Universul, iunie 1913 (Anul 31, nr. 148-177)
1913-06-11 / nr. 158
i VflBRBI SIUSTBA SÄRBÄTORIREft SOS:' ffim-ÂîpIM' EEBÜSäM1 Un copaie bătrân s’a prăbușit la pământ și toate neamurile de prin prejur s’au grăbit să-l culeagă fructele. Bulgarii, Grecii și Sârbii, cari au dărâmat clădirea seculară a imperiului turcesc din Europa, au făcut toate sforțările, ca să-și aducă connaționațiî sub acoperișul, destinat să adăpostească pe toți fiii de acelaș neam. Chiar Albanezii vor dobândi cu concursul Puterilor un stat, care să le garanteze existenta și să le dea posibilitatea desvoltării tor pe terenul cultural economic și politic ■ Numai Românii, descendenții Romanilor, vor continua să supoarte un jug străin, căci ei singuri rămân sfâșiați ca națiune și împărțiți între statele creștine din Peninsulă așa că pe când celelalte neamuri creștine din Balcani, cari gemuseră sub Turci, văd azi soarele libertăți, care le dă viața, numai ai noștri zăresc întunericul, care va aduce pieirea. Este elementar azi că viață națională nu e posibilă pentru un popor decât în stat național. In state străine, ar putea exista o viață națională când ar fi garantată prin o autonomie administrativă. Pe de altă parte se știe că statul modern are tendințe centralizatoare și de viață intensivă națională. Toate statele tind să crearea unei populațiuni cât mai omogene și prin urmare la desnaționarearea celorlalte neamuri, care locuiesc împreună cu irațiunea dominantă. Dacă rase mai înaintate în cultură au manifestat în chipconsequent aceste tendințe, — e destul să amintesc pe Germanii, cari au urmărit o politică conștientă de germanizare a Polonilor —, cu atât mai mult vor manifesta aceste tendințe popoarele din Balcani, cari în setea lor de viață națională, în urma trufiei dobândite după victoriile recente, vor pierde ușor cumpăna și vor sfârși prin o politică conștientă de desfați analizare a celorlalte neamuri cari locuesc împreună cu ei. In astfel de împrejurări e evident că drepturile Românilor din Balcani de a-și avea școlile lor proprii vor sfârși prin a fi încetul cu încetul nesocotite, așa după cum au făcut Ungurii, cari nici până astăzi n’au desființat legea din 1867, care garanta Românilor viață națională, deși dispozițiile ei n’aui fost nici odată, apliiicate. Acelaș lucru vor face desigur și vecinii noștri Balcanici, cari vor căuta pe căi piezișe și prin politică de publicitate să desiraționalizeze pe Românii din statele lor. Se va crede poate că Albanezii, cari au trăit cu Românii în raporturi seculare de prietenie vor face o excepție și vor lăsa în vizor, drepturile Românilor neștirbite. Desigur că , astăzi ,Albanezii au sentimente bunei față de ai noștri și îi cred chiar sinceri când se declară gata a respecta drepturile la viață națională a Românilor din viitorul stat Albanez. Dar în raporturile W sentimentele fac legăturile durabile, ci interesele comune. Comunitatea desuferințe a produs la Români și la Albanezi identitate de sentimente, pentru că aveau acelaș interes de luptă comună în contra asupritorului. Odată însă stăpâni, Albanezii vor deveni cu atât mai setoși de viață naționalii, cu cât mai mare le-a fost : suferința din trecut și e generația următoare va avea desigur alte sentimente față de tovarășii de ieri de suferințe. Dar chiar în vremurile noastre Albanezii nu s a ai grăbit să nu șî traducă în fapt, sentimentele lor bune față de ai noștri, deși ar fi avut o bună ocazie când s’a format, guvernul provizoriu, în care după dreptate trebuiau să fie reprezentanți și cei 200000 i de Români, cari locuesc în teritoriile albaneze. Ce să mai zic de glasurile, cari s’au ridicat în contra egalității limbii române cu cea albaneză din vitorul stat al Albaniei? Astfel, după părerea mea, nu se va putea asigura, viața Românilor noștri decât în două chipuri: sau prin autonomia Macedoniei, în care caz ai noștri ar fi puși în raporturi de egalitate cu celelalte rase, sau prin crearea unui stat aromân, cu limba oficială aromână, care să garanteze viața la o parte din ai noștri și care să fie pentru enclavele românești mai depărtate focar de cultură și îndemn de viață. Cum autonomia Macedoniei va fi o chestie foarte dificilă și nu ar putea avea sorți de izbândă decât într’un eventual război între aliați, rămâne de găsită mijlocul pentru a realiza oursa din urmă, a creărei unui stat aromân. Se va obiecta poate că Românii, deși în număr de 700000, — cu cei din Serbia și Bulgaria 1 milion — totuși nu vor putea avea dreptul de a forma un stat din cauză că sunt despărțiți în diferite enclave, că nu locuiesc compact un teritoriu. Evident că nu se va putea cere un stat pentru enclavele mai mici din Macedonia. Pentru acestea va trebui însă, în cazul că vor fi repartizate între aliați, să se ceară garanții administrative, cu alte cuvinte să formeze un județ, sau o plasă cu șef administrativ român. Există însă un teritoriu compact, cam de mărimea Dobrogei noastre, tocmai pe țărmul mării Adriatice, care prezintă toate condițiile pentru a putea forma un stat și acesta este teritorul între Durazzo, Valona, Tirana, Elbassan și Vodiția. Acest teritoriu e locuit aproape numai de Români și cuprinde peste 200 sate românești. Centrul etnic cel mai important e Berat cu 10.000 de Români, apoi Tirana cu 5000, și Caval 3, cu 2000. Chiar și Durazzo și Valona cuprind un număr considerabil de aromâni. Teritoriul acesta, cuprins între Valona și Durazzo, formează pe țărmul mării Adriatice un colț etnic,,compact, care poate servi ca bază pentru crearea a 1ui stat, care să garanteze viața Românilor din Albania. Acest stat s-ar alipi la Albania formând împreună un dualism, după modelul dualismului Austtro-Ungar, avându-și fiecare stat ministerul propriu și având comun numai pe șeful Statului, externele si războiul. In chipul acesta se împacă și necesitatea echilibrului balcanic, care cere crearea unui stat în apusul Peninsulei și dreptul natural la viață pe care îl au Albanezii, dar care nu poate fi nesocotit pentru ai noștri, cari au de asemenea dreptul a pretinde de la diplomația Europeană, mijloacele, cari să le garanteze viața naționială în raport cu numărul și drepturile istorice. La aceasta trebuie să să țântească aceia, cari să ocupă de soarta neamului nostru din Peninsulă și nu mă îndoiesc că sforțările lor fi încurajate nu numai de ai noștri, ci și de guvernul Italiei, care are un interes tot așa de mare ca și noi, ca neamul latin din peninsulă să dăinuiască. Noul stat român de la Valona-Durazzo ar fi pentru Italia o bază politică incalculabilă și ar contribuiu numai la întărirea echilibrului balcanic, dar și la o legătură firească mai strânsă între noi și Italia prin linia ferată, care va trebui construită și care să ne lege prin Serbia de Italia și viitorul stat al Adriatinei. I. Ursu 020- Românii de peste munți ROMÂNII ȘI ALEGEREA DE DEPUTAT DIN ARAD Budapesta. 8. — Ziarul partidului național român. „Românul” din Arad publică o declarație a deputatului Ștefan C. Popp prin care se comunică, că partidul național român a hotărât absolută pasivitate față de alegerea de deputat din Arad și cere alegătorilor români să păstreze această pasivitate cu sfințenie. ADUNAREA GENERALA A ASOCIAȚIEI BĂNCILOR ROMANEȘTI DE PESTE MUNȚI Budapesta. 8. — Ziarul „Keleti Ertesito” anunță că „Solidaritate” asociația băncilor românești de peste munți din care fac parte 125 bănci, ține mâine la Orăștie adunare generală. -OXO Atiüdinea Aosiro-Unprisi fată de România Viena. 8. — Iu Ido campetiiile se dezmint in mod categoric știrile răspândite în presa străină că între Austro-Ungaria și Bulgaria s’ar fi stabilit anume înțelegeri politice. Se declară in același timp că în principiu sunt cu desăvârșire excluse convenții între Austro- Ungaria și orice alt stat, în dauna intereselor României -ezo~ d-lffil Antoni BANCHET D. DELtA TEATRUL NAȚIONAL Comercianții și industriașii din țară au dat Sâmbătă seară un splendid banchet la Teatrul Național în onoarea d-lui Anton Carp, guvernorul Băncii Naționale, ca semn de recunoștință pentru atitudinea salvatoare pe care d. Carp a avut-o în timpul crizei provocate de războiul balcanic. La banchetul splendid servit de casa Capșa au luat parte peste 300 de persoane, al căror nume ne lipsește din cauza lipsei de organizație a comitetului aranjator, care nu a avut grija să dea presei lista celor prezenți. In capul mesei, împodobite aitlistic cu flori, era d. Anton Carp, guvernorul Băncii Naționale, având la dreapta pe d. E. Costinescu fost ministru și pe d. Hagi-Tudorache, președintele Camerei de comerț din București iar la stânga pe d-nii P. Missir și Zanne. In lojile {eere garnisite cu flori naturale, se aflau d-nele din elita bucureșteană și din provincie, intre cari am remarcat pe d-na Sturdza și pe dt-șoarele Carp.. Numele celorlalte d-ne și d-șoare ne-au scăpat din cauza aceleiași lipse de organizație a comitetului aranjător, menționată mai sus. S’a servit următorul Menu: Caviar Frais Consommé Elisabeth Dar nes de Saomo/i â la Roumaine Filet de Boeuf Financiare ■Chaud-Froid de Cables Lucullus Sorbet Montmorency [Petits Pois â la Frányáig© Poularde souflée Derby, Saladé Amóricaine «*■ ‘ ‘ X Glaces Capsa Gaufrettes < Rombons, Fours Glacés ■\ Gorbeiile de Fruits Cherry Vieux Drăgășani 1900 Chateau Laroque Saint Emilion Pommery Drapeau Américam Café — Liqueurs Cuvântarea d-lui Emil Cosiinesen te _ între industriașii țărei, prin priceperea sa practică, prin munca și inteligența sa. D. Carp accentuiază meritele economice ale d-lui Costinescu, câștigate prin crearea fondului comunal, alcătuirea tarifului vamal autonom și prin realizarea legii băncilor populare. Mulțumește d-lui Costinescu că a avut bunăvoință de a se pune în fruntea comitetului organizator. Manifestația aceasta este în primul rând un omagiu adus Băncii Naționale, care de la înființarea ei și-a făcut tot timpul, fără șovăire, datoria sa, dând sprijinul ei comerțului și industriei țării. Face apoi istoricul Băncii Naționale de la înființarea ei, accentuând serviciile extraordinare aduse de această instituție comerțului și industriei. Oratorul subliniază momentul greu survenit la izbucnirea războiului balcanic, când prin închiderea Dardanelelor a fost compromisă exportațiunea țării pe întregul an trecut. Banca Națională, care din fericire avea o rezervă de remize pentru necesitățile sale, a trebuit să cedeze comerțului o mare parte din remizele sale, așa că nevoile pieței au fost în bună remizelor pe o scara mare, micșorându-și chiar mijloacele sale de a lupta pentru refacerea stocului metalic, numai ca să poată veni în ajutorul pieții. Banca a dat astfel comerțului în total remize* care se urci la suma enormă de 120.000 milioane, afară de 26,500.000 milioane aur, ce a dat contra bilete, își exprimă speranța că recolta anului acestuia și începerea exportațiunilor va rezulta scăderea schimbului la nivelul la care a fost în alți ani. Ar fi bine, spune d. Carp, ca numărul băncilor din județ să se oprească la numărul lor de azi, pentru a nu ajunge la abuzul de credit, care s’a resimțit atât de mult in timpul crizei. înainte de a încheia, d. Carp mulțumește din nou pentru manifestația de simpatie ce i s-a făcut și crede că între reprezttanții comerțului și industriei S-au restabilit legături indisolubile, pe cari nimeni nu le va putea slăbi. Termină cu cuvintele : Trăiască comerțul și industria țărei. (Aplause îndelungate). Discursul d-lni Hagi Tudorache, președintele Camerei de comerț din București D. Hagi Tudorache, amintește măreața figură a întemeetorului României moderne, a lui Ion Brătianu. Arată rolul d-lui A. Carp în criza prin care a trecut țara,criză care numai datorită sprijinului acordat de d-sa nu s’a transformat într-’un adevărat dezastru, îndeamnă pe d. Carp să urmeze pe calea aceasta, asigurându-și binecuvântarea elementului producător din țară. Ca reprezentant al comerțului și industriei urează d-lui Carp viață lungă și închină paharul în sănătatea d-sale și pentru prosperitatea instituțiunei conduse de d. Carp. Discursul d-lui V. Missir ia cuvântul apoi d. V. Missir care arată cu multă elocvență situația financiară a țărei la 1880, când nu se găsea monedă în țară și când dobânda bonurilor de tezaur era de 12 la sută. Atunci s’a înființat Banca Națională, care a dat nouă viață mișcărei economice, introducând scontul. In urma acestui fapt s’au putut înființa noul bănci pe acțiuni cu capitaluri uimitoare, față de împrejurările financiare din 1880, ca Banca Românească cu 17 milioane și jumătate, banca Maavnorosch- Blank cu 15 milioane, Generala cu 12 milioane, Comerciala cu 12 milioane, Agricola cu 12 milioane, etc. din București, reprezentând un capital de 80 milioane, iar împreună cu cele din provincie un capital de 11 milioane. Acest capital, împreună cu capitalurile particulare, depuse spre fructificare reprezintă importanta sumă de 450 milioane. Acest progres uimitor realizat în scurtul timp de 20 de ani, se datorește numai înființării Băncii Naționale și a scontului. Arată apoi meritele personale ale d-lui Carp, care în tot cursul crizei a știut prin bunătatea și talentul său financiar să împedice o agravare dezastruoasă a situației. ■ Oratorul închină în sănătatea d-lui Carp. Cuvântarea d-în Zanne D. Zanne, în numele industriașilor din țară aduce omagii d-lui Carp, conducătorul celui dintâiu așezământ financiar din țară. Industriașii își îndimpuia, cu încrederi, privirile spre d. Carp, sperând și în viitor la sprijinul atât de generos al d-lui A. Carp. Accentuiază că industriașii, pentru prosperarea industriei naționale, ar avea nevoe de un institut financiar special, care să le acorde credite și solicită sprijinul d-lui Carp la înființarea acestuia. Răspunsul d-lui A. Carp D. Anton Carp mulțumește oratorilor pentru omagiile ce ij-au adus și asigură pe dl. Zanne că va contribui la realizarea fericitei idei lansate de d-sa, pentru înființarea unui institut de credit industrial. D-sa mulțumește în acelaș timp și pentru obiectul de artă ce i s’a oferit. La urmă ia cuvântul d. Rubinstein din Galați, care aduce d-lui A. Carp mulțumirile sincere ale comercianților și industriașilor din acea localitate pentru prețiosul sprijin acordat lor pe timpul crizei financiare. In cursul banchetului, care s’a încheiat la orele 11, asistența a fost delectată de orchestra ministerului sub conducerea d-lui Gh. A. Dinicu, și de orchestra d-lui Chr. Ciolac, Liviu Popescu-Nesta. La șampanie, cel dintâiul, cuvântul fostul ministru de Áparte satisfăcute. Ea a făcut sacrificii enorme prin darea fauanțe, fostul director al Băncei Naționale și al Băncei generale române, d. Emil Costinescu. In împrejurarea de față — spune dhsa, — primul gând trebue să se îndrepte spre Suveran care urmărește cu o solicitudine neobosită, cu îndrumări și exemplul său toate interesele economice ale țărei. (Aplause furtunoase). Face apoi o elocventă paralelă intra starea financiară a țărei la înființarea Băncii Naționale și cea de acum. In 1880 circulația monetară la noi era de 25 milioane în argint și 8 milioane în aur, azi sunt în circulație bilete de bancă în valoare de 400 milioane, apoi 80 mii. argint și 15 milioane aur, fără a vorbi de stocul de aur al Băncii Naționale, în valoare de 150 milioane. Deci, după 30 de ani, proporția e de 33 mii. la 500 mii, adică de 1 la 15. Fără de Banca Națională, acest progres nu s’ar fi putut realiza. Totuși această instituție n’a fost ferită de imputări, cari se pot reduce la om: de ce acțiunile Băncei Naționale s’au urcat la de zece ori valoarea lor nominală? Dacă aceasta ar fi o faptă rea, atunci ridicarea colosală a acțiunilor canalului di Snez ar fi o imensă escrocherie, — ceea ce nimeni n’ar îndrăzni să spună. Dar aci la noi avem acțiunile Daciar România care și-au înzecit valoarea, asemenea și ale Naționalei. ■Revardarea d-lui Ar Carp Succesul Băncei Naționale se datorește bunei ei conduceri. In 1881, Februarie, adică numai șapte luni după începuturile Băncei, a intrat în administrația ei d. Anton Carp, sărbătoritul de azi, ca stâlp nestrămutat timp de 32 ani, — și cei mulți înainte! Să trăiască d. Anton Carp și colaboratorii săi . A luat apoi cuvântul d. Anton Carp, care a mulțumit din toată inima, pentru admirabila manifestațiune, pe care au ținut să i-o facă comercianții și industriașii din țară, și care-i umple inima de bucurie. D. Carp continuă, spunând că vede cu o deosebită bucurie această întrunire a reprezentanților „celor mai mari case de bancă, comerciale și industriale din țară, între cari se găsește D. Emil Costinescu ia din nou cuvântul aducând elogii d-lui Carp, pentru marile merite ce și-a câștigat ca guvernor al Băncei Naționale, și își exprimă dorința ca d. Carp să mai conși d. Costinescu, care a ajuns după mulți ani destinele acestei săi dobândeșccă un loc de fran mari instituții naționale- D. Emil Costinescu D. Anton Carii D. Hagi Tsdoracii t -oxo- Adunarea general a societăței „Prietenii Științei“ dri la orele 10 dimineața, societatea „Prietenii științei” a ținut a doua adunare generală. Erau de față între alții, d-nii St. C. Hepites, G. Țițeica, academicieni, I. Atanasiu, profesor universitar, E. Giurgea, coloneii T. Georgesca și N. Boerescu, M. S. Hulban, și numeroși profesori, funcționari, ziariști, meseriași, medici,avocați, etc. D. G. Țițeica a prezidat ședința- Disa a mulțumit celor de față și a insistat asupra frumosului scop al societăței, arătând și ce s’a făcut în străinătate în această prvviță. D. V. Anestin a vorbit tot cu privire la scopul societăței, in, isistrând asupra modului practic cum va răspândi cunoștințele științifice în marea massă a poporului. După ce adunarea votează statutele societății, se alege următorul comitet: președinte de onoare, St. C. Hepites, academician, președinte activ d. G. Țițeica, profesor universitar, vice-președinți colonel T. Georgescu de la statul major și M. S. Huiban, publicist și diplomat, secretar general, V. Anestin, secretar, C. I. Dissscu, publicist, bibliotecm casier, medic-veterinar C. Popazolu, șef de serviciu la direcția serviciului sanitar, membrii consilieri: I. Atanasiu, profesor universitar, Emil Giurgea, doctor în științele fizico-chimice, dr. Stănculeanu, Al. V. Grădinescu, doctor în științe, avocat Radu Dragomirescu, I. Simionescu, academician și profesor universitar din Iași, Th. A. Bădărău, profesor secundar din Galați, Al. Andronescu, profesor secundar din Dorohoi și C. Rădulescu, profesor secundar din Craiova. D. Hepites, președintele de onoare, mulțumește pentru cinstea ce i s’a făcut, promite tot ajutorul ,sau pentru propășirea acestei frumoase societăți și-i urează viață îndelungată. D. G. Țițeica mulțumește și d-sa pentru, onoarea făcută. In timpul ședinței au sosit numeroase telegrame de aderare din provincie. Săptămâna viitoare va și începe actitatea științifică a societatei lmisiunile ruine LA SILISTRA delegaților români din Cernavodă. — Sosirea în Silistra. — Întâlnirea membrilor comisiunilor române cu membrii bulgari. — Vizita delegaților bulgari pe yachtul „Ștefan cel Mare“, fie la trimisul nostru special Silistra 7 Iunie Delegații români aleși de guvernul nostru spre a executa în înțelegere cu delegații bulgari, prevederile protocolului privitor la cedarea Silistrei către România, au plecat la ora 11 dimineața din Cernavodă, îmbarcându-se pe yachtul regal „Ștefan cel-Mare”. Vasul, având pavilionul român și pe cel bulgar, și fiind comandat de inspectorul Șerbu și căpitanul secund Luca Gheorghe, s’a îndreptat spre Silistra, trecând pe dinaintea mai multor puncte. Delegații români erau următorii : In comisiunea pentru delimitarea teritoriului Silistrei, d-niî . D. Nenițescu, fost ministru, deputat, general Culcer, comandantul corpului V de armată , colonelul de stat-major Christescu, colonelul Iliescu și maiorul Dabija, atașat militar la Sofia, în calitate de secretar. In comisiunea pentru determinarea zonei fortificațiilor d-niî. Al. Em. Lahovary, ministrul României la Paris, generalii Culcer și Zottu, coloneii Christescu și Iliescu și maiorul Dabija, ca secretar. In comisiunea pentru evaluarea indemnizațiilor ce se vor acorda locuitorilor din Silistra cari vor vor să părăsească orașul, d-ni I . N. Cincu, vice-președinte al Gamerii, Paul Greceanu, deputat și Mironescu, directorul școalei de poduri și șosele. D-niu Dinu Arion și Aurel Vasilescu au fost însărcinați cu consemnarea încheerilor în protocol. Către ora 2, s’a zărit Silistra și delegații români au ieșit pe bordul yachtului. La ora 3 fix, yachtul „Ștefancel Mare" și-a făcut intrarea în portul Silistra acostând la ponton. Yachtul regal bulgar „Krum” care avea pe bord pe delegații bulgari, și care pe lângă pavilionul bulgar îl avea și pe cel român, a dat onorurile. Comandantul vasului „Krum” a trecut pe bordul yachtului „Ștefan cel Mare” salutând pe delegații români cărora le-au ieșit intru întâmpinare numeroase notabilități din Silistra și Rusciuk. Comisiunile române pe bordul yachului bulgar „Krum“ Membrii comisiunilor române au trecut apoi pe yachtul bulgar „Krum”, unde se aflau delegații bulgari. Aci s’au prezentat scrisorile de acreditare și s’a convorbit vreme de aproape trei sferturi de oră. S’a discutat asupra chipului în care vor decurge lucrările. Atitudinea delegaților bulgari a fost din cele mai bine-voitoare. In special, d. Sarafoff, fost ministru, a fost de o amabilitate deosebită, care, a făcut o excelentă impresiune. Comisiunile bulgare pe bordul yachtului „Ștefan cel Mare“ Delegații români s’au retras apoi pe yachtul „Ștefan cel-Mare”, unde la ora 4 jumătate au primit vizita delegaților bulgari. S’a convorbit în chinul cel mai binevoitor, vreme de o jumătate de oră. Parte din această convorbire a avut ca subiect episodele mai de seamă din războiul turco-balcanic, și în special asediul și cucerirea cetății Adrianopol. La ora 5, membrii comisiunilor bulgare, după ce au hotărât ca a doua zi să aibă dimineața o nouă întrevedere, s’au despărțit de delegații români, cari i-au condus până la punte. „Ștefan cel Mare“ in fața Silistrei Către oraș, pe o vreme splendidă, Yachtul „Ștefan cel-Mare „ având pe covertă pe membrii comisiilor române, a trecut domol prin fața SUIStre, spre a da delegaților putința să aiba o vedere generali b orașului și spire a se vedea pana unde se află risipite clădirile. In spatele Silistrei se vedea limpede Medgidi-Tabia și întreaga linie a forturilor. De la Silistra, „Ștefan cel-Mire”, s’a dus la Ostrov, unde a acostat și a rămas în timpul n optei, având în preajma ^i maniera de război „Bistrița . Membrii comisiunilor române și persoanele atașate pe lângă ei au dormit pe vas. A DOUA ÎNTÂLNIRE A COMISIUNILOR ROMÂNO-BULGARE Silistra. 8 Iunie Astăzi, delegații români au avut a doua întâlnire cu membrii comisiunilor bulgare. La ora 9 jumătate dimineața, yachtul „Ștefan cel Mare”, a pornit din Ostrov către Silistra. Cu toată vremea noroasă de aseară și ploaia care a căzut astă-noapte, e o vreme splendidă. . . . „Ștefan cel mare a ajuns la Silistra după o oră. Următor înțelegeri luate de ele, au luat contact numai membrii comisiunilor de evaluare a indemnizațiilor ce se vor acorda celor ce părăsesc Siliștea și ai celei pentru determinatrea zonei fortificațiilor. LUCRĂRILE COMISIUNI ÎL« — De _ muie încep cei trei kilar marii acordați României . Membrii comisiunei bulgare, instituite în vederea stabilirii indemnizațiilor ce se vor acorda celor cari vor plecai din Silistra, au venit pe bordul vasului nostru „Ștefan cel mare”, unde au lucrat cu comisiunea respectivă română. Căutând a se stabili principiul după care se vor acordă despăgubirile și persoanele cărora li se vor acorda aceste despăgubiri, delegații bulgari și-au exprimat punctul lor de vedere,, care e acela de a se da despăgubiri și persoanelor cu profesiuni libere, profesori, medici,, avocați, etc. Delegații români au arătat că înțeleg să se acorde despăgubiri numai proprietarilor, cari plecând din Silistra părăsesc în mod real un avut, o proprietate. Delegații bulgari în această comisiune îi sunt dJniî Sarafoff, Z. Bretchoff și Kogenhacoff. Comisiunea română pentru determinarea zonei fortificațiilor Silistrei a luat de asemenea contact cu delegații bulgari din comisiunea respectivă. Acești membri sunt d-niî generali: Papricoff și Vazoff, locot.-colonel Stanceff, comandantul Radeff, deputatul Gheorghieff și comandantul Kissioff, ca secretar.i Delegații români și bulgarii au făcut cercetări pe teren, procedând la o recunoaștere a împrejurimilor Silistrei și a liniei forturilor. Asupra rezultatelor acestor recunoașteri putem spune deocamdată că, din cuprinsul dispozițiunilor recunoscute chiar de delegații bulgari, reese căi toate forturile revin României. La punctul Kalipetrovo, unul din punctele fortificate cele mail de seamă, sunt trei forturi cari ies din raza teritoriului ce se cuvine României. . Conform prevederilor protocolului, însă, aceste forturi nu pot fi menținute de Bulgaria ci trabuiesc nimicite. Delegații bulgari exprimându-și dorința ca România să renunțe la aceste treii forturi, membrii comisiunii române au propus să plătească Bulgariei despăgubiri spre a ni se ceda aceste forturi. Delegații bulgari, însă, până în prezent, n’au acceptat această ofertă. . Lucrările s’au oprit aci. Delegații români din comisiunea pentru determinarea zonei fortificațiilor nu au înapoiat pe galcttul „Ștefan-cel-Mare” la ora 1 când au luat masa împreună cu ceilalți membri ai comisiunilor românești. . . Mâine, fiind Duminică, comisiunile nu vor lucra. In vederea acestui fapt, o parte din delegații români au plecat la București. Cu trenul din Duminică, noaptea, ei vor reveni în Ostrov și de aci,se vor duce la Silistra unde, Luni dimineața, vor avea a treia întrevedere cu dee legații bulgari., M. Negru -0X0- Știri si străinătate UN TANAR RUS TRAGE UN FOC ASUPRA TATALUI SAU; Berlin, 8. ■— Intr’o casă dinstr. Iohannisthal un tânăr rus, cu numele Ortkin a tras două focuri asupra tatălui său rănindu-l grav, pentru motivul ,că acesta voia sa-l plaseze într’un sanatoriu. PRIZONIERI GRECI LA ADRIANOPOL Sofia. 8. — Din Adrianopol se anunță că bulgarii au transportat acolo șapte tunuri greceștii și 40 de soldați din cavaleria greacă, cari au fost făcuți prizonieri în ultimele lupte. DE LA CONFERINȚA FINANCIARA DIN PARIS Paris. 8. — Conferința financiară de aci a redus pretențiile aliaților balcanici la suma de 1 miliard, deși pretențiile inițiale ale Bulgariei erau de 1500 de milioane, iar ale Greciei și Serbiei de 700 de milioane. TURCIA NU DESARMEAZA Constantinopol. 8. — Poarta continuă să fie intransigentă în chestiunea desarmirii, modevând această atitudine cu faptul că în cazul unei conflagrații greco-sârbo-iulgare, Turcia trebue să-și concentreze armata, la Ceatalgea. ACCIDENT MORTAL DE AVIAȚIE Londra. 8. — Din New York se anunță că aviatorul Billingsley a încercat să treacă în shoii golful Chesapeake. In urmai unui defect al motorului, aviatorul a căzut de la o înălțime de 500 metri. Aviatorul s’a înecat.020-<> Atragem atențiunea abonaților și cititorilor noștri, să păstreze zilnic cupoanele din pagina îl-a a ziarului „Universul”. Cu aceste cupoane veți lua parte la marele premii ce se vor 01GXI prin u *3 sortis la cursul lașei iunie, 1 r