Universul, septembrie 1913 (Anul 31, nr. 240-269)

1913-09-01 / nr. 240

T .TfITSTU­T Sf. GHEORGHE București, Calea Victoriei, 166 — INSTITUT PARTICULAR — Devenit proprietatea profeso­rilor asociați va continua în viitor complect reorganizat CURS LICEAL COMPLECT — CURS PRIMAR — cu franceza și germana obligatorie. Se primesc elevi: Intei­!!!, semi­nn! ! roi și externi. Prețurile ca la celelalte institute similare Prospecte la cerere. 1033 Profesori­ Asociați Proprietari Director C. I. șo­vici Pentru Sămânță Lapiță Navetta și Golia .Ură» strein și indigen Ors de toamnă 1129 Lucerna de Provence Secară streină și indi­genă, precum și orice alte semințe agricole se găsesc la Sciititonii PROCI București. Str. Bursei foștii prelung. Smârd­an Vis-a-vis de Biserica Rusească Catalog la cerere. Telefon 20­15. Rep. Gen. N. FEHER . Co. Socieatet in Comandită, București Str. Brezoianu 19. Telef. 20­ 3 gZi______________________ VISU EDNZA Tonic, nutrifis și reconstituant Cm principiile conținute în Co­la, Coca, Guarana și Cațao ren­­­­nite. ’ * , r"r>TrA77UW- nebititate. Ane­mic, Chlorota, Hin­ocondrie, Afec­­'­ii nervoase. ■ dintre toa­­te virtut­­inate și tot odă­iță cel mai plăcut la gust. 3187 libretul Buteliei Leî 4.50 A sc ce proiutculent la Farm. ti Drogueriî cu marcé „CORTO­­V­I“ di­c­­ă semnătura, Unde nu sc­­­­ șâ s nete contrat­ram­bur:( piâtr’ itul generali ) Farmacia­­ m­iei Tegalel Dr. FRAȚI5 1 O 1YA, Îașî.­ . ... ^ Dr.G. Gosstantisescu Fost monitor la Clinica de boale urinare Necker din Paris —­venite - Urinare — Rămâne vara în Capitală Str. Scaune No. 50. Telefon 39­44 lângă Str. Clemenței. Cons. 5-7 . Karlsbad St. j­t. Căliănescu Specalist în boale interne (stomac, intestine, ficat, diabet, guta, etc.) și don femei. Consult, casa Pasteur. 571 _______Telefon 63­ 9 D­ G.Albulescu Boale interne, Boale de copii Consult. 6—8 p. m­. 1 2 Bulev. Principele Mircea 2 Dr. 3. Solomon Str. St. Gheorghe-Apu­i­o. '’T Specialist în boli de alto-Urinare Reintorcându-se din campanie își reia consultați anile 1—3 Și 8 . S p. m. 1184 Dr. â. BAHAICH Be la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialis, în boale de Piele și Sifilitice (lumești) Realele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. $1 2—5 p. m. Telefon 29/1 1220 ELENORAGIA și SIFILISUL QNANIA și NEPUTINȚA caută specialistul în boli sexuale b­. «mima autorul „Viele! și Secretelor Se­xuale*. 7 Str. Olan 7­­ prin Mo­șilor 196. Consul­taț­iu­ni 11-12 și 4-6. 1222 Captai­ finis versat to toate întreprin­derile, se cântă pentru jud. Muscel. Leo 200 Hí­nár, locuință și încălzit. Oferte la G. lt. 1., gara Sichilesti. 1233 aFIUIUI Se vinde ocazional 10 săm­ănători Rad Sack, in l­l rânduri, în perfectă, stare. Amatorii să se a­­dreseze la administrația moșiei Puțeni, județul Tecuciu­.­­ 1212 Fabrica de Cărămidă TRAIAN I. PETCU Gara Vidra-Ilfov Furnizează prompt cărămidă presată la ori­ce construcțiune din București. Comenzile se primesc strada Polonă 17. Telefon­­ 44/59 1136 VIITOAREA PENTRU fosT marele magazin de arme ZISRIAN rAI Dorind să popularizeze frumosul și igienicul sport, al vânătoarei și fiind cu putință fiecăruia cumpărarea unei arme de vânătoare care să întrunea­scă condițiunile indispensabile unei arme bune, a pus în vânzare pentru sezonul 1913 Mr mm âs VMs&’vmm populare­­ u prețuri­ mod­este și care nu lasă absolut nimic de dorit ca soliditate, tir bun, mare durabilitate , construcțiune frumoasă. Modell No. 3812.—Pușcă foc­ central cu două țevi, calibru 12 sau 16, cheia de deschidere, sus mire cocoașe, șina de legătură prelungindu-se în curstă, țevile de oțel . . . , Lei 50_ ,model Î No. 1­0.012.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16, identică cu precedenta, însă cu oțelurile înainte, patentată Lei 60— Model Ko. 11 .TOC.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau Iff, identică cu precedenta, insă cu triplu zăvor de siguranță Gree­ner: Armă superioară, . . . . . Lei 75— Pieper Model 25.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau H6, de la renumita fabrică Pieper-Bayard, țevile de oțel, foarte fin Bayard,­ triplu zăvor de siguranță «Greener», armă ireproșabilă ca bună construcțion­e, tir depărtat, mare penetrațiune, soliditate și elegantă. Armă absolut superioară. . .­­ , . . , f­ej 90 — Pieper Model 26.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16 Pieper Bayard, cu patru savoare de siguranță, încercată și ga­rantată putând trage cu iarbă neagră cu fum, precum și cu pulberea fără fum, țevile­ de oțel foarte fin. armă splendidă . . Lei 110.— Pieper Model 27.—Pușcă foc central cu două țevi, calibru 12 sau 16. Pieper-Bayard, țevile de damasc veritabil, foarte fine, triplu­­tător de siguranță «Greener­». Armă fină și recomandabilă Lei’­lOO.— Gladiator marca Elefant.—Pușcă foc central, cu două țevi, calibru 12 sau 16. „Gladiator“, marca Elefant, țevile de oțel foarte fin, cu 4 zăvoare de siguranță (Greener combinat cu Scott), încercată și garantial pu­ând trage atât cu pulbere neagră cu fum, cât și cu pulbere fără fuma, ârmă cu un tir superior, de o mare soliditate, foarte elegantă și pe care o recomandăm stăruitor onor­ noastre clientele. . . , Lei 150 — Pieper-Hammerles, Model 1913, fără cocoane (cocoașele interi­oare invizibile, este o pușcă de vânătoare, cu două țevi, calibru 12 sau 16 fără cocoașe. Această armă este tot ce s’a făcut mai nou și mai­ bun din industria armurieriei. Este neîntrecută în soliditate, tir și eleganță, in­­cărcând arma, se pune singură la m­edica de siguranță.—Posedă două­­ ri­dicătoare, care arată dacă arma este încărcată sau nu.—Armă solidă, bună și ușoară având țevile de la fabrica de tunuri Krupp-Essen, insferentă și garantată pentru tragerea cu iarbă neagră și fără fum. Lei 200.­­­Aceiași armă, însă de lux, frumos gravată . . Lei 250.— 88^ Expeditions în toată țara : «1s ®*** Comenzile se vor prescrie numai după acest anunț, indicând modelul armei dorite și calibrul, prețurile fiind absolut fixe și se înțeleg numai cu bani gata sau contra ramburs. HifI DUMINICA, 1 SEPTEMBRIE—2 „Universu­l“ IN PROVINCIE PITEȘTI Judiciare. — Dela 1 Septem­brie, tribunalul Argeș va începe să funcționeze cu două secțiuni. Mort din imprudență. — As­tăzi locuitorul Ioniță M. Slabu, din Fedeleșoiu, vroind să trea­că pârâul Valea Oltului pe o punte și călcând greșit, a că­zut dela o înălțime de trei me­tri, rămânând mort pe loc, încercare de crimă. — Pânde­le Gh­. Dincă­ din Mălureni," lu­­îndu-se la ceartă cu vecinul sau Ion Christache Constantin din cauza unor râmători, — cel din urmă trase un foc de pușcă în Pândele, lovindu-l în gât. El a fost ridicat și dus în căutarea spitalului din Piteștii, iar cri­minalul arestat și înaintat par­chetului. Rănire gravă.­­ A fost găsit în nesimțire, pe hotarul comu­nei Răscăeți, locuitorul David A. Cavat. Fiind anunțat postul de­­ jan­darmi, el abia a putut spune că a fost lovit aproape mortal de Stan Mincă, din com­.­ Vișina (Dâm­bovița). Pa­c­ientul a fost internat în spitalul din Moză­­ceni, iar Stan înaintat parche­tului. ROȘIORII­ DE VEDE O cerere a societăței „Sf. Cru­ce“­ . In urma disolvărei fostu­lui comitet al societăței de aju­tor „Sf. Cruce“ din localitate, noul comitet a făcut cerere la ministerul de interne spre a aproba ca societatea să treacă sub controlul Statului. Aceasta s-a făcut conform dorinței mem­brilor. Măsuri sanitare.­­ In urma inspecțiilor făcute la baracele de isolare, d. Zaharia a dispus să se oprească intrarea în oraș a sătenilor cari vin din comu­nele contaminate, cărora le lip­sește certificate de sănătate, li­berate de către comună. De asemenea, văzând starea ne­igienică a clădirei ce servește ca foc de izolare, a dispus con­struirea unor barăci speciale că­rora să li se poată da foc, după stingerea epidemiei. SLAVIO PRAHOVA Tentativă de crimă.­­ D. Ște­fan Ionescu, venit în vilegiatu­ră din București, nevoind să a­­chite chiria proprietarului său Nicolae Breze­anuu, a fost recla­mat poliției, dar până la sosirea autorităților Ionescu, a­­ tras mai multe focuri de revolver în soția proprietarului care din fe­ricire n’a fost nimerită. Sosind poliția, sergentul Dorobanțu­ a fost și el lovit și cu foarte mare greutate și cu ajutorul publicu­lui abia a fost calmat și condus la poliție unde i s’au dresat ac­tele legale. BARLAD Anchetă.­­­ Astăzi d. inspec­tor administrativ Marescu a fă­cut o anchetă asupra unui scan­dal petrecut acum câtva timp între d-riii V. Daschieivici, sub­­comisar-șef al circumscripției II cu serviciul la abator, și d-rul Mușat, locțiitor de medic veteri­nar, pe de o parte și d. V. Con­­stantinescu, ofițer al stărei ci­vile de altă parte. Primarul a reclamat pentru faptul de lovire, al doilea pen­tru ultraj în exercițiul funcțiu­nei.Tot cu această ocaziune de in­spector a anchetat oare­cari ne­­regule în viza biletelor la vitele tăiate la abator. TECUCI Furturi. — Necunoscuți au­ furat comerciantei Aglaia Pita­­ru din Mohoriți suma de 334 lei. — O ceată de 11* țigani a fu­rat comerciantului Nicu Teodo­rescu, din Răchitoasa, suma de 440 lei. Ei au fost arestați. Rănire gravă." — Pavel To­m­a Burcă a rănit cu cuțitul pe Ion Al. Christea, ambii din Bucești. — Vasile și Ion Chelaru din Corbița au fost prinși cu care­le cu boii la furat snopi de o­­văz de la d. C. Nicolescu, pro­prietarul moșiei Lărgășeni din Negulești. TG.-JIU Prinderea­­.unor hoți îndrăz­neți. — Tocilarul Ștefan Ivano­­vici a reclamat poliției că noap­­te­a, niște făcători de rele i-au­ spart ghereta din piață, furân­­du-i brice, cuțite și alte lucruri. Poliția găsi pe autorii spar­gerii, anume Ștefan Mataescu și Nicolae Grăsanu, de fel din Craiova. Comisarul Cambrea care cer­cetează cazul cerând lămuriri asupra poziției acestor indivizi de la poliția de siguranță, Craio­va, primește răspuns că i sunt evadați din arestul acelei poli­ții și că sunt­ autorii unui furt de 6000 lei și g­iuvaericale. Hoții împreună cu actele au­ fost înaintați parchetului și de­puși în arestul preventiv. Asupra lor s’au găsit ab brice, cuțite, foarfec­e și alte obiecte. FOCȘANI " Incendiul din strada Perjoi." Până acum, nu s’a stabilit cau­zele incendiului din str. Perjoi. Focul a distrus locuințele d-nelor Anicuța Ariton, Marioa­­ra Gavrilesc­u și a d-lui C. Ma­rin. Pagubele se ridică la vre-o 20.000 lei. Casele sunt toate neasigurate. Târgul financiar și comercial din țară și din străinătate MEZTE ÎMPRUMUTURI PE STAT București, 30 August Benta amort. 5 la sută din anii 1­894 internă . 102V=—1011/= 1903 de 185 milioane 1033/*—103V= Benta amort. 1 la sută din anii Internă 32Vs . . 90s/i—90V= 1889 de 50 milioane 903/î—907« 1890 de 274 milioane 95­/?—95 1891 de 45 milioane . 903/«—907« 1894 de 120 milioane . 905/i—1907« 1896 de 90 milioane . 903:i—OOVI 1898 de 180 milioane 903/«—907« 1905 Ser. A B 100 mii. 907«—90‘/t 1905 Convertită . » 91—90.80 1908 de 70 milioane . 907«—90*/« .910 păduri . . 89`/r—89 1910 de 128 milioane 90—89 Bonuri de tezaur 1913 • —.— OBLIG.­IUL». SI COMUNALE 47s Cred. jud. corn. . 1007«—100 572% Hem . . 93.60—93.40­­h% Oblig. Cred. vît. 94—937» 47s Corn. Bucur. 1898 897«­897a 4% Corn. Bucur. 1903 867*—867» 4% Corn. Bucur. 1906 867«—867« 4% Cor. Bucur. 1910 8672—S6­5% Corn. Bucur. . 1007a—1007« 4% Corn. Bucur. 1912 887a—86­/« 5% Cor. Craiova 1906 97—9672 5 % Cor. Craiova 1910 96—955/* 5% Corn. Ploești 1906 957«—95 =% Corn. Ploești 1910 95-94­47=% Corn. Iași 1906 92—917.. 47=% Corn. Iași 1910 92-917= 5% Corn. Buzău . . . 927=-92­4­/»% Corn. Brăila .­­ 91V=­91 5 %V, corn. Botoșani 1912 — ÎMPRUMUTURI »• SOCIETĂȚI 5 % Scris fone. rur. 98.60 îneh. 4% Idem . 5­907«—907* 5% U­rb. București , 97­2 înch. 5% Urb. Iași .­­ 947,­94 5% Bon Casa Rurală 100—05 inch. 5% Camera Corn. Buc. 98.60—9S 5% Locuințe eftine 957«—947­« 5% Buzău-Nehoiași . 94—92 Oblig. spot.­ale B. Agricole ——• 6% Oblig. Munte pietate 103—102 ACȚIUNI Banca Națională . 5800—5780 Casa Rurală . , 1720—1700 Banca Agricolă 5 . 631 îneh. Idem emis. TII .... —.— Banca of R­nia Lted 223 înch. Banca de­­ Scont Bucur. 625—620 Marmorosch Blank Co. 965 înch. Banca de. Cred. Român 1000 inch. Banca Pop. „Pitești” . 250—210 Banca Dec. Rom. , 2210 nch. Banca Românească . 807 înch. Idem acțiuni nominativ . —.— Emisiunea N­ .­ . .—.— Banca Ilfov * . s 580—585 Ba­nca comerc. Română .10—705 Banca Fortuna . . . —.— Banca Uniune­ Comerc. . —.— Soc. Dacia . , 1728 Inch. Soc. Naționala t 1352 Inch. Soc. Generala . — Soc. com. tramv. Buc. 1420—1400 Soc. „Speranța" . . . —__ Soc. Govora-Călimănești 280—260 Soc. .„Sinaia” . . 520—500 Loc de petrol . „Orion“ . — Societatea „Lignitul“ . . — SCONTURI ȘI AVANSURI Banca Națională, sdont * 6% Idom av. pe depuneri « 6% dep. 5% SCHIM ® Londra, cek 25.68s/«—25.637« Paris -cek . 101.777=—101.577= Berlin cek .. 125.65 inch. Viena cek . , 106.50—106.30 Belgia cek . . 101.05—100.85 MONETE Kapoleon . 4 . 20.55—20.45 Marea . . 1277=—1267= Coroana Austriacă « 108—107 Rubla hârtie . . „ —­ BS&SELIS STRAÎNS COTA EFECTELOR ROMANE Idem convertită 4% . . 82.35 M­’oul împr. rom. conv. 1905 — Renta rom. de 4% din 1910 — Cursul schimbului pe piețele streine Viena, 29 August Schimb Londra . . 241.075 Berlin, 29 August Renta am ort. 6 la sută din anii: 1905 de 180 milioane . 99.10 Renta amori, li la sută din anii­ 1889 de 50 milioane s 89.70 1890 de 274 milioane t 93.80 1891 de 45 milioane — 18a*t de 120 milioane s 88.30 1898 de 180 milioane­­ . 87.90 1898 de 10 milioane , s 87.80 1905 convertita . . 89.10 1905 S­. A. B. 100 milioane 87.70 1908 de 70 milioane . 87.50 lirar de 126 milioane . . 88 Obligațiuni comunale 47=% Com­. Buc. din­­ 1888 —.— 47=% Com. Buc din 1895 —.— Idem 1894 . . . » —. Paris, 29 August Renta Română 5% , —,— Schimb Paris , . 95.45 Schimb Berlin , 5 118.075 Sciimb Amsterdam , 199.375 Schim­b Belgia , 94.97 Schimb Italia ,­­ 94 . Berlin, 29 Schimb Amsterdam Schimb Belgia Schimb Italia Schimb Londra . ; Scmmb Paris Schimb Viena . , Scont privat Paris, 29 Cek Londra Schimb Viena Schimb Amsterdam Schimb Berlin . , Schimb Belgia Schimb Italia­­ Schim­b Elveția Londra, 29 Schimb Paris Schimb Berlin Schimb Amsterdam Scont privat August 168.89 . 80.325 . 70.65 . 204.25 . 80.875 . 84.550 57= August . 25.245 104.62 .208.25 . 123.62 5/s pierd. ,5/a pierd, 3/1» pierd. August . 25517. 20.72 . 12.06 . 3*716 CEREALE SURSELE TOATE PRETURILE SUNT DATE EV LEI PE SUTA DE KILOGRAME Chicago, 29. August Grâu pred. Decen­b. 17.25 „ 0.16 Grâu pred. Mai 18.15 „ 0.16 Porumb pred. Sent. 14.36 „ 0.23 Porumb pred. Dec. 13.79 „ 0.23 Porumb pred. Mai 14.05 „ 0.25 New-York, 29 August Grău pred disp. 18.65 — — — Grâu Septembrie 18.31 scad 0.02 Grâu pred. Dec. 18.74 „ 0.12 Grâu pred. Mai 19.56 „ 0.07 Porumb disp.­­ 16.08 „ 0.09 Berlin, 29 August Grâu pred. Septemb. 24.42 ------— Grau pred. Decem­b. 24.66 — — Secară pred. Sept. 20.19---------­Secară pred. Dec. 20.57 — — — Po­­mb Decembrie-----------------. Ulei colz Octombrie—.------— .— Liverpool, 29 August Grâu Octombrie 19­84 scad 0.05 Grâu Decembrie, 19­81 „ 0.02 Porumb Septembrie 14.24 „ 0.11 Porumb Octombrie 14­75 „ 0.17 Paris,­ 29 August Grâu Noemb.­Feb. 271­ 0 — — — Grâu Ianuarie , 27.75 — ■­­Făină Noemb.-febr. 36.20 orc 0.05 Făină Ianuarie 36.85 — — — — Ulei Septembrie 75.25 scad 0.25 Ulei Octombrie 75.25 „ 1.25 Ulei Noemb.-Febr. 74.50 „ 0.50 Ki iei Ian.­Aprilie 74.25 „ 0.75 Anvers, 29 August Grâu Septembrie . —.— Orz Septembrie . —— Grâu Martie , 4 . —.— Orz Septembrie , 4 —.— Orz Decembrie . « —.— Orz Mal . « « —.— Porumb Octombrie Porumb Decembrie . —.— . —.— Budapesta. 29 August Grâu pred. Cetom. 22.98 scad 0.25 Grau pred. Aprilie 24.41 „ 0.23 Secară Octombrie 17.03 „ 0.25 Secară Aprilie 18.31. .. 0.16 Ovăz Octoimbrie 16.52 urc 0.56 Porumb pr. August . . —.— Porumb pr. Septembrie . —.— Porumb pred. Mai 15.18 scad 0.06 re ESsaâlîâk țalea Brăila, 29 August Grâu. 80—81 kgr. 1% c. str. 17.70 Grâu 78—79 kgr. 4% c. str. 17.20 Grau 75—­76 kgr. 5% c. str. 16 Porumb susținut . . 12.80 Orzul susținut . . .12 Ov«es-iul calm . ... 10.40 Secara susținută . . 12.40 Fasolea . , k . .. 23.— Meiul , s « . i . — Constanța, 29 August Grâu 80—81 kgr., 1% e. str­­, Grâu 78—79 kgr. 4% c. str. —, Grâu 75—76 kgr. 5% e. str. —, Porumb susținut , , Orzul . i . . , Ovăzul , « 1 , 1 Secara « . . » , Fasolea . « . . » Cob­za . s . » 6 Naveta . s « . . . . ACTIVITATEA ambulanței d­-nei Sabina Cantacuzino Ambulanța d-nei Sabina Can­tacuzino, plecată din București sub conducerea d-lui dr. Stoi­cescu, în ziua de 14 August, din ordinul ministerului de război, cu destinație pentru Orhania,­ du­p­ă o întârziere de 8 zile din cauza dificultăților de transport, ajunge la Mezdra-Vratza. După 4 zile primește ordinul de a se întoarce la Nicopoli. In acest interval n’a putut face decât i­­noculări antiholerice (în număr de 10.000) mai întâi la T.­Măgu­­rele, Nicopoli, apoi la Samovit, Plevna și Mezdra. La Nicopoli, se stabilește in curtea cazărmei de pontonieri, instalând un serviciul de 120 paturi, o farmacie sub condu­cerea d-lui dr. farmacist Parti­de Octavian Lascar,— un labo­rator condus de d. dr. Nițescu, care la sfârșit a făcut tot servi­ciul sanitar al regiunei Nicopoli înlocuind laboratorul ministeru­lui de război trimis la T.­Măgu­­rele și Zimnicea. Ambulanța a funcționat­­ până la 17 August când au trecut toate trupele în țară și a îngri­jit 261 bolnavi, dintre cari 120 boierici gravi cu 62 argizi, 98 holerici ușori, toți confirmați prin examenul bacteriologic, 16 tificî, restul afecțiuni pulmona­re, cerebrale și intestinale. Tot de la ambulanța d-nei Sabina Cantacuzino s’a servit, hrana și medicamentele prescrise pentru bolnavii aflați în spitalul mili­tar boieric No. 3 Nicopole ce era instalat în cazarma batalionului ____________________________ de pioneri, sub îngrijirea c lui dr. And­ronescu. Activitatea desfășurată de d-niî dr. Stoicescu, Octavi­an Lascăr și Nîțescu și de d-niî doctoranțî Î’atică, C. C. Stoicescu, Alfan­­dary, Matias, Atanasescu, Stoi­­chiță, a fost din cele mai folo­sitoare; nu s’au înregistrat decât 14 morți, un procent cu care serviciul medical se poate mân­dri. Starea sanitară a personalului a­­ fost excelentă : nu numai că nu s-a îmbolnăvit nimeni, dar examenul bacteriologic în ziua evacuărei spitalului a fost sposi­tiv numai la doi sanitari care au fost trimiși, în observație la T.­Măgurele. Tot materialul care s’a îna­poiat a fost desinfectat la por­nire la Ni­copoli și grație con­cursului serviciului sanitar ci­vil, și la sosirea în București, avocaților și magistrali­lor din P.­Neam­ț Piatra-N., 29 August. Din inițiativa d-lui Vasile Ră­­dulescu, judecător de ședință la tribunalul Neamțu, avocații și magistrații din localitate, au dat aseară, la orele 8, un banchet— în marea sală a hotelului Regal, în onoarea d-lor S. Cozlovanu, fost președinte la Piatra, înain­tat prim-președinte trib. Mehe­dinți, Donatd Munteanu, înaintat procuror la tribunalul Iași și pentru retragerea din magistra­tură a d-lui G. N. Solomon, ma­gistrat stagiar la tribunal. Sala a fost frumos ornamentată iar masele bogat Împodobite cu flori. Au luat parte la acest banchet dintre magistrați d-ni: *. G. Pe­­trescu-Dâmbovița, președinte, V. V. Iamandi judecător de instruc­ție, P. Paveleanu, procuror, V. Rădulescu și G. Bădărău jude­cători de ședință, Donati Mun­teanu procuror la Iași, Victor Ionescu judecător la trib. Su­ceava, Gh. N. Solomon, V. Mă­­cărescu, D. D. Apostolide, sta­giar, V. Manoliu, A. A. Fătu portărel și Gh. I. Lazariu gre­fierul tribunalului local iar din­tre avocați d-ni: Oscar Statt, I. Ioaniu, Pisoschi (Iași), D. Vicol, N. T. Albu­, Ernest Kirculescu, G. Isăcescu, L. Pșepelinschi, D. Timotei, L. Missir, El*. Zaharia, Antonin L., Cervescu D., Remus C. Șoarec, Vasile C. Șoar­ec, Gh. Gh. Văsescu­, Maurice A. Reinert și Orații­ Alexandrescu. Au mai luat parte d­inî. Vic­­­tor Albini, șeful stației Piatra N., Eugen Albu architect, Doctor D. Jeruici și C. Lerca, șef de sec­ție la administrația financiară prietini intimi ai sărbătoritului prim președinte. La șam­panie a luat cuvântul cel dintâi, d. G. Pep­escu-Dâm­­bovița, actual președinte al tribunalului, care, în cuvinte bi­ne simțite a arătat simpatia de care s’a bucurat d. L. Corlovanu cât timp a funcționat ca preșe­dinte al trib. Neamțu, și i-a lu­­at cât mai curând o nouă îna­­tare. A descris apoi legătura ce există între avocați și ma­gistrați și înfrățirea ce trebue să fie între aceste două clase Înrudite. D. Ermit -Zaharia din partea avocaților a închinat în sănăta­tea d-lui S. Cozlovanu. D. Vasile Rădulescu, magis­trat, în onoarea d-lor S. Cozlo­vanu, Donar Munteanu și Gh. N. Solomon, la care a răspuns d. Donar* Munteanu. D. avocat D. Ioaniu pentru d. G. Petrescu-Dâmbovița, prezi­dentul actual. D. avocat Gh. Gh. Văsescu, pentru magistrații întorși din mobilizare. Au mai toastat d-ni: D. Vicol, avocat Pisoschi, Luca Missir și Victor Albini, D. A. R. Fătu, portărel, a cân­tat cu multă duioșie romanța din opera „Mignon“ a lui Am­­brosie Thomas și romanța popu­lară română „La Rădăcina Nu­cului". ’­­D. ing­iner arhitecți Eugen Albu, cu mă­istria-i cunoscută, a executat mai multe bucăți la piane. Banchetul a decurs într’o vie animație până la ora 12 din noapte și un taraf d­e lăutari a delectat asistență­­ în tot a­­cest interval. * D. Scarlat Cozlovanu, în o­noarea căruia s’a dat banche­tul și a cărui fotografie o dăm în acest număr, este născut în Iași, la 11 Aprilie 1867, d-sa este licențiat, al facultăței juridice din Iași, a intrat în magistra­tură la 6 Mai 1888 ca substitut l­a tribunalul Botoșani, Ha. 2 Iulie 1891 a fost numit supleant la trib. Iași, apoi la Vaslui, la 14 Noembrie 1894 a fost­­ nu­mit judecător la trib. R.­Sărat, la 27 Iunie 1898 judecător sin­dic la Iași, apoi judecător la ocolul III Iași etc., iar de la 1 Septembrie 1905 președinte al trib. Neamțu unde a funcționat până in ziua de 1 Iulie 1913 când a fost trecut, prin înain­tare, prim-președinte al trib. Mehedinți. -----------* —^ .«k-----— ♦ D-niî abonați cari cer schimbări de adresă, sunt ru­gați cu insistență să binevoias­­că a trimite administrației. O­­dată cu cererea d-lor și eticheta pe care este imprimată adresa cu care primeau ziarul până a­­tunci, spre a se putea da curs repede cererilor și a nu se întî­r­­zia cu trimiterea ziarului la noua adresă. Astăzi s.a împlinit o săptă­mână de când temutul bandit "leader­­ Pantelimon, însoțit de complicele sau Iov și de 3 sen­tinele, a evadat din arestul pre­ventiv din Piatra-N. Și cine știe cât timp va mai trece până ce acest rege al codrului va fi prins, d­acă va fi prins. E în adevăr extraordinar de surprinzător cum a putut acest om să se strecoare prin toate primejdiile, să alunece și de as­tă dată din mâ­inele urmărito­­rilor săi, risipiți cu sutele prin pădurile cutreerate de bandit. M’am despărțit la Bălțătești de d. Leontin Iliescu, trimisul special al „Universului“, luând direcțiunea Tg. Neamț-Boronea- Fălticeni. In tot parcurg] dru­mului am observat măsurile des­fășurate de jandarmerie pentru prinderea bandiților. Poterile e­­­rau risipite în toate direcțiuni­le. Am oprit trăsura la Boroaia și ducându-mă la primărie, gă­sesc pe Ion Macovei, secretarul comunei. Acesta îmi spune că simțindu-se în județul Suceava urm­ele lui Pantelimon, autori­tățile au luat, cele mai severe măsuri,­­pentru urmărirea l­ui. Acum doi ani, Pantelimon, înainte de a fi prins, opera de preferință prin întinsele păduri Moișa, Rașca și Pleșu, adăpos­­tindu-se în desimea de ne­pă­­truns a acestor codrii. Aci Pan­­telimon era­­ în imperiul sau. Cunoștea toate tainicele potece, toate ascunzișurile. Și aci se pare că a revenit acum legen­darul bandit pentru a scăpa de urmărirea vigilentă a poterilor. Ajuns a doua zi dimineață, la Fălticeni, am fost informat că d. căpitan G. Stavrat, coman­dantul companiei de jandarmi din jud. Suceava, este gata să plece la Rășca-Suha-Stănișoara, unde s’a semnalat apariția te­mutului bandit. Grație gentilei,ei d-lui căpitan Stavrat, am căpătat permisiu­nea să-l însoțesc. La Boroaia ne am întâlnit eu Gh. Obrej­a, șeful secției de jandarmi de acolo, ca­re ne-a confirmat vestea apa­­r­iției lui Pantelimon prin a­­ceste locuri. D. căpitan Sta­vrat se travesti în haine civile și o pornim înainte spre un canton din pădurea Moisa, la un anume Balaban, pădurar și ca­re are un depozit de lemne. D. Stavrat bănuia că acest Bala­ban, om cu stare —­ căruia nu i se cunoaște originea avere! — fost acum 2 ani una din gaz­dele lui Pantelimon. D-sa se dă drept ziarist și spuse lui Bala­ban că e trimis să dea bani lui Pantelimon și să-i înlesnească fuga, de aceea ar fi bine ca el, Balaban, să mijlocească o în­tâlnire cu banditul care e sigur că se găsește aci. Balaban, cam neîncrezător, se uită lung la noi și în cele din urmă ne sipune să mergem mai as în pădure, la cantonul lui Crețoî, unde va veni și el mai târziu. % întunericul se lăsase în pădu­re când am ajuns la acest can­ton. Crețoî, un alt pădurar, era mobilizat și altul îi ținea locul. Balaban nu s’a mai arătat. Bă­nuiala d-lui Stavrat se confir­mă. Fie că Balaban­­ adăpostea atunci pe Pantelimon, fie că el știa de ascunzătoarea lui în pă­dure și ghicind intențiunea noastră, el s’a dus să înștiințeze pe bandit, — destul este că el nu s’a mai arătat până a doua eü dimineață și întrebat, unde fusese, a protestat ca a fost tri­mis de șeful său silvic la Făl­ticeni, fapt controlat de noi și găsit inexact. Că Pantelimon și-a făcut a­­pariția în jud. Suceava nu mai încape îndoială. In seara zilei când cutreeram pădurea Moisa, un bătrân, Andrei Iftimie, recu­noscând pe d. căpitan Stavrat, s-a declarat că ziua a observat într’un luminiș din pădure pe Pantelimon pe care-l cunoaște bine. Banditul purta o pelerină scurtă, neagră și era singur, fă­ră tovarășii­­ săi. Pe de altă parte, directorul fabricei de che­restea din pădurea Rașca, un anume Marcovici, ne-a declarat atât nouă, cât și d-lui căpitan Chiriac, șeful jandarmilor din Neamț care venise în aceiași zi acolo însoțit de primarul din Pipirig, Ghimicescu, că oamenii fabricei Rașca au văzut în pă­dure pe Pantelimon și Iov, în­soțiți de cele 2­ sentinele com­plice, afară de Erem­ia, care se predase. Doi din ei purtau pelerine ne­gre, scurte. Aceste pelerine nu sunt de­cât mantalele soldaților fugari, mantale cari au fost scurtate, tăindu-li-se poalele, din cari bandiții și-au­ făcut o­­biele la opinci. După toate­­ probabilitățile, fu­garii au luat direcțiunea spre muntele Pleșu, la poalele căruia e așezată mânătirea Neamțu­lui.Trebuie să fac aci o constata­re personală și anume că nu e de fel de mirare ușurința cu care se sustrage Pantelimon de sub urmărire. Pădurile Moisa și Râșca sunt codri deși și nesfâr­șiți! Te uiți la arbori și nu vezi nimic în desimea 10l­. Un bandit ca Pantelimon, care cunoaște taina acestor codrri, poate sta ascuns foarte bine acolo și să privească batjocoritur- ja ‘toate desfășurarea de forțe care-i tre­ce prin față neputincioasă, și iar aceste toate, mai trebuie a­dău­­gate, gazdele care-1 ospătează, oamenii care-1 aprovizionează cu haine și merinde, poterașii care-l fac scăpat. Și să te mai miri de ce nu poate fi prins !... Un amănunt interesant. Acum câteva săptămâni Fan­­telonon _ a fost la arestul din Țarticeni, pe vremea când a fost judecat și achitat la una din judecătoriile județului Suceava pentru un furt de vite . S’a stabilit acuma că pe ac­ea vreme Pantelimon, care nu fuse­se de fel păzit, a putut lega dra­goste cu o fată, Maria Lăstun, de floc din Șarul­ Dornei, care își făcea o osândă pentru un furt comis în complicitate cu o bătrână, dovedită a fi o gazdă, unde avea și loc întâlnirile amo­roase ale fetei. Cupidon săgetase adânc inima acestui (pălmaș )al fcindiiilor. E mai mult ca sigur că Panteli­mon a luat înțelegere cu Maria Lăstan ca atunci când vor fi ambii liberi, să se căsătorească, căci fata ara și oarecare avere. Ziua când fata s’a eliberat din arestul din Fălticeni coinci­de perfect cu­ ziua evadărei lui Pantelimon. Unde se vor întâlni îndrăgos­tiții ? încotro vor apuca? D. căpitan Stavrat a cercetat și a izbutit să afle că Maria Lă­stun a fost Sâmbătă în oraș la Fălticeni și de atunci i s-a per­du­t urma. Toate măsurile au fost luate pentru prinderea fugarilor, cari, nu mai încape îndoială că se află împreună.­­ Casa gazdei fetei e bine pă­zită. Tot așa și casa ei din Șarul Dornei, întrebarea însă este: fi­­va banditul așa de puțin deș­tept ca­ să-și facă apariția în aceste locuri pentru a se da singur prins în mâinele jandar­milor ? Ceea ce este în afară de orice discuțiune este faptul­ că astăzi banditul se află în pădurile Râș­­ca-Suha-Stănișoara sau Baia- Sasca-Găinești, niște lanțuri­­ de păduri nesfârșite. Pădurile sunt bine păzite și înconjurate. O singură speranță mai este: răzbiți de foame și frig, Pantelimon și tovarășii săi, vor sfârși prin a eși din pădure, predându-se, dacă nu cumva nu vor reuși să treacă frontiera în Bucovina.I. Marcovici-Bruno. Dem. Demetrescu v la goană lip. PANTELiMON A. Comandantul companiei de jandarmi din jud. Suceava cispjt. Stavrat, însoțit de trimisul nostru special, d. Marcovici-Bruno, cutreeră județul în urmărirea Landriilor — un comundcat al ministerului de răzbîși­ ­iî s’a publicat următorul comunicat: Unele ziare au publicat în for­­mațiuni neadevărate și­ calom­nioase asupra corpului II de ar­mată, comandat de d. general Crăiniceanu. __ Se comunică de pe acte: 1) Că este neadevărat că d. locotenent-colonel Sturdza a fost pedepsit pentru că s’a așezat cu regimentul într’un loc mlăști­nos. Toate bivuacurile sale au fost alese în foarte bune con­­dițiuni. Ordinul telegrafic din 11 Iulie al d-lui general pre­cria ca tru­pele să ia de la sine­ locurile cele mai potrivite pentru staționare. 2) Este neadevărat că corpul de armată a fost bivuacat pe locuri mici. Din contră, sunt la acte zeci de ordine pentru risi­pirea și izolarea cea mai mare a trupelor pe suprafețe întinse, una din măsurile grație cărora holera a fost stinsă în acest corp de armată încă pe la finele lu­­nii iulie și' numărul morților 'a fost mai mic. 1 3) Este neadevărat, că s’au o­­prit corpurile de a pune ranițele în trăsuri la înaintare. Chiar la întoarcere, deși etapele erau mici și ordinele­ fixau ca mar­șul să se termine la ora 9 jun. dimineața, totuși corpul de ar­mată a autorizat ca, corpurile să ia câte 12 care bulgărești de regiment pentru debili și bol­navi, deosebit d­e trăsurile regi­mentare, un număr mai mare de trăsuri fiind periculoș­i pentru contaminare și neîncăpător în șlepurile de îmbarcare. 4) Este neadevărat că corpul II armată a împins înainte în marș regimentul 6 Mihai-Vitea­­zul la Dolni-Dumnic. Din con­tră, fiind prea cald, d. general Crăiniceanu a oprit coada co­loanei pe loc, așezând oamenii la umbră, și cercetând pe fie­care prin medicul-șef al corpu­lui de armată și ajutorii săi, cari au întocmit un referat al lot în scris. Toată conducerea corpului se făcea numai în scris. Toate informațiunile date în ziare, verbale, anonime, sau­ is­călite, date în ascuns și fă­rt­­ache, sunt ne-exacte.Comunicat FOIȚA ZIARULUI „UNIVERSUL“ 95------------. OTE ■ —...... ■ . soarea '&*■' 11SA- A XtOJJA pilogui Logodnic:? ; u .evitase d- ât prietenii lor intimi­ al zilelor u­­."ate; dar se poate zice că arti­stul în­treg a&istfa l­a căsă­torie «itâhi era de mar­e -aflbenta mulțime! care se adunase în Ei­u. "c“?a ■ la ti ocritel Puține persoane fură acelea care își putură rețin;. lacrămi­­le când văzură pe tânăra fată trecând pt. străzile orașului, în rochia ei albă xie mireasă’ nici odăii, nu fusese atât­ de fri­­moară Lucrări­i'a]cari îl acope­reau i-i­ a, la a.r.. •'•trea acelora 8» •­­r •' î '­i'duse, Motad și mai mișcătoare. Toate, inimile, toate simpatii­le sburau în­spre ea. ’ Ea se sprijinea, de o tânără femee de vârsta sa aproape, cu ochi albaștrii, cu o distincțiune ne- suverană. Rochia «*f âba de mătase, mătura, crăcile și frunzele trandafirilor albi, cari se aruncase cu brațul sub pa­șii Marianei. În oraș, nimeni nu o văzuse. Mariana și Jacques nu vroise a j>i spun^ numde. - In fericirea ta, ai să te mai­­ gândești ;a­mmenirahÄ dânsa încet pe logodnica lui Jacques. —­ Prietenia noastră, răspun­se aceasta, nu este din acelea, pe care lipsa sau timpul o dis­trage.. — Ai să vii să mă vezi? —• Cât dis des. Dar de ce nu rămâi cu noi?... Viața aceea nu e de­loc pentru tine, atât de generoasă, și inteligentă. . Eu nu mă simt apăsată , și fac bunătăți; îndeplinesc pur și simplu una din dorințele a­­celuia pe care le voi plânge în­totdeauna. Misterioasa tovarășe a Maria­­nniei, era ,n adevăr, d­-na de P------- ----lor— n­ași?­ căsătorie și fericirea prietenei sale. Câte­va zile înaintea­ căsăto­riei, iubita înțeleasă cu Jac­­ques, înzestrase toate deținute­le liberale în anul acela. Tână­rul le dase în fiecare din ele, câte o avere­ În Troqueberre se vorbi micii, de acea palidă și frumoasă ne­cunoscută, pe care o numeau ducesa. Se observă mai ales că tot timpul ceremoniei, ea plânse, cum ar fi plâns o mamă sau o soră care se desparte de o to­varășe iubită. Martorii Marianei fură D. de Boutin și d. de Riviere, doc­torul de Cadillac, aceea al lui Jacques, d. Dufour-Laferillade, și d. Orfeu Labarthe. Georges Larroche fu condus într’o casă de nebuni în Auch. El se crede tot d. de Sauve­­tat și o repetă, vorbește mereu de onoarea sa ultragiată. Dar ‘*­ăbește,­ și un fel de somnolen­­! în, fiecare zi mai pronunța­­t ,, a înlocuit exaltația, c­are succedase morței nevestei sale. D. de Boutin a înlocuit r>e ! Drieux, ca președinte în Mri­­mnalul din Roqueberre- ît ce s­­a e trimis în alt orășel, D. de Boutin iubește foarte ,fault pe colues și Mariana­­ ca și cum ar fi adevărații sai copil. Vor­bește de a-șî da toată averea celui de al doilea copil al lui Jacques, și o va face. Jacques, după primele zile ale fericirea sale,­­și„a reluat munca sa de inteligență și devotament. Mai mult ca ori­când, voește a-șî consacra puterile și viața sa, cauzei tinereței sale­, el vr­ește a susține drepturile popo­rului, a-l instrui, a’l regenera, sau a’l apăra, după ocazie. Soția sa îl îndeamnă în a­­ceastă cale, și îl împuternicește în aceste idei, pe care ea le în­țelege și le împărtășește. Fru­moasa c-bră Diescat, de altfel, este foarte căutată și poftită »în toate părțile. Casa sa este plină de lume. Ea primește pe toți acei cari vin la eî, cu grația tristă și puțin mândră, pe care a avut-o în­totdeauna pentru indiferenți. A voit s’o pună în fruntea tu­­turor operilor pioase din Roque­­berre. Ea însă a declinat aceste ono­ruri și a răspuns foarte puțin numero­asei lor îmboldiri al că­rui obiect a fost. Ea se arăta foarte puțin. In schimb, toții săracii, toți nenorociții din Roqueberre, au observat întoarcerea sa și o bi­­ne­cuvântează. De multe ori seara, alături de Jacques și de d. de Boutin, acești vechi prieteni cari părăsit-o o clipă, ea oftează și pronunță aceste două nume : „Luciana Margareta!”.­­ Președintele îi strânge mâna, și îi arată un leagăn alb care e de câte­va zile în locul cel mai frumos din salon, acolo unde își pet­trece familia serile. __ Jacques stă în genunchi la picioarele sale. El nu este gelos de această amintire constantă, pe care fe­ricirile unei iubiri împărtășite și bucuriile unei maternități a­­p­ropiate, nu pot să slăbească. El știe, că, în această inima plină de sentimentele cele mai alese, locul sau este în­totdea­una cel dintâi. El știe mai cu seamă, ce mamă va fi pentru co­­piii săi, vechia prizonieră din Cadillac. De aceea, gândindu-se la sărmana sa pupilă,­ el­ șterge lăcrăm­ile, pe care amintirea fa­ce să curgă, și arată Marianei leagănul, cum i -a aratat și d. de Boutin. —1 Era fata ta deja mare ! șoptește el încet. Mișcată, ea își șterge lacri­mile și zâmbește privind acel cuib de dantele unde în curând va dormi îngerul pe care îl așteaptă, sângele vinelor sale­, iubirea inimei sale, recompen­sa și uitarea martirului său fiul­ lui Jacques. Sfârșit — la"numărul noșri de mâine. Duminecă vom în­cepe publicarea noului și senzaționalului ronian mar SOȚIA CRIMINALA sau PRADITOM noul roman’ emoțional 1*6 și m­ișca toace­i CASEI

Next