Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)
1913-09-01 / nr. 240
T .TfITSTUT Sf. GHEORGHE București, Calea Victoriei, 166 — INSTITUT PARTICULAR — Devenit proprietatea profesorilor asociați va continua în viitor complect reorganizat CURS LICEAL COMPLECT — CURS PRIMAR — cu franceza și germana obligatorie. Se primesc elevi: Intei!!!, seminn! ! roi și externi. Prețurile ca la celelalte institute similare Prospecte la cerere. 1033 Profesori Asociați Proprietari Director C. I. șovici Pentru Sămânță Lapiță Navetta și Golia .Ură» strein și indigen Ors de toamnă 1129 Lucerna de Provence Secară streină și indigenă, precum și orice alte semințe agricole se găsesc la Sciititonii PROCI București. Str. Bursei foștii prelung. Smârdan Vis-a-vis de Biserica Rusească Catalog la cerere. Telefon 2015. Rep. Gen. N. FEHER . Co. Socieatet in Comandită, București Str. Brezoianu 19. Telef. 20 3 gZi______________________ VISU EDNZA Tonic, nutrifis și reconstituant Cm principiile conținute în Cola, Coca, Guarana și Cațao rennite. ’ * , r"r>TrA77UW- nebititate. Anemic, Chlorota, Hinocondrie, Afec'ii nervoase. ■ dintre toate virtutinate și tot odăiță cel mai plăcut la gust. 3187 libretul Buteliei Leî 4.50 A sc ce proiutculent la Farm. ti Drogueriî cu marcé „CORTOVI“ dică semnătura, Unde nu sc șâ s nete contratrambur:( piâtr’ itul generali ) Farmacia miei Tegalel Dr. FRAȚI5 1 O 1YA, Îașî. . ... ^ Dr.G. Gosstantisescu Fost monitor la Clinica de boale urinare Necker din Paris —venite - Urinare — Rămâne vara în Capitală Str. Scaune No. 50. Telefon 3944 lângă Str. Clemenței. Cons. 5-7 . Karlsbad St. jt. Căliănescu Specalist în boale interne (stomac, intestine, ficat, diabet, guta, etc.) și don femei. Consult, casa Pasteur. 571 _______Telefon 63 9 D G.Albulescu Boale interne, Boale de copii Consult. 6—8 p. m. 1 2 Bulev. Principele Mircea 2 Dr. 3. Solomon Str. St. Gheorghe-Apuio. '’T Specialist în boli de alto-Urinare Reintorcându-se din campanie își reia consultați anile 1—3 Și 8 . S p. m. 1184 Dr. â. BAHAICH Be la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialis, în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Realele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. $1 2—5 p. m. Telefon 29/1 1220 ELENORAGIA și SIFILISUL QNANIA și NEPUTINȚA caută specialistul în boli sexuale b. «mima autorul „Viele! și Secretelor Sexuale*. 7 Str. Olan 7 prin Moșilor 196. Consultațiuni 11-12 și 4-6. 1222 Captai finis versat to toate întreprinderile, se cântă pentru jud. Muscel. Leo 200 Hínár, locuință și încălzit. Oferte la G. lt. 1., gara Sichilesti. 1233 aFIUIUI Se vinde ocazional 10 sămănători Rad Sack, in ll rânduri, în perfectă, stare. Amatorii să se adreseze la administrația moșiei Puțeni, județul Tecuciu. 1212 Fabrica de Cărămidă TRAIAN I. PETCU Gara Vidra-Ilfov Furnizează prompt cărămidă presată la orice construcțiune din București. Comenzile se primesc strada Polonă 17. Telefon 44/59 1136 VIITOAREA PENTRU fosT marele magazin de arme ZISRIAN rAI Dorind să popularizeze frumosul și igienicul sport, al vânătoarei și fiind cu putință fiecăruia cumpărarea unei arme de vânătoare care să întrunească condițiunile indispensabile unei arme bune, a pus în vânzare pentru sezonul 1913 Mr mm âs VMs&’vmm populare u prețuri modeste și care nu lasă absolut nimic de dorit ca soliditate, tir bun, mare durabilitate , construcțiune frumoasă. Modell No. 3812.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere, sus mire cocoașe, șina de legătură prelungindu-se în curstă, țevile de oțel . . . , Lei 50_ ,model Î No. 10.012.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, identică cu precedenta, însă cu oțelurile înainte, patentată Lei 60— Model Ko. 11 .TOC.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau Iff, identică cu precedenta, insă cu triplu zăvor de siguranță Greener: Armă superioară, . . . . . Lei 75— Pieper Model 25.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau H6, de la renumita fabrică Pieper-Bayard, țevile de oțel, foarte fin Bayard, triplu zăvor de siguranță «Greener», armă ireproșabilă ca bună construcțione, tir depărtat, mare penetrațiune, soliditate și elegantă. Armă absolut superioară. . . , . . , fej 90 — Pieper Model 26.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16 Pieper Bayard, cu patru savoare de siguranță, încercată și garantată putând trage cu iarbă neagră cu fum, precum și cu pulberea fără fum, țevile de oțel foarte fin. armă splendidă . . Lei 110.— Pieper Model 27.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16. Pieper-Bayard, țevile de damasc veritabil, foarte fine, triplutător de siguranță «Greener». Armă fină și recomandabilă Lei’lOO.— Gladiator marca Elefant.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16. „Gladiator“, marca Elefant, țevile de oțel foarte fin, cu 4 zăvoare de siguranță (Greener combinat cu Scott), încercată și garantial puând trage atât cu pulbere neagră cu fum, cât și cu pulbere fără fuma, ârmă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stăruitor onor noastre clientele. . . , Lei 150 — Pieper-Hammerles, Model 1913, fără cocoane (cocoașele interioare invizibile, este o pușcă de vânătoare, cu două țevi, calibru 12 sau 16 fără cocoașe. Această armă este tot ce s’a făcut mai nou și mai bun din industria armurieriei. Este neîntrecută în soliditate, tir și eleganță, incărcând arma, se pune singură la medica de siguranță.—Posedă două ridicătoare, care arată dacă arma este încărcată sau nu.—Armă solidă, bună și ușoară având țevile de la fabrica de tunuri Krupp-Essen, insferentă și garantată pentru tragerea cu iarbă neagră și fără fum. Lei 200.Aceiași armă, însă de lux, frumos gravată . . Lei 250.— 88^ Expeditions în toată țara : «1s ®*** Comenzile se vor prescrie numai după acest anunț, indicând modelul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. HifI DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE—2 „Universul“ IN PROVINCIE PITEȘTI Judiciare. — Dela 1 Septembrie, tribunalul Argeș va începe să funcționeze cu două secțiuni. Mort din imprudență. — Astăzi locuitorul Ioniță M. Slabu, din Fedeleșoiu, vroind să treacă pârâul Valea Oltului pe o punte și călcând greșit, a căzut dela o înălțime de trei metri, rămânând mort pe loc, încercare de crimă. — Pândele Gh. Dincă din Mălureni," luîndu-se la ceartă cu vecinul sau Ion Christache Constantin din cauza unor râmători, — cel din urmă trase un foc de pușcă în Pândele, lovindu-l în gât. El a fost ridicat și dus în căutarea spitalului din Piteștii, iar criminalul arestat și înaintat parchetului. Rănire gravă. A fost găsit în nesimțire, pe hotarul comunei Răscăeți, locuitorul David A. Cavat. Fiind anunțat postul de jandarmi, el abia a putut spune că a fost lovit aproape mortal de Stan Mincă, din com. Vișina (Dâmbovița). Pacientul a fost internat în spitalul din Mozăceni, iar Stan înaintat parchetului. ROȘIORII DE VEDE O cerere a societăței „Sf. Cruce“ . In urma disolvărei fostului comitet al societăței de ajutor „Sf. Cruce“ din localitate, noul comitet a făcut cerere la ministerul de interne spre a aproba ca societatea să treacă sub controlul Statului. Aceasta s-a făcut conform dorinței membrilor. Măsuri sanitare. In urma inspecțiilor făcute la baracele de isolare, d. Zaharia a dispus să se oprească intrarea în oraș a sătenilor cari vin din comunele contaminate, cărora le lipsește certificate de sănătate, liberate de către comună. De asemenea, văzând starea neigienică a clădirei ce servește ca foc de izolare, a dispus construirea unor barăci speciale cărora să li se poată da foc, după stingerea epidemiei. SLAVIO PRAHOVA Tentativă de crimă. D. Ștefan Ionescu, venit în vilegiatură din București, nevoind să achite chiria proprietarului său Nicolae Brezeanuu, a fost reclamat poliției, dar până la sosirea autorităților Ionescu, a tras mai multe focuri de revolver în soția proprietarului care din fericire n’a fost nimerită. Sosind poliția, sergentul Dorobanțu a fost și el lovit și cu foarte mare greutate și cu ajutorul publicului abia a fost calmat și condus la poliție unde i s’au dresat actele legale. BARLAD Anchetă. Astăzi d. inspector administrativ Marescu a făcut o anchetă asupra unui scandal petrecut acum câtva timp între d-riii V. Daschieivici, subcomisar-șef al circumscripției II cu serviciul la abator, și d-rul Mușat, locțiitor de medic veterinar, pe de o parte și d. V. Constantinescu, ofițer al stărei civile de altă parte. Primarul a reclamat pentru faptul de lovire, al doilea pentru ultraj în exercițiul funcțiunei.Tot cu această ocaziune de inspector a anchetat oarecari neregule în viza biletelor la vitele tăiate la abator. TECUCI Furturi. — Necunoscuți au furat comerciantei Aglaia Pitaru din Mohoriți suma de 334 lei. — O ceată de 11* țigani a furat comerciantului Nicu Teodorescu, din Răchitoasa, suma de 440 lei. Ei au fost arestați. Rănire gravă." — Pavel Toma Burcă a rănit cu cuțitul pe Ion Al. Christea, ambii din Bucești. — Vasile și Ion Chelaru din Corbița au fost prinși cu carele cu boii la furat snopi de ovăz de la d. C. Nicolescu, proprietarul moșiei Lărgășeni din Negulești. TG.-JIU Prinderea.unor hoți îndrăzneți. — Tocilarul Ștefan Ivanovici a reclamat poliției că noaptea, niște făcători de rele i-au spart ghereta din piață, furându-i brice, cuțite și alte lucruri. Poliția găsi pe autorii spargerii, anume Ștefan Mataescu și Nicolae Grăsanu, de fel din Craiova. Comisarul Cambrea care cercetează cazul cerând lămuriri asupra poziției acestor indivizi de la poliția de siguranță, Craiova, primește răspuns că i sunt evadați din arestul acelei poliții și că sunt autorii unui furt de 6000 lei și giuvaericale. Hoții împreună cu actele au fost înaintați parchetului și depuși în arestul preventiv. Asupra lor s’au găsit ab brice, cuțite, foarfece și alte obiecte. FOCȘANI " Incendiul din strada Perjoi." Până acum, nu s’a stabilit cauzele incendiului din str. Perjoi. Focul a distrus locuințele d-nelor Anicuța Ariton, Marioara Gavrilescu și a d-lui C. Marin. Pagubele se ridică la vre-o 20.000 lei. Casele sunt toate neasigurate. Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate MEZTE ÎMPRUMUTURI PE STAT București, 30 August Benta amort. 5 la sută din anii 1894 internă . 102V=—1011/= 1903 de 185 milioane 1033/*—103V= Benta amort. 1 la sută din anii Internă 32Vs . . 90s/i—90V= 1889 de 50 milioane 903/î—907« 1890 de 274 milioane 95/?—95 1891 de 45 milioane . 903/«—907« 1894 de 120 milioane . 905/i—1907« 1896 de 90 milioane . 903:i—OOVI 1898 de 180 milioane 903/«—907« 1905 Ser. A B 100 mii. 907«—90‘/t 1905 Convertită . » 91—90.80 1908 de 70 milioane . 907«—90*/« .910 păduri . . 89`/r—89 1910 de 128 milioane 90—89 Bonuri de tezaur 1913 • —.— OBLIG.IUL». SI COMUNALE 47s Cred. jud. corn. . 1007«—100 572% Hem . . 93.60—93.40h% Oblig. Cred. vît. 94—937» 47s Corn. Bucur. 1898 897«897a 4% Corn. Bucur. 1903 867*—867» 4% Corn. Bucur. 1906 867«—867« 4% Cor. Bucur. 1910 8672—S65% Corn. Bucur. . 1007a—1007« 4% Corn. Bucur. 1912 887a—86/« 5% Cor. Craiova 1906 97—9672 5 % Cor. Craiova 1910 96—955/* 5% Corn. Ploești 1906 957«—95 =% Corn. Ploești 1910 95-9447=% Corn. Iași 1906 92—917.. 47=% Corn. Iași 1910 92-917= 5% Corn. Buzău . . . 927=-924/»% Corn. Brăila . 91V=91 5 %V, corn. Botoșani 1912 — ÎMPRUMUTURI »• SOCIETĂȚI 5 % Scris fone. rur. 98.60 îneh. 4% Idem . 5907«—907* 5% Urb. București , 972 înch. 5% Urb. Iași . 947,94 5% Bon Casa Rurală 100—05 inch. 5% Camera Corn. Buc. 98.60—9S 5% Locuințe eftine 957«—947« 5% Buzău-Nehoiași . 94—92 Oblig. spot.ale B. Agricole ——• 6% Oblig. Munte pietate 103—102 ACȚIUNI Banca Națională . 5800—5780 Casa Rurală . , 1720—1700 Banca Agricolă 5 . 631 îneh. Idem emis. TII .... —.— Banca of Rnia Lted 223 înch. Banca de Scont Bucur. 625—620 Marmorosch Blank Co. 965 înch. Banca de. Cred. Român 1000 inch. Banca Pop. „Pitești” . 250—210 Banca Dec. Rom. , 2210 nch. Banca Românească . 807 înch. Idem acțiuni nominativ . —.— Emisiunea N . . .—.— Banca Ilfov * . s 580—585 Banca comerc. Română .10—705 Banca Fortuna . . . —.— Banca Uniune Comerc. . —.— Soc. Dacia . , 1728 Inch. Soc. Naționala t 1352 Inch. Soc. Generala . — Soc. com. tramv. Buc. 1420—1400 Soc. „Speranța" . . . —__ Soc. Govora-Călimănești 280—260 Soc. .„Sinaia” . . 520—500 Loc de petrol . „Orion“ . — Societatea „Lignitul“ . . — SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, sdont * 6% Idom av. pe depuneri « 6% dep. 5% SCHIM ® Londra, cek 25.68s/«—25.637« Paris -cek . 101.777=—101.577= Berlin cek .. 125.65 inch. Viena cek . , 106.50—106.30 Belgia cek . . 101.05—100.85 MONETE Kapoleon . 4 . 20.55—20.45 Marea . . 1277=—1267= Coroana Austriacă « 108—107 Rubla hârtie . . „ — BS&SELIS STRAÎNS COTA EFECTELOR ROMANE Idem convertită 4% . . 82.35 M’oul împr. rom. conv. 1905 — Renta rom. de 4% din 1910 — Cursul schimbului pe piețele streine Viena, 29 August Schimb Londra . . 241.075 Berlin, 29 August Renta am ort. 6 la sută din anii: 1905 de 180 milioane . 99.10 Renta amori, li la sută din anii 1889 de 50 milioane s 89.70 1890 de 274 milioane t 93.80 1891 de 45 milioane — 18a*t de 120 milioane s 88.30 1898 de 180 milioane . 87.90 1898 de 10 milioane , s 87.80 1905 convertita . . 89.10 1905 S. A. B. 100 milioane 87.70 1908 de 70 milioane . 87.50 lirar de 126 milioane . . 88 Obligațiuni comunale 47=% Com. Buc. din 1888 —.— 47=% Com. Buc din 1895 —.— Idem 1894 . . . » —. Paris, 29 August Renta Română 5% , —,— Schimb Paris , . 95.45 Schimb Berlin , 5 118.075 Sciimb Amsterdam , 199.375 Schimb Belgia , 94.97 Schimb Italia , 94 . Berlin, 29 Schimb Amsterdam Schimb Belgia Schimb Italia Schimb Londra . ; Scmmb Paris Schimb Viena . , Scont privat Paris, 29 Cek Londra Schimb Viena Schimb Amsterdam Schimb Berlin . , Schimb Belgia Schimb Italia Schimb Elveția Londra, 29 Schimb Paris Schimb Berlin Schimb Amsterdam Scont privat August 168.89 . 80.325 . 70.65 . 204.25 . 80.875 . 84.550 57= August . 25.245 104.62 .208.25 . 123.62 5/s pierd. ,5/a pierd, 3/1» pierd. August . 25517. 20.72 . 12.06 . 3*716 CEREALE SURSELE TOATE PRETURILE SUNT DATE EV LEI PE SUTA DE KILOGRAME Chicago, 29. August Grâu pred. Decenb. 17.25 „ 0.16 Grâu pred. Mai 18.15 „ 0.16 Porumb pred. Sent. 14.36 „ 0.23 Porumb pred. Dec. 13.79 „ 0.23 Porumb pred. Mai 14.05 „ 0.25 New-York, 29 August Grău pred disp. 18.65 — — — Grâu Septembrie 18.31 scad 0.02 Grâu pred. Dec. 18.74 „ 0.12 Grâu pred. Mai 19.56 „ 0.07 Porumb disp. 16.08 „ 0.09 Berlin, 29 August Grâu pred. Septemb. 24.42 ------— Grau pred. Decemb. 24.66 — — Secară pred. Sept. 20.19---------Secară pred. Dec. 20.57 — — — Pomb Decembrie-----------------. Ulei colz Octombrie—.------— .— Liverpool, 29 August Grâu Octombrie 1984 scad 0.05 Grâu Decembrie, 1981 „ 0.02 Porumb Septembrie 14.24 „ 0.11 Porumb Octombrie 1475 „ 0.17 Paris, 29 August Grâu Noemb.Feb. 271 0 — — — Grâu Ianuarie , 27.75 — ■Făină Noemb.-febr. 36.20 orc 0.05 Făină Ianuarie 36.85 — — — — Ulei Septembrie 75.25 scad 0.25 Ulei Octombrie 75.25 „ 1.25 Ulei Noemb.-Febr. 74.50 „ 0.50 Ki iei Ian.Aprilie 74.25 „ 0.75 Anvers, 29 August Grâu Septembrie . —.— Orz Septembrie . —— Grâu Martie , 4 . —.— Orz Septembrie , 4 —.— Orz Decembrie . « —.— Orz Mal . « « —.— Porumb Octombrie Porumb Decembrie . —.— . —.— Budapesta. 29 August Grâu pred. Cetom. 22.98 scad 0.25 Grau pred. Aprilie 24.41 „ 0.23 Secară Octombrie 17.03 „ 0.25 Secară Aprilie 18.31. .. 0.16 Ovăz Octoimbrie 16.52 urc 0.56 Porumb pr. August . . —.— Porumb pr. Septembrie . —.— Porumb pred. Mai 15.18 scad 0.06 re ESsaâlîâk țalea Brăila, 29 August Grâu. 80—81 kgr. 1% c. str. 17.70 Grâu 78—79 kgr. 4% c. str. 17.20 Grau 75—76 kgr. 5% c. str. 16 Porumb susținut . . 12.80 Orzul susținut . . .12 Ov«es-iul calm . ... 10.40 Secara susținută . . 12.40 Fasolea . , k . .. 23.— Meiul , s « . i . — Constanța, 29 August Grâu 80—81 kgr., 1% e. str, Grâu 78—79 kgr. 4% c. str. —, Grâu 75—76 kgr. 5% e. str. —, Porumb susținut , , Orzul . i . . , Ovăzul , « 1 , 1 Secara « . . » , Fasolea . « . . » Cobza . s . » 6 Naveta . s « . . . . ACTIVITATEA ambulanței d-nei Sabina Cantacuzino Ambulanța d-nei Sabina Cantacuzino, plecată din București sub conducerea d-lui dr. Stoicescu, în ziua de 14 August, din ordinul ministerului de război, cu destinație pentru Orhania, după o întârziere de 8 zile din cauza dificultăților de transport, ajunge la Mezdra-Vratza. După 4 zile primește ordinul de a se întoarce la Nicopoli. In acest interval n’a putut face decât inoculări antiholerice (în număr de 10.000) mai întâi la T.Măgurele, Nicopoli, apoi la Samovit, Plevna și Mezdra. La Nicopoli, se stabilește in curtea cazărmei de pontonieri, instalând un serviciul de 120 paturi, o farmacie sub conducerea d-lui dr. farmacist Partide Octavian Lascar,— un laborator condus de d. dr. Nițescu, care la sfârșit a făcut tot serviciul sanitar al regiunei Nicopoli înlocuind laboratorul ministerului de război trimis la T.Măgurele și Zimnicea. Ambulanța a funcționat până la 17 August când au trecut toate trupele în țară și a îngrijit 261 bolnavi, dintre cari 120 boierici gravi cu 62 argizi, 98 holerici ușori, toți confirmați prin examenul bacteriologic, 16 tificî, restul afecțiuni pulmonare, cerebrale și intestinale. Tot de la ambulanța d-nei Sabina Cantacuzino s’a servit, hrana și medicamentele prescrise pentru bolnavii aflați în spitalul militar boieric No. 3 Nicopole ce era instalat în cazarma batalionului ____________________________ de pioneri, sub îngrijirea c lui dr. Andronescu. Activitatea desfășurată de d-niî dr. Stoicescu, Octavian Lascăr și Nîțescu și de d-niî doctoranțî Î’atică, C. C. Stoicescu, Alfandary, Matias, Atanasescu, Stoichiță, a fost din cele mai folositoare; nu s’au înregistrat decât 14 morți, un procent cu care serviciul medical se poate mândri. Starea sanitară a personalului a fost excelentă : nu numai că nu s-a îmbolnăvit nimeni, dar examenul bacteriologic în ziua evacuărei spitalului a fost spositiv numai la doi sanitari care au fost trimiși, în observație la T.Măgurele. Tot materialul care s’a înapoiat a fost desinfectat la pornire la Nicopoli și grație concursului serviciului sanitar civil, și la sosirea în București, avocaților și magistralilor din P.Neamț Piatra-N., 29 August. Din inițiativa d-lui Vasile Rădulescu, judecător de ședință la tribunalul Neamțu, avocații și magistrații din localitate, au dat aseară, la orele 8, un banchet— în marea sală a hotelului Regal, în onoarea d-lor S. Cozlovanu, fost președinte la Piatra, înaintat prim-președinte trib. Mehedinți, Donatd Munteanu, înaintat procuror la tribunalul Iași și pentru retragerea din magistratură a d-lui G. N. Solomon, magistrat stagiar la tribunal. Sala a fost frumos ornamentată iar masele bogat Împodobite cu flori. Au luat parte la acest banchet dintre magistrați d-ni: *. G. Petrescu-Dâmbovița, președinte, V. V. Iamandi judecător de instrucție, P. Paveleanu, procuror, V. Rădulescu și G. Bădărău judecători de ședință, Donati Munteanu procuror la Iași, Victor Ionescu judecător la trib. Suceava, Gh. N. Solomon, V. Măcărescu, D. D. Apostolide, stagiar, V. Manoliu, A. A. Fătu portărel și Gh. I. Lazariu grefierul tribunalului local iar dintre avocați d-ni: Oscar Statt, I. Ioaniu, Pisoschi (Iași), D. Vicol, N. T. Albu, Ernest Kirculescu, G. Isăcescu, L. Pșepelinschi, D. Timotei, L. Missir, El*. Zaharia, Antonin L., Cervescu D., Remus C. Șoarec, Vasile C. Șoarec, Gh. Gh. Văsescu, Maurice A. Reinert și Orații Alexandrescu. Au mai luat parte dinî. Victor Albini, șeful stației Piatra N., Eugen Albu architect, Doctor D. Jeruici și C. Lerca, șef de secție la administrația financiară prietini intimi ai sărbătoritului prim președinte. La șampanie a luat cuvântul cel dintâi, d. G. Pepescu-Dâmbovița, actual președinte al tribunalului, care, în cuvinte bine simțite a arătat simpatia de care s’a bucurat d. L. Corlovanu cât timp a funcționat ca președinte al trib. Neamțu, și i-a luat cât mai curând o nouă înatare. A descris apoi legătura ce există între avocați și magistrați și înfrățirea ce trebue să fie între aceste două clase Înrudite. D. Ermit -Zaharia din partea avocaților a închinat în sănătatea d-lui S. Cozlovanu. D. Vasile Rădulescu, magistrat, în onoarea d-lor S. Cozlovanu, Donar Munteanu și Gh. N. Solomon, la care a răspuns d. Donar* Munteanu. D. avocat D. Ioaniu pentru d. G. Petrescu-Dâmbovița, prezidentul actual. D. avocat Gh. Gh. Văsescu, pentru magistrații întorși din mobilizare. Au mai toastat d-ni: D. Vicol, avocat Pisoschi, Luca Missir și Victor Albini, D. A. R. Fătu, portărel, a cântat cu multă duioșie romanța din opera „Mignon“ a lui Ambrosie Thomas și romanța populară română „La Rădăcina Nucului". ’D. inginer arhitecți Eugen Albu, cu măistria-i cunoscută, a executat mai multe bucăți la piane. Banchetul a decurs într’o vie animație până la ora 12 din noapte și un taraf de lăutari a delectat asistență în tot acest interval. * D. Scarlat Cozlovanu, în onoarea căruia s’a dat banchetul și a cărui fotografie o dăm în acest număr, este născut în Iași, la 11 Aprilie 1867, d-sa este licențiat, al facultăței juridice din Iași, a intrat în magistratură la 6 Mai 1888 ca substitut la tribunalul Botoșani, Ha. 2 Iulie 1891 a fost numit supleant la trib. Iași, apoi la Vaslui, la 14 Noembrie 1894 a fost numit judecător la trib. R.Sărat, la 27 Iunie 1898 judecător sindic la Iași, apoi judecător la ocolul III Iași etc., iar de la 1 Septembrie 1905 președinte al trib. Neamțu unde a funcționat până in ziua de 1 Iulie 1913 când a fost trecut, prin înaintare, prim-președinte al trib. Mehedinți. -----------* —^ .«k-----— ♦ D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt rugați cu insistență să binevoiască a trimite administrației. Odată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până atunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întîrzia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Astăzi s.a împlinit o săptămână de când temutul bandit "leader Pantelimon, însoțit de complicele sau Iov și de 3 sentinele, a evadat din arestul preventiv din Piatra-N. Și cine știe cât timp va mai trece până ce acest rege al codrului va fi prins, dacă va fi prins. E în adevăr extraordinar de surprinzător cum a putut acest om să se strecoare prin toate primejdiile, să alunece și de astă dată din mâinele urmăritorilor săi, risipiți cu sutele prin pădurile cutreerate de bandit. M’am despărțit la Bălțătești de d. Leontin Iliescu, trimisul special al „Universului“, luând direcțiunea Tg. Neamț-Boronea- Fălticeni. In tot parcurg] drumului am observat măsurile desfășurate de jandarmerie pentru prinderea bandiților. Poterile erau risipite în toate direcțiunile. Am oprit trăsura la Boroaia și ducându-mă la primărie, găsesc pe Ion Macovei, secretarul comunei. Acesta îmi spune că simțindu-se în județul Suceava urmele lui Pantelimon, autoritățile au luat, cele mai severe măsuri,pentru urmărirea lui. Acum doi ani, Pantelimon, înainte de a fi prins, opera de preferință prin întinsele păduri Moișa, Rașca și Pleșu, adăpostindu-se în desimea de nepătruns a acestor codrii. Aci Pantelimon era în imperiul sau. Cunoștea toate tainicele potece, toate ascunzișurile. Și aci se pare că a revenit acum legendarul bandit pentru a scăpa de urmărirea vigilentă a poterilor. Ajuns a doua zi dimineață, la Fălticeni, am fost informat că d. căpitan G. Stavrat, comandantul companiei de jandarmi din jud. Suceava, este gata să plece la Rășca-Suha-Stănișoara, unde s’a semnalat apariția temutului bandit. Grație gentilei,ei d-lui căpitan Stavrat, am căpătat permisiunea să-l însoțesc. La Boroaia ne am întâlnit eu Gh. Obreja, șeful secției de jandarmi de acolo, care ne-a confirmat vestea apariției lui Pantelimon prin aceste locuri. D. căpitan Stavrat se travesti în haine civile și o pornim înainte spre un canton din pădurea Moisa, la un anume Balaban, pădurar și care are un depozit de lemne. D. Stavrat bănuia că acest Balaban, om cu stare — căruia nu i se cunoaște originea avere! — fost acum 2 ani una din gazdele lui Pantelimon. D-sa se dă drept ziarist și spuse lui Balaban că e trimis să dea bani lui Pantelimon și să-i înlesnească fuga, de aceea ar fi bine ca el, Balaban, să mijlocească o întâlnire cu banditul care e sigur că se găsește aci. Balaban, cam neîncrezător, se uită lung la noi și în cele din urmă ne sipune să mergem mai as în pădure, la cantonul lui Crețoî, unde va veni și el mai târziu. % întunericul se lăsase în pădure când am ajuns la acest canton. Crețoî, un alt pădurar, era mobilizat și altul îi ținea locul. Balaban nu s’a mai arătat. Bănuiala d-lui Stavrat se confirmă. Fie că Balaban adăpostea atunci pe Pantelimon, fie că el știa de ascunzătoarea lui în pădure și ghicind intențiunea noastră, el s’a dus să înștiințeze pe bandit, — destul este că el nu s’a mai arătat până a doua eü dimineață și întrebat, unde fusese, a protestat ca a fost trimis de șeful său silvic la Fălticeni, fapt controlat de noi și găsit inexact. Că Pantelimon și-a făcut apariția în jud. Suceava nu mai încape îndoială. In seara zilei când cutreeram pădurea Moisa, un bătrân, Andrei Iftimie, recunoscând pe d. căpitan Stavrat, s-a declarat că ziua a observat într’un luminiș din pădure pe Pantelimon pe care-l cunoaște bine. Banditul purta o pelerină scurtă, neagră și era singur, fără tovarășii săi. Pe de altă parte, directorul fabricei de cherestea din pădurea Rașca, un anume Marcovici, ne-a declarat atât nouă, cât și d-lui căpitan Chiriac, șeful jandarmilor din Neamț care venise în aceiași zi acolo însoțit de primarul din Pipirig, Ghimicescu, că oamenii fabricei Rașca au văzut în pădure pe Pantelimon și Iov, însoțiți de cele 2 sentinele complice, afară de Eremia, care se predase. Doi din ei purtau pelerine negre, scurte. Aceste pelerine nu sunt decât mantalele soldaților fugari, mantale cari au fost scurtate, tăindu-li-se poalele, din cari bandiții și-au făcut obiele la opinci. După toate probabilitățile, fugarii au luat direcțiunea spre muntele Pleșu, la poalele căruia e așezată mânătirea Neamțului.Trebuie să fac aci o constatare personală și anume că nu e de fel de mirare ușurința cu care se sustrage Pantelimon de sub urmărire. Pădurile Moisa și Râșca sunt codri deși și nesfârșiți! Te uiți la arbori și nu vezi nimic în desimea 10l. Un bandit ca Pantelimon, care cunoaște taina acestor codrri, poate sta ascuns foarte bine acolo și să privească batjocoritur- ja ‘toate desfășurarea de forțe care-i trece prin față neputincioasă, și iar aceste toate, mai trebuie adăugate, gazdele care-1 ospătează, oamenii care-1 aprovizionează cu haine și merinde, poterașii care-l fac scăpat. Și să te mai miri de ce nu poate fi prins !... Un amănunt interesant. Acum câteva săptămâni Fantelonon _ a fost la arestul din Țarticeni, pe vremea când a fost judecat și achitat la una din judecătoriile județului Suceava pentru un furt de vite . S’a stabilit acuma că pe acea vreme Pantelimon, care nu fusese de fel păzit, a putut lega dragoste cu o fată, Maria Lăstun, de floc din Șarul Dornei, care își făcea o osândă pentru un furt comis în complicitate cu o bătrână, dovedită a fi o gazdă, unde avea și loc întâlnirile amoroase ale fetei. Cupidon săgetase adânc inima acestui (pălmaș )al fcindiiilor. E mai mult ca sigur că Pantelimon a luat înțelegere cu Maria Lăstan ca atunci când vor fi ambii liberi, să se căsătorească, căci fata ara și oarecare avere. Ziua când fata s’a eliberat din arestul din Fălticeni coincide perfect cu ziua evadărei lui Pantelimon. Unde se vor întâlni îndrăgostiții ? încotro vor apuca? D. căpitan Stavrat a cercetat și a izbutit să afle că Maria Lăstun a fost Sâmbătă în oraș la Fălticeni și de atunci i s-a perdut urma. Toate măsurile au fost luate pentru prinderea fugarilor, cari, nu mai încape îndoială că se află împreună. Casa gazdei fetei e bine păzită. Tot așa și casa ei din Șarul Dornei, întrebarea însă este: fiva banditul așa de puțin deștept ca să-și facă apariția în aceste locuri pentru a se da singur prins în mâinele jandarmilor ? Ceea ce este în afară de orice discuțiune este faptul că astăzi banditul se află în pădurile Râșca-Suha-Stănișoara sau Baia- Sasca-Găinești, niște lanțuri de păduri nesfârșite. Pădurile sunt bine păzite și înconjurate. O singură speranță mai este: răzbiți de foame și frig, Pantelimon și tovarășii săi, vor sfârși prin a eși din pădure, predându-se, dacă nu cumva nu vor reuși să treacă frontiera în Bucovina.I. Marcovici-Bruno. Dem. Demetrescu v la goană lip. PANTELiMON A. Comandantul companiei de jandarmi din jud. Suceava cispjt. Stavrat, însoțit de trimisul nostru special, d. Marcovici-Bruno, cutreeră județul în urmărirea Landriilor — un comundcat al ministerului de răzbîși iî s’a publicat următorul comunicat: Unele ziare au publicat în formațiuni neadevărate și calomnioase asupra corpului II de armată, comandat de d. general Crăiniceanu. __ Se comunică de pe acte: 1) Că este neadevărat că d. locotenent-colonel Sturdza a fost pedepsit pentru că s’a așezat cu regimentul într’un loc mlăștinos. Toate bivuacurile sale au fost alese în foarte bune condițiuni. Ordinul telegrafic din 11 Iulie al d-lui general precria ca trupele să ia de la sine locurile cele mai potrivite pentru staționare. 2) Este neadevărat că corpul de armată a fost bivuacat pe locuri mici. Din contră, sunt la acte zeci de ordine pentru risipirea și izolarea cea mai mare a trupelor pe suprafețe întinse, una din măsurile grație cărora holera a fost stinsă în acest corp de armată încă pe la finele lunii iulie și' numărul morților 'a fost mai mic. 1 3) Este neadevărat, că s’au oprit corpurile de a pune ranițele în trăsuri la înaintare. Chiar la întoarcere, deși etapele erau mici și ordinele fixau ca marșul să se termine la ora 9 jun. dimineața, totuși corpul de armată a autorizat ca, corpurile să ia câte 12 care bulgărești de regiment pentru debili și bolnavi, deosebit de trăsurile regimentare, un număr mai mare de trăsuri fiind periculoși pentru contaminare și neîncăpător în șlepurile de îmbarcare. 4) Este neadevărat că corpul II armată a împins înainte în marș regimentul 6 Mihai-Viteazul la Dolni-Dumnic. Din contră, fiind prea cald, d. general Crăiniceanu a oprit coada coloanei pe loc, așezând oamenii la umbră, și cercetând pe fiecare prin medicul-șef al corpului de armată și ajutorii săi, cari au întocmit un referat al lot în scris. Toată conducerea corpului se făcea numai în scris. Toate informațiunile date în ziare, verbale, anonime, sau iscălite, date în ascuns și fărtache, sunt ne-exacte.Comunicat FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ 95------------. OTE ■ —...... ■ . soarea '&*■' 11SA- A XtOJJA pilogui Logodnic:? ; u .evitase d- ât prietenii lor intimi al zilelor u."ate; dar se poate zice că artistul întreg a&istfa la căsătorie «itâhi era de mare -aflbenta mulțime! care se adunase în Eiu. "c“?a ■ la ti ocritel Puține persoane fură acelea care își putură rețin;. lacrămile când văzură pe tânăra fată trecând pt. străzile orașului, în rochia ei albă xie mireasă’ nici odăii, nu fusese atât de frimoară Lucrării'a]cari îl acopereau i-i a, la a.r.. •'•trea acelora 8» •r •' î 'i'duse, Motad și mai mișcătoare. Toate, inimile, toate simpatiile sburau înspre ea. ’ Ea se sprijinea, de o tânără femee de vârsta sa aproape, cu ochi albaștrii, cu o distincțiune ne- suverană. Rochia «*f âba de mătase, mătura, crăcile și frunzele trandafirilor albi, cari se aruncase cu brațul sub pașii Marianei. În oraș, nimeni nu o văzuse. Mariana și Jacques nu vroise a j>i spun^ numde. - In fericirea ta, ai să te mai gândești ;ammenirahÄ dânsa încet pe logodnica lui Jacques. — Prietenia noastră, răspunse aceasta, nu este din acelea, pe care lipsa sau timpul o distrage.. — Ai să vii să mă vezi? —• Cât dis des. Dar de ce nu rămâi cu noi?... Viața aceea nu e deloc pentru tine, atât de generoasă, și inteligentă. . Eu nu mă simt apăsată , și fac bunătăți; îndeplinesc pur și simplu una din dorințele aceluia pe care le voi plânge întotdeauna. Misterioasa tovarășe a Marianniei, era ,n adevăr, d-na de P------- ----lor— nași? căsătorie și fericirea prietenei sale. Câteva zile înaintea căsătoriei, iubita înțeleasă cu Jacques, înzestrase toate deținutele liberale în anul acela. Tânărul le dase în fiecare din ele, câte o avere În Troqueberre se vorbi micii, de acea palidă și frumoasă necunoscută, pe care o numeau ducesa. Se observă mai ales că tot timpul ceremoniei, ea plânse, cum ar fi plâns o mamă sau o soră care se desparte de o tovarășe iubită. Martorii Marianei fură D. de Boutin și d. de Riviere, doctorul de Cadillac, aceea al lui Jacques, d. Dufour-Laferillade, și d. Orfeu Labarthe. Georges Larroche fu condus într’o casă de nebuni în Auch. El se crede tot d. de Sauvetat și o repetă, vorbește mereu de onoarea sa ultragiată. Dar ‘*ăbește, și un fel de somnolen! în, fiecare zi mai pronunțat ,, a înlocuit exaltația, care succedase morței nevestei sale. D. de Boutin a înlocuit r>e ! Drieux, ca președinte în Mrimnalul din Roqueberre- ît ce sa e trimis în alt orășel, D. de Boutin iubește foarte ,fault pe colues și Mariana ca și cum ar fi adevărații sai copil. Vorbește de a-șî da toată averea celui de al doilea copil al lui Jacques, și o va face. Jacques, după primele zile ale fericirea sale,și„a reluat munca sa de inteligență și devotament. Mai mult ca oricând, voește a-șî consacra puterile și viața sa, cauzei tinereței sale, el vrește a susține drepturile poporului, a-l instrui, a’l regenera, sau a’l apăra, după ocazie. Soția sa îl îndeamnă în această cale, și îl împuternicește în aceste idei, pe care ea le înțelege și le împărtășește. Frumoasa c-bră Diescat, de altfel, este foarte căutată și poftită »în toate părțile. Casa sa este plină de lume. Ea primește pe toți acei cari vin la eî, cu grația tristă și puțin mândră, pe care a avut-o întotdeauna pentru indiferenți. A voit s’o pună în fruntea tuturor operilor pioase din Roqueberre. Ea însă a declinat aceste onoruri și a răspuns foarte puțin numeroasei lor îmboldiri al cărui obiect a fost. Ea se arăta foarte puțin. In schimb, toții săracii, toți nenorociții din Roqueberre, au observat întoarcerea sa și o binecuvântează. De multe ori seara, alături de Jacques și de d. de Boutin, acești vechi prieteni cari părăsit-o o clipă, ea oftează și pronunță aceste două nume : „Luciana Margareta!”. Președintele îi strânge mâna, și îi arată un leagăn alb care e de câteva zile în locul cel mai frumos din salon, acolo unde își pettrece familia serile. __ Jacques stă în genunchi la picioarele sale. El nu este gelos de această amintire constantă, pe care fericirile unei iubiri împărtășite și bucuriile unei maternități apropiate, nu pot să slăbească. El știe, că, în această inima plină de sentimentele cele mai alese, locul sau este întotdeauna cel dintâi. El știe mai cu seamă, ce mamă va fi pentru copiii săi, vechia prizonieră din Cadillac. De aceea, gândindu-se la sărmana sa pupilă, el șterge lăcrămile, pe care amintirea face să curgă, și arată Marianei leagănul, cum i -a aratat și d. de Boutin. —1 Era fata ta deja mare ! șoptește el încet. Mișcată, ea își șterge lacrimile și zâmbește privind acel cuib de dantele unde în curând va dormi îngerul pe care îl așteaptă, sângele vinelor sale, iubirea inimei sale, recompensa și uitarea martirului său fiul lui Jacques. Sfârșit — la"numărul noșri de mâine. Duminecă vom începe publicarea noului și senzaționalului ronian mar SOȚIA CRIMINALA sau PRADITOM noul roman’ emoțional 1*6 și mișca toacei CASEI