Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)

1913-09-01 / nr. 240

5 BtiliÜB-lÓ BlLESMiliiI C G B 6PAG1NS Fondator: LUISI CAZZAVILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMA STÎRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE &i TELEFONICE Islashia si sertiutini: --BTM« -= Alii XXXL-NB. 2iO.-Dl!?lllÍ0CB! SeBiBIBlHlfi 19i3 I» DEMOBILIZAREA IN TARA întoarcerea trupelor la H-Vilcea Austro-Ungaria și România .îVVNAAA'VsVAAAA/WW ' de A.. JD>. 2ZEWOJPOX* Doim feluri de relații iivtepuri între state. Acele trecătoare,, determinate prin înrîuriri personale și prin împrejurări momentane și acele statornice, cari isvorăsc cum spune Montesquieu, din natura lucrurilor, adică din condițiile date ele înconjurime, de rasă, de situația geografică s’au de desvolterea. ‘istorică a neamuri Ion co locuesc acolo state. De aceea cu toată aparența schimbărea ce se petrece un o orientare poetică a stătelor, intre eie, această ținută, ne- rdântoarce totdeauna, la matcă ei fundamentală și nu poate fi chinuită axa în jurul căreia se învârtește cum, nu poate fi strămutată aceea, a unui mare volan ce regulează, mișcarea unei mașini. Să, cercetăm raporturile în care, a «tat totdeauna poporul român în întregimea lui și nu numai statul său liber, cu monarhia Habsburgikon*, spre a ne da seama de necesitățile neînduplecate care hotărăsc aceste raporturi, și să nu ne înșelăm, că oscilațiile lor momemntane datorităș intervenirea unor personalități politice ar putea să se schimba greutatea lor fatală. Faptul că au stat până acum la ordinele Austro-Ungariei, din cauza alipirei noastre necesare de formația cea mai puternică politică a Europei, tripla alianță,, a fost tocmai una din arele oscilări datorită unor înprejurări temporale. Acuma, tunsă lucrurile revin iarăș la starea lor normală sub prostunu» atotputernică a faptelor care ascultă, numai cât de logiica lor și nu <re planurile omenești. * Paietă cercetăm istoriceștii purtarea celor 1* mari împărății care au determinat până în cele din urmă timpuri. soarta poporului român , Turcia, Rusia, și Austria, vom afla că toate trei ne-am făcut, mai mult rău decât bine în decursul veacurilor. Dar pe când cele două dintâi ne-ai adus și slujbe netăgăduite. Austria nu ne-a voit în tot timpul decât răul și numai răul. Așa, Turcia ne-a jefuit și despuiat secole întregi, bătându-și joc, de noi și înjosindu-ne cum nu se putea mai mult și știm doar cum sărutam numai colțurile macazului și papucul Padișahului; cum domnii sau mai bine zis beii Fanarului, produci, tot al omnipotanței turcești, țineau scara calului când vre-un pașe se urcă pe el ; cum toată averea țărei se înfunda numai în pungile otomane și cum nici nu aveam vre a ne vinde productele decât pentru a aprovizionarea Capitalei împărăției pr> prețuri impuse. Și cu toate acestea turcii ne-a făcut marele bine de a fi asigurat, chiar știrbită, cum a fost existența noastră națională, căci ei se uitau numai la pungă, nu la suflet. Nici neamulîî, nici limba, nici credința noastră, nu au fost lovite prin vre-o măsură luată de statul dădu drept apărătoarea noastră sub mult timp puternica lor Pripă, am scăpat de a fi fnunghițiți de alte popoare Din acest punct de vedere are tradiția testamentului lui Ștefan cel Mare, rostul ei în trecuul nostru. Rusia de asemenea care se vădu drept apărăoarea noastră ca creștini pravoslavnici, ne-a făcut de semenea foarte mult rău, căci ne-a stors prin războaele și ocupările ei, tot, atâta, dacă nu mai mult, ca turciiba a, căutat să ne oprească avansul gândirii și desvoltarei națională, a introdus la noi principii absolut retrograde de ocârmuire, consfințind prin o legiuire în plin secol al XlX-lea ”nnegim de privilegii pentru clasa stăpânitoare și de asupriri pentru cea supusă,,, cum nu se mai poate întâlni alt exemplu în analele națiunilor. In sfârșit, ne-a răpit de două ori bucăți mari de pământ din corpul țării, noastre: la 1812 jumătate din Moldova, printr’un războiu pornit contra turcilor, chip pentru apărarea noastră; la 1878 reluarea Basarabiei retrocedate, când noi fuseserăm, aliații rușilor și ii scăpasem din o cumpănă, grea și primejdioasă. Cu toate acestea, pe lângă rele, nu se poate tăgădui că Rusia ne-a făcut și bine, căci ea a îndrumat încă de mult scoaterea, noastră tot mai deplină din supusa turcească, ducând-o până la sfârșit, când împreună cu oștirile ei am dobândit prin sânge neatârnarea noastră. Apoi Regulamentul organic pe lângă reformele înapoiate în privirea socială, conținea o îndrumare a unei orândueli care puse bazele stăatei noastre mai civilizate. Să vedem, acurata care a fost pentru noi și pentru întreg poporul românesc purtarea Austriei. Dela începutul atingerei noastre cu împărăția și cu neamul ghetrmianilor. Sașii din Transilvania, ei au avut față cu românii de acolo cea mai dușmănoasă purtare: răpiri de pământuri, încălcări de drepturi,, pedepse înfricoșate cu țeapa, cangea, ștreangul și roata, pentru a înfricoșa pe un popor în care sângele fericea de dorința r fizbunăreî, necontenite răsvrătiri și necontenite apăsări, iată tabloul relațiilor românilor din Ardeal cu neamul germanilor. Dar apoi politica insurație în înșelarea conștiința bisericești a românilor prin unirea cu biserica română, care nu avu alt efect decât de a deștepta mintea românilor v adupra ‘ naționalităței lor, când Nemții credeau că îi vor învăța, mai bine, în colegiul iezuiților, cum să-și mănânce neamul. Apoi români, cari luptaseră contra Ungurilor în revoluția din 1848 pentru mântuirea ,,drăguțului de împărat”, fură jertfiți fără nici o —’i+are elementului maghiar în 1867. Către țările române Muntenia și Moldova să nu credem că politica austriacă a fost mai priincioasă. De la Mihai Viteazul care stătuse Austriei ca mână dreaptă la cucerirea Ardealului și pe care îl uciseră în câmpia dalta Turda, Austriacii, adică guvernul german din Viena, se gândi fără irit o tare la chipul cum, să pună mâna pe țările române. Cercară întâi cu Oltenia în 1718, dar nu o putură menține, căci o înapoiară în 1739. Se abătură a doua oară asupra Bucovinei, pe care o smulseră deja sânul Moldovei prin un șir de cele mai infernale uneltiri. Dar nu numai în mare au despuiat Austria pe români. Și în mai mic și-a întins în mai multa rânduri mâna asupra țărilor lor, răsluind Mehadia de la Muntenia și Dorna de la Moldova. In 1854 s’a încercat pentru ultima oară, de a pune mâna pe principate cu prilejul războiului Crimeei. Nereușind nici atunci și văzând că perspectiva anexarea lor dispare, se hotărî să se cucerească în chip economic prin exploatarea tuturor avuțiilor lor de către companii și indivizi austriaci. Pentru a o putea face in tot largul lor, Austriacii aveau nevoe ca statele romane să rămâe slabe. De aceea s’au opus ei cu atâta înverșunare la unirea Moldovei cu Muntenia, întrebuințând iarăși mijloacele cele mai piezișe și cele mai necinstite, pentru a isbuti. Când Austria văzu că Alexandru Cuza fusese ales Domn în ambele țări române, ea turbe de mânie, dar trebuia bătută fiind de Franța, să primească această alegere. Tot așa caută să zădărnicească efectuarea unirei reale, adusă la îndeplinire de Cuza-Vodă. Când în 1866 Carol I de Hohenzollern trebui să treacă prin Austria ,pentru a veni în România, unde îl chemase poporul, Principele fu nevoit să treacă travestit, și Austria avea chiar intenția de a încălca România cu armele pentru a împedica realizarea celui ■ mai puternic mijloc de întărire a organismului politic românesc — înființarea Dinastiei O nouă bătăi, mai sravănă aplicată Austriei de Prusia, făcu să-î treacă gustul acestei intervenire. Când la 1878 ,se desbătea chestia Arab-Tabieî, pe care românii o ocupaseră în lipsa Silistrei ce li se refuzase de congresul din Berlin, Austria fu cea dintâi ,care sprijini pe Ruși și sili pe Români să părăsească această cențuie. Veni apoi chestia Dunăreșn tendința, absolut neîndreptățită a Austriei de a-și însuși drepturi polițienești pe litoralul românesc, tot în scopul de-a înjosi pe România și de a-i răpi drepturile ei în popria ei țară. Când cu tratatul de comerț, încheiat la 1875 cu Austria, ea se folosi de faptul în aparență favorabil românilor de a fi închiat cu un stat vasal o convenție internațională, tot în gândul de a pune stăpânire economică pe România, stipulând primirea aproape liberă a tuturor scursorilor, mărfurilor austriace, cari înecaț țara luându-i sume insemnătoare. Văzând însă că România acoperea acele sume din vânzarea vitelor ei, născoci chestia sanitară, care duse la împedicarea absolută a oricărui export de vite în Austro-Ungaria, ceea ce aduse, după cum se știe, războiul vamal cu această împărăție. In sfârșit, ca încununare a acestei purtăti dușmănoase seculare, contrar întregului nostru neam, Austria se purtă în chipul cel mai neauzit în criza balcanică, ajutând pe sub mână pe Bulgari în contra Românilor cari erau doar aliații ei, fapt care deschise în fine ochii Românilor și îi hotărî la mișcarea cea frumoasă. prin_.CE se decretă mobilizarea, în contra, cererilor anumite ale monarhei vecine. Această expunere istorică urmărită credincios pe temeiul faptelor netrecute, o sfârșim cu povara din cărțile sfinte. ..Cine are urechi să audă, cine are nebi să vadă, cine are minte să înțeleagă”. Intr’un articol viitor voi explica cauzele acestei ținute a Austro-Ungariei. JL $ A ' Noul ministru al Bulgariei la castelul „Peleș“ Joi, 29 August, la ora 12 ium. din zi, d. Simeon Radeff, ministru plenipotențiar al Bulgariei, a fost primit, împreună cu personalul legațiunii regale, la castelul l’eleș, în audiență oficială, cu ceremonialul prescris. D. Nadeff a avut onoarea remize M. S. Regelui, în prezența d-lpă președinte al consiliului de miniștri și ministru al afacerilor străine, scrisorile care îl acreditează în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al regelui Ferdinand pe lângă M. S. Regele. După terminarea audienței oficiale, d. ministru plenipotențiar a prezintat M. S. .Regelui personalul legațiunei. D. Radeff a fost primit apoi împreună cu personalul legațiunea de M. S. Regina și AA. U. RR. Principele și Principesă României, iar la urmă a fost recondus la ospețul său, cu acelaș ceremonial ca la sosire. —w,<f Sensajiori dle Seplarațiunii& imul scăriiai se Sfat otoman făcute „Universului“ Constantinopol, 27 August Intervievând aseară pe un bărbat de stat otoman, foarte în curent cu chestiunile car i o discută acum în capitala Turciei. mi-a făcut următoarele declarații importante și foarte sensationale. „Caducitatea tratatului de la Londra este nu numai indiscutabilii,din punct de vedere al dreptului internațional, dar a și fost recunoscută de marile Ruler prin faptul că au admiși și mi cerut actuala conferință de pace din capitala Turciei. Cancitatea tratatului de la Londra implică și caducitatea tratatului de pace din București. La conferința de pace de la București s'au împărțit teritoriile Turciei dintre foștii aliați fără ca, mai întâi, Turcia să fi încheiat pace cu balcanicii. Turcia se găiseste deci încă in stare de războiricu ficeare din statele balcanice și va fi astfel până când va semna protocolul de pace cu fiecare din ele, blocul balcanic neexistând dubând cu începerea celui de al doilea războiu balcanic. Astfel fiind adevărata situațiune, adaugă interlocutorul meu, Turcia este în drept, din punct de vedere al dreptului intternațional, să cedase unuia din Statele balcanice, de exemplu Bulgariei, ținuturile de la un punct oarecare, Enos-Mustafa- Pașa de exemplu, până în vilaetul Monastir și până dincolo al Vardar, fără ca celelalte state balcanice să aibe dreptul să invoace tratatul de la București. Conferința de pace Erî după amiazi s’a ținut prima ședință a delegaților de pace bulgari și otomani. Cea mai mare parte a ședinței a fost consacrată prezentărilor și validării delegaților. S’a făcut și primul schimb de vederi pentru delimitarea frontierei. .A doua ședință, a fost amânată pentru .Toi. 29 c. In acet toi’.a. de .i.jjiOofino iVti urma un schimb de tratative oficioase pentru ca să se ajungă mai repede la un rezultat. Impresia generală, după prima ședință și după toate declarațiunile lui Savof, este că în foarte scurt timp se va ajunge la o înțelegere complectă.' Turcia n’a numit nici un diplomat de carieră în delegațiunea otomană pentru pace. ’Faptul acesta precum și prezența' lui Talaat bey, ministrul de interne, în capul delegațiunei arată, cu prisos că Turcia nu e dispusă să prelungească șederea bulgarilor în capitala ei ci vrea să termine odată pentru totdeauna intr’un fel sau altul. Chestia frontierei și a schimbului de prizonieri odată tranșată delegații bulgari vor aborda cealaltăchestie,poate cea mai principală, aceea ,a unei înțelegeri, a unei alianțe ofensive și definitive între Bulgaria și Turcia. Pentru nimeni nu mai este un secret dorința Bulgariei de a obține sprijinul Turciei, sau în cazul cel mai rău neutralitatea ei într’un apropiat război bulgaro-grec. Și în vederea acestui fapt, în cercurile sublimei Porți, se afirmă că Bulgaria nu se va opune la pretențiile Turciei asupra teritoriilor ocupate de Turci, pe malul drept al Mariței. Ce e mai mult se dă ca sigură ocuparea Ghiumulginei de către armata turcă. Se știe că Ghiumulgina, după retragerea trupelor grecești,a fost ocupată de bulgari. Populația orașului a reușit să izgonească cu forța pe bulgari proclamându-și autonomia. O delegație a acestei populațiuni autonome se așteaptă azi aici ca să ceară de la guvernul otoman Incorporarea Giumulginei la Turcia. Se crede că Bulgaria nu va ridica dificultăți în această chestie. Campania presei turcești pe când cu sosirea delegațiunei bulgare, presa turcească în cap cu oficiosul „Tanin“ și cu „Tasviki Efkiar“, duce o campanie strașnică contra bulgarilor și în deosebi contra membrilor delegațiunei. „Tanin“ mai ales este în contra oricărei alianțe cu Bulgaria «are odată stăpână pe Cavala și Monastir va deveni un inamic care va amenința la orice momnent Turcia și va căuta să reocupe teritoriile ce arî cedează Turciei de nevoie. Nici ziarele grecești nu s’au lăsat mai pe jos de cele turcești. Limbagiul presei grecești și-l poate oricine explica ".Vid e vorba de bulgari. Atitudinea lui „Tanin” însă care reprezintă ideile guvernului și a întregului partid june turc a surprins pe mulți. Un alt organ al guvernului )Tergiuman-Hakkat sub titlul „ultima noastră înștiințare“ i scrie:a aseară: I)știilnțăm pe generalul Savof pentru ultima oară că armatele noastre nu se mai găsesc la Ciatalgea ci la frontiera bulgară. Raum Apostolescu Accidentul vaponilor JIPMimiL TRSmi în Arcm^elag Constanța, 29 August Eli a sosit în portul nostru vaporul,împăratul Troian”. El trebuia să sosească în cursă regulată de la Alexandria (Egipt) la ora 3.30 dim, în ziua de 30 August și a fost înlocuit de la Constantinopol de vaporul România, care a adus pasagerii și poșta pentru Constanța. Această sosire neașteptată a vaporului „Impăratul Traian”, mi-a ațâțat curiozitatea. M’am dus deci imediat în port și întâlnind un domn ofițer, l’am rugat să-mi apatie cauza sosirei așa de timpurie a vaporului. D-s-a îmi istiorisește următoarele: Duminică, 25 August, vaporul a plecat din Piireu spne Constantin .Oh La 4 ore d. a. marea, puțin agitată de un vânt de noroi, clătina’șor vaporul încărcat de măriri și pasageri. Cerul era senin și destul de cald, ca să îndemne pe pasageri să petreacă noroi ea pe covertă de scaune și să refuze elegantele cabine. Pe la 19 noptea vântul începu să scadă și dedea prilej și pasagerilor, de altfel foarte mulți, să admire frumusețea unei nopți senine de August. De 10 minute se vedea, farul Sigri, de pe insula Mitilene, când la 2:30 o zguduitură puternică făcu pe pasageri și echipaj să sară în sus. Fiecare a avut impresia, că vasul a lovit uscatul și o panică s’a produs printre, pasageri". Toți se întrebau: Ce s’a întâmple ? Și nimeni nu putea răspunde. Frica, a crescut când vasul a stopat. Mulți pasageri au eșit pe covertă în costume de noapte foarte sumare. Mai nedumerit ea toți era ofițerul de mort de la comandă, care se uita în toate părțile și controla busola care i-i arăta drumul ce trebuia urmat; iar când comandantul s’a urcat la comandă și î’a întrebat ce este și unde s’a pus pe uscat, i-a răspuns: — Dar, de comandant, sunt în drum. In acest moment telegraful anunță că mașina din stânga a stopat și spune comandantului că la mașină trebue să fie ceva. ¤ La mașină era un infern : ea făcea peste 2000 notații pe minut. Nici cei dela mașină nu știau la început ce se întâmplase și numai după vre-un sfert de oră de control, au putut constata ruperea elicei. Spre a liniști pe călători comandantul a dat ordine și vasul și-a continuat mereu numai cu o mașină. A sosit cu întârziere la Dardinele și la Constantinopol de o noapte. Azi s'a constatat și pierderea elicei din stânga. Pentru că nu ar fi putut apuca trenurile exprese și acceleratul die. era dimineață. S’a făcut la Constantinopol transbordata pasagerilor și a poștei pe vaporul „România” care a sosit la ora stabilită în itinerariu 13.30 dim.). Vaporul „împăratul Traum” sosind în port, s’a început debarcarea mărfurilor aduse din Alexandria, Pireu și Constantino*.• pel, iar mâine, Vineri, 30 Aligns’ va pleca la Galați spre a s ■ instala axa ruptă și monta o • , în locul celei perdute. Corest. Vaporul „împăratul Traian’4 moDAL Se poartă peste rochile albe jachete roșu aprins, verde sau „bleu de iiqy". Jupele de crepon sau tulan se completează adesea întri-o vestă cu mânecii scurte sau cu o tunică de culoare vie garnisită cu broderii multicolore, ca: bleu,roșu, verde. Această tendință a modei de a asocia la o toaletă mai multe culori și mai multe țesături, se vede și la cositumplje trailleur simple ca și ,la celelalte rochii de seară sau vizită. Poți alege între două principii diferite: jupa deschisă, cu jachetă oritanică închisă, sau contrariu, jupa închisă și jacheta de culoare deschisă. Această din urmă combinație pare mai nouă pentru că nu s’a prea uzat de ea și pentru că nu îmbracă bine pe toată lumea. Intr’adevăr, tunica sau jacheta deschisă îngroașe pe o persoană mai ' forte ; o aranjează mai bine o haină mai închisă decât alta de culoare deschisă Jupa din iafta „beige rose pai", volanele terminate cu alunuri, jacheta din mătase vieux-bleu, închis; nod și panuri din panglică în culoarea jachetei Pălăria de pain și tul „vieux-blen". Culorile cari se asociază se aleg foarte rar în aceeaș gamă, cele mai multe jachete ,„beige”, „■mastic“, „sabie“ se aliază la foi „lila”, „violette”, jachete gris complectând jupe bleu marine jachete „vieux rose“ cu jupe bleu închis. Jachetele „uni“, purtate cu foi în damuri,au ajumit banale, exceptând unele jachete în țesătură englezească ale căror nuanțe nehotărâte—verde, beie, maron amestecate cu alb—se asociază foarte bine cu jupe în careuri albe și de aceeaș culoare cu jacheta. Veturia POȘTA MEA.— învățătoare.— (Hanul Conachi). — Am publicat, la rubrica aceasta un modal de bluză aromâneasc i.. Poate însă că am apărut numai la ediția de Capitală. Găsiți însă de toate felurile și cu prețuri foarte mici la expoziția din strada Dogari No. 15. V. hötikarí relative la școalele de notari S’a aprobat a se încheia anul școlar la școalele de notari cu bimestrele cât s'a făcut studiile, urmând ca notele de pe bimestrul al patrulea să se treacă și pe bimestrul al cincilea, făcându-se apoi mediile pentru absolvirea școalei. Examenul de capacitate s’a amânat de la 15 Septembrie la 1 Octombrie a. c. Situațiunea elevilor se va hotărî de consiliul profesoral respectiv în intervalul dela 1—5 Septembrie, iar nu de la 18 August. Cu începere dela 5 Septembrie până la 1 Octombrie data când va începe examenul, elevii admiși pentru examenul de capacitate, vor fi trimiși să facă practica cerută de art. 13 din regulament. ---------------***-------------- dantfends a Mere in școala de agricultură ,,T. Anastasiu“ din Țigănești (Tecuci) La școala de agricultură Anastasiu” din Țigănești județul Tecuci (propriettese Academiei Române) sunt vacante 20 locuri de bursieri pentru anul preparator. Concursul pentru obținerea burselor va avea loc în cursul lunei Septembrie c. și va consta în materia cursurilor primare. Bursierii primesc toate cele trebuincioase vieței de la școală. Cursurile teoretice și practice durează 5 ani, înscrierile se fac la cancelaria școalei, adresa prin Gara Frunzească, de unde se poate cere orice lămuriri. Cererile de înscriere vor fi însoțite, de: actul de naștere, certificatul de absolvire a cursurilor primare, certificatul de vaccină și certificatul de naționalitate Română unde să se arate și starea materială a părinților- - îl. Erezeteim. li, ȘI VESELE ȘIE 1ST! In trenul Pașcani-laș! întâlnesc pe amicul meu, avocatul B. Berman, din Botoșani, abia reîntors din campanie. Gras și rumen la față, cu mustățile rase, numai din campanie nu are aerul că vine. Și cu toate acestea , d. Berman, împreună cu toți rezerviștii (cari compunea,u batalionul 4 din divizia 4 de rezervă, de sub comanda d-lui colonel Cristeia, ,a fost în Bulgaria, în apropiere de Samovit. Acest batalion, care a fost denumit, de batalionul de intelectuali — fiind compus în majoritate de oameni culți, avocați, magistrați, ingineri, etc.S- a desfășurat o activitate demnă de laudă. Sunt cât se poate de interesante episoade din războiul ce mi-le istorisește d. Berman. Redați unele din ele, cu atât mai mult cu cât ele vin să restabilească unele fapte, pe cari o anumită presă, nu știm din ce motive, le-a denaturat cu totul. — Citesc cu surprindere într-un ziar — îmi spune d. Berman — ca automobilele rechiziționate pentru campanie au servit numai pentru a plimba pe Unii ofițeri superiori, sau pentru a aproviziona pe alții sau țigări, nețiuni puse deloc la dispoziția serviciului sanitar pentru aducerea medicamentelor de care se simțea absolută și grabnică mevee. Faptul e neexact. Necontestat că intendența și serviciul sanitar în actuala campanie au lăsat de dorit, dar de aci și până la afirmațiunea de mai sus este o deosebire colosală. Adevărul este că, majoritatea, automobilelor *iu fost puse la dispoziția, corpului sanitar și, daca, s’a găsit 1111 medic care să se plângă ele contrariul,apoi desigur că, plângerea, sa oglindește o nemulțumire personală. In adevăr,” nimic mai ușor ” decât atunci când nu poți căpăta i campanie un automobil cu care să te plimbi, să fulgeri contra „vicuriei” acelora, cari n au pus destule automobile la dispoziția serviciului sanitar. Tot așa de puțin corect continuă d.' Ber.mi.ui ■ produs acelora cari. bîți'.ud. toba de tenia unor cazuri izolate de boli ta,e, generalizează, afirmând di. bătaia s’a practicat pe Ploara Întinsă în armată. Desigur ca ancheta care s’a deschis va stabili adevăratele proporții la cari se reduc aceste „bătăi generale”. Efl unul — îmi spune d. Berman— pot afirma că orice mine am trecut, am observat o purtare cum nu se poate mai blajină din partea ofițerilor față de soldați. De colonelul Cristea, comandantul batalionului nostru, nici nu mai vorbesc. El și-a atras, prin purtarea sa părintească, iubirea și recunoștința pe cari i le vom păstra toată viața. O scenă care nu e lipsită de humor e următoarea: Caporalul Berman și alți I soldați au fost detașați la paza și transportarea munițiuanilor.. Carele cu cartușe înaintau greajÉ. In .apropierea Capitalei, carul cel mai greu încărcat sa frânge de la mijloc și toate lăzile de cartușe se împrăștie pe drum. Necăjiți de această întâmplare și obosiți de drum, soldații priveau la cartușele risipite. Ce era, de făcut? In acel moment, iată că, trec câțiva olteni cu căruța și în loc să-și vadă de drum, ei se opresc și încep să râdă, având aerul să-și bată joc de ostașii noștri și de întâmplarea neplăcută. Revoltat de atitudinea lor, unul din soldați, căruia îi venise o idee salvatoare, se adresă oltenilor cu următoarea întrebare: i—• Voi ați dat ceva la rechiziție? — Am dat, și apoi ce te privește Pe dna? • — Suntem în război, puțin ne importă dacă ați dat ori nu. Noi ..rechiziționăm” carul vostru. Și nu numai atât, începeți voi chiar imediat să încărcați lăzile cu cartușe.. . Oltenii ați încercat să protesteze, să amenințe că vor reclama d-lul general, dar totul a fost, zadarnic.. .Voința ostașilor noștri, cărora le trecuse necazul, a fost îndeplinită, și bieții olteni cari, la început avusese reaua inspirație să râdă de pățania, sol cav. lor, au izbuit singuri să încarce lăzile Cioflise tușe, în cazul lor, rechitWrist în modul acesta de soldați. Marcovici Bruno D. general Averescu ia răsplniteatregei acțiuni militare ■C iirirt - Declarațiunile șefului statului-major al armatei Față de învinuirile aduse cu privire la unele neajunsuri din timpul campaniei, d. Social 1 Averescu, șeful statului-maior general al armatei, întrun interview acordat unui ziarisi Capitală,v face următoarele m Cle.Absolut fără nici o rezerva sau întreaga răspundere a tuturor operațiunilor ce au u>at urmarea ordinelor semnate sau contrasemnata de mine, precum șî A întregii activități a organelor depinzătoare de mine. Numai curagiul răspunderei nunii poate _ lipsi cari am conștiința deplina a tuturor ■ telor mei a. . . . Astfel, iafi deplina răspundere a pregătire* și executăm mobilizărea noastre. „ . sau. răspunderea pregătim și executărei transporturilor pe zona de concentrare ceea ce implică și alegerea acestei zone. Sau răspunderea treceriiulăui răspunderea fără cea mai mică rezervă a înaintărei spre Balcani și a dispinerei armatei pentru pătrunderea în câmpia Sofiei. Nu trebue scăpat din vedere că acțiunea noastră nu era îzolată. Ea trebuia să se coordoneze în timp și spațiu cu acțiunea celorlalte armate, cari luptau în contra Bulgariei. Se va publica o relatiune oficiala și atunci se va vedea cum stăteau lucrurile în realitate. Pentru moment destul să spun că nu rare ori factorul timp” trece înaintea oricarei considerațiuni, înaintea oricărui sacrificiu. Ma surprinde numai cum poate să se găsească persoane, cari sa se angajeze în chestiuni pe cari nu le cunosc. • Motive lesne de înțele m’au ■obligat a tine absolut secret, firele cari coordonau mișcările armatei noastre cu acelea ale celorlalte armate. Ele nu au fost comunicate și nu sunt cunoscute nici până acum, iată de ce cred că ,pentru moment nici militarii nu pot să judece încă lucrările în cunoștința de cu privire la învinuirile ce au fost aduse intendenței, d. general Averescu anunță ancheta orânduită în jurul acestor acuzațiuni și spune mei departe: „Sunt convins că acuzările au fost nedrepte, și nimic nu ar putea să le dărâme mai bine decât o anchetă minuțioasă. Nu aș putea susține că pe icine* colea, nu s’au ivit de acele Ti ie.iu Țurl.. cari să .de» J!® c ’a privațiuni trecătoare; dar de aicea și până la acuzarea că întregul serviciu ar fi funcționat sgrin pricepere și mai cu seamă că s-ar fi comis „neregule administrative” este un gol care nu se poate umplea numai cu simple aserțiuni gratuite sau bazate pe cazuri izolate. Să nu se mite că pe când, pe deoparte situațiunea generală politico-militară impunea o înaintare cât mai repede, pe de alta ploile am făcut căile de comunicație să devie foarte greu practicabile iar podul militar de la Corabia aproape, neaccesibil.Se uită sau se ignorează că am avut o creștere a Dunărei de aproape 6 metri. Și notați că aici nu poate fi vorba de neprevedere, căci dacă sunt de așteptat inundațiuni în Mai și Iunie, precum și în Septembrie nici odată nu s’a înregistrat o creștere a Dunărei în Iulie și August. Din potrivă în aceste luni regulat apele scad. Iar în anul acesta cu desăvârșire excepțional, Dunărea a crescut aproape zilnic și uneori creșterea atingea 60 cm.”. ------------ ------------■ Amânarea examenelor de capacitate pentru fete Examenele de capacitate pentru fete, ce urmau să se țină la 30 Septembrie 1913, pentru grupele : a) Contabilitatea, aritmetica comercială, biurou comercial, dreptul comercial și economia politică; b) Limba română, limba și literatura franceză, filozofia, pedagogia și educația, s'au amânat pentru data de 10 Ianuarie 1914. Celelalte examene se vor ține după cum urmează : La 10 Octombrie 1913 a) Științele naturale, chimul, merceologia, igiena și geografia;b) Limba română, limba latină, filozofia, pedagogia și edscația; . c) lmba romănă și germană filosofia, pedagogia și educația. Tla 21 Octombrie 1913 a) Fizico-chimice, matematici elementare, merceologie, igienă și geografie; b) Limba română, istoria și cu geografia și [UNK]instrucția civică. Ia 4 Noembrie 1913 a) Matematici, fizică, aritmetică comercialii și geografia. 1 '