Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)

1913-06-11 / nr. 158

f CUPON Ho. 98 pentru a concura la MIe PREMII ce acordăm cititorilor si abonaților noștri pe luna 20 Mai — 20 Iunie Dr. mmm fbiedmand _ Medic la Spitalul Caritas Vindecă radical boalele ?fete, păr, st­ilis și venerice îndreptarea nasurilor diformate îngrijirea feței CONSULTAȚII 8—9 jum., 3—6 s’a mutat Str. Câmpineanu, 21. Intrarea prin Valter Mărăcineanu 2­009 Analiza slagărul­­ pentru SIFILIS . Tratamentul I BOALSLOR VENERICE [Doctor GAL IM IR Str. Doamnei 1. Teie/on\ »«576; K arlsbad Hr. fr. Călănescu Specialist în boli interne (stomac, intestine, ficat, diabet, guta, etc). H de femei. Consult, casa Pasteur, 571 Telefon ,93­.9 fiseisr Skupiewski SPECIALIST pentru BOALE de Femai, Faceri și Operațiuni — Strada Corăbiei, No. 11­­­­­Consult. 1— 3p. nr. 31 Galimănești (Marele Hotel) Nr. USCATU s a ocupat de Apa de Căciulata, expe­­perimentând-o in laboratorul Institu­tului de Patologie experimentală al Universitate­ din Berlin 615 ÎLENORAGIA și SIFILISUL OJVAMVIA și NEPUTINȚA căută specialistul în boli sexuale lt. GRUIUFELB au­torul ,,Vieței și Secretelor Sexuale“ Str. Olari 7 (prin Moșilor 198) Consultațiuni 11-12, și 4-6. 678 fi­rul Virgil Ionescu Medic secundar la Spita­lele Eforiei Strada Sf. Apostoli Nro. 20 — Telefon. 924 Depoul de Champagne EN GROS - P. STOEIVESCU —­­fost hotel de France), s'a mutat în Palatul Fundațiunea Univ. «1 Carol I 12.75 Pommery. Mumm. Binet Clicqout, Moet & Chandon St. Marceaux. Heidsieck, Louis Roederer. Pipev Perriere Jouet, Monopolle, îrroy; 6.50 Tisane Aubertin; 6.00 Rhein Ázuga; 3.50 Brăila. Comenzile minimum de 3 ba­iéüi, se expediază în provincie. Contra ramburs. 811 REGINA BĂILOR este și va rămâne Băile Sănie--Moldova Sezonul s-a deschis la 1 iunie sub noua adminis­trație. Hotelurile : Racovitza, Cerbu, Puf și celelalte, mobilier nou, confort modern. Neîntrecutele ape de Slănic, Hidroterapia, Inhalația, Aerul comprimat funcționează după cel­­ mai modern și perfecționat sistem condus de medici specialiști. Restaurante noi și de primul ordin. Automobile închise și des­chise la dispoziția publicului pen­tru fiecare tren. Prețuri foarte avantagioase, prospecte la cerere. am pe arendat de moșie Valea Teleormanului A se adresa str. Verde 11, la d. D. Atanasiu, o­­rete 1—2 p. m. assHUESEaaatzHEEaco jeaaBaaaaasaaBaaa——m__m—mwiiiirmcini Sscisîatea cooperativi .Meseriașilor „Parchetari“ din România i este singura care poate­­ efectua astăzi lucrările cele mai impor­­­­tante cu prețuri moderate și lu­crare garantată. Sediul Mihai­­i Vodă, 11. 476 Reportaj politic Situația internă.-Intervievul d-lui Carp și fruntașii con­­servatori.-Reorganizarea partidului conservator.­­Ce e cu fuziunea? Situațiunea externă extrem de gravă a pus oare­cum pe pla­nul al doilea politica internă. De alt­fel acest fapt, caracte­rizat mai ales prin atitudinea rezervată a partidului liberal, a contribuit în parte însemnată, ca guvernul să poată în liniște și cu toată autoritatea necesa­ră, să se ocu­pe de chestiunile mari la ordinea zilei. Și guver­nul cel d­ intâi, prin glasul d-lui prim ministru Titu Maiorescu a recunoscut aceasta cu ocazia dezbaterilor asupra protoco­lului. Cu toate acestea partidele po­litice, fiind organisme vii, nu e posibil ca ori­ce activitate po­litică internă să înceteze. Dacă dorința tuturor era ca în fața străinătății țara să apară în­tr’o perfectă solidaritate și dacă această solidaritate este de regu­lă în țările civilizate, o datorie patriotică atunci când interese­le mari ale țarei sunt în joc, nu se pot totuși opri temperamen­tele politice mai independente, caracterele mai supuse influen­țelor care pornesc din complecsi­­tatea lor sufletească, de a se ipronunța, de a se mișca, de a trăi cu toată intensitatea de care sunt capabile. Așa se explică de ce, cu toată gravitatea momentului de azi, nu s’a putut să nu se producă și în politica internă fapte pe cari, ca cronicari­ independenți, nu le putem trece cu vederea. Axa în jurul căreia s’a în­vârtit și se învârtește globul politic intern a fost și este încă demisiunea d-lui Carp din șe­fia partidului conservator. Asupra acestei demisiuni am dat la timp relațiuni. Car d. Carp a dat acum în urmă un interview îmbrățișând politica generală a țărei, — un fel de expozeu, și care se încheie cu trista comentare că totul e putred în această țară și că salvarea va veni de la o reve­­zie mare pe care d. Carp spune că o întrevede și o legitimează. Aceste afirmațiuni al­e d-lui Carp au produs senzație în lu­mea politică de la noi. Reproducem a­zi părerea unui fruntaș, membru al partidului conservator, care a ocupat și ocupă o situație înaltă, în stat. Interview!!] d-lui Carp Pe noi toți, conservatorii și amicii d-lui Carp, nu numai că ne-a surprins că fostul nos­tru $el a putut spune că nu mai are­ țara aceasta altă solu­ție de­cât revoluțiunea, dar ne-a durut Un conservator ca Petre Carp nu trebuia să facă asemenea afirmațiuni. Revoluție ? Dar noi am fost toți in jurul d-lui Carp și Vara aplaudat atunci când la 1907, a spus, ca un adevărat conser­vator. ,,întâi represiune și pe urmă vom aviza“. Oare dacă mâine ar izbucni o nouă revo­luție și d. Care ar fi la fruntea trebilor statului, ar fi chemat să-și spue părerea n'ar repeta iarăși ca un adevărat, bărbat de stat întâi represiune?Și cum se mai poate socoti azi revoluțiu­­nea ca­ o soluție, când mijloace­le de represiune sunt atât de grozave ? D. Carp n'are în­credere în pătura țărănească și nu prevede o revoluție rurală- Atunci cine s'o facă­ ? Intelectu­alii? clasele orășenești? Dar oare, dacă este adevărat că oa­menii politici de azi, sunt in­decadentă și că e demoralizare politică generală, atunci și re­voluționarii se vor recruta tot din decadenți și unde mai e so­luția ? A ! Poate e vorba de un pronunciament militar? Dar a­­ceasta n'ar mai fi revoluție, dar disoluție. Noi, conservatorii a­­vem alt ideal și alt program po­litic pentru țară de­­cât revoluți­unea. Criza din partidul conservator „Da, este adevărat, continuă bărbatul de stat, conservator, partidul nostru a trecut printr'o criză grea. Și cel puțin părerea mea este cff, una din cauzele care au produs această criză care durează de mai mulți ani, este dorința de șefie, mărturisi­tă, a unora, tăgăduită dar to­tuși adânc simțită a altora. Astăzi, partidul conservator în urma retragere­ d-lui Carp de la șefie are un comitet de di­recțiune. In acest comitet sunt fruntași conservatori cărora nu li se poate tăgădui nici conser­vatismul nici râvnă cu care au lucrat pentru partid. Firește ni­meni din noi n'am fi dorit ca d. Carp să ne părăsească. Dar dacă ne-a părăsit, dacă am mai vrea să fie șef, cum îl putem menține fără voia lui? S'a spus că trebue să ne ducem la dân­sul din nou să-l rugăm să revie Foarte bine, să ne ducem, dar dacă nu vrea să revie? N'am a­­vea oare un șef fără voia lui în­tocmai ca medicul fără voie al lui MoiUre? Reoganizarea partidului Partidul conservator trebue să­ se reorganizeze. Este astăzi cel puțin în aparență in partid o sciziune. Dar cine poate tăgă­dui că nm e partid conservator acela care are încă in fruntea­­ lui pe un Titu Maiorescu, pe frații Cantacuzino, pe Ion La­­hovari, pe C. Arion, pe Ah. Mar­ghiloman și pe atâți alți vechi conservatori. Dincolo, unde e sciziunea, pot. fi conservatori dar partid nu: e o facțiune. De aceea, comitetul conducă­tor al partidului, convins că partidul conservator are o me­nire politică in această țară și că nu prin revoluție țara­ va pro­gresa, a hotărât ca de îndată să se înceapă o activitate de re­organizare a partidului con­servator din întreaga țară. Vom face apel la toate forțele conservatoare și avem­ convinge­rea că vom fi urmată. Vor­­ fi poate unii cari nu vor vor să fie în seamă apelul nostru și vor refuza să intre in organiza­ția partidului? Dar cel puțin vom ști pe ce forțe putem conta. — Dar dacă veți fi întrebați cine va fi șeful? — Deocamdată avem un co­mitet de conducere care iși poa­te asuma răspunderea conduce­­rea partidului. Fuziunea .— Dar în această reorganiza­re aveți în vedere fuziunea cu conservatorii democrați? —­ Firește că­ ne gândim la posibilitatea unei fuziuni.. De­ocamdată trebue să reorgani­zăm partidul și înainte de a dis­cuta cu conservatorii-democrați fuziunea, trebue să știm pe ce forțe putem conta. Atunci când partidul va fi complet reorga­nizat vom vedea când trebue și cum­ trebue făcută fuziunea”. Aceste sunt declarațiile frun­tașului conservator. Ce spun conservatorii democrați Asupra fuziunei am căutat să aflăm Și părerea conservato­rilor democrați. Aceștia însă spun că nu se ocupă acum de fuziune și de aceea nu ne pot da nici un fel de informațiu­nl. Ni s'a accentuat insă că nici sta­tul major al partidului, nici șe­ful partidului nu se ocupă de chestiunea fuziunei. —0250— I. Fermo- FOIȚA ZIARULUI «UNIVERSUL» —--------0X0----------— Otrăvitoarea PARTEA IlSITAlUS XIII Probe și mărturisiri In zadar ochii lui deschiși rătăceau peste tot, nu găsea nimic; nu mai erau nici mobi­le nici tablouri a­le scoteci. . . Era să se retragă cu un sen­timent­ de decepțiune cu greu, stăpânită, când ridicând maxi­mal o ultima oară, perdelele albe de la pat, zări un mic dulap foarte îndem­ânatec ascuns în zid. Li ®sscbîstvoi­a gol. Dar tafccan­til to mai ase­m­a,­­ful sobei .Bttrgft. «i etajera dulapului o escavatie adâncă unde mâna nu putea pătrunde. - Lumină 1 cerea el imperios procurorului. I se aduse o lumânare aprin­să ; și imediat după ce o intro­duse în despărțitură de pe un țipăt de bucurie. Ochii săi stră­luceau, și întorcându-se către judecător îi arătă victorios o mică sticluță. fți fine, zise el, eureka ! Nu veți mai tăgădui de acum, cred. 20 Dala „Asociația gene­rală a grasei române“ Comisiunea specială ,pentru a­­ranjarea marilor serbări popu­lare pe care le va da Asociația în parcul Carol I, în zilele și serile de 28, 29 și 30 iunie curent și-a început activitatea. Sunt primele serbări pe care le dă Asociația și de aceia co­­misiunea își dă silințele ca­ reu­șita lor să fie desăvârșită. Pro­gramul ce se întocmește va fi extrem de bogat și senzațional Așa, de pildă, în afară de o­­bicinuitele distracții, comisiunea pregătește pentru fiecare zi de serbare, o atracție deosebită și anume : 1) . Pentru seara de Vineri 2S Iunie (ajunul Sf. Petru și Pa­vai) o splendidă serbare veneția­­nă pe lacul parcului. 2) Pentru ziua de Sâmbătă, 29 Iunie (Sf. Petru și Pavel) între orele 6 și 8 seara, o grandioasă bătaie de flori, pe minunatele și umbroasele alei ale parcu­lui ; iar 3) Pentru ziua de Duminică 30 Iunie, între orele 5 și 8, un ma­re concurs de frumusețe, între toate doamnele și domnișoarele din România, cu mari premii în bani și în obiecte de artă. Pentru tombola serbărilor A­­sociației s’au primit numeroase și splendide obiecte din partea ce­lor: Socec , Comp., Georg Degen, M. Cohen-Linaru, Costi­­că (Galeria Modelor), S. D. Par­­chy (La Papagal) etc. D. Guttmann, proprietarul ma­gazinului „La orașul Viena” calea Victoriei 24, a trimis prin­tre altele, un jupen de mătase, model confecționat la Paris. ——■ -----oxo—-----------­ CONFERINȚA de la Palatul poștelor Sâmbătă seara, la orele 6, d­ o­f­ficiant AL V. Andreescu și licen­țiat în științele fizico-chimice, a ținut o conferință în sala cea mare a palatului poștelor din Capitală, la care au asistat mai tot personalul, cât și numeroase persoane străine. D. AL V. An­dreescu a deschis o serie de con­ferințe cu privire la „fenomene­le vieței”, și după o frumoasă introducere, a intrat în amă­nunte, vorbind despre primele manifestări ale vieței, pe pă­mânt, despre mânerele lui Haeckel și în urmă a a­­rătat cum învățatul modern se silește să producă în labora­torul său sinteza artificială a vieței. După ce a arătat care e* fundamentul tututror organis­melor, substanța albuminoasă, a vorbit de circulația elemente­lor, de rolul disociației atomi­ce în acțiunile vieței, despre fer­menți, și în sfârșit de rolul ce ocupă viața în scara transfor­­mațiunilor universale. Conferențiarul a fost felicitat cu drept cuvânt, de toți cel de față. Ne vom face o datorie a publica un rezumat al­ intere­santei sale conferințe într-un apropiat număr al Zb­orului ști­ințelor populare. V. A, ■*ä^3BSIRE?^ISKBS ® IQS MARȚI, 11 IUNIE 1913 Evenimentele din străinătate - Serviciul b­elgrafi­c al ziarului ,,Universul“ Belgrad, 8. — Regele a prezi­dat azi un consiliu de miniștri, în care s'a redactat răspunsul la nota de asaltc erî a Bulgariei. Domnește convingerea că con­ferința­­ celor 4 președinți de consiliu la Petersburg va fi im­posibilă, căci Bulgaria nu vrea­­ să recunoască cu nici un chip drepturile sârbilor și nici măcar să le discute. Serbia este gata de război, care după părerea presei va în­cepe chiar la începutul săptă­­mânei viitoare. este caracteristic tonul de ca­re uzează presa, față de Bulga­ria. Ziarul „Maly Journal" scrie in felul următor: Bulgaria trebue nimicită și exterminată. Aceasta trebue s’o repete fiecare sârb de câte ori se culcă și se scoală, căci bulgarii sunt o națiune de mscenători, iar conducătorii lor sunt niște tâlhari imorali, lipsiți de simță­mântul moral și de acela al prie­teniei. Trebue pustiiți căci aceasta o pretinde viitorul­ Serbiei. Dacă nu-i vom pedepsi, vor circula și în viitor, în Europa acuzațiile lor infame contra noastră. Berlin. 8. — „Vossische Zei­tung“ primește știrea, că pers­pectiva unei împăcări a dispă­rut cu desăvârșire. Isbucnirea războiului este o chestie de câte­va zile. Nu se știe care din beli­geranți va încep. Ambele armate sunt gata de luptă. RUSIA NU SE VA AMESTECA Petersburg. 8. — Cercurile di­plomatice rusești consideră răz­boiul ca inevitabil, dar declară că Rusia nu se va amesteca in acest conflict și se va mărgini a-și valida influența morală. O ALIANȚA INTRE BULGA­RIA ȘI AUSTRO-UN­GĂRI­A Belgrad. 8. — Aici circulă zvo­­nul, că Bulgaria a încheiat o­ alianță cu Austro-Ungaria, din care cauză a eșit din alianța bal­canică. Conferința de la Peters­burg, a celor 4 prim miniștri, a devenit astfel imposibilă și inu­tilă, căci o nouă alianță a celor 4 state balcanice pe o bază mai sigură este exclusă. Războiul este inevitabil. Ser­bia se va mărgini a se apăra. LUPTE INTRE SÂRBI ȘI BULGARI Belgrad. 8. — Lângă Doiran a avut loc o luptă de 10 minute intre trupele bulgare și sârbești. Bulgarii­ au tras asupra solda­ților sârbi din ascunzători. RUSIA PROCURA SERBIEI CAI ȘI MUNIȚIUNI Sofia. 8. — Mai multe vase rusești au transportat Serbiei numeroși cai și materiale de război. Din cauza aceasta dom­nește aici o enervare ne­mai po­menită, ami ales că unul din­­ a­­ceste vase poartă numele „Bul­garia”. Guvernul bulgar va face în privința aceasta reprezentațiune la Petersburg. PROPUNEREA LUI PASICI Belgrad. 8. — Președintele consiliului, Pisici, a propus guvernului Daneff ca să apla­neze chestia granițelor litigioa­se acordând autonomie Mace­doniei. Pasici recomandă o înțelege­­­re în principiu și numai după aceasta să se înceapă tratati­vele formale la Petersburg. In felul acesta s’ar evita di­ficultățile ce s’ar putea ivi în cursul tratativelor de la Peters­burg. Pasici nu se opune ca chestia să fie discutată într’o conferință prealabilă la Salonic. Cercurile conducătoare bul­gare nu voesc cu nici un preț să discute această chestiune. VERSIUNI ASUPRA ACȚIU­­NEI ROMÂNIEI INTR’UN E­­VENTUAL RĂZBOI Berlin. 8. — Din București se anunță, că armata română ime­diat ce va izbucni răzbătui, sârbo-bulgar va trece in Bulga­ria. Până acum nu se știe de ce natură va fi această acțiune mi­litară a României. Este sigur, că, Rusia, îndată ce va izbucni războiul, va intra în acțiunie demonstrând cu flo­ta ei in fața Varnei. AGITAȚIA BULGARILOR DIN SALONIC Salonic. 8. — Autoritățile gre­cești wO, aflat că bulgarii din Salonic plănuiau comiterea mai multor atentate. In urma per­chezițiilor domiciliare­, făcute de poliție, un mare număr de ar­me, m­unițiuni și bombe cu di­namită au fost confiscate. SÂRBII AU FORTIFICAT PE RAUL VARDAR Sofia. 8. — Ziarele de aci pu­blică știrea că armata sârbească și-a terminat desfășurarea stra­tegică anindu-se cu armata greacă. In cursul ultimelor 48 de ore sârbii s’au retras spre valea râu­lui Var­dar, unde au ocupat po­­zițiuni Întărite, făcându-le inac­cesibile prin întinderea unor re­țele de sârmă. Sârbii au adunat în aceste pozițiuni o mare can­titate de prevăzii și munițiuni, așteptând acolo atacul bulga­rilor.Trupele­­ bulgare de asemenea și-au terminat desfășurarea stra­tegică ocupând pozițiunile spre vest de Salonic. Numărul trupelor bulgara pusa pe picior de războiu se ri­dică la 300 de mii de oameni. PĂRERI DIFERITE ASUPRA ATITUDINEI ROMÂNIEI Londra. 8. — In cercurile po­litice rusești domnește convin­gerea că­ Serbia și Bulgaria vor ajunge până a-și declara război dar că în ultimul moment to­tuși vor încheia pacea. Părerea aceasta predomină și în cercurile diplomatice engleze. Cercurile diplomatice rusești mai simt convinse că România va trece în momentul critic de partea Bulgariei. România va fi recompensată apoi de Bulgaria pentru serviciile sale, căci în acest caz Grecia și Serbia vor fi silite să cedeze. Toate știrile sosite in ultime­le ore confirmă că Bulgaria a luat importante măsuri strategi­ce. DECLARAȚIILE UNUI DIPLO­MAT RUS Paris. 8. — Un distins bărbat de stat rus fiind interviev­at de corespondentul de aci al ziaru­lui Lokal Anzeiger s’a expri­mat astfel asupra situațtiei­ crea­te de telegrama țarului Rusiei și asupra efectului pe care­­ Ta avut în cererile diplomatice. Nu pot pricepe de ce interven­ția țarului în Balcani n’a găsit pretutindeni deplină aprobare și de ce i s’a dat o interpretare gre­șită. Țarul a intervenit ca să evite o nouă vărsare de sânge și noul încurcături internaționale. Când întreagă Europă e de 9 luni de zile în plină fierbere și a­ fost martoră la o mare vărsare de sânge în Balcani, când în trei rânduri amenința chiar perico­lul unei conflagrații generale, m­ă întreb de ce vor unii ca a­­ceastă primejdie să amenințe din nou când țarul Rusiei a voit să evite cu orice preț aceasta. Suveranul rus a crezut că a sosit, momentul ca , liniștea să fie restabilită. Adaug însă că Rusia nu a făcut demersul din ur­mă da capul ei ci a fost solicitată de alții. Putem, dar, să spunem că e vorba de un amestec per­­­sonal al Rusiei? Pot afirma că Rusia nu urmă­rește aceasta. Preocuparea Ru­siei a fost ca să înlăture o nouă vărsare de sânge, care de astă­­dată ar amenința să­ devie ge­nerală.* Sofia. 8. — Ziarul oficios „Bulgaria"­ declară, că respinge­rea propunerilor bulgare privi­toare la desconcentrare închide negocierile diplomatice dintre Bulgaria și Serbia, rămâne deci să­ se găsească un mijloc mai e­­ficace spre regular­ea­ acestui di­ferend. Acest mijloc, Bulgaria vă ști, să-l găsească de­oarece e hotărâta să meargă până­­ la ca­­păt în apărarea drepturilor sale. IN MACEDONIA SE PREGA­­TEȘTE O REVOLUȚIE. TRUPE­LE BULGARE GATA DE LUPTE Viena. 8. — Ziarului „Reichs­­post" i se comunică din Sofia. De pe teritoriile din Macedo­nia, ocupate de greci și sârbi sosesc știri îngrijitoare. Persecuțiunile lă cari sunt ex­puși bulgarii au­ produs aci ma­re agitație. In Macedonia organiazția re­voluționară internă a renăscut. Declarația predată de curând primului ministru și reprezen­tanților Puterilor a devenit fapt. Revoluția a și început. In timpul războiului cu Tur­cia revoluționarii și-au­ procu­rat arme și chiar tunuri și puș­ti cu repetiție. De data aceasta, revoluția va fi mai gravă ca ori­când. De­oarece toate protestări­le guvernului bulgar i-au fost luate in considerație, marșul trupelor bulgare, gata de luptă, în contra dușmanilor a­ devenit o chestie de ore. Până acum străduințele diplo­maților pentru salvarea păcei au rămas infructuoase. Țarul s'a încrezut prea mult în pute­rea sa in Balcani când a sperat că-și va putea impune dorința pentru apărarea păcei.. Dorința este fără îndoială aceeași și în Balcani, dar voința este alta-Azi controversele nu mai pot fi învinse pentru că Coroana a fost atrasă în acest conflict. Regele și-a spus­ cuvântul și nu­ mai poate da înapoi. Hotărârea se află astăzi în mâinile națiunea. Aceste mâini sunt insă înarmate. Ultimele reprezentațiuni ale lui Nekindov n'au adus nici o schimbare în situația de acum. --------------------OXQ------------— INCENDIUL DIN CONSTANTI­­NOPOL Constantinopol. 9.—Azi noap­te un incendiu a izbucnit la Ki­­asim pașa lângă Pena. 40 de case de lemn au fost distruse. PRINCIPELE ALEXANDRU NU MAI PLEACA LA PE­TERSBURG Belgrad. 9. — Din loc compe­tent , s­e declară că Principele moștenitor Alexandra se va îna­poia la Veskub; prin urmare, nu mai e vorba de­ [UNK] călătoria la Pe­tersburg. Discursul lui Tisza O TELEGRAMA A LUI ISMAIL KEMAL BEY CĂTRE TISZA Viena. 8. — Președintele­­ gu­­­­vernului provizoriu albanez Is­mail Kemit bey, care se află aici, a adresat contelui Tisza cu ocazia discursului rostit în ca­mera ungară, următoare tele­gramă : „Excelență. Mă grăbesc a vă exprima mulțumiri atât în nu­mele guvernului cât și al po­porului albanez, care că este recunoscător pentru nobilele sentimente față de el, exprima­te în discursul rostit în camera ungară. Suntem recunoscători că sus­țineți drepturile și independen­ța poporului nostru. Mă folosesc de această ocazie, să-mi "exprim față de Excelența voastră, mulțumirile și recunoș­tința mea. Ismail Kanal bey, președintele guvernului provi­zoriu albanez". IMPRESIA DISCURSULUI LUI TISZA IN SERBIA Belgrad. 8. — Discursul lui Tisza a provocat aici cea mai mare Uimire, pentru că aici se credea, că în încordarea dintre Rusia și Bulgaria nu va mai interveni alt factor. Aici lumea și-­a sugerat ideea că Rusia plănuește formarea u­­nei mari Serbii în detrimentul Bulgariei și prin distrugerea a­­cesteia. Discursul lui Tisza a creat o nouă stare de lucruri, față de care însă, nici guvernul sârb nici presa din Belgrad nu a lu­at o­ altă atitudine. In urma acestui discurs însă, cel mai răspândit ziar sârbesc „Tribu­na” începe a scrie într’un ton foarte blajin despre Austro- Ungaria spunând următoarele : „Serbia nici­odată nu s’a sus­tras de la relațiuni prietenești cu Monarh­ia vecină, și ceva mai mult Serbia a căutat a­­ceastă prietenie purtându­-se în­totdeauna corect, căutând a în­tări prietenia cu Monarhia.­­ Să ni se întindă mâna priete­nească și Monarhia se va putea convinge, că știm să prețuim a­­ceastă distincție. PRESA RUSA ȘI DISCURSUL LUI TISZA Petersburg. 8. — Ziarul „No­vo je Vrem sa” scrie despre dis­cursul lui Tisza Următoarele: La ce sfârșit poate duce răz­boiul fratricid din Balcani ? Fa­ță de Tisza trebue să fim re­cunoscători pentru sinceritatea lui, pentru că este cert, că A­­ustro-Ungaria va face tot posi­bilul ca să excludă influența rusească și să faca ca statele balcanice să depindă de ea. Ziarul „Ried­” scrie: Despre o înțelegere a Puterilor nici vorbă nu mai poate fi. Politi­­cianii din Budapesta sunt cu mult mai sinceră de­cât­ cei din Viena. IMPRESIA DISCURSULUI LUI TISZA LA BURSA LONDO­NEZA Londra. 8. — Declarațiile con­telui Tisza referitoare la atitu­dinea Austro-Ungariei fața de statele­ balcanice a produs aici impresie. Această impresie s-a observat și la bursă, căci se crede că ordinele de vânzare sosite d­e la Paris sunt a se pune în legătu­ră cu acest discurs. ----------------—0X0-------------------­ D. de Boutin, fără turburare aparentă examina sticla în ca­re se găsea un lichid limpede ca o apă de munte. Eticheta, cu grije zfârâiată era ilizibilă. Judele luând dopul și agitând sticluța de câte­va ori, căuta a recunoaște prin miros felul des­coperirei. D. Drieux, văzând că nici un parfum nu era din sti­cluță, se decise atunci a pune o picătură pe degetul său și îl a­­propiră de buze. Gustul era dulce și acru în acelaș timp. Procurorul urmărea cu grije toate mișcările judelui. — Ei bine .’ zise el triumfător când. d. de Boutin îi dtete fiola, încapî a fi și d-ta convins? — Absolut de loc, răspunse cel­ l’lalt fără ezitare, — prezen­ța acestui lichid aici nu-ți spu­ne mâna care Fa ascuns. —­ Și pe urmă dacă­­ e otravă cine e farmacistul capabil de a Libera «o cantitate atât de considerabi­lă fără ordonanță ? — Vei întreba asta la preven­ție, zise De Drieux. Și vocea sa puțin metalică tremura de o mulțumire nes­pusă. Și, în aceeași seară, lichidul fu încredințat chimiștilor cari recunoscură a fi de plumb pur. A doua zi cei doi magistrați se duseră la închisoare. — Am descoperit ceva teribil în contra d-tare domnișoară, în­cepu­t­ de Boutin. — Numai atât? întrebă ea cu misteriosul ei surâs, mă mir. — Ai să vrei să-mi răspunzi la o chestiune pe care trebue să ți-o spun ? — Dacă voi putea, de­sigur. — Cât timp este de când ai părăsit Roquieberre? Ea se gândi un timp, apoi răspunse: — Mai mult de șase luni. 7- Ah! poți a-mi­ jura? De sigur, d-na de Sauvetat’ ,de alt­fel poate să vă afirme, — E ciudat, murmură el.. Nu ai încercat indisposițiuni, chiar ușoare, de mult timp ? ■ — Nici una, încet rudele scoase din buzu­nar sticluța aproape goală. Ea scoase un țipăt și deveni palidă ca o moartă. — Unde ați găsit asta? Spu­neți­­ răspundeți-mi ? — In despărțitură dulapului, repetă ea ? Uitătura ei deveni fixă și preocupată, s’ar fi zis că, misterul ce căuta a-i pătrunede o înspăimânta. După un timp figura sa se schimbă. — In camera mea? întrebă ea din nou­ a­­ știu în dulapul care e lângă patul meu nu e așa ? Judele făcu un semn afirmativ. — Ar fi trebuit să-mi închi­pui, murmură ca încet aveam o­­biceiul fie a-mi lăsa cheile. D. Drieux o auzi. — Nu regreta domnișoară, .Ram fi deschis, și fără aste, * RĂSPUNSUL GUVERNULUI SÂRB LA INVITAȚIA RUSIEI Belgrad. 9. — Ministrul Ru­siei, d. Hartwig, ta făcut ori o vizită la primul-ministru d. Pa­șici. Se asigură că în consiliul de miniștri care a urmat, s’a re­dactat răspunsul guvernului sârb la invitația Rusiei privi­toare la participarea celor pa­tru miniștri președinți la o con­ferință la Petersburg,­­ Sofia. 9. — Față de informa­ți­unile din Belgrad care spun că în ziua de 19 iunie 50 bul­gari ar fi atacat avant­posturi­­le sârbești lângă Ossogovo, a­­genția bulgară observă că nici o ciocnire nu s-a întâmplat între trupele bulgare și sârbe în­ aces­te ținuturi. Prin urmare această luptă a fost provocată de locu­itorii bulgari revoltați de exce­sele sârbilor. CONDAMNAREA SOLDAȚI­LOR MANIFESTANȚI DE LA RODEZ Monpellier. 9. — Consiliul de războau care a judecat pe 13 soldați manifestanți de la Ro­dez a condamnat pe­dioî la cinci ani muncă silnică; ceilalți au fost osândiți la pedepse cari va­riază de la 5 ani la 4 luni de temniță. EXCESELE AUTORITĂȚILOR GRECEȘTI CONTRA BULGA­RILOR Sofia. 9. — Ministrul Bulga­riei ia primit ordinul de a pro­testa din nou m contra excese­lor autorităților grecești contra bulgarilor din Salonic și din ți­nuturile ocupate. S-au făcut percheziții în liceul bulgar din Salonic și câțiva elevi au fost a­­restați. COMISIUNIILE ROMÂNE LA SILISTRA Ce fac locuitorii din Siliștea - IMPRESII­­ —­­De la trimisul nostru special — Silistra, 8 Iunie Azi e a doua zi în care, co­­misiunile instituite de guvernul român spre a­ executa prevederi­le protocolului — menite a face din Silistra o cetate româneas­că, — lucrează cu delegații Bul­gariei. Yachtul regal român „Ștefan cel Mare” acostat l­a Ostrov, a avut­ astă noapte pe bord pe de­legații comisiunilor române, iar dimineața la ora 9 jumătate a pornit spre Silistra. A ajuns după aproape o oră și, la puți­nă vreme în urm­ă au venit pe bordul yachtului membrii co­­misiunii bulgare pentru evalua­rea îndemnizațiilor ce se vor a­­corda­ locuitorilor cari vor pără­­si Silistra. Această comisiune,­ compusă din d-nii Mihail Sa­­rafoff, fost ministru, Zlatan Bretc­of, inginer și deputat și P. Kogenbacoff, deputat, a lu­crat împreună cu membrii co­misiei române, d-ni: Nestor Cin­­cu, vicepreședinte al Camerei, Paul Greceanu, deputat și Miro­­nescu directorul școalei de po­duri și șosele. In acelaș timp, pe bordul ya­chtului regal bulgar „Krum“ s’au întrunit membrii comisiei române pentru determinarea zo­nei fortificațiilor Silistrei, d-ni: Al. Em. Lahovary ministru Ro­mâniei la Paris, Generalii Cul­­cer și Zottu, colonelii Christescu și Ililescu și maior Dabija, cari au lucrat cu membrii comsiunii bulgare, d-nii generali Paprikoff și Vazoff, Socot.-colonel Stan­­ceff, comandant N. Radeff, de­putatul Gheorghieff și coman­dantul Kissioff. Până la ora când scrie cores­pondența de față, ședința mem­brilor acestor comisiuni nu s’a terminat încă.* Ședința de astăzi are o însem­nătate deosebită. In decursul a­­cestei întrevederi membrii co­misiunilor celor două State vor trebui să se pronunțe asupra sensului ce trebuie atribuit for­mulei din protocol „trei kilome­tri” de la periferia orașului. Discusiunea va avea ca obiect definirea, în speță, a cuvântului „periferie”. Delegații români, pornind de la considerațiunea că încheieri­le din protocol au fost făcute cu preocuparea de a se asigura Ro­mâniei superioritatea strategică în acest punct, vor expune punc­tul lor de vedere, care e acor­darea a trei kilometri de la li­nia forturilor. La această inter­pretare se așteaptă ca delegații bulgari să opună o interpretare stricto senso, și anume acorda­­­rea a trei kilometri de­­la mar­ginea orașului. Intr’o convorbire pe care am avut-o cu un personaj distins de aci mi s’a spus că delegații bul­gari vorbesc, ca toți bulgarii, foarte puțin. Mai comunicativ— și de­­ o amabilitate deosebită — s’a arătat în prima ședință d. Sa­rafoff, fost ministru. Atitu­dinea corectă a delegaților bul­gari cari, în această împreju­rare se găsesc un adevăr într’o împrejurare tristă, face pe unii din delegații români să creadă că cursul lucrărilor va fi nor­mal și că, găsindu-se un chip de înțelegere, rezultatele vor fi mulțumitoare. Sunt însă și per­soane cari nu se grăbesc să se arate optimiste pricina acestei rezerve e, după cum am spus, faptul că încă nu se cunoaște punctul de vedere al dele­gaților bulgari asupra locului de unde va începe măsurătoa­rea celor trei kilometri. In ședința de azi, lucrările­­trebuie­ să se limpezească. * Ce fac locuitorii din Silistra?— Spun, aproape toți, că­ră să plece din oraș, dar vor pleca prea puțini. Am avut azi vreme să cerce­­­tez orașul Silistra, parte pe jos, parte în trăsura unui effendi, care mi-a dat o serie de lămu­­riiri. Silistra, care numără vre­-o­ 13 mii de locuitori, are înfăți­­­șarea unui oraș vechin specific­­ turcesc. Clădiri mici, șubrede, bătrâne și grămădite una ’n alta, umplu străzile strâmte, strâmbe și râți pavate. Clădirile, mai de seamă sunt foarte puține la număr. Am vorbit cu câțiva negustori bulgari din oraș. Au înțeles că, vreau să scriu undeva ceea ce au să-mi spună și aproape fă­ră să-l întreb, mi-au spus repe­de că au de gând să plece din Silistra. — Sunteți hotărâți să­ plecați negreșit? — O, da, negreșit... Și plecăm toți! Mă gândeam că Statul român are să fie nevoit să plătească sume fabuloase ca despăgubiri și, în legătură cu această idee, am întrebat pe unii din convor­bitorii mei, proprietar, dacă a făcut cerere spre a fi despăgu­bit, și cât a cerut. — Nu am făcut cerere, mi-a răspuns negustorul și nici nu ș­tiu­ pe mulți să fi făcut... ne gândim că poate are să fie mai bine cu românii... Răspunsul m’a uimit. L’am auzit, sau aproape ,am auzit mai pe urmă și la alții, aproape la toți cei cu cari am vorbit, și am înțeles. Bulgarii­’’din Silistra fac pos. diplomații. Amenință că pleacă toți, până­ la unu, vor pleca însă, afară­ de funcționari, prea puține Toți sunt aproape încre­dințați că odată cu trecerea Si­listrei sub stăpânirea română, c­etatea Silistrei Va putea să trăiască zile mai bune Puținii bulgari cari vor să plece nu vor lăsa nici un gol în urma lor. Locurile și proprie­tățile acelora cari vor să plece au și fost cumpărate de persoa­ne venite din București. Aceas­ta îi face pe ceilalți bulgari — cei cari nu s’au grăbit, — sa spună că vor să plece, d­ar să rămână locului. Mi s’a povestit un caz carac­teristic. România va avea în curând o categorie de noul cetă­țeni cari merită să fie priviți ca luare-aminte. Comandantul Ti­mir vas a avut pe bord, într’o cursă la Silistra, pe un bulgar spătos și oacheș care luptase în războiul contra Turciei. Bulga­rul povestea cum a spintecat pe o sumedenie de turci la Bunar­­bissar și în alte lupte și, după ce a uimit asistența cu povesti­rea actelor de bravură pe cari le-a săvârșit ca cetățean bulgar, a încheiat: —­ Acuma mă duc la Silistra să mă fac român. Faptul e interesant, credem, și merită să fie povestit. * In fata pontonului românesc din Silistra, la care stă ancorat yachtul „Ștefan-cel-Mare” e în stânga, un mic șef. Tocmai pe acest șes, în vreme ce comisiu­­nile țin ședință pe vas, un sol­dat bulgar instruiește vre-o șai­zeci de oameni — și mai bătrâ­ni și mai tineri­ — sunt toți turci, supuși bulgari, mobilizați, acum de Bulgaria în vederea eventualelor noui evenimente. Intr’o corespondență anterioa­­­ră arătam că vasul „Vil­ovo”, sub pavilion rusesc, a debarcat la Silistra 35 de cai pentru ar­mată. In oraș sunt mobilizați în to­tal vre-o 2400 oameni. Sunt și vre-o trei sute și ceva de răniți, găzduiți în singurul spital care e aci­și­i prin casele particulare. * Ca încheiere a acestei cores­pondențe, vom releva un fapt care ni se pare de asemenea in­teresant. După ședință, în vreme ce de­legații români mâncați pe bor­dul yachtului Ștefan-cel­ Mare, delegații bulgari, între cari sunt doi generali, un locotenent-colo­­nel și alte personalități de mar­că ale Bulgariei, au mâncat în­­tr’o cârciumioară d­in Silistra, stând la o masă ca niște foarte neînsemnați cetățeni. M. Negru -----------------oxo----------------­ CONFERINȚA d-lui avocat Em. Ioachim­ovici Bârlad, 8 Iunie Azi la ora 6 d. m. după cum am comunicat în sala curții cu juri din localitate,, d. avocat E­­mil Ioachimovici, și-a desvoltat conferința, vorbind despre ac­tele patriotice și despre întrea­ga activitate a lui Manolachi Gostache Epureanu ca om poli­tic și național. Conferențiarul prin date istorice bine documen­tate, descrie viața politică a lui Epureanu. Expune biografia ma­relui patriot și face arborele ge­­nalogic a familiei lui Ma­no­­lache C. Epureanu întors de la universitatea din Heidelberg a venit în țară și a fost numit pre­ședinte de Tribunal la Tutova. Trece apoi de aci la viața po­litică a lui M. E. Epureanu pe care conferențiarul o descrie în­ culori­­i. Arată că Epureanu s’a ilus­trat pe toate terenurile activi­tății omeneșt. A fost reprez. Bârladului, de 5 lcuri în parlament. A lucrat din răsputeri la Înjghebarea unirea Principatelor. A lucrat neîntrerupt pentru națiunea sa și pentru libertate. N’a fost act mai mare în țară, la care Epureanu să­ nu fi luat parte. A fost colaborator prețios a lui Cu­za-Vodă, mai ales­ la Îm­proprietărirea țăranilor. Conferențiarul închee în a­­plausele asistenței­ Conferința sa care a eterat 2 ore neîntre­rupt. I —vox---------­ ncendiul din strada Foișor Sâmbătă seară, pe la orele 11, un incendiu s-a declarat la fa­brica de produse chimice a dlui Alfio Zapala, din str. Foișor No. 98, din Capitală. Focul a izbucnit de­odată în trei camere locuite chiar de pro­prietarul fabricei Sărind vecinii și lucrătorii din fabrică, ei au reușit să stin­gă focul Înainte de sosirea pompierilor, cari fuseseră avi­­zați. Din ancheta făcută d­e d. ins­pector Rafael reese că focul a luat naștere de la un cuptor ce este instalat în pivnița casei, de­desubtul locuinței proprietaru­lui.Flăcările au distrus dușume­lele celor trei camere și parte din mobilă. Pagubele nu sunt mari. veam dreptul. Un surâs misterios trecu pe buzele ei, dar nu zise nimic, se mulțumi a ridica din umeri. — Vrei să-mi furi d-șoară, în­trebă D. de Boutin, că nu numai că nu ai cumpărat acest produs, dar că nici acolo nu era de d-ta ascuns ? Vocea sa era aproape rugă­toare. Mariana fixă privirea asupra lui; simți umeri ochii, dar nu răspunse. —■ Trebue să spui continuă a zice magistratul­­ căutând „a o decide, că sunt convins că o mână străină a dus în camera d-tale această probă sdrobitoare pentru di-ta. Și mai mult pentru a susține această convingere îmi trebue o negare din partea d- tale. Mereu îmi vei refuza a spune adevărul ? D. Drieux, înfuriat interveni. — Dar, e nesocotit ce faci d-ta. . e­­ un adevărat sistem ..pupase , înveți ? . Nu înțelegi că acest mister de care se înconjoară, aceasta tă­cere, acceste răspunsuri nedeslu­șite, toate acestea nu e de cât mare îndemânare din parte-!. Prin toate mij­loacele ea cauta să ne facă să credem o eroare, să depărtăm baranelile, și d-ta îi mai dai acelaș mijloc*? Mariana lăsase capul în jos, figura sa nu protesta asu­pra ar­cestei înviaun. . . . D de Boutin, descurajat și disperat, eși dai SweSdsoare cu procurorul: „ . ... A doua zi începură depoaiiu­­nile diferiților martori și d c în­fruntarea lor cu Mariana. Mai întâi fu­­ma de Saiuve­­tat pe urmă Etenne Delorme, doctorul, Anoa bătrâna îngriji­toare și în fine, cu titlul oficial servitorii și Cadetta, doica Margaretei. „ . . In mijlocul acestor marturi D­i­m­i»­i Mariana și ceea ce D. Drieux îi repeta mereu, răceala ei nu se desminți de loc, avea aerul fie a nu auzi, să fi crezut-o de mar­moră Cea din urmă depoziție fu cu desăvârșire sdrobitoare șvnn: simplitatea cu care fusese spu­să Cadleta, veche jupânoasă, la d-na d’Auv­ray și mai târziu doica Margaretei, nu ascunse»? nici­odată profunda dragoste ce simțea pentru acuzată Din momentul arestărei s­ale» Cadeta cercase imposibilul pen­tru a o vedea și în inconștiența ei făcuse chiar demersuri sis lase și pe ea lângă stăpâna, și în închisoarre. Mărt­uria«*» a* nu era u* bănuită. Ea afirma că v&zital pe M*­­riana spălând ca asigurat de mare grije parchetul taur Are­ bolnavului, de câte ori aer ®» avea vomitări spontan ®, cm f Ies In ultim­ita jteL -- 15«w«sás 1

Next