalități. Va răspunde președintele partidului național român, Theodor Mihali, care va desvolta atitudinea partidului față de noul guvern. HOLERA INTRE TRUPELE BULGARE ------- Salonic, 29. -- Intre trupele bulgare de lângă Serres a izbucnit holera. S’ar fi constatat până acum 100 de cazuri. DEMISIA GUVERNULUI SPANIOL Madrid, 29. — Cabinetul Romanones a demisionat. PLECAREA DELEGAȚILOR TURCI DIN LONDRA Londra, 3,9. — Delegații turci au părăsit azi Londra. NOTIFICAREA URCAREI PE TRON A REGELUI GRECIEI Atena, 2,9. — Regele Constantin a primit pe foștii președinți de consiliu, d-niî Theotokis și Zaimis, care au fost însărcinați să anunțe Curților străine moartea fostului rege George și urcarea pe tron a noului rege Constantin. --------------0X0.................. Accidentul automobil di la Șosea Un accident de automobil, din fericire fără urmări grave, s’a întâmplat Mercuri seara la Șosea între Hipodrom și Vila Minovici. D. sublocot. Ionel Brătianu însoțit de d. Emil Peretz venea într’o gabrioletă trasă de două cai, când pe neașteptate automobilul cu No. 367 al d-lui dr. Racoviceanu, părăsind linia destinată acestor vehicule trecu prin rândul trăsurilor vrând s’o ia înaintea cailor. Numai grație prezenței de spirit a vizitiului, care a cârmit imediat spre dreapta cu caii în șanț, s’a putut evita o nenorocire mai mare. Gabrioleta a fost lovită de automobil și sfărâmată în bucăți. D. Emil Peretz e rănit mai grav d. Ionel Brătianu și vizitiul s’au ales numai cu câteva răni neînsemnate pe mâini și corp. E locul să menționăm că acest accident se daterește numai nerespectărea regulamentului pentru circulația automobilelor. ----------— OXO —-------- * S-au abonați cari cer schimbări da adresă, stratragati ca insistentă să binavoiască a trimite administrației, odată ce cererea d-lor $* eticheta pe care este imprimată, adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs rece de cereri, ier și a nu se întârzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. SITPAȚIPNEA EXTERNĂ Spectrul războiului Evenimentele se precipită. Telegramele cu știri din ce în ce mai pesimiste se succed, piețele financiare de pretutindeni sânt intri o enervare și agitație neîntreruptă, întreaga activitate economică de la noi și din celelalte țări civilizate, este îngrijorată. Si toată această stare de nesiguranța, de friguri toată această feriere în care de la cel din urmă muncitor manual până la marele industriaș, in care de la cel mai umil agricultor până la marele proprietar se întreabă dacă ziua de mâine nu-l va chema aiurea, acolo unde se titoare pentru patrie și nu știe dacă acum trebue să se gândească la copiii lui, la el, la ziua lor de mâine ori trebue să se pregătească pentru marea zi; toată această fierbere care pune in fața tuturor nesiguranța, in care agricultorul întrevede In somnul său agitat holdele a fost de făgăduitoare neavâind cine să le culeagă, în care toți muncitorii civilizației, toți acei cari prin muncă și înțelepciunea lor au zidit, au zidit ani dearândul, zeci de ani, au înaintea lor spectrul războiului gata să nimicească totul — toată această fericere, acuma, pentru ce? Pentru că acei cari au pornit cu autoritatea morală a unei înfrățiri în numele civilizației și al creștinătăței, azi, când, desigur și prin valoarea armelor lor dar nu mai puțin și cu concursul norocului, au și pradă, se ceartă intre ei la împărțirea pradei. Este una din acele sfidări ce sa aruncă civilizației și care nu se poate ca, ea sd triumfe fără ca acei cari au cutezat s'o arunce să rămde nepedepsiți. Așa cum, se prezintă lucrurile așa cum rezultă din telegramele ce sosesc și din atitudinea ziarelor oficioase din Bulgaria, acest stat caută să provoace războiul cu orice preț. Sforțările Marilor Puteri pentru menținerea păcei sunt desconsiderate. Telegrama Țarului n'a avut nici ea până in momentul acesta nici un efect.. Se pare că la Sofia nu se urmărește decât un lucru: războiul, războiul contra tuturor. » Din informațiunile ce ever, rezultă că Rusia a făcut serioase intervenții finî pentru menținerea păcei. De altfel este și firesc că Rusiei nu-i poate conveni un război între popoarele slave de la sud. Nu «te mai puțin adevărat că se știe că Rusia a trimis și trimite zilnic transporturi de ajutoare Serbiei-Se afirmă însă că aceste ajutoare sunt o măsură de precauțiune față de ajutoarele ce se trimit din altă parte Bulgariei. în cercetările noastre însă, am fost asigurați că atât cercurile diplomatice europene cât și cercurile politice de la noi sunt la marginea răbdărei față de interminabilele diferende balcanice. Această criză balcanică provocată de State cari n’au însă dreptul să vorbească cu glasul tare în numele civilizațiunei, care n’au contribuit încă cu nimic la capitalul de civilizație economică și socială, este considerată și la noi și aiurea ca un adevărat scandal căruia trebue să i se pne cât mai repede capăt și ln modul cel mai energic. » S’a cercat de unii, și se încearcă încă să se accentueze că la noi ar fi două opiniuni in ce privește atitudinea României. Este adevărat că unele persoane, fără răspundere în Stat, susțin fie o atitudine, fie alta. Este iarăși adevărat și chiar surprinzător, că în unele ziare apar articole prin care se lasă să se creadă că România în cazul unui război n'ar trebui să meargă nici cu Bulgaria, dar nici cu Serbia și că neutralitatea i-ar conveni mai bine. Toate acestea sunt vorbe aruncate fără nici o răspundere și care in realitate nu corespund nici unei indicațiuni. Atitudinea României ? Putem să afirmăm că ea va fi din cele mai energice. România a dat dovadă că știe să se stăpânească și că în hotărârile ei nu uită să cântărească și interesele umanităței și ale civilizației. Ca factor civilizator in concertul european, România se găsește și azi alături de acele State civilizate ca și, ajunse la marginea răbdărei, totuși fac ultimele sforțări pentru ca pacea să nu fie tulburată.Dacă totuși aceste sforțări nu vor izbuti și dacă, după cum se pretinde că ar fi declarat însuși regele Ferdinand, „se vor trimite la moarte în mod inutil mii de oameni“ — atunci România va interveni și va interveni cu autoritatea recunoscută bravei sale armate; în această chestiune nu există nici o deosebire de vederi. Toate partidele politice sunt hotărâte și, ne spunea un distins bărbat de Stat român, „nu se va găsi guvern român care să primească, în cazul unui nou război în Balcani, ca România să râmâe neutră“. Am mai spus-a și acum câteva zile : România nu are aici un angajament cu nici unul din statele balcanice. Dar tot așa suntem în drept să afirmăm că România va fi liberă în acțiunea ei și nu va fi în ordinele nimănui. Dacă la recentul nostru diferend cu Bulgaria, guvernul român a căutat să epuizeze toate mijloacele de pass și a priosit oferta de mediațiune a Puterilor, a fost pentru că era în simțimântul oamenilor cu răspundere, că prima datorie a unui stat civilizat și care a jucat și joacă un rol important în dezvoltarea civilizației, este să facă toate sforțările ca pacea, singura temelie a propășire pe orice tărâm, să nu fie tulburată. Dacă însă aceste sforțări, ale noastre și ale tuturor Statelor civilizate vor fi din nou sfidate, atunci România liberă pe acțiunea ei, își va apăra interesele, punând înainte autoritatea incontestabilă a armelor sale. „România nu poate admite ca Serbia să fie înăbușită’’ spunea acum câteva zile ziarul oficios Le POLITIQUE. „Dacă Bulgarii vor executa ceea ce ziarul MIR declară că e datoria guvernului, atunci e războiul, și un război provocat de ei și care, ca urmare, îi va pune în contra tuturor amicilor pacei de pretutindeni” spune alt ziar oficios „LA ROUMANIE". Este deci evident că, toate versiunile ce se încearcă a se pune în circulație sunt sau de domeniul fanteziei sau tendențioasa,căci atitudinea României, dacă nebunia va triumfa în Balcani, va fi hotărâtoare și energică. Și încă odată, putem afirma că în această privință toate partidele politice de guvernământ sunt de acord. Vom mobiliza la primul foc ce se va trage. I. Ferma — exoRARELE ICEÜAIU din Botoșani Botoșani, 29 Mai ■ Un puternic incendiu s’a declarat la grajdul hotelului „Victoria”. Flăcările alimentate de vânt au cuprins atenansele, consumându-le. Apoi s’au comunicat la proprietățile Fleischer și C. Rosman într’un interval numai de o jum.oră. Sunt temeri mari ca flăcările să nu cuprindă și depozitul de iernile de la locuința Rosman. Focul continuă cu mare furie, amenințând proprietățile fraților Holfos și C. Ionescu. Panica e mare fiind timpul noptei și aproape in centrul orașului. Noroc că vântul suflă în lungul străzei Dragoș Vodă, ferind centrul, unde ar fi fost un adevărat dezastru. Pompierii comunali sosind cu mare întârziere și fără aparate complecte, ajutorul lor a devenit puțin eficace. Totuși se lucrează din răsputeri la localizarea sinistrului. Toate autoritățile, poliția, parchetul și un numeros public compus din locuitorii învecinați și din centru orașului asistă dând ajutoare. Primarul Th. Siliori și ajutorii conduc operațiunile. Garnizoana a trimis trupe pentru paza avere a incendiaților. comuncTUL din Balcani" DECLARAȚIILE REGELE :» FERDINAND Sofia, 29.----Regele Ferdinand a declarat unul înalt diplomat că speră încă în rezolvarea pacinică a conflictului era Serbia. Pe de alta parte a declarat însă numai fruntaș din opoziție următoarele : Vom face și acest război dacă vom fi siliți, și va trebui să-l facem. Dar aceasta este o nebunie, ne vom nimici unii pe alții cu toate că nna vom câștiga în urma acestui război nici noî nici Serbia, căci una trebue să uităm că Europa nu va tolera o nouă împărțire a Balcanilor fără ca dânsa să beneficieze. DECLARAȚIILE LUI PASICI Belgrad. 29.—Președintele consiliului. Pasici a făcut următoarele declarațiuni: Situația este foarte gravă, noi nu cerem Bulgariei nimic, dar nu vom ceda din teritoriile ocupate nici un petec, și în cazul când Bulgaria ne va ataca ea va fi responsabilă față de Europa. Bulgaria are o atitudine provocătoare față ele noi, căci și-a concentrat, armata la granițe noastră. Suntem gata la ori șice, și faptul că Bulgaria a întrerupt comunicația căilor ferate cu noi nu ne importă. GUVERNUL SÂRB PREGĂTEȘTE ANEXAREA TERITORIILOR CUCERITE Belgrad, 29. ~ In ultimul consiliu de miniștri sfu stabilit proectul de lege referitor la anexarea teritoriilor cucerite. După consiliu, generalul Putnik șeful statului ■major sârb s'a prezintat în audiență la rege, iar azi a plecat cu un tren special la cartierul general. Generalul Putrnk a primit din partea guvernului ordinul ca, în cazul când armata sârbă va fi din nou atacată de bulgari, să dispună înaintarea pe întregul front. Proiectul de anexare cuprinde toate teritoriile ocupate de sârbi și stabilește noua graniță pe ambele maluri ale răului Vardar. Serbia, nouă, va fi împărțită în județe, și va fi guvernată direct din Belgrad. ATITUDINEA PUTERILOR Petersburg, 29. Ministrul de externe rus Sassonov a conferit timp îndelungat cu ambasadorii Angliei, Franței și Italiei asupra chestiunei balcanice. Reprezentanții Angliei și Franței sunt de acord cu Sassonov, cât sfișboiul balcanic trebuie zădărnicit, cu orice preț și prin orice sacrificii. DEMERSURILE RUSIEI LA BELGRAD Sofia, 29. — Ziarul „Vecerna Posta” comunică știrea că ministrul Rusiei Nekliudov a declarat ca Rusia a făcut demersuri energice la Belgrad cerând respectarea tratatului de alianță. Rusia nu se va da îndărăt de la nici un pas în interesul menținerea păcei. BULGARIA ADMITE ARBITRAJUL ȚARULUI (?) Viena, 29. In cercurile diplomatice se afirmă, că situația balcanică s’a îmbunătățit simțitor, în urma declarației Bulgariei că admite arbitragiul țarului. ZLzEQSXX Câmpul târgului d’afara răsună de chiote și de pocnituri. Răsună, pentru că bâlciul moșilor și-a întins acolo tarabele cu turte dulci, cu mititei, cu țuică veche în țoiurî noul, răsună, pentru că bâlciul moșilor și-a deschis acolo maghernițele cu oale, cu donițe, cu brățări, cu inele, cu mărgele, cu tot felul de vase, de podoabe și de jucării; răsună, pentru că spitaruii, care mănâncă foc și scot panglici, te chiamă, bătând cu toba, țipând cu trâmbița, bubuind cu tunul, te poftesc să intri subt cortul în care comedianții se dau peste cap, în care panoramele ți arată bătălii și cinematografele alte grozăvii și mei și, în care uriașii și piticii îți de A.monstrează monstruoasa mărire și decadentă a neamului omenesc. După tinierea zilelor urâte ale iernii, bucureștenii se adunau în zilele frumoase ale lunii verdeții și florilor, se grămădeau în bâlciul din târgul d’afară, ca să cumpere cruci pentru morminte, să facă pomeni pentru odihna sufletelor răposaților. Și, fiindcă necazul trebue înecat iar mâhnirea risipită, își udau gâturile, cu țuica de Văleni și frământări pământul prinși în hore spript șițri ,cu gândul înclinați la morților, la bătrânii trecuți din viată. Fâlfâiau mânecile largi ale cămărilor albe ca fulgul cu care se găteau voinicii, se lipeau fluturii oilor strânse de mijlocul subțire al fetelor și al nevestelor cu bete împletite unite cu vii fețe. Dar ca într’o ceată învăluite în praful anilor este trec, se întunecă albul cămășilor, se sting licăririle fluturilor de pe zi, și, în locul lor, posomorând tabloul, apar îmbrăcăminte pestrițe, deșuchiate, care nu mai e portul frumos țărănesc de altă dată, care e un port urât. Tradiția a rămas. Bâlciul moșilor se repetă regulat, în epocile determinate, dar fizionomia lui se schimbă mereu, ideea care l-a născut dispare. Grămezile de cruci, de piatră și de lemn, se răresc ; mormanele de oaie scad; piramidele de donițe se surpă. Le ia îi locul păpușarii noi, extravaganțe exotice. Iată de ce câmpul târgului d’afară răsună de chiote și de pocnituri. iată de ce urlă chiotele și pocniturile care, amintind veselii vechi strămoșești, ne duc d’a valma, ne duc mereu spre sensațiuni noî străine de sunetul românesc. ...... - -.-V Îî#«-, ASASINAREA MELII VIZIR MAHMUR SEVKET-PAȘA Atentatul e opera uniunei Kerala — Din ediția de orlgini, pentru Capitală — O telegramă, a corespondentului, nostru special din Constantinopol ne anunța că marele vizir și ministru de externe al Turciei, Mahmud Șefke&pașa a căzut victima unui odios atentat. Se știe că Mahmud , §eflic,tpașa, salvatorul constituției turcești, acela care a venit de la Salonic cu armata la Constantinopol, in ziua izbucnitei marei revoluții care a detronat pe Abdul Hamid și a inaugurat ora nouă în Turcia, a luat în ultimul timp frânele , guvernului sub auspicii foarte rele. Adus la putere in urma loviturei de Stat, a lui Enverbey și a partizanilor războiului, cari voiau să împiedice cu orice preț pacea rușinoasă pe care era gata s-o semneze adunarea națională, sub guvernul lui Kiamil pașa, regimul lui Mahmud Sefkel pașa n'a putut continua cu succes acest razboiu și a fost silit sa inclieie și cl o pace nu mai puțin rușinoasă pentru Turcia modernă. Din această cauză popularitatea, și prestigiul tinerilor turci a scăzut mult in timpul din urmă. Pe de altă parte membrii partidului uniunii, liberale, expuși celor mai grozave persecuții și vexațiuni, complotați sistematic în contra guvernului și a politicei sale. In asemenea împrejurări nu este exxclus ca să ne aflăm în fața unei noul lovituri de Stat, pornită, ca și aceea a lui Enverbey prin asasinarea unuia din cel mai de seamă membru al guvernului. Urmările acestei probabile lovituri, pentru desfășurarea evenimentelor din Balcani, nu se pot prevedea încă, cu toate că este lucru știut că și partizanii regimului care a precedat tinerilor turci, sunt, adepții păcei— aceasta cu atât mai mult cu cât focul e gata să izbucnească din nou în Balcani. Iată acum telegramele ce ni le transmite corespondentul nostru particular din Constantinopol, asupra asasinatului: Constantinopol, 29—MARELE VIZIR MAHMUD ȘEFKET PAȘA A FOST ASASINAT.Nanmi Constantinopol, 29. Mai mulți necunoscuți au tras seca focuri de revolver asupra marelui vizir Mahmud Șefket pașa în momentul când se ducea în automobil de la ministerul de război la Sublima Poartă. Marele vizir grav rănit a fost transportat la minister unde a încetat din viață. Câteva minute mai târziu a încetat din viață și aghiotantul său Kemal bey, în urma rănilor primite. Un consiliu de miniștri s’a întrunit imediat la ministerul de război șî a luat măsurile militare necesare pentru menținerea ordinei.* Constantinopol, 29. — Intr’o comoditate din cuartierul Ghedih pașa a fost arestat un anume Topal Tewfik. Asupra lui s-au găsit două revolvere și cartușe. Se crede că cel arestat este unul din asasini. Poliția a deschis o anchetă severă. In oraș e liniște- Patrule circulă pe o stradă. Odiosul atentat a produs o profundă impresie în toate cercurile Naum. Londra, 29. —Agenția Reuter primește știrea din Constantinopol că marele vizir mergând spre Poartă cu automobilul a fost atacat de doni civili. Unil din aceștia a tras asupra lui, omorându-i. Se bănuește, că este vorba de un atentat contra regimului tânăr turc, s*ar Constantinopol, 29. — Marele vizir Mahmud Șefket pașa a participat azi înainte de amiazi ca de obicei la mai multe întruniri. Pe în orele 12 a plecat de la ministerul de război spre Poartă cu automobilul, însoțit de aghiotantul său, Ibrahimbey, un ofițer de marină, Ekrelbey și de un servitor. In drum a fost atacat de doui necunoscuți cari au tras focuri ministerul de război, marele vizir a murit. Ibrahim bey și servitorul au fost de asemenea răniți; cel dintâi a sucombat după o jumătate de oră după atentat. ■—Atentatorul care se numește Hadrin a fost arestat împreună cu complicii săi. Atentatorul a declarat, că a omorât pe marele vizir cu premeditare și că este membra a uniunei liberale. Atentatul nu surprinde pa nimeni, căci de mult se vorbea de o conjurație care ar fi condamnat la moarte pa Mahmud Șefket pașa. Marele vizir a fost făcut atent sa se păzească și cu toate că era strict păzit, a căzut victima acestui atentat. Atentatul nu este o răzbunare personală ci o lovitură dată tinerilor turci și se crede că zilele acestea vor urma alte atentate-Constantinopol, 29. — Până acum au fost arestate 4 persoane ca complici în atentatul contra marelui vizir. Constantinopol, 29: — Biroul presei a publicat un comunicat oficial care spune : Marele vizir și ministru de războia, Mahmud Șefket se ducea azi dim. la Poartă. In momentul când automobilul său era din piața Bayazid, din cauza, reparațiunilor care se fac în stradă, automobilul a micșorat viteza ț din mulțime niște indivizi axi tras mai multe focuri de revolver; marele vizir a intrat rănit in ministerul de război, unde a murit după o jumătate de ceas. Aghiotantul său, ofițerul de marină, Ibrahim, lovit de un glonte la, cap a murit și el. Consiliul de miniștri s-a adunat. Ministerul de războiu și, autoritățile militare au luat măsurile necesare spre a menține ordinea.* Constantinopol, 29. — Asasinarea marelui vizir a pricinuit in oraș o mare consternare, totuși liniștea cea mai desăvârșită, domnește și patrulele circulă pe stradă. Se crede că e vorba de un complot în contra comitetului. Intrarea birourilor oficiale ale Forței e îngăduită cu băgare de seamă; intrarea ministerului de războiu, e interzisă. Talaat bey asistă la consiliul de miniștri. Ministrul de interne, Hadgi Halil, care eșua de la Poartă, a declarat, că nici o hotărâre nu a fost încă luată in ceea ce privește numirea marelui vizir. Constantinopol, 29. — Motivul asasinărei lui Mahmud Șefket este următorul: Acum o lună marele vizir a ordonat comandantului de corp Abuk pașa să părăsească armata de la Ceatalgea și să se întoarcă definitiv la Constantinopol; acesta însă a refuzat a se supune, iar Mahmud Șefket a amenințat că va determina pe sultan să dea acest ordin în scris. Acum 3 săptămâni, 40 ofițeri au pătruns în locuința marelui vizir cu scop de a-l asasina, dar nu sau găsit acasă. Azi când ordinul de rechemare a lui Abuk pașa trebuia să fie semnat, marele vizir a fost asasinat. NOUL MARE VIZIR Constantinopol, 29. — Printr’o iradea, principele Said Halim-pașa, ministrul de externe, a fost numit mare vizir ad-interim. Un „hattihumayun“ a fost citit în această privință azi după amiazi la Poartă. Ceilalți miniștri rămân. Consiliul de miniștri e adunat la Poartă. Știrea in străină dn Viena, 29. — La legațiunea turcească de aici a sosit următoarea telegramă expediată din Constantinopol la orele 2. „Contra marelui vizir Mahmud Șeftet pașa s’a comis un atentat. Marele vizir e grav rănit. In capitală domnește liniște perfectă”.* Londra, 29. — Ziarul „Central News” primește din Constantinopol următoarea telegramă: Marele vizir Mahmud Șefket pașa a prezidat azi înainte de tamirazi mai multe consfătuiri. La amiazi el a plecat de la ministerul de războiu spre Poartă însoțit de aghiotantul sau Ibrahim bey, un ofițer de marină și un servitor. Abia a fost pornit automobilul, când doi civili au sărit asupra lui trăgând focuri de revolvere. Marele vizir a căzut. Automobilul a fost oprit și lumea de pe stradă l-a întrebat pe Mahmud Șefket pașa dacă este rănit, dar nu a mai primit nici un răspuns.. Dus la ministerul de război, marele vizir a murit. Aghiotantul a fost de asemenea rănit și a murit după o jumătate de oră. Ofițerul de marină, imediat după comiterea atentatului, s’a repezit, la atentator și după o luptă scurtă l’a arestat. Atentatorul a declarat la interogator că a comis atentatul, pentru că a voit să răzbune moartea. Ivin '2 ' MAHMUD SEVKET PAȘA