Universul, august 1913 (Anul 31, nr. 209-239)

1913-08-01 / nr. 209

DEJUNUL DELÄ CAPSA t OTO JULIETTA Membrii delegațiilor sârbă, greacă și muntenegreană la banchetul oierit Duminică la Capșa de către d. VENIZELOS, pentru sărbătorirea încheerei păcei. IDEIA REVIZUIREI ACȚIUNEA RUSIEI Petersburg, 29. — Ziarul Rreci anunță că d. Gheșoff, fostul prim­-minist­ru bulgar care a ple­cat de­ aci la Paris a fost însăr­cinat de cabinetul rus cu o mi­siune specială către guvernul francez. Gheșoff va căuta să câș­tige Franța, pentru­ Bulgaria in privința redobândirea portului Cavalla. Totdeodată ambasadorul rus la Paris d. Isvolsky a primit ins­trucțiuni din Petersburg să pu­nă in joc toată aptitudinea sa­­ diplomatică, spre a putea resti­tui Cavalla Bulgariei. Petersburg, 29.—Ziarul „Rjeci" scrie: Trebue să salutăm pacea­­ de la București, care va readuce liniștea in Balcani. Nu trebue să ne facem insă iluzii prea mari. Spre a, se aduce pacea definitivă in Balcani puterile trebue să-și spună, ele cuvântul lor și să re­pare greșelile cari s'au făcut la­­ București. * Petersburg, 29. — Ziarele a­­­ranță că ambasadorii­ Austro- U­ngariei, Germaniei­ și Italiei au avut a fi o consfătuire cu d. Sas­­sanov discutând asupra revizui­ri tratatului de la București. După consfătuire d. Sassanov a plecat la Peterhof spre a rapor­ta țarului. DECLARAȚIILE UNUI MINIS­TRU ROMAN Cernăuți, 29. — Ziarul „Czer­­nowitzer Tageblatt“ publică un interview al trimisului sau spe­cial la București, ca unul dintre miniștri românii, membru al de­­legațiunei române pentru pace. Ministrul român a declarat în­tre altele următoarele cu privire la ideia lansată de unele Puteri pentru revizuirea tratatului de pace: i Nu pot răspunde așa ușor la întrebarea ce mi-a pus în privin­ța revizuitei tratatului încheiat aci. Chestiunea aceasta nu a fost pusă de toate Puterile ci numai de acelea cari doreau o Bulgarie mare și tare. Astîl că nici nu cred în convocarea unei confe­rințe europene. O atare conferin­ță ar putea servi dealtfel numai interesele Rusiei. Ce interes are Europa ca Ca­val­a să fie a Greciei sau a Bul­gariei ? Nu cred dar — repet încă oda­tă — în revizuirea tratatului de la București de către o conferință a Puterilor. . Dacă totuși asta s’ar întâmpla urmările modificărei păcei del­a București ar fi dezastroase și nouî complicațiuni cu mult mai grave ar amenința pacea Euro­pei. RUSIA ȘI AUSTRIA PERSIS­­TA IN CEREREA DE REVI­ZUIRE Viena,­ 29.—Monarh­ia și Ru­sia insistă asupra revizuirei tratatului de pace din Bucu­rești. Celelalte Puteri încă nu au­ luat nici o hotărâre. Germania va aștepta motivele de revizui­re și atunci se va pronunța. Cercurile competiate rusești declară, că nu se vor­ lăsa de­loc influențate ele faptul că Franța, nu se asociază la cererea Ru­siei, de­și faptul este regretat Att Batei­sburg-IMPORTANȚA SCHIMBULUI DE TELEGRAME DINTRE RE­GELE CAROL ȘI ÎMPĂRATUL WILHELM Berlin. 29. — Ziarul „Tägliche Rundschau” află din înaltă sur­să diplomatică, că împăratul Wilhelm a fost ținut mereu în curent cu toate amănuntele tra­tativelor da la București, dând ordin să i se raporteze chiar noaptea. Schimbul de telegrame dintre­­ împărat și regele Carol are o deosebită importanță. Conținutul tratatului de pace nu poate fi schimbat, mai ales că regele Constantin al Greciei a cedat Bulgariei o parte din districtul Cavaler, în urma in­sistenței telegrafice a împăratu­lui. In împrejurările acestea este natural, ca, după ce împăratul a intervenit personal, să nu mai fie vorba de o revizuire a tra­tatului din București. AUSTRO-UNGARIA ȘI RUSIA VOR RAMANE IZOLATE Berlin. 29. — Cercurile bine informate atribue păcei încheia­te la București cea mai mare im­portanță. Faptul, că Italia și Franța s'au pronunțat contra revizuirei tra­tatului dă de bănuit că Austro- Ungaria și Rusia vor rămâne i­­zolate.-------------exo------------. | Scrisoare de pe etani de operații Onorate d-le Demetres­cu. Din lacrimele și durerile popo­rului mi-am făcut baia sufletu­lui, din aspirațiunele lui idea­lul vieței­. In vremuri de restriș­te am găsit, la „Universul" un mijloc de existență. Recunoscă­tor și pătruns de marile servicii ce ziarul d-voastră aduce nea­mului românesc vă adresez aces­te rânduri ca omagiu de recu­noștință vredniciei d-voastre, do­­rind­u-vă prosperitate. Trăiască. „Universul" și con­ducătorul lui­ Devotat, Dimitrie Negruți, Voluntar marinar la 48 de ani Nicopole, 26 iulie 1913. ——­------ox-----------— Maris issiriii pentru încheiem păcei bal­canice dela 28 iulie 1916 D. C. Al­exandres­cu, subdirec­torul general al ...Monitorului Oficial” și al Imprimeriei Sfatu­lui, membru activ in comitetul societăței numismatice române, a luat inițiativa baterea unei medalii istorice­­ pentru a­ come­mora a IlI-a pace încheiată la București. D-sa -s’a­­ călăuzit, pentru bate­rea acestei medalii după meda­lii­ istorice din bogata sa colec­ție, precum și după lucrarea nu­mismatică' ,,Pa$zin nummii's" a lui .1. Scuhnan­­(Olanda), care descrie toate medaliile, jetoanele și menetele relative la tratatele de pace și­­ congresele, începând din secolul XVI-lea cu pacea de la Cambraix (1529) dintre Fran­ci­sc I și­ Carol Quintul și până la conferința internațională pen­tru pacea de la­­ Inga (1907). Această medalie va fi una din­tre cele mai frumoase ca artă și de cea mai mare im­portanță­ din punctul de vedere­ al isto­riei neamului nostru. Mimi* de telegrame între fanu­l­ieici și sft.S. Regele Carol Cu prilejul semnarea păcei din București, depășite, următoare­ au­ fost schimbate între Țarul Nicolae al Rusiei și M. S. Re­gele Carol : TELEGRAMA ȚARULUI RUSIEI Majestățea Sale Regelui Carol al României Rog pe Maiestatea Voastră să primească sincerile­tele feltei­­țări cu prilejul restabilirea pă­cii în Balcani. Acest rezultat bi­nefăcător este în acelaș timp un succes neîndaeînic al României. I­ac cele mai bune urări pentru fericirea și prosperitatea Țării Voastre conduse prin înțelepciu­nea prevăzătoare a Suveranului Său, (ss) NICOLAE TELEGRAMA M S. REGELUI CAROL I Majestățea Sale împăratul Rusiei Adânc mișcat de interesul sim­­patic și de felicitările călduroa­sa pe care Maiestatea Voastră Imperială a binevoit să Mi la a­­dreseze cu prilejul operei da pa­ce ce­­ s’a îndeplinit, si mulțu­mesc din adâncul inimei pentru această nouă și mult prețioasă mărturie a prieteniei Sale. Fie ca această pace să aibă durată și să aducă liniștea și prosperitatea in peninsula Bal­canică, apropiind aceste popoare care au atâtea interese comune. (ss) CAROL Răspusu­l Portei în nota Puterilor Constantino­pol, 29. — Marele vizir a remis azi după amiazi următorul răspuns la nota Pu­terilor : Guvernul imperial, indepen­dent de toate­­ circumstanțele, s’a silit încontinuu a se conforma principiilor tratatului din Lon­dra. Dacă totuși dispoziția privi­toare la linia Enos-Midia n’a putut fi respectată, aceasta se datorește faptului că guvernul s’a găsit în obligațiunea presan­tă și imperioasă de a interveni spre a împiedica exterminarea sistematică a populației musul­mane, precum și în obligațiunea de a asigura o frontieră­­ care să garanteze siguranța Capitalei și să permită stbilirea unor rapor­turi normale durabile între Sta­tele vecina și Turcia. Guvernul turcesc va purta o vie recunoș­tință Puterilor dacă vor admite această ultimă necesitate recu­noscând dreptatea liniei de con­duită ce a urmat-o.­­Guvernul, încrezător în spiri­tul de înaltă justiție și echitate a marilor Puteri, speră că vor admite linia de frontieră preci­zată în comunicarea de la 19 iulie. Naum. armatei bulgare ci So­fiei. 29. — Ordinul de demo­bilizare a fost d­emni­sat tuturor comandanților de armată. De­mobilizarea începe chiar azi; trupele au început să se ind­rep­­teze spre garnizoanele lor din timp de pace. -țtF­ După semnarea picei £ linia artu £aia-Dobic!“Bakcic.­-Drum­ul 8s zi al Regelui Bulgariei către armata.—Impresia produsă Ziarul, „Viitorul'’ vorbește des­pre concesiunile ce s’au făcut din partea României din zona de dincolo de linia Turtucaia-Do­brici-Balcic. Din izvorul cel mai autorizat putem da următoarele lămuriri-Guvernul român comunicând, Bulgariei condițiunile de pace înainte de sosirea delegaților bulgari, a spus că­­ cere linia Turtucaia-Dobrici-Balcic și cu un număr de kilometri la vest și la sud de această linie, conform, in­­dicațiunilor topografice. O linie a fost trasă [UNK] de la Dunăre la­­ Mare, linie care intr'din loc se depărta cu 20 de kilometri, de­inia d­reaptă între Turtuca sau Dobrici-Balcic. Această linie ■a fost­ comunicată delegaților bul­gari. Aceștia au­ propus o altă linie care se depărta mai puțin de linia dreaptă Turtucaia-Do­­brici-Balcic. In urma propunerei delegaților bulgari s'au strâns toți ș­ase delegați români îm­preună, cu d. ministru de război și de comun acord și fără nici o voce discordantă, delegații ci­vili români au primit indicațiile delegaților militari români, pe cari de altfel și ministru de răz­boi le-a găsit legitime. Pe cea mai mare parte a liniei, de frontieră, propusă de Româ­nia­, de la Turtucaia până la mij­locul liniei, nu s’a făcut nici o modificare. Ceva m­­ai jos, din­colo de mijlocul liniei, s’a făcut o mică modificare care nu trece de vre-o 200 kilometri pătrați și care, du­pă declarația celor doi delegați militari­­ români și a d-lui ministru­l de război, nu schimbă întru nimic, dar absolut intra nimic valoarea liniei noa­stre, de frontieră. O a doua modificare, foarte neînsemnată­ s'a­ făcut la țărmul m­ării­ Negre. De la orașul Bal­cie, la sud se zărește, o vale care se­ termină prin localitatea nu­mită Ecrene. De aci înainte e un deal înalt al vărul prim­ punct deasupra satului Ecrene, are­ co­ta 292 și de acolo continuă ca un platou până la vale. Linia propusă la început de România mergea pe acest platou până la o mănăstire și astfel venea la mai mulți kilometri mai la sud de Ecrene. Aflându-se că acea­ mă­năstire este o proprietate privată a Regelui Bulgariei — ceea ce am mai arătat odată în ziarul nostru­ — punctul de frontieră pe malul mării Negre a rămas tot pe platou însă mai aproape de punctul dominant însemnat cu cota 252 care a rămas al Ro­mâniei și care e punctul, cel mai înalt de unde se domină marea in toate direcțiile. Acestea sunt simplele modifi­cări pe cari delegații români le-au făcut asupra primului tra­seu. Aceste modificări după cum am spus au fost propuse de de­legații noștri militari și aprobate de toți delegații români. ORDINUL DE ZI AL REGELUI FERDINAND Regele Ferdinand al Bulgariei a dat următorul extraordinar ordin de zi către armata bul­gară: L­a începutul ordinului de zi Suveranul Bulgariei reamintește victoriile repurtate in cursul campaniei în contra Turciei, cari s’au terminat prin triumful com­plect al armatelor bulgare și in timpul cărora trupele bulgare au uimit lumea gria bravura și disciplina lor și au reînviat glo­ria vechilor țari bulgari-Ordinul de zi continua apoi: „Soldații In momentul când trebuia să vă reîntoarceți la ve­trele voastre, o nouă nenorocire s’a abătut asupra noastră. Aliații noștri cu cari avsam_ tratate_ ho­tărâte si n-ati trădat șî au voit sa ne răpească ceea ce a fost cuce­rit prin sângele a zaci de mii de arci. Indignată în contra acestei salonii, întreaga națiune bulga­ră, de la șeful Statului pana la cel din urmă țăran muncitor, nu se putea resemna în fațța acestei spoliațiuni. Nici un patriot bul­gar nu putea să renunțe de buna voe și fără luptă la Monastir, O­­chrida, Dibra, Perlene, Salonic, Serres și alte teritorii bulgare pe cari trăesc frații noștri da aceeaș rasă. ........ . . Provocați de foștii noștri a­­liați, a trebuit, în contra voinței noastre, să reluăm lupta grea- Ea ar fi fost încoronată de suc­ces dacă o serie de circumstanțe politice neprevăzute n’ar fi pa­ralizat forțele noastre. Presați din toate părțile am fost siliți să semnăm pacea din București, neputând lupta în contra acestor cinci vecini fără a risca să pierdem totul. Epuizați și obosiți, dar nu în­vinși, a trebuit să strângem stin­dardele noastre glorioase pentru zile glorioase mai bune. w Soldați! acum când părăsiți regimentele voastre eroice, soco­tesc ca o datorie sfântă să vă ex­prim, în numele Bulgariei, gra­titudinea mea cordială și pentru toate sacrificiile, ostenelile și suferințele ce le-aui suportat în timpul acestei lupte gigantice. Dumnezeu­ să vă răsplătească pentru tot ce ați făcut­ istoria și posteritatea vor judeca, aprecia și înscrie în litere de aur cât ați bine-meritat de la patrie. Doresc ca să vă reîntoarceți sănătoși și teferi la căminurile voastre și să vă reluați ocupa­­­țiunile voastre liniștite cu forțe și energii no­i, ca libertatea și fericirea națională să înfloreas­că în jurul vostru. Povestiți co­piilor și nepoților voștrii vitejia soldatului bulgar și pregătiți-i să desăvârșească într’o zi opera glorioasă pe care ați început-o.“ Terminând, regele Ferdinand își ia rămas bun de la glorioșii soldați și scumpii săi colabora­tori. Am reprodus ordinul de zi după relațiunea­ oficială comu­ni­cată de Agenția­ Bulgară. După cum se vede, Regele Fer­dinand găsește că­­ este bine: să acuze, de felonie pe foștii aliată ai Bulgariei a doua zi după ce s'a semnat pacea la București. Probabil insă că ordinul de zi al Suveranului Bulgariei urmă­rește mai mult scopuri interne. I. F. ■------------ora------------, Arestarea unui bulgar criminal la Constanta A fost adus la, parchetul­­ din Constanta, bulgarul Marin Vasi­le A­bram­off, dezertor din arma­ta bulgară. El a fost surprins­­ punând drugi de fier pe linie lângă­ Mar­­f ii far, spre a provoca der­ai­a­rea­ trenului expires de. Berlin, care venea sine Constanta• Banche Primăriei Capitalei in Glisarea delegațUor ppatra pase Luni seara a fost în sala Lie­dertafel banchetul oferit de pri­măria Capitalei în onoarea­ de­legaților la conferința pentru pace. A fost, o serbare într'adevă­r înălțătoare atât prin însemnă­tatea iluștrilor oaspeți , cât și prin importanța excepțională a cuvântărilor rostite. România, poate fi mândră, cu dirept cuvânt, de laudele ce i s’au adus cu această ocazie și de sentimentele ce i s’au arătat cu atâta căldură. Ele sunt pentru noi o cheză­șie de locul de frunte pe care în­țelepciunea Marelui nostru Su­­­veran și a oamenilor noștri de Stat, ajutați de viteaza­­ noastră armată, a știut să i-l cucereas­că pentru totdeauna în Orientul Europei. Asistenta Fesite 120 de oaspeți au luat parte la banchet. Sala Liederta­fel era împodobită cu foarte mult gust și bogăție cu plante și flori naturale și cu stindar­dele celor cinci națiuni cari au luat parte la conferință. In sala banchetului au fost 4 mese. La masa principală a luat loc la mijloc d. Gr. G. Cantacuzino având în dreapta pe d-nii: N. Pasici, Panaș, Sava Ivanes­off, Al. Bădărău, Mazano­vici și Si­meon Racîeff, iar în stânga pe d-nii: Vucoiticî, Spatak­ovici, Take Ionescu, general Hârjeu, colonel Smilianici și general Coandă. In fața d-lui Gr. G. Cantacu­­zino a luat Loc d. Titu Maiores­­cu, având în dreapta pe d-nii: Venizel­os, Ristici, Al. Marghilo­man, C. C. Arion, N. Xenopol, și lt.-colonel Standoff, iar in stânga pe d-nii: T­onceff, general Ficeff, C. Di­ss­escu, M. G. Can­­tacuzino. Poliția și G. Crețe­anu­. La celelalte trei mese din fața mesei principale au luat foc în ordinea următoare. Masa din dreapta, d-nii: Colo­nel Cristescu, M. Burgh­elea, că­pitan Pali, căpitan A. Ex­adac­­tylos­, Cr. Bilciurescu, Elie Nico­­lescu, Prince de Ca­rini, Horace Troliva (Ag. Havas) Gr. Urlă­­țeanu, N. Lahovary, Kennedy,­­C­abl­egie Book, V. Themis, Ale­­xandrescu, dr. Raidb­olt, G. H. W. Werndel, Velike Petrovich M. Marinovici, N. Mircea, G. Becl­­­reanu, I. Ni­cul­es­cu, S. Mih­­ăi­­es­cu, C. Dumitrescu­­ (Minerva), Con­go pel ■ (Epoca), N. D. Câm­­pina (Universul), Durand (ITn­­dépén­dad­e), P. Ciorăneanu (L­a Politique) și Huiban (Revista I­­dealist­ă). Masa de la mijloc, d-niî: Co­lonel D. Moruzi, Trăsnea I. Gre­­ceanu, Lt.-colonel Calafatovici, Hagi D. Theonoraky, Gavrilo­­vici, M. Tsamados,­­dr. Dillon, Em. N. Lahovary, Virgil Vereas, G. Stroescu, Richard von Mach, X. S. Constantini­di, S. P. Tale­­rov, Semen Bronstein, general N. Costescu, G. Ciurca Paraschi­­vescu, C. Anghelescu, I. Bacal­­bașa, P. Bratul­escu, Ni­culae Boeru, Jules Brun (La Ronara­me), C. Mille (Adevărul) și Ma­­vrodi (Viitorul). Masa. din stângă, d-nnî. Pi­­soski, I. Bărbătescu, C. Filiti, Milan Ch­ainovici, Th. Parpazoff, D. Svilocosk­i, Vladimir de Vi­­toroff, D. Șoimescu, Benedetto da Luca, Orghinski Berzovscki, general Al. Găman, Pantelich, A. V. de Saradsky Derenthal, Mag­­anovici Milan, Costa Ivanovici, C. Dobrescu, dr. V. Cristodulo, Bopp. (Bukarestei, Tagblatt), Stoen­es­cu (Conservatorul), I. Ni­colau (Acțiunea) și I. Protopo­­pescu-Pake (Dreptatea). Manu­ ul, foarte gustos și cu­rat servit de casa Capșa, avea cuprinsul urm­tor­: MENII Truica-Mastica­ l Consomme â la Grimaldi Damns de Saumon á la Riga Filet de Boeuf Oriental Parfait de Foie Gras au Vib du Rhin Sorbets au Champagne Poularde du Houöan ălaBroche Saladé Ni coi se Petite Pois Bonne-Ferntpö Glace Capșa Gaufr-ettes- Bonbons Pax Cerises au Fondant Corbeille de Fruits Sherry Vieux Riesling Roumain Chateau . Laroque Saint-Emilion Champagne G. H. Mumm Extra- Dry Cafe Liqueurs Cointreau Discursul 8-lu­i primar al Capitalei La șampanie, d. Grigore Can­tacuzino, primarul Capitalei, a rostit următorul toast: 4 Domnilor: Cred că sunt interpretul senti­mentelor div. ale tuturor îndrep­tând primul nostru gând spre Augustul nostru Suveran Carol I al României căruia datorim gloria de a fi­­ regulat singuri între noi și prin mai interesele noastre comune. Al doilea nostru gând tr­ebue îndreptat spre glorioșii suve­rani ai statelor balcanice cari au știut contrabalansat avântul de glorie și de cucerire, trecător, prin înțelepciunea și cum­p&n­iea atât de rodnică pentru vii­tor.Al treilea gând al nostru se îndreaptă în mod natural spre dv... domnilor delegați, ai Păcii, cărora cu bună., dreptate țările dv- au încredințat soarta lor. Hotărârile dv. au fost aștepta­te ,cu îngrijorare d­e către­ a­­p­roape 20 milioane de supuși deoparte și de­ Europa întreagă de cealaltă. Sunt­ fericit acum când ați să­vârșit, opera dv. umanitară, să va urez în numele orașului Bu­curești Puii sosit in­tre zidurile noastre. Ați făcut și iutii și ceilalți o sforțare de înțelepciune și de împăciuire spire a pecetlui o pa­ce trainică pentru care umani­tatea vă va fi recunoscătoare. Tratatul de acum înainte este­ de progres, desvoltare economi­că­­ și de confraternitate, casa trebue pe toți să d­e unească în­­­tr’un avânt de nobilă întrecere. România a dovedit un trec­ut și lacuna mai ales sub domnia glorioasă a lui Carol cel Mare că înțelege , să fie un factor de pace, de ordine și de pond­era­­țiune dorind înainte de toate o înțelegere serioasă bazată pe in­­­teresele comune ale diferitelor națiuni din peninsula Bal­ca­nică. Mari și nobile probleme sa vor pune de acum înaintea dv.­­tuturor.­­Mor, și noi dorim ca d­v .să se rezolve cu același spirit de împăciuire și imparțialitate care v’a călăuzit aci în lucră­rile dv. Astfel din lupta care a divizat pe unii dintre noi nu va rămâne decât o su­mă reciprocă a forței noastre și a curajului nostru. Aceasta ne va fi învățat să ne cunoaștem mai bine și ca o ur­mare să­ ne apreciem mai bine. Permiteți-mi deci să ridic pa­harul meu și să beați cu dv. pen­tru opera de pace, de civilizație și­ de progres ce ați schițat în mod atât de cura­gios și să salut cu­ respect pe Suveranii țărilor a­­miosi reprezentate azi cu atâta distincție, prin delegații păcei. De aci înainte deviza noastră­ comună să fie următoarea : Glorie celor dispăruți! Pace între noi! Progres1 și civilizație prin pro­pria și singura noastră forță !. Acest discurs a fost călduros aclamat de toți delegații bal­ca,­, nici și de toată asistența. " D. Gr. G. Cantacuzino zici pe care Tați semănat trebue să fie începutul unei ere nouă Uisfiursul­ui Uni D. Venizelos, primul ministru al Greciei, a rostit apoi urmă­toarea cuvântare: Domnule primar. Sunt în mod particular feri­cit de prilejul­­ pe care îl am în numele delegaților aliați, să ex­prim Comunei București senti­mentele noastre de vie gratitu­dini e pentru călduroasa și sim­patica primire ce ne-a­ fost re­zervată în această frumoasă Ca­pitală. La recunoștința­­ noastră se adaugă cea mai sinceră admi­rație pentru tot ce ne-a fost dat să vedem și să constatăm în tot timpul scurtei noastre șederi printre d-voastră, pen­tru activitatea, ordinea și sfor­țarea măreață de muncă și progres de care dovedește vas­ta d-voastră. Cetate. Bucureștiul este cu adevărat Capitala regatului pentru că concretizează calitățile eminente ale națiunei române. Dar România ne-a apărut și sub un alt aspect. Astăzi chiar am petrecut câ­teva ceasuri neuitate în aceas­tă țară fermecătoare la Sinaia, care este cu adevărat Versail­­lul Bucureștiului. Alăturea de frumusețea și blândețea unei nature încântătoare,­­ am admi­rat splendorile artistice ale Cas­telului demnă locuință a unui mare Rege, spirit de nobil ideal și a unei mari Regine a cărei frunte venerată poartă cu o e­­gală Majestate Coroana Regala și laurii muzelor. Sinaia ne-a arătat imagina ca­lităților morale a acestui popor care se ține dintr’o moștenire nobilă și antică. Pătrunși de această dubla i­­magină noi măsurăm mai bi­ne întinderea și importanța marelui rol pe care România l-a jucat acum in lumea civili­zată. Pentru că a avut în mod clar conștiința înaltelor sale destină, ea a putut să rezolve greaua criză prin care a tre­cut, ea a pus forțele sale ma­teriale și morale în serviciul interesului general al Europei. Mulțumită cu am ajuns la o pace care pentru că nu consa­cră nici exces, nici nedreptate trebue considerată ca o pace trainică. Marea lege a popoarelor caii voiesc să trăiască libere și pros­­perânde — legea echilibrului — am găsit­­ aci pentru Orientul Eu­ropei formula sa, și aplicația ei. Dar marea operă­­ săvârșită sub auspiciile României a pro­dus un alt efect de o importanță mai largă, poate, pentru­ viito­rul popoarelor noastre. Este a­­proaple un secol în acelaș oraș al Bucureștii!]și o altă pace a fost încheiată anunțătoare a re­nașterii națion­ali­tăților crești­ne in Orient De atunci grație , nobilelor sut țărî pentru cari datol­ing tot­deauna autorilor lor o­­ a­dancp și neștearsă recunoștință, națio­nalitățile ,mai sus pomenite , au­ luat in mod succesiv naștere și acești noui născuți, călăuziți de­ către mai marii lor au început­ să meargă pe calea libertăței și a progresului.Dar tul­pinil­e sunt schimba­­­cioase. Statele în fașc s'au­ mărit: ele au profitat de sfaturile primite de la protectorii lor și au­­­ ajuns,­ nu fără­ accidente ale tinerețe! și­' caze ale creștere!, la majorita­tea­ lor. Ele se simt de acum înainte­ capabile de a se conduce singu­re în viața națiunilor. Dar ma­turitatea Statelor nu este ca a­­­cei­a a oamenilor fixată prin lege, ea este însemnată prin­ fapte. Or, aceste fapte s’au produși acum: Pacea din București se­­concretizează, iată un eveni­ment capital în istoria noastră) El este de prima importanță­, pentru că pentru națiuni ca și­­pentru indivizi libertatea și in­­­dependența pe care maturitatea­ o asigură, nu merg fără respon­­­sabilitate și datorii, și sub pe­­deapsă de a deveni incapabile, națiunile ca și indivizii trebuie să­ facă o întrebuințare bună a ca­pacitate! Lor. La­­ această întorsătură a is­toriei trebuie deci printr’un fel, de examen al conștiinței să re-i cunoaștem datoria noastră și să­ cântărim responsabilitățile noa­stre. Or, mi se pare în mod clar că­ prima noastră datorie e să rea­lizăm într’un mod practic ami­ciția -a cărui principiu l’­am pro­clamat atât de solemn. Am zărit interesele cari ne sunt comune. Cel mai bun mij­loc de a le satisface este de a ne înțelege în privința lor în­­tr’un spirit de împăciuire, d­e­ imparțialitate și de a înmulții intre noi toate legăturile de un­­i­re și de solidaritate. Sforțări sin­cere și o mutuală bună­voință­ vom pune cu toții spre a profita de era nouă de progres și de ex­pansiune­­ economică și de con­­fraternitate atât de nobil evocai­tă adineauri de d. primar. Fie ca orașul București, al că­rui­ nume vine pentru a doua oară să se înscrie cu litere de aur în istoria orientului creștin,, să fie leagănul unei uniri din ce in­­ ce mai strânse între statele­ și popoarele noastre. însuflețit de aceste sentim­en­t te -am onoarea să ridic paharul în sănătatea MM. LL. Regele­­și Regina, pentru continuarea­­ Glorioasei­­ Lor domnii, pentrui mărirea României, pentru vite­, jile ei armate care au bine me­ritate de la civilizație și umani­t­­­ate, pentru prosperitatea fru­moasei ei Capitale, a cărei pri­mire călduroasă va lăsa în ini­mile noastre o amintire neștear­să. Aplauze îndelungate și foarte călduroase au salutat cuvintele d-lui Venizelos atât de măguli­toare pentru țara noastră. * D. Venizelos ! Discursul­­-lui Toncef La rândul­ lui, d. Tonceff, pri­mi­ul delegat al Bulgariei a luat­ cuvântul. Este de notat că a­­cest discurs este primul pe care delegatul Bulgariei la rostit pâ­nă acuma în București la o fes­­­tivitate. Domnule Primar, Domnilor. După ce s-au achitat de o sar­cina care cu siguranță era ne­cesară, dtar a cărui indeplinire a nec­esitat sacrificii presim­­­țite în mod dureros. dMMl *

Next