Universul, decembrie 1913 (Anul 31, nr. 331-359)
1913-12-01 / nr. 331
s ♦ NOUL 6CVGBN FlâlSll SUS: MEMBRU NOULUI GUVERN FRANCEZ: 1. Doumergue; 2. Monis; 3. Caillaux; 4. Malvy; 5. Mtiin; 6. Fernand David; 7. Viviani; 8. Rene Renoult; 9. Raynaud; 10. Noulens; 11. Lebrun; 12. Bienwirn Martin. JOS: membrii cabinetului DEMISIONAT, barthgu. Io un guvern francez la fața parlamentului — Declarația ministerială — Paris. 28.— Declarațiunea ministerială citită în Parlament zice în cursul crizei prin care a trecut Europa, guvernul a putut proba, pe deplin eficacitatea alianțelor sale și prieteniilor sale; de aci a putut lua în parte forța necesară pentru a salvgarda interesele și demnitatea sa. Înțelegem a rămâne pe deplin credincioși acestor alianțe. Vom continua deci cu Rusia intima și cordiala colaborare care, în variate împrejurări, a permis celor două state aliate să contribue puternic la menținerea păcei. Ne vom strădui a întări încrederea și intimitatea relațiilor dintre Franța și Anglia, vom avea o grijă nu mai mică să întreținem relațiunile curtenitoare ce ne leagă de celalalte națiuni și cari au asigurat bunul prenume al Franței în lume, cari atestă de sinceritatea dispozițiunilor ei eminamente pacifice și cari ne vor permite sprijiniți pe democrația țarei noastre, pe armata și marina ei, al căror realism republican nu ar putea fi pus la îndoială, de a munci în ordine și în pace la mărirea patriei și a republicei. Guvernul nu ar rămâne la putere dacă nu ar avea colaborarea unei majorități categoric și exclusiv republicană, guvernul se va sili să facă ca budgegerul pe 1916 și un proect ce ziar, voi prezintă proecte pentru a face față cheltuelilor extraordinare pentru apărarea națională, se va ocupa în mod esențial de situațiunea financiară. Guvernul se va strădui să facă să se voteze împreună cu budgetul pe 1916 și un proect de impozit general asupra venitului, va urmări instituirea unui impozit asupra bogăției dobândita pentru acoperirea sarcinilor militare, se va sili să dea Franței finanțe libere, puternice cari sunt indispensabila desvoltărea și mărirea țarei. Evenimentele au demonstrat necesitatea de a se fortifica puterea militară nu în intențiuni agresive, dar numai pentru garantarea păcei prin afirmarea unei forțe capabilă de a inspira respectul. Guvernul înțelege să aplice in mod real legea, serviciului militar de 3 ani sub drapel, și în acelaș timp să pregătească un ansamblu de măsuri care să poată duce la maximum forțele defensive ale națiunei. Va căuta o transăcțiune pentru realizarea reformei electorale, va apăra cu energie școala laică. Declarațiunea ministerială a fost vin aplaudată de stânga Camerei și mai ales pasagiul privitor la majoritatea Camerei. Adunarea a adoptat cu 293 voturi contra 137 prima parte a ordinului de zi propus de d. Painlevé aprobând declarațiunile guvernului și exprimând încredere într’ânsul pentru a participa la politica de reforme republicane prin sprijinirea pe o majoritate exclusivă republicană. D. André Lefèvre prezintă o adăugire la moțiune invitând s trinutul ■**“ im''1'" -admiterea oricărui împrumut străin până ce Camera nu va fi votat anual cheltuelile pentru armată. • D. Doumergue, președintele consiliului, mulțumește Camerei pentru votul dat, expune apoi că propunerea Lefèvre ar implica o neîncredere în guvern de aceea guvernul insistă pe lângă republicani ca să respingă propunerea. Prioritatea cerută de d. Lefèvre este respinsă cu 283 voturi contra 214. D. Gioux propune atunci o adăugire la ordinea de zi spunând: Camera este hotărâtă să rezerve întâi pentru trebuințele naționale resursele țarei. D. Delahaye întreabă pe d. Caillaux, ministrul finanțelor, ce sens dă amendamentului Gioux și dacă are intenția să nu admită nici un împrumut străin pe' piața franceză '? D. Caillaux răspunde că nu s-a luat nici un angajament de guvern sau de ministrul finanțelor. Reamintește că atunci când a fost ministru de finanțe, a avut totdeauna ca linie de conduită să admită la cotă numai împrumuturile străine care ar putea aduce Franței oarecari avantajse financiare și economice sau altele dar, spune d. Caillaux, înnainte de toate necesitățile tezaurului trebuesc satisfăcute pe baza disponibilităților. Moțiunea Gioux interpretând gândul guvernului, acesta o primește și cere Adunărei să o adopte. Nu voim ca marile nevoi ale comerțului să fie împiedecate dar voim înainte de toate să ne îngrijim de nevoile noastre. Adausul la moțiune al d-lui Gioux este votat cu 350 voturi contra 20. Ansamblul ordinei de zi Painlevé se adoptă cu 302 voturi contra 101. Ședința e apoi ridicată anunțându-se cea viitoare pe, Luni. >i<4› In vederea formărei unei remente naționale Am vorbit pe larg și la vreme de activitatea desfășurată de ministerul de domenii — prin direcțiunea serviciului zootehnic, — în vederea obținerii unui cal ,bun românesc, necesar pentru armată. Ministerul de domenii a instituit de curând o comisiune care, de acord cu reprezentanți ai ministerului de război, se va ocupa de formarea unei remente nationale. Un credit, de 5 milioane lei a fost cerut în acest scop. Comisiunea instituită de ministerul de domenii e compusă din d-nii C. Mantu, directorul serviciului zootehnic, Al. Cantacuzino-Pașcanu și Al. Săulescu, crescători de cai, membri ai consiliului zootehnic, și S. Piepteanu, subdirector al serviciului zootehnic, în calitate de secretar. “•Aî ►fjdftT' POLITICA EXTERNĂ liderei israelului Barthou Căderea ministerului Barthou, este fără îndoială un eveniment de o deosebită însemnătate, fiindcă ea nu se datorește atât dorinței Camerei de a se împotrivi imunitate rentei cât hotărîrea partidelor din stânga de supune odată capăt politicei de compromisuri cu reacțiunea. Se știe că deja venirea la guvern, acum doi ani,a ministerului Poincare, politica franceză se îndreptase spre dreapta. Era prima tentativă de acest fel de la Waldeck-Rousseau încoace. Profitând de aparențele unor succese externe, coaliția republicano-reacționară a reușit, să aleagă pe d. Poincaré la preșidenția republicei iar d. Poincaré în atmosfera de reclamă pe care dreapta îi a creiat-o, și-a închipuit, că popularitatea lui e destul de mare ca să continue de la Elyseu politica sa personală. Ministerele Briand și Barthou au avut acest caracter și tendințele lor antidemocratice s’au putut observa dintr’o serie întreagă de fapte. In timp de trei ori nu s’a supus parlamentului nici o reformă de ordine socială. In al doilea rând impozitul pe venit a fost lăsat să doarmă prin cartoanele senatului, pe când în schimb toată energia guvernului s-a concentrat asupra reformei electorale în care se vedea uni mijloc de a se întări influența elementelor reacționare și în sfârșit, ca să încoroneze această politică ministerul Barthou a ajuns să facă curte Bisericei și să propuie imunitatea rentei. Pericolul devenea prea vădit. Camera s-a dezmeticit și în mod categoric și-a manifestat hotărîrea de a se îndrepta din nou spre stânga. La dreptul vorbind această reîntoarcere la o politică sincer democratică , o lovitură dată d-lui Poincaré. Deja astă primăvară, respingând reforma electorală și răsturnând pe această chestie pe d. Briand, senatul a ținut să-o notifice că nu e dispus să tolereze pornirile sale politice. Răsturnând azi pe d. Barthou, camera a ținut să dea și ea un avertisment. Cu toate acestea d. Poincaré a mai încercat să reziste și rând pe rând s’a străduit să formeze două combinațiuni guvernamentale cu caracter mai mult reacționar. Nici una n’a putut să ia ființă. Atât d. Ribot cât și d. Jean Dupuy s’au convins repede că un asemenea guvern nu se mai poate constitui și astfel numai d. Poincaré s’a văzut constrâns să aducă la putere un minister cu adevărat democratic luat din însăși coaliția care a combătut alegerea sa la preșidenția republicei. In fruntea acestui minister stă d. Doumergue dar prezența în rândurile lui a d-lui Caillaux, șeful partidului radical și autorul răsturnarea cabinetului Barthou face ca in realitate să ne găsim, in fața unul minister Caillaux purtând numai etichetă d-lui Doumergue. Trebuie să mărturisim că e trist pentru d. Póiticaré ca în mai puțin de 1111 ani de preșidenție, politica lui sa fi fost osândită de ambele animări și ceea ce dă acestor voturi o semnificațiune și 111 ai mare e că ele vin în ajunul alegerilor generale. De altminteri nu mai încape nici o îndoială astăzi că se dă pe față lupta între două curente, curentul reacționar reprezentat prin d. Poincaré și curentul democratic reprezentat prin toate partidele, din stânga. In asemenea condițiuni pre șidenției d-lui Poincaré ii lipsește condițiunea esențială a acestei magistraturi, aceea de a fi deasupra partidelor și, ele fap de priceput că din două lucruri una, sau el nu va renunța la atitudinea sa de până acum și atunci e probabil că nu va putea să mai stea multă vreme la Elyseu sau va capitula în fața acelora cari îi cer să fie un simplu președinte de republica iar nu șeful unei anume directive politice și atunci el va deveni un președinte mai prejos de pradocesoria lui fiindcă va fi pierdut autoritatea sa morală. Oricum ar fi, situația d-lui Poincaré e critică își iată , de ce nu credem că ne-am înșelat când am declarat din prima zi că regretăm alegerea lui, fiindcă dacă e vorba să fie numai un președinte reprezentativ e păcat pentru talentul și însușirile lui, iar dacă e vorba să fie un conducător efectiv al treburilor publice se va izbi de greutăți de neînvins și va expune și Franța la zbuciumări, de care interesele ei cer ca ea să fie ferită. I. G. D. Din doleanțerea funcționarilor comunali T. Măgurele, 28 Noembrie. D. D. Delescu, contabil-șef al primăriei T.Magurele, înapoindu-se de la congresul funcționarilor comunali ținut la Brăila, unde a participat ca delegat din partea funcționarilor comunei T.Măgurele, a depus d-lui O. Burcă, primarul orașului, un raport detaliat asupra desbaterilor congresului. Intre altele, arată că d. Faranga, primarul Brăilei,a povățuit pe congresiști ca la înapoierea la locurile lor, să-i spuie dioleanțele exprimate de toți funcționarii comunali din țară. asupra, statul iui țoi in funcțiune și toate consiliile comunale urbane sa aprobe prin vot absoluta necesitate a stabilităței funcționarilor comunali, care este și în interesul funcționarului și în interesul bunului mers al administrațiunei comunale. D. Delesen a rugat pe d. primar ca la prima ședință a consiliului comunal să supună acest deziderat în desbatere. D. Burcă, primarul orașului Turnu Măgurele, primind acel raport a fost satisfăcut de rezultatul congresului, fiind favorabil chestiunea stabilitatea funcționarilor comunali, declarând că o va susține înaintea consiliului comunal. CORVERȚA îeregrafo - poștalâ cu statele balcanice — Taxa scrisorilor se ofienește. — Un proect de lege în per activ» — Taxa corespondenței poștale se va reduce la 10 bani pentru tot «aprinsul țăre», așa cum se plătea^jáníi, acum numai pentru corespondențele locale. La proect de lege se întocmește acum la direcțiunea generală și a poștelor pentru reescaceera și a altor taxe telegrafo-poștate. Acest proect de lege va fi supus consiliului de miniștri peste câteva zile și el va cuprinde dispooizițiuni relative și la corespondența telegrafică și telefonică a presei, care se va bucura de o reducere de 50 la sută asupra tarifului, obicinuit și numai în corespondența cu țările care admit reciprocitatea. Se aștearpă acum rezultatul tratativelor cu statele balcanice, spre a se stabili convențiuni speciale telegrafe poștale între noi ,și aceste țări. E vorba că portul scrisorilor să fie redus,la 10 bani și pentru corespondență destinată acestor state. . Până acum insă nu s’a stabilit amănuntele definitive ale acestui proect de lege. In jurul persecuției cătlugherilor* români din Basarabia ■PSF ----Galați, 29 Noembrie Sunt cunoscute persecuțiunile indurate de călugării români destul de numeroși în mănăstirile rusești din Basarabia din partea autorităților bisericești superioare din Rusia. Persecuțiunile erau de așa natură încât parte din călugării români au părărsit chiliile și avutul refugiindu-se cu __ deosebire în diferite mănăstiri din Sf. Munte. Chiar anul trecut parte din acești călugări cu trecere spre S. Munte sau oprit în Galați, unde au istorisit suferința lor. • „ Aceste persecuțiuni erau ordonate de către arhiepiscopul Basarabiei Serafim, care mai înainte de a se călugări, fusese ofițer de cavalerie, despre a cărui sentimente dușmănoase față de elementul român basarabean ziariere s-au ocupat în repetate rânduri. De curând timp însă, a survenit o schimbare în purtarea acestui înalt prelat față de călugării români . Probabil că această schimbare se datorește unor ordine superioare. Persecuțiunile contra călugărilor români basarabeni au încetat. Administrațiile superioari care mănăstirești tratează în măsură egală, cu multă bunăvoință, atât pe călugării români cât și pe cei ruși " ' Parte din călugării români cu oarecare cultură au început a fi preferați în consiliile spirtuale mănăstirești. Li s-a permis călugărilor români de a primi și citi cărți românești. Mai mult, autoritățile superioare bisericești din Rusia, intervin zilnic pe lângă călugării români de a îndemna pe călugării români refugiați în Sf. Munte să se reîntoarcă la chiliile lor. ~>l" & >1< Consiliil taine superior Consiliul tehnic superior s’a întrunit erî după amiază la ministerul lucrărilor publice. La ordinea zilei au fost următoarele proecte: Proectul definitiv al noului palat al Senatului în valoare de 9.823.901 lei. Proectul în valoare de 41.000 lei pentru construirea uzinei electrice din Tg.Ocna. Iluminatul electric de orașul Roșiori-de-Vede, în valoare de 321.840 lei. Proectul unui local de școală primară mixtă cu 2 săli de clasă, în comuna Roșiori-de Vede, în valoare de 21.500 lei. Actele relative la concesionarea gazelor naturale pe străzile orașului Ploești. Mai multe proecte de construcțiuni de școli primare din jud. Brăila. Proectul relativ la modificarea canalului terminal al canalizarei comunei Brăila pe circa 422 mii lei. Proectul în Valoare de 400.000 lei pentru amenajarea și restaurarea ospețului comunal din orașul Iași. --------- —, ,3, ș, » întreruperea tratativelor de aranjare a chestiunei liniei ferate orientale Viena. 29. — Ședințele conferinței pentru organizarea chestiunei căilor ferate orientale au fost suspendate. Comisia austriacă a refuzat să satisfacă cererile Serbiei, neaderând nici la propunerea Franței. Sunt temeri că această întrerupere a tratativelor va provoca noui conflicte diplomatice, mai ales că Serbia nu vrea să știe nimic de o restrângere a pretențiunilor sale. Guvernul sârb a fost înștiințat în mod oficial de întreruperea tratativelor. Belgrad, 29. — In cercurile guvernamentale se discută cu multă seriozitate și îngrijorare chestiunea liniei ferate orientale. Câțiva bărbați politici influenți au făcut propunerea ca Serbia să nu cumpere linia ferată orientală, ci să construiască o linie paralelă până la Salonic. » /"'V ^ \ • * ' Y \ — — ■ I [UNK] StatiÉÉ ipÉ Model din taresti Intre instituțiunile maride se«' mă întemeiate în vremea din urmă de ministerul de domenii e și stațiunea hipică-model din București, șoseaua Filantropia. Stațiunea hipica-model din șoseaua Filantropia e unul din titlurile care valorifică și învederează pe deplin activitatea desfășurată de serviciul zootehnic din ministerul de domenii. D. ministru ,C. G. Arion vizitând-o in ultimul timp împreună cu mai mulți funcționari diin minister, s’a declarat pe deplin mulțumit atât de planurile cât și de construcțiunea clădirii.’ Intr'o convorbire pe care am avut-o oil d, inginer Petrescu B. Ion, care a executat și planurile și, clădirea, ni s’a arătat că importanta lucrare care e, stațiunea’ Lipirii-modei- din., București va fi complectată în primăvara anului viitor. Celor cinci pavilioane cari formează azi , stațiunea li se vor mai adăuga1 încă șapte pavilioane, în cartâne vor cuprinde două cantoane,un manej și locuința personalului stațiunii. După declarațiimea d-lui inginer, Petrescu B. lqn. existența acestei stațiuni-bipace model se datorește stăruinței d-lui C. Mantu, directorul serviciului zootehnic. Atât planul după care s’a executat , cât și modul cum a fost construită stațiunea, fac ca ea să poată servi în ade■văr ca model pentru viitoare!» ■stațiuni hipice. Instituțiunea de care ne ocupăm, executată în condițiunî cari fac cinste d-lui inginer Petrescu, e situată pe un teren, cu o suprafață de 50.000 m. p. și e împrejmuită cu o ulucă de 2.50 m. înălțime; stațiunea e înzestrată cu instalațiune de canal, apă,, ,guri pentru incendii], , Lucrările de complectare a stațiunii hipice-model din șoseaua Filantropia vor începe, probabil în Martie anul viitor. Planurile au fost de pe acum depus d .și aprobate de d., ministru de domenii. .■t . M. N. Clădirea <M& intrarea sfiamaiei. — Locuința direct^iilnî ____FXX. E G1BSET0i £ fl „Universul" ne-a adus pe ziua de erî "o știre destul de alarmantă. Cercetarii, cari, de câțiva ani, erau retrași de Pe străzile Capitalei și, puși la muncă sănătoasă și productivă, vor fi lăsați din nou în voe. Deci, dacă nu se vor lua măsurile necesare la timp, vom vedea, Iarăși centrul orașului, bulevardele, răspântiile, localurile publice pline de mutrele hidoase ale cerșetorimei. Ce priveliște mai tristă, mai respingătoare decât aceea i. unei cerșetoare cu vre-un copil in brațe, murdară, lărâindu-și sdrențele după trecători, și implorându-le mila/ Dacă cei cari cred că, lăsând liberi pe cerșetori contribuesc la înfrumusețarea aspectului orașului, firește că se înșeală. Afară de aceasta, nimic nu poate să contribue mai mult la întinderea cerșetoriei decât acordarea unnei libertăți desfrânate acestei triste meserii. Să strângi pe acești nenorociți, să-î pui la muncă, e din contră, să realizezi un fapt de înalt umanitarism, și de civilizație, căci a pune pe cerșetor să, muncească, echivalează, cu desființarea uneia din cele mai urâte plăgi sociale. Se mai știe că, în cele mai multe cazuri, cerșetoria e meseria leneșului, un individ tipsit, de demnitate, care nu are gust de muncă, întinde mâna și face avere. Un cerșetor e totdeauna un om rău. Plin de o ură instinctivă contra, societăței, el nu se dă înapoi de la nimic spre a speculei caritatea publică, spre a smulge mila trecătorului, căruia de multe ori, îi pune în față, spre a-l înfiora, scenele cele mai isbitoare ale miseriei omenești, procedeurile de cari el se servește spre a-și atinge scopul nu sunt basme ci realități. Cei cari sufer mai mult de pe urma cruzimei cerșetorești sunt copili, cari sunt speculați în chip revoltător. Câți copii n'au fost, furați, schilodiți și trimiși să cerșească! Unul din acești nenorociți își țâra viața, acum vrei trei-palmani, pe trotuarul din str. Brezoianu. Era o fetiță, ca de 7—S ani,de o nespusă frumusețe, cu tenul alb și cu ochii albaștri, pătrunzători. Picioarele " erau strivite și, neputând să umble, sălta ca o broască. Era sfâșietor aspectul acestei fetițe care se târa prin noroi și praf ca un animal de o speță nouă. Se spunea că fetița, aceasta fusese răpită de la părinți și că răpitorul, un cerșetor de meserie, bandit de frunte, o schilodise ca să-și creeze venituri. Și, întradevăr, nu era trecător care să nu-i fi aruncat o monedă bietei fetițe. Ea, rezemată de perete, râdea, și cânta. Era fericită și nu-și da seamă de imensa nenorocire ce o lovise. Copii de felul acesta erau mulți pe atunci în Capitală. Acum au dispărut. Bandiți.î de ce ar mai fi furat copii și i-ar fi schilodit, când nu puteau să-î arunce pe drumuri să cerșească. Și mă gândeam, citind știrea din „Universul la mica cerșetoare din str. Brezoianu. Câte nenorocite de felul acesteia nu vor mai răsări odată cu năvălirea, în oraș a cerșetorinței! Dar, să sperăm că o astfel de calamitate nu Se ca întâmpla’ IMs srngean Gorpnriele juiiitoare CAMERA Ședința din 23 Noiubrie 1313 Prezidează d. Cantacuzino- Pașcanu. Prezenți ci-nii miniștri: Marghiloman, Xenopol, Arion. D. Vintilă Brătianu roagă Camera și banca ministerială să amâne proectul creditului de 400 milioane pentru C. F. R. Aceasta pentru că se angajează prea mult finanțele țărei.. Acum sunt chestiuni mult mai importante și urgente care necesitează schimbări asupra destinațiilor date sumelor din acest credit al carei proect s’a depus îi? Mai trecut. Sunt linii ferate prevăzute în acest proect care azi nu mai corespund nevoilor rezultate de pe urma războiului. Oratorul citează asemenea linii între care și linia Țăndărel- Iârșova-Constanța care dat fiind schimbarea stărei din Dobrogea, altele sunt liniile necesare. Trebue să se ție seama apoi și de condițiunile în care s’ar putea face împrumutul când știut este câte greutăți a avut d. Marghiloman cu împrumutul de 250 de milioane. O altă observație pe care o face d. Brătianu e că un proect atât de important, nu trebue să se discute înainte de răspunsul la Mesaj; înțelegeam grabă în votarea anexiunei care va șterge votul pe care l’am dat cu inima îndurerată pentru, protocolul de la Petersburg (aplauze pe băncile minorităteî.). A se aduce azi uni proect care angajează toate resursele țărei, este o procedare pe care o dezaprobă cu, atât mai mult, cu cât dacă unele din prevederile proectului erau scuzabile atunci, când a fost depus, astăzi oin sunt criminale, 1,4- plauze pe lăncile liberale). Oratorul cere retrimiterea la secții a proectului. . D. Bădăran ministru de lucrări publice, spune că proectul adus este făcut pe baza a două rapoarte a direcției ,C. F. C. V. Brătianu. — Asta înainte de mobilizare, D. Bădărăă. — Vorbim de partea veche a proectului deocamdată ca să vedem dacă are ceva nesuficient studiat, așa încât să necesite retrimiterea la secții. Din rapoartele direcției C. F. rezultă că insuficiența mijloacelor de circulațiune era atât de mare, încât direcția. C..F. nu mai’voia să-și ia răspunderea. Se arată prin raport pentru ce nu se mai poate nici o amânare, căci punea în primejdie însăși viața economică a țărei. Ei bine, oare în urma războiului am avut noi ocatastrofă economică: producțiunea e atât de redusă încât nevoile de circulațiune nu se mai simt? Cine poate să-și ia răspunderea unei asemenea afiliațiuni? D. Vintilă Bâtlanu. —" De ce nu v’ațî mulțumit cu proectul de 85 de milioane pe care l’ați adus acum patru zile? . D. Bădărăă. — Acest proect este pentru cheltuelile și furnicurile dintr’un an. Dar șid. Bratianu recunoaște că nevoile țârei au sporit. Ori, atunci, de ce mi spunem țăreî, adevărul și să nu-î arătăm care sunt adevăratele nevoi ale țărei? (Aplauze). Aveți îmbunătățiri ele aduse proectului, n’aveți decât sa le aduceți în discuția generală, iar nu să cereți retrimiterea procetului la secțiuni. D. Brătianu crede că nu trebue făcut podul de la Hârșova? Guvernul are motive să afirme că acest pod trebue făcut neapărat. D. Vintilă Brătianu. — înainte de alte lucruri? D. Bădărău. — înainte de orice. D. Vintilă. Brătianu. — Vedeți, asta trebue discutat. D. Bădărău. —• N’aveți decât să discutați și la discuția generală vom vedea cum va susține d. Brătianu, ca fruntaș liberal, că proectul acesta care prevede lucrări pentru țară e un proect criminal. D. Marghiloman. — Am fi fost în dreptul nostru să spunem că intervențiunea prematură a d-lui Brătianu era un mod deghizat de a ataca guvernul. Am tolerat, aceasta și de aceia avem dreptul să cerem să fim ascultați acum. D. Brătianu a spus că împrumutul de 405 milioane nu se va putea face mai ales că împrumutul de 250 de milioane s’a făcut cu mari greutăți. Ei bine, pot liniști pe d. Brătianu; nu e vorba să se facă acum nici un împrumut și tezaurul țăresc așa, încât nevoile C. F. pot fi satisfăcute anul acesta fără nici un împrumut. D. V. Morun. — Atunci de ce mai faceți proectul de 405 milioane? D. Marghiloman. — Nu e voriba de un împrumut care să se facă acum. Și poate să__fie liniștit d. Morțnn că atunci când vor fi d-lor la guvern, peste 5—0 ani poate, vor face d-lor împrumutul. D. Marghiloman răspunde părței politice a cuvântărei d-lui Brătianu, spunând că ea se datorește nerăbdare ce o au liberalii de a veni la guvern. Oricum ar fi, un lucru sigur, moștenirea pe care o vor lăsa conservatorii este o moștenire glorioasă, care va folosi și moștenitorilor. Deocamdată însă, guvernul conservator care e la putere, își face datoria, ocupându-se de nevoile mari ale, tarei; căile ferate și armata, și, nici căile ferate nici armata nu sunt nici conservatoare, nici liberale, sunt ale țărei (aplauze prelungite pe băncile majorităței). C. F. Brătianu. —" Eu îmi mențin cererea. D. Stelian Popescu adresează o interpelare asupra faptului că unele Eforii refuză de a arenda1i moșiile lor obștiilor sătești, deși, sunt și hotărâri judecătorești. D. C. Arion spune că de când era ministerul de domenii a împărțit 70 de mii de hectare la țărani (aplauze). In ce priveșterecalcitranța Eforiilor, d. ministru o recunoaște, dar spune că nu poate face nimic împotriva lor, își va da toate silințele însă ca legile țărei să fie respectate de toți. D. Stelian Popescu citează cazul că d. Mihail Ferechide, care a fost prezident al Camerei când s-a votat legea pentru arendarea moșiilor la obștii, astăzi se opune la aceasta. I. C. Avion depune un proect pentru construirea de locuințe eftone pe un teren la Herăstrău. A se citi continuarea la pagina V-a.