Universul, decembrie 1913 (Anul 31, nr. 331-359)
1913-12-01 / nr. 331
Op. ERAGLIE STERIAN scrie in Eisiisul Eforisi Spiresii- Civile SPECIALIST in BOALELE SIFILITÎCF și INTERNE popsitU. de la 10-12 și 5-7 SS. Sir- Bibescu- Vodă. Telei: 25 70 1961 Br. MARCEL Sperea! Roata de stomac și intestine Consumațiune 2—4. p. m. Strada Stelea io. îi bis Telefon 23/10________ 302 Dinți - lan etc. § în rate, scoate fără durere. Plombează. Se execută lucrări artistice in aur cauciuc, porte Srul h. Reichstadt Strada Sfinților 17. Etaj II _ Consultații 8—12. 2—8 — Instalațiune electricii Dr. A. BABASCH . De la Facultatea din Paris .Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de Piele și Limilice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 291 1220 fir. M. LAZAROVICI MEDIC-DENTIST I De la facultatea dentară din Viena .Instalat cu cele mai perfecționate I aparate electro-dentare, execută extracțiuni, plombe și vindecă dinții , chiar cu abcese—toate fără durere— Pune dinți ficși sau pe placă și îndreptează dinții rău crescuți dulii cele mai noi sisteme. Consult. 0—12 își 2—6. Strada Santa Nicolae Șilari I No. 2,prin strada Doamnei sau Lipscani. __________________ 1224 IDoctor in Medicină și Chirurgie M. A. MUNTEANU Membru al Societăților de Odontologie al Școalei și Spitalului dentar din Paris < Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris I Diplomat al Institutului de Proteză Dentară Peviron Soli și Operații de Buri DE ANTISTICA Consult. 9-12 a. m. și 2-6 p. m. Strada Matei Millo 8 (fostă Teatrului) 1951 SE LECUESC Boalete Lumești (SIHISTICE) la Policlinica SANATATEA Dr. M. D STAMATOPOL București, Str. General Florescu 9 (in aripa dreaptă a spitalului Colțea) Notați bine adresa: Nu intrați soana ce nu citiți pe firmă „SAMATATEA“ Dr. Stamatopol, că. dc! unde nu-i scris un nume de medic acolo bolnavii sunt tratați de persoane fără diplomă Vie doctor.___________ 1937 Dr. SIMAMRA specialist în boale și operațiuni de NAS, GAT și URECHI S’A. MUTAT Calea Victoriei 36.— Tel. 1/16 Consult: 2—5 p. m.1918 Doctorul Irimescu medic șef al Sanatoriului Filaret, a schimbat orele de consultații la biroul său din str. Regală 6, pentru BOALE DE PIEPT între 5—7 (în loc de 3—5) 1916 SEMNE de FOC Bine uscate, tăiete și sparte, transportate prompt, în căruțele depoului, greutatea garantată, vinde depozitul DEALUL SPIREI“ Calea 13 Septembrie 2H Telefon 37,82 BWASS <0 eel Fag ,În 42 Op special ^4 ji Ud pentru sobe ^ ^ Se primesc comenzi la: Casierul ziarului «Universul»; Băcănia Șerbanescu; calea Ralovei 2; Lazăr 1. Sanft . Co. Calea Victoriei Ii S. Telei. 0); Istorul Furtunei Române, Str. Carol 21. Telei. 230 Propr. G. V. Theodorescu 2001 (r. s. vbenkel Dels Facultatea de medicină din Paris Boala Oenito-Urinare și venerice — CONSULTAȚIUNI 3—6 — 5; Str. Tudor Vladimirescu 1295 Analiza slngerii pentru SIFILIS Tratamentul ‘ ROM.BiOR VENERICE Doctor GALIMIR, 1294 Str. Iolamnei t T* i.J Dr P. Herescu Profesor de boaleie Cailor Urinare la Facultate Chirurg primar al Spitalului Coltea S’A MUTAT BULEVARDUL NOU. 3 (Grădina Ioanic) Consult. 15—7 i84SES< ^AAAA/WWWARA WWWVSA Mclinion „Viafâ1 >Grivitei 107. Matache Măcelarul ^Consuluiu i psn ru tatj BOALELE Tratamentul special al BOALEI SSS LUM £ S?I . s în fiecare zi de la 8—12 și 2—9< > Un leu consultative^ 1 cABINET DENTAR MODERN t »Lucrări solide in aur. casa ’ cinemi pianză 1591 Pompe centruagaie pentru irigațiuni precum și diferite pompe de mâni și cu transmisiune în SIMOAIili SA Biuroul și Atelierele calea Rahovei No. 122. Depozit special gara DEALUL SPIREI. Construcțiuni de garaje și magazii din tablă ondulată galvanizată. Pădure UE VAXZAHE împreună cu moșia (total 1474 hectare) sau numai pădurea seculară în exploatare (1190 h.) esență princip: fng. Moșia Poiana, comuna Perișani, jud. Argeș, Șoseaua Curtea de Argeș- Câineni. Are adresa proprietarului Tache Băbeanu la T.-Severin. 1938 3 »5 ȘOȘONI și GALOȘ VERITABILI numai cu MARCA — „TREI TURNURI“ = ȘOȘONI pentru bărbați prima calitate Lei 12.50 ȘOȘONI „ dame „ „ „ n 50 CALOȘI „ bărbați ” ” 6.75 GALOȘI „ dame „ „ „ 4.95, Galoși cu limba sau capturi cu lână, un leu la pereche mai scump Șoșoni și Galoși pentru fete și copii conform prețului curent al fabricei. " OFERTA SPECIALA SOȘONI pentru bărbați Jason A. No. 7—11 Lei 11.75 ȘOȘONI ,, dame „ S. B. No.13-16 „ 895 GALOȘI ,, bărbați, cu talpa ripsată „ 6.25 GALOȘI dame fason Ra 4.25. magazin special de „LaVLAICD“ Magazin special de vânzare “ BUCUREȘTI Str. Carol No. S3 171*5 vis-a-vis de Farmacia Rissdörfer. TRETQRN' as* Un d-lui dr. Pisovsehi Suntem rugați a publica următoarele: D-le Director, Vă rog binevoiți a însera următorul răspuns la cele publicate de d. dr. Ilie Pisovsehi înc ziarul „Universul“ din 29 Noembrie a. c.: D. dr. Ilie Pisovsehi, chimist oenolog, mai este și șeful industriei casnice din Minister de Industrie. Chimist cu diplomă, d-sa trebuia să-și capete un titlu în noua sa specialitate... administrativă. Lucru simplu. Apare o lucrare: „Industria la domiciliu și asigurările sociale“, și imediat după aceasta, apare în ziarul „Universul“ un interview și se face un raport către ministru, în care d. dr. Pisovsehi reproduce toate ideile și faptele aduse pentru critica făcută în lucrarea celuilalt autor, cu privire la încurajarea industriei casnice în România. Acuzat de această apropiere a bunului altuia, d. dr. Pisovsehi, după două săptămâni de gândire, insinuează că ideile ce și le-a însușit nu sunt ale subsemnatului, ci ale economiștilor Bücher, Sombart, Boyaval, etc. In realitate lucrurile stau astfel: In partea teoretică din lurarea: „Industria la domiciliu și asigurările sociale“, m’am călăuzit de acești autori, arătând în mod cinstit lucrările lor și citând și pagină cu pagină. D. dr. Pisovschi trecând cu vederea acest fapt, vrea să producă confuzie, deoarece nu-î convine să se știe că d-sa invocând acești autori, nu-l cunoaște decât din textul meu, pe care și l’a însușit, căci din vasta bibliografie a chestiunei, printr’o curioasă coincidență, nu s'a servit decât de aceiași autori, aceleași cărți și aceleași pagini citate în prima parte a lucrării mele. Dar lucru și mai grav este că d-sa și-a însușit toate faptele șî ideile cuprinse în partea lucrării mele privitoare la România, fapte și idei ce le-am expus încă cu ani în urmă în scrieri și reviste și le-am rezumat în lucrarea de acum. Procedeul d-lui dr. Pisovschi este urât. Pe de o parte la bunul altuia și pe de alta insinuează că acesta ar fi luat pe al unui al treilea, calomniând astfel munca cinstită. Se pare că d. dr. Pisovschi, chimist oenolog, (specialist în vinificare) în noua sa specialitate... administrativă, câtă să aplice procedeele de falsificare, ce avea menirea să combată în vechea sa specialitate, pe care nu ne mai mirăm că a părăsit-o. Primiți, etc. Virgil N. Madgearu —--------------------- Colonizarea Cadrilaterului .— Proectul de lege al d-lui ministru C. C. Arion — Am anunțat că C. C. C. Arion, ministrul domeniilor, va depune în curând, la Cameră, un proect de lege cu privire la colonizarea teritoriului anexat. Iată în linii generale principiile proectului d-lui C. C. Arion, menit a asigura viitorul nonei noastre provincii și siguranța țării. a) Instalarea de coloniști români în Cadrilater, venind în special din regiunile țărei unde populația țărănească are mai multă nevoe de pământ, fapt care a făcut ca pământul să ajungă la prețuri foarte ridicate, ce nu sunt în raport cu valoarea lui reală. Astfel, de exemplu, în Oltenia prețul hectarului de pământ a ajuns la 2400 lei, în vreme ce în Moldova nu trece de 8900 lei. b) Să se procure coloniștilor trimiși în Cadrilater mijloacele st^jet necesare pentru o instalare bine organizată care să le dea posibilitatea să cultive cu succes pământurile și să nu fie în stare de inferioritate fată de țăranii bulgari. In acest scop statul va trebui să le acorde subvenții și avantajele necesare. c) Să se acorde acestor țărani loturi de pământ destul de mari spre a le asigura din prisos bunul trai, pe același picior cu acela al țăranilor bulgari, dintre cari mulți au câte 40—50 hectare. In acest scop loturile acordate țăranilor români nu vor fi mai mici de 15 hectare. d) Coloniștii să nu fie prea risipiți în mijlocul populației bulgare sau musulmane și să fie instalați în grupuri de cel puțin 15—20 familii. e) Coloniștii români să fie instalați, pe cât posibil, de-a lungul frontierei bulgare, spre a forma astfel un zid de apărare etnică. ------------------------------CONGRESUL funcționarilor judecătorești Funcționarii judecătorești din București și județul Ilfov, s’au adunat joi seară într'o consfătuire intimă și, în urma discuțiunilor urmate, au hotărât in unanimitate să ia parte la congresul general al funcționarilor judecătorești din întreaga țară, care se va ține în București în cursul lunei Decembrie. S’a hotărât în principiu aderaea la toate dezideratele, exprimate de celelalte adunări ale funcționarilor din provincie, și cari se vor desvolta pe larg în congresul din București. S’a decis, in aceiași consfătuire, a se face demersuri pe lângă ministerul de justiție pentru obținerea autorizațiunei necesare* DUMINICA, I DECEMBRIE DIR COSOROI Agitația brutarilor De câteva zile brutarii din orașul nostru sunt în plină agitație. Până acum pâinea neagră se vindea cu 25 bani kgr.., iar cea albă cu 30 bani kgr. Primăria orașului, față de ostenirea grâului, care a avut de rezultat ostenirea pâinei și în alte orașe, a luat deciziuneaîn una din ședințele consiliului comunal — ca și în orașul nostru acest aliment de primă necesitate să fie ostenit. Sa dat o ordonanță comunală prin care brutarii au fost impuși să ostenească pâinea la 20 bani kgr. de pâine neagră și 55 bani 2 kgr. de pâine albă. Brutarii din localitate, nemulțumiți cu această măsură, s-au adresat primăriei, cerând să se mențină prețul pâinei negre, iar în privința pâinei albe au cerut să vândă pâinea fabricată din 900 gr. în loc de un kilogram și cu o scădere de preț de 2 bani și jumătate. Aceste cereri au fost respinse de primărie. Li s-a dat brutarilor termen de gândire de zece zile, după care, primăria, în caz când brutarii nu se vor supune, va aviza la măsurile necesare ca populația să nu sufere. Solemnitatea de la palat Eri a sosit în localitate, venind din Capitală, d-na Aglae Scarlat Rosetti, delegată de comitetul central al „Societății ortodoxe naționale a femeilor române” ca să remită, suma de 300 lei orfanilor celei mai încercate familii care au înregistrat victime în recenta campanie din Bulgaria. D-na Rosetti a convocat mai întâi, la palatul administrativ, pe d-nele din societatea dorohoiană, stăruiind a se alcătui comitetul secției locale a „Societății Crucei Roșii“. In urmă a fost convocat comitetul „Societății ortodoxe naționale a femeilor române“. Au ținut cuvântări d. G. G. Burghele și protoereul județului preotul dr. Grigorescu, care au adus elogii d-nei prezidentă Aglae căp. Anghelschi, pentru lăudabila activitate desfășurată. D-na Aglae Scarlat Rosetti, proclamată prezidentă de onoare, a adus la cunoștință că la primăvară se va înființa în localitate o grădină de copii. Azi dimineață sa oficiat în Biserica Catedrală un serviciu religios de către cler pentru odihna sufletelor celor morți pentru patrie, în campania din Bulgaria, după care, d-na Rosetti a înmânat suma de 300 lei orfanilor lui Vasile Zamă din Saharan, mort în recenta campanie. Orfanii vor fi crescuți, prin îngrijirea Societății, până la vârsta de 7 ani Mișcarea funcționarilor de la tribunal Am arătat cum funcționarii grefei tribunalului local, aderând la mișcarea Întreprinsă de colegii lor din celelalte orașe din țară, au luat deciziune a să lupte în mod energic spre a obține îmbunătățirea soartei lor . Ei au lansat un apel către funcționarii tribunalelor din toată țara, expunând starea precară în care se găsesc azi acești umili și sârguincioși funcționari, indicând mijloacele necesare pentru îmbunătățirea soartei lor. Se știe că la 1 Decembrie cor. se vor ține congrese parțiale pe circumscripția fiecărei Curți de apel, după care va urma congresul general în Capitală. La congresul circ. Curtea de apel din Iași, funcționarii grefei trib. nostru au delegat ca reprezentanți ai lor pe d-niî G. I. Franc, grefier; N. Cernescu, ajutor de grefier și Tipaer, copist-arhivar. Jurământul recruților Azi s’a făcut cu mare solemnitate la regimentul 8 Dragoș No. 29 depunerea jurământului recruților contingentului anului 1914. S’a oficiat de întreg clerul din județ un sobor, după care a urmat actul solemn al depunerea jurământului recruților. D. comandant al regimentului și protoereul județului au ținut înflăcărate cuvântări arătând importanța jurământului recruților, — acest mare act în viața ostașului. -------------* * *------------ In junul afacere! TESTIUAIV D. inginer A. Zissu ne trimite din partea băncii Oentrale, al cărei director a fost Testiban, o scrisoare în care ni se afirmă, în chestiunea încasării cecului de 50.000 lei de către Testiban și fie care am vorbit în ziarul nostru, că afacerea se tranșase definitiv prin achitarea complectă a celor d jn drept. De asemenea afirmația că Testiban ar fi încasat pe nedrept un cec de zece mii lei este neexactă. ~*T 99 Universul“ IN PROVINCIE ALEXANDRIA Serbarea patronului gimnaziului. — Gimnaziul local poartă numele lui Alexandru Chira, patronul întemeetor al orașului. Cum sărbătoarea aceasta cade în vacanță, la 30 August, d. director al gimnaziului, Gh. Munteanu a cerut ministerului și i s-a admis să sărbătorească patronul școalei, Joi, 28 c. La orele 10 a. m., a avut loc un Te-Deum la catedrala orașului, iar după amiazi serbarea școlară. D. director Munteanu a ținut prin această serbare să atragă și să intereseze familia la opera educativă a școalei, în acest sens, serbarea școlară a fost deschisă cu o interesantă conferință despre „Școală și familie“, ținută de d. profesor Isbășeanu. Elevii au recitat poezii patriotice și anecdote, au făcut frumoase exerciții de gimnastică, sub conducerea maestrului d. N. Rădulescu și au cântat armonioase coruri, sub conducerea harnicului maestru d. V. Trifan. D. Munteanu a arătat cum la concursul de gimnastică ținut în iunie în București, echipa gimnazului, condusă de d. N. Rădulescu a obținut succese strălucite. Din 25 elevi, trei au luat medalie de aur, una de argint și 13 de bronz. Cu această ocazie, <L Munteanu a împărțit medaliile și diplomele învingătorilor gimnastici. Adunarea Ligei.Tot Joi &-a ținut adunarea generală a membrilor Ligei, secția locală, sub președinția d-lui dr. A. Colfescu. D. secretar al secției, S. Zamfirescu, a arătat activitatea acestei secțiuni în anul expirat, iar d. casier I. Antonescu a făcut darea de seamă a gestiunei financiare care se soldează cu un excedent de 86 lei 30. D. vice-președinte arată programul activității pe anul acesta și face un călduros apel să se înscrie cât mai mulți spre a se putea înfăptui acest program care cere sacrificii bănești. D-sa citește lista conferințelor ce se vor ține în acest an, în noul local al gimnaziului, și aniume: D. Gh. Bogdan-Duică, 1 Decembrie, Situația actuală a Românilor, maior A. Negru, 8 Decembrie, Un pericol național; I. N. Isbășeanu, profesor, 15 Decembrie, Puterea idealului; pr. N. Georgescu, 22 Decembrie, D-zcu zării printre stele; R. Paraschivescu, institutor, 29 Decembrie, Român prin mamă română; Gh. Munteanu, directorul gimnaziului, 5 Ianuarie, Al. Ghica; El. Georgescu, avocat- 12 Ianuarie, Opera literară a d-lui Brătescu-Voinești; dr. Gh. Ciugulea, 19 Ian., Tuberculoza; Gh. Zugrăvescu, profesor, 26 Ian.. Experiențe interesante de fizică și chimie: dr. A. Colfescu, 2 Februarie, Igiena apei; dr. Traian Beca, 9 Febr., Holera ; 1. Antonescu, institutor, 16 Fáéig* -Vis și somn; Julian lUk, profesor, 23 Febr., Din Macedonia; S. Zamfirescu, institutor, 2 Martie, Statul albanez și Românii macedoneni; I. Popescu, jude, 9 Martie, Solidaritatea socială; Ersilia Mihăileanu, institutoare, 16 Martie, Despre, caracter ;■ Paulina Paraschivescu, instit., 23 Martie, Mama lui Goethe, A. Văcăreanu, inginer, 3 Martie, Cum devii conferențiar. In urmă s’a ales următorul comitet: Pr. I. Bădulescu, Gh. Munteanu, maior A. Negru, I. Popescu, jude, Fl. Georgescu, I. Antonescu, N. Vasiliu, Ștef. Popescu, A. Văcăreanu și S. Zamfirescu. din Câmpuri. Pagubele se ridic la 1500 lei. Focul a luat naștere de la o sobă. Imobilul distrus era asigurat pentru suma de 2000 lei la societ. „Daca-România“. Mort din bătai.—Ghiță I Burlacva,din Nămoloasa, în urma umei bătăi suferite din ixintea lui Nastasachi Pârlea, Ion .Serban Tudoroéin, Mihai Niculae și alții, a încetat din viață ori în spitalul din Măicănești (jud. R.Sărat). PIATRA-N. Moarte subită. — Nicolae Olteanu, pe când se afla la o lucrare a societăței Goetz, din pădurea Tarcău, venindu-i rău a murit subit. Furt. —I Vasile Popeanu, din localitate, un vechiu client al închisorilor. • In urma mai multor furturi săvârșite în acest oraș, azi a fost prins și înaintat parchetului. TECUCI Agapa funcționarilor de la poliție. — Ofițerii de poliție din localitate au luat inițiativa facerii unei agape în salonul hotelului Splendid pentru seara zilei de 30 Noembrie c, dată în onoarea fostului și actualului polițai al acestui oraș, d-niî Al Cuirea și Const. Genoi. La această agapă a fost invitată și presa și câte un funcționar inferior al tututror autorităților locale. BABADAG Sinucidere. — Femeia Josefina Müller, în etate de 50 ani, aflată în serviciul d-lui institutor Leon Teodorescu, fiind dispărută de două zile, a seara la orele 9 a fost gâstit și moartă, încă nu se cunoaște cauza morfei. Se crede a fi la mijloc o sinucidere. Se fac cercetări. FOCȘANI O ucigașă de 8 ani. — Copilul Nică Barbu, în etate de 6 anidin Găgești, a fost împușcat din greșeală de sora sa Elena, în etate de 8 ani. Victima a încetat din viață după câteva clipe. Incendiu. — Din noapte, un incendiu a distrus grajdul locuitorului Dumitrache Gorobet, CORABIA Sinucidere. —< Marinarul de pe șlepul austriac No. 65.208 a fost găsit spânzurat în cabina șlepului pe când se afla in portul nostru. Anunțându-se autoritățile, s’a constatat că numitul s’a sinucis, fiind bolnav de neurastenie. Din cât am aflat pe cale particulară, sinucigașul ce este de fel din Ungaria și care se numește Cosma Gyula, în etate de 25 ani, a avut relații cu femeia unui consătean al säu care emigrase în America și care înapoindu-se, a aflat despre aceste fapt ale soției sale. Atunci a amenințat cu moartea pe Cosma, care a fugit angajându-se ca marinar pe sus zisul șlep. Acum urmând ca șlepul să plece la ernatic, el de teamă să nu fie omorât de soțul trădat, s-a sinucis. Deces. O telegarmă sosită din Davos (Elveția), a anunțat că tânărul Vasile Mih. Dumitrescu, fost elev al școalei militare din Iași, care se afla dus pentru căutarea sănătăței, a încetat din viață în sanatoriul din acel oraș. Numitul fiind membru fondator al societăței culturale „Lumina“, din orașul nostru, s’a arborat drapelul de doliu, la localul societăței din palatul Cosma Constantinescu. Scumpirea traiului. In toate orășele, autoritățile comunale au luat cele mai salutare măsuri pentru oftenirea traiului. La noi însă deși s’ar putea lua asemenea măsuri, totuși până astăzi toate alimentele de prima necesitate sunt mai scumpe ca oriunde. Așa, pâinea la noi se vinde, cu 25 bani pâinea cal. III, 30 bani cal. II și 35 bani cal. I, toate însă în general de o fabricațiune care lasă foarte mult de dorit. Carnea de oac: un leu kgr.; carnea de vacă: un leu kgr., de vițel 1 lefi și 20 bani, de porc 1 leu și 20 bani. Brânza obișnuită 1.80 — 2 lei kgr. Despre pește nu mai vorbesc cu el cu toate că ne aflăm la marginea Dunărei și în apropiere de bălțile Celei, Olcea, Gura Padina și Potelu, totuși în nici o parte a tarei nu se vinde peștele mai scump ca aici la Corabia. Nu crede oare consiliul comunal și în special d. primar Polovici că ar fi timpul să se înfrâneze specula ce se face și să se ia măsuri serioase pentru oftenirea traiului și în orașul nostru, unde majoritatea populațiunei este săracă ? Așteptăm și vom reveni. MARAȘEȘTI Industriale. Fabrica și rafinăria de zahăr din Mărășești, în urma transacțiunei încheiate cu o societate străină, va înceta să funcționeze pe timp de 10 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1914. Concesiunea dreptului de fabricație pentru acest interval este trecută acelei societăți, pentru suma de 7 luni. milioane, în sensul ca fabrica să stea absolut în inacțiune. Toate mașinele fabricei rămân pe loc, intacte. Edilitate. In urma aprobării obținută de primărie, pentru iluminarea comunei, încheindu-se contractul cu casa Ferero Bucarest din Capitală, s’au și început lucrările pentru așezarea lămpilor „Olimp” pe străzile principale. Târg săptămânal. Ministerul de interne, cu avizul ministerului industriei și comerțului, a aprobat închieerea delegațiunei județene de Futna cu privire la ținerea unui târg săptămânal de vite și tot felul de produse în Mărășești. Locul destinat târgului este lângă monumentul Domnitorului Cuza-Vodă, în imediata apropiere a pieței, lângă gara Mărășești. Târgul va începe să funcționeze de Duminică, 1 Decembrie a. c., urmând regulat în fiecare Duminică. MEDGIDIA Inspecție. Azi a sosit în localitate inspectorul financiar Rădulescu, care face parte din comisia pentru lichidarea bonurilor de rechiziție, spre a cerceta mai multe reclamații cu privire la stricăciunile unor semănături. Cu această ocazie, s’a interesat și de situația financiară a comunei, mulțumind atât primarului cât și casierului de felul cum își îndeplinesc datoria. Comunale. Consiliul comunal a decis ca terenurile pe cari sunt construite bordee și în cari locuește majoritatea țiganilor, să fie vândute însurățeilor spre a se construi case conform regulamentului, în scop de a se distruge focarele de infecțiuni. Economice.—Comercianții din acest oraș urcând prețul zahărului la 1.80 kgf- populația a « LA 1 DECEMBRIE 1993 mo „nimst » CU CUPONUL H». f ^ CU CARE VEȚI CONCURA LA CELE Splendide Premii Ziarul „UNIVERSUL“ le va acorda CITITORILOR și abonaților săi prin tragere la sorți în luna IANUARIE Lei 600 IN AUR WWWWWWSAAAA/DAR de CRĂCIUN $ ANUL NOU, cât se pate de nimerit, când traiul e așa de scump Patru ceasuri deșteptătoare cu clopoțel, cu o mașinărie garantată făcând cinste oricărei odăî, cât de luxoasă, sau oricât de modestă. O geantă foarte elegantă, maron, împreună cu un Portemonnaie. Patru brelocuri splendide pentru ceasornice cu câte șapte inimioare. Ametiste de diferite culori. Trei șiruri fără pereche, de mărgele, cu artistici melcișori culorile sidefului,șiruri lucrate cum rar se vede. Două brățări de argint cu grafă ce poartă frumosul cap al vestitei Cleopatra. Bijuterii fine ce vor face senzație. Două brățări de argint împodobite fiecare cu câte o splendidă piatră modernă. Un minunat și elegant serviciu de cafea pentru șase persoane, care va aduce totdeauna aminte de „Universul“. Două inele de argint fiecare cu piatră modernă, în care e lucrat chipul divinei Cleopatra. Șase inele de argint cu diferite pietre, toate moderne, lucrate cu un gust artistic desăvârșit. Un ceasornic de argint al mărcei Arpad. Două ceasornice de argint rusesc veritabil, cari pot fi lăsate și moștenite de durabile ca sunt: Șapte lanțuri de ceasornice, pentru bărbat, toate nichelate, obiecte elegante cu totul. Un revolver, delicat ca o bijuterie, nichelat, cu cinci focuri, cu plăsele de fildeș. Douăsprezece lănțișoare de argint veritabil pentru domnișoare și doamne, toate fin lucrate și cochete. Douăzeci casete din vestitele cremă, pudră și săpun „Flora“, cari întineresc cu totul pe cele cari le întrebuințează, fiind și foarte igienice. Douăzeci de plachete cu efigia MM- II. Regelui și Reginei, , toate argintate, adevărate obiecte de lux. Direcția ziarului UNIVERSUL ar dori să nu rămână abonat și cititor, care să nu se împărtășească cu splendißese premii ce se acordă și le va acorda mereu Spre a putea lua parte la tragerea premiilor de mai sus, veți patra cupoanele din ziarul „UNIVERSUL“ cu începere de la 1 Decembrie. Crtiți „UNIVERSUL“ Serbării militare Focșani, 28 Noembrie Cu prilejul zilei de 28 Noembrie, „Căderea Plevnei”, la toate regimentele din garnizoană, au avut loc serbări ocazionale. Comandanții de companii și ofițerii subalterni au vorbit soldaților din unitățile lor despre însemnătatea acestei zile. La reg. 11 artilerie și 1. artilerie cetate, recruții din clasa anului 1914, au depus jurământul. . . .. După amiazi trupa a fost invoita în oraș. *în *b~ INCENDIUL cerut autoritatei comunale să ia măsuri contra acestei specule. De ale meseriașilor. — Meseriașii din localitate, sub președinția d-lui Al. Rățulea, au avut o întrunire spre a protesta contra taxelor ce li s’au impus spri legea meseriilor. S’a decis a se cere ministerului de industrie reducerea funcționarilor de control, scăderea impozitelor din trecut și altele. din Tg.lvești In noaptea de Mercur spre Joi, pe la orele 10 jum. a isbucnit un puternic incendiu în târgușorul Ivești. Flăcările in mai puțin de 3 ore au consumat in întregime un grajd împreună cu nutrețul ce era depozitat în pod, hamurile, carbonizând și doi caimari care n’au putut fi scoși proprietatea d-lui Costică Neculau care ține cu chirie imobilul din curtea unde a izbucnit incendiul și care este proprietatea d-lui Costache Lazăr. Flăcările au cuprins și consumat și ca două vagoane scânduri de brad brac dela locuința învecinată a d-lui Pandele Dima, brutar, cauzând pagube după cum urmează : Proprietarului Costache Lazăr ca 1000 lei, chiriașului său Costică Neculau ca 1700 lei, iar vecinului sau brutarul Pandele Dima ca 500 lei. La început focul părând a a vea proporții mari s’a cerut telefonic ajutorul pompierilor de la Tecuci care au ajuns acolo între orele 2 jum.—3 noaptea după ce focul a fost localizat de autoritatea comunală cu concursul sătenilor. Proveniența incendiului nu se cunoaște; se crede însă că focul ar fi fost pus de răifăcători necunoscuți. Toți cei incendiați afară de brutarul Pandele Dima, sunt asigurați. Cazul se anchetează spre a se stabili responsabilitățile. -------------- * —------- Mișcarea dela Finanțe La ministerul de finanțe sa mai făcut următoarea mișcare: D-nii C. Trifan, C. N. Munteanu, Marin Manole și N. Gr. Soreanu, au fost numiți impiegați axiliari cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor, in locul d-lor Iordan N. Vasile, G. Borș, Ion Andreevici și Wisse Alexandrescu, neprezentați la post. D. Ioan V. Șerban, a fost numit provizoriu impiegat auxiliar cl. II-a în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lui Alex. Sulfineanu, neprezentat la post. D. Ion S. Mironescu, a fost numit impiegat auxiliar cl. I-a, în percepția circ. Dobrici, în loc vacant. D-na Margareta I. Săvulescu, a fost numită impiegată auxiliară cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui G. Moțoc, înaintat. D-nii Aurelian Popazu, N. Iopescu și Virgil T. Mănescu, au fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vămilor. -------------în ■< >î------------- NUMAI CU 5 BANI, aveți șansa de a câștiga 600 LEI IN* AUR, alte multe obiecte de valoare, păstrând zilnic cupoanele din UNIVERSUL cu începere de la 1 Decembrie. ♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK]»»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»»»♦ [UNK]» Forța ziarului „UNISVERSUL“ WALTER SCOTT 10) IVAN MOE CAP. IV* ! Totuși, la din potrivă, socotesc că pricep destul de bine limba normandă ca să vă pot înțelege ce-mi veți spune. — Vrednicule franklin, îi răspunse starițul, sau mai bine ingădue-mi să-ți zic vrednicule ban, deși titlul acesta s’a cam învechit, legămintele trebue ținute; ele ne alipesc de cer, sunt lanțurile care leagă jertfa de spoalele altarului. Ca, precum zisei, legămintele trebuesc îndeplinite, afară numai atunci când»fanta noastră biserică socotește de cuviință să ne desîrti». Cât despre limba cu care ne vom sluji, vom întrebuința foarte bucuroși pe aceea in care îi îxi vorbea respectabila mea bunică Hilda de Middleham, care a fost o stanță, mai tot așa cât și preamărită el patroană, fericita întru pomenire Hilda de Whitly. După ce starițul sfârși cuvântarea lui, pe care o socotea împăciuitoare, tovarășul lui vorbi cu emfază astfel: Eu vorbesc totdeauna franțuzește, căci e limba regelui Ricard și a nobilimii sale. Pricep însă destul de bine și englezește ca să pot înțelege pe oamenii de pe aici. Cedric îi aruncă o privire întărâtată, încărcată de acea mânie pe care o deștepta în el orice comparațiune între cele două națiuni rivale. Aducându-și aminte insă de datoriile ospitalității, își stăpâni nemulțumirea și pofti pe musafirî cu gestul să se așeze pe două scaune de la stânga lui, ceva mai scunde însă decât joțul lui, și dete ordin să se aducă la masă. Pe când servitorii se grăbeau să îndeplinească poruncile stăpânului, Cedric văzu, în celalt capăt al sălii, pe Gurth și pe Wamba, care sosiseră atunci. — Să vie Incoa cei doi netrebnici ! zise saxonul mânios. Vinovații se apropiară de jețul stăpânului. — De ce v’ați întors așa târziu, leneșilor? îi întrebă acesta. Ce-am făcut turma pe care ți-am încredințat‘o, păcătosule de Gurth. ? ;t lasat o ssare prădată de outlaw: și de tâlhari? — Să nu vă fie cu supărare, stăpâne, răspunse Gurth, am adus-o întreagă și nevătămată. — Mă supăr când mă lași două ceasuri să mă bat cu asemenea gțând, frământându-mă cum să pedepsesc pe vecinii care nu mi-au făcut nici un neajuns. Iți dau tie știre că atunci când încă odată vei mai face așa, te voiu băga in fiare și te voiu pune la închisoare. Gurth, care cunoștea firea iute a stăpânului sau, nu căta să se îndrepteze. Nebunul insă care, prin privilegiile titlului sau conta pe indulgența lui Cedric, se însărcină să răspundă în locu-î. — A,pot să-ti spui drept unchiule, nu ești astă-seară nici cuminte, nici cu judecată. •*~ Să taci, Wamba. Dacă îți mai dai drumul gurii, oricât de nebun ești te trimet în odaia portarului să-ți primești pedeapsa. — Cumințenia d-voastre să binevoiască mai întâi să-mi apuie dacă e drept să pedepsești pe cineva pentru greșala altuia? — Nu e drept, firește. — Atunci, de ce să pedepsești pe Gurth pentru greșala câinelui sau Fangs? N’am zăbovit nici un minut pe drum, dar Fangs n‘a adunat turma la vreme — Dacă Fangs e vinovat, zise Cedric adresându-se lui Gurth, spânzură-1 și ia-ți un alt câine. — Să nu-ți fie cu supărare, unchiule îi zise nebunul, dar tot nu e drept nici așa. Nu e vina lui Fangs dacă e schilod și nu mai e în stare să adune turma, ci vinovat e ăla care i-a smuls unghiile de dinainte, lucru la care, săracul, nu s ar fi supus dacă ar fi întrebat cineva. j — Să schilodească câinele rob fiului meu! exclamat saxonul mânios. Cine a îndrăznit să facă aceasta? — Bătrânul Hubert, paznicul lui sir Philippe de Malvoisin- A prins pe Fangs în pădure. A zis că ee luase în goană după o căprioară, încălcând astfel drepturile stăpânului său, și... — Să-l ia dracul pe Malvoisin și ,pe paznicul sau! ^ strigă Cedric. Am să le arăt ca la amândoi că după cuprinsul catagrafiei pădurilor, codrul acesta este privilegiiat. Dar, ajunge acuma; haide, duceți-vă la locurile voastre. Gurtli, tu , sa o iei un alt câine!. Ai auzit'.' ^ Ba, dacă paznicul o mai îndrăzni să se atingă de el, să mă traznească D-zeu ca pe ăl din urmă mișel, dacă nu i-oi tăia degetul ăl mare de la mâna dreaptă, ca să nu mai poată în viața lui să tragă cu arcul. Vă rog să mă iertați, scumpii, mei oaspeți, dar sunt înconjurat de vecini, cari, cinstitule cavaler, n-t •?» VT*a V í í ftC VÍ.cioșii cu care te-au luptat pe Pământul sfânt. Masa e gata, vă rog să vă așezați șiertați lipsurile și cusururile.Cina însă, cum era întocmită, nu avea nici lipsuri, nici cusururi. Căpătâiul mesei din jos era plin de carne de porc fiartă, friptă și prăjită; pe masa de onoare se vedeau pasări, carne de căprioară, pești, prăjituri și turte cu fructe și cu mere. Pasările mici nu erau servite pe farfurii; pagii le prezentau oaspeților înfipte in frigărui. Câte o cupă de argint era piesă înaintea fiecăruia dintre personagiile alese; ceilalți beau în pahare făcute din coarne. v . Când erau sa înceapă sa mănânce, majordomul, ridicând d’odata bățul, strigă cu glas tare: — Loc lady-ei Rowena! O ușă laterală se descinse în acelaș timp și lady Rowena in Cedrky deși surprins și probabil rau impresionat ea o vedea arătându-se în acea împrejurare, se grăbi să iasă înaintea ei și s’o ducă, cu un aer de respect, până la hotelul așezat la dreapta lui și destinat pentru stăpâna casei. Toți se ridicară în picioare ca să o primească și răspunseră cu o salutare tăcută la reverența grațioasă <« ea le făcu intrând. Se așeză, la locul ei obișnuit la masă. Dar, mai înainte de a apuca să se așeze, templierul zise încet staritului: —Nu voi purta colierul cî-tan la tumen, și vinul meu din llioc al d-ta!e. — Nu-țî spusesem eu? îi răspunse Avmel. Dar stăpânește'țî transporturile, căci franklinul ne observă. (Va urmați