Universul, decembrie 1913 (Anul 31, nr. 331-359)

1913-12-01 / nr. 331

Op. ERAGLIE STERIAN scrie in Eisiis­ul Eforisi Spiresii- Civile SPECIALIST in BOALELE SIFILITÎCF și INTERNE popsitU. de la 10-12 și 5-7 SS. Sir- Bibescu- Vodă. Telei: 25 70 1961 Br. MARCEL Sperea! Roata de stomac și intestine Consumațiune 2—4. p. m. Strada Stelea i­o. îi bis Telefon 23/10________ 302 Dinți - lan etc. § în rate, scoate fără durere. Plombează. Se execută lucrări artistice in aur cauciuc, porte­ S­rul h. Reichstadt Strada Sfinților 17. Etaj I­I _ Consultații 8—12. 2—8 — Instalațiune electricii Dr. A. BABASCH . De la Facultatea din Paris .Fost elev al profesorului Fournier Specialist în boale de­­ Piele și Lim­i­lice (lumești) Boalele părului Calea Victoriei 120 (lângă bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. Telefon 291 1220 fir. M. LAZAROVICI MEDIC-DENTIST I De la facultatea dentară din Viena .Instalat cu cele mai perfecționate I aparate electro-dentare, execută ex­­­­tracțiuni, plombe și vindecă dinții , chiar cu abcese—toate fără durere— Pune dinți ficși sau pe placă și în­­dreptează dinții rău crescuți dulii cele mai noi sisteme. Consult. 0—12 își 2—6. Strada S­anta Nicolae Șilari I No. 2,prin strada Doamnei sau­­ Lips­cani. __________________ 1224 I­Doctor in Medicină și Chirurgie M. A. MUNTEANU Membru al Societăților de Odon­­­­tologie al Școalei și Spitalului­­ dentar din Paris < Diplomat și premiat al Școalei dentare din Paris I Diplomat al Institutului de Proteză Dentară P­eviron Soli și Operații de Buri DE ANTISTICA Consult. 9-12 a. m. și 2-6 p. m. Strada Matei Millo 8 (fostă­­ Teatrului) 1951 SE LECUESC Boalete Lumești (SIHISTICE) la Policlinica SANATATEA Dr. M. D STAMATOPOL București, Str. General Florescu 9 (in aripa dreaptă a spitalului Colțea) Notați bine adresa: Nu intrați soana ce nu citiți pe firmă „SA­­MATATEA“ Dr. Stamatopol, că. dc! unde nu-i scris un nume de m­edic acolo bolnavii sunt tra­tați de persoane fără diplomă Vie doctor.___________ 1937 Dr. SIMAMRA specialist în boale și operațiuni de NAS, GAT și URECHI S’A. MUTAT Calea Victoriei 36.— Tel. 1/16 Consult: 2—5 p. m.­­1918 Doctorul Irimescu medic șef al Sanatoriului Fila­­ret, a schimbat orele de consul­tații la biroul său din str. Regală 6, pentru BOALE DE PIEPT între 5—7 (în loc de 3—5) 1916 SEMNE de FOC Bine uscate, tăiete și sparte, transportate prompt, în că­ruțele depoului, greutatea ga­rantată, vinde depozitul DEALUL SPIREI“ Calea 13 Septembrie 2H Telefon 37,82 BWASS <0 eel Fag ,În 42 Op­ special ^4 j­i Ud pentru sobe ^ ^ Se primesc comenzi la: Casierul ziarului «Uni­versul»; Băcănia Șer­­banescu; calea Ralovei 2; Laz­ăr 1. Sanft . Co. Calea Victoriei Ii S. Telei. 0­); Istorul Furtunei Române, Str. Carol 21. Telei. 23­­0 Propr. G. V. Theodorescu 2001 (r. s. vbenkel Dels Facultatea de medicină din Paris Boala Oenito-Urinare și venerice — CONSULTAȚIUNI 3—6 — 5; Str. Tudor Vladim­irescu 1295 Analiza slngerii pentru SIFILIS Tratamentul ‘ ROM.Bi­OR VENERICE Doctor GALIMIR, 1294 Str. Io­lamnei t T* i.J Dr­ P. Herescu Profesor de boaleie Cailor Urinare la Facultate Chirurg primar al Spitalului Coltea S’A MUTAT BULEVARDUL NOU. 3 (Grădina Ioanic) Consult. 15—7 i84S­ES< ^AAAA/WWWARA­ WWWVSA Mclinion „Viafâ1 >Grivitei 107. Matache Măcelarul ^Consuluiu i psn ru t­atj BOALELE Tratamentul special al BOALEI SSS LUM £ S?I . s în fiecare zi de la 8—12 și 2—9< > Un leu consultative^ 1 c­ABINET DENTAR MODERN t »Lucrări solide in aur. cas­a ’ cine­mi pian­z­ă 15­91 Pompe centru­agaie pentru irigațiuni precum și diferite pompe de mâni și cu transmisiune în­ SIM­OAIili SA Biuroul și Atelierele calea Ra­­hovei No. 122. Depozit special gara DEALUL­ SPIREI. Construcțiuni de garaje și ma­gazii din tablă ondulată galva­­nizată. P­ăd­ure UE VAXZAHE împreună cu moșia (total 1474 hectare) sau numai pădurea seculară în exploatare (1190 h.) esență princip: fng. Moșia Poia­na, comuna Perișani, jud. Ar­geș, Șoseaua Curtea de Argeș- Câineni. A­re adresa proprieta­rului Tache Băbeanu la T.-Se­verin. 1938 3 »5 ȘOȘONI și GALOȘ VERITABILI numai cu MARCA — „TREI TURNURI“ = ȘOȘONI pentru bărbați prima calitate Lei 12.50 ȘOȘONI „ dame „ „ „ n 50 CALOȘI „ bărbați ” ” 6.75 GALOȘI „ dame „ „ „ 4.95, Galoși cu limba sau capturi­­ cu lână, un leu la pereche mai scump Șoșoni și Galoși pentru fete și copii conform prețului curent al fabricei. " OFERTA SPECIALA SOȘONI pentru bărbați Jason A. No. 7—11 Lei 11.75 ȘOȘONI ,, dame „ S. B. No.13-16 „ 8­95 GALOȘI ,, bărbați, cu talpa ripsată „ 6.25 GALOȘI dame fason Ra 4.25. magazin special de „LaVLAICD“ Magazin special de vânzare “ BUCUREȘTI Str. Carol No. S3 171*5 vis-a-vis de Farmacia Rissdörfer. TRETQRN' as* Un d-lui dr. Pisovsehi Suntem rugați a publica ur­mătoarele: D-le Director, Vă rog binevoiți a însera ur­mătorul răspuns la cele publica­te de d. dr. Ilie Pisovsehi înc­ zia­rul „Universul“ din 29 Noembrie a. c.: D. dr. Ilie Pisovsehi, chimist oenolog, mai este și șeful indus­triei casnice din Minister­ de Industrie. Chimist cu diplomă, d-sa trebuia să-și capete un titlu în noua sa specialitate... admi­nistrativă. Lucru simplu. Apare o lucrare: „Industria la domici­liu și asigurările sociale“, și i­­mediat după aceasta, apare în ziarul „Universul“ un interview și se face un raport către minis­tru, în care d. dr. Pisovsehi re­produce toate ideile și faptele a­­duse pentru critica făcută în lu­crarea celuilalt autor, cu privire la încurajarea industriei casnice în România. Acuzat de această apropiere a bunului altuia, d. dr. Pisov­sehi, după două săptămâni de gândire, insinuează că ideile ce și le-a însușit nu sunt ale sub­semnatului, ci ale economiștilor Bücher, Sombart, Boyaval, etc. In realitate lucrurile stau astfel: In partea teoretică din lurarea: „Industria la domiciliu și asigu­rările sociale“, m’am călăuzit de acești autori, arătând în mod cinstit lucrările lor și citând și pagină cu pagină. D. dr. Pisov­schi trecând cu vederea acest fapt, vrea să producă confuzie, de­oarece nu-î convine să se știe că d-sa invocând acești au­tori, nu-l cunoaște decât din tex­­tul meu, pe care­­ și l’a însușit, căci din vasta bibliografie a chestiunei, printr’o curioasă coincidență, nu s'a servit de­cât de aceiași autori, aceleași cărți și aceleași pagini citate în prima parte a lucrării mele. Dar lucru și mai grav este că d-sa și-a însușit toate faptele șî ideile cuprinse în partea lucrării mele privitoare la România, fapte și idei ce le-am expus încă cu ani în urmă în scrieri și re­viste și le-am rezumat în lucra­­rea de acum. Procedeul d-lui dr. Pisovschi este urât. Pe de o parte la bunul altuia și pe de alta insinuează că acesta ar fi luat pe al unui al treilea, calomniând astfel mun­ca cinstită. Se pare că d. dr. Pisovschi, chimist oenolog, (specialist în vi­­nificare) în noua sa specialitate... administrativă, câtă să aplice procedeele de falsificare, ce a­­vea menirea să combată în ve­chea sa specialitate, pe care nu ne mai mirăm că a părăsit-o. Primiți, etc. Virgil N. Madgearu —---------------------­ Colonizarea Cadrilaterului .— Proectul de lege al d-lui mi­nistru C. C. Arion — Am anunțat că C. C. C. Arion, ministrul domeniilor, va depune în curând, la Cameră, un proect de lege cu privire la colonizarea teritoriului anexat. Iată în linii generale principii­le proectului d-lui C. C. Arion, menit a asigura viitorul nonei noastre provincii și siguranța țării. a) Instalarea de coloniști ro­mâni în Cadrilater, venind în special din regiunile țărei unde populația țărănească are mai multă nevoe de pământ, fapt care a făcut ca pământul să a­­jungă la prețuri foarte ridicate, ce nu sunt în raport cu valoarea lui reală. Astfel, de exemplu, în Oltenia prețul hectarului de pă­mânt a ajuns la 2400 lei, în vre­me ce în Moldova nu trece de 8­900 lei. b) Să se procure coloniștilor trimiși în Cadrilater mijloacele st^jet necesare pentru o instala­re bine organizată care să le dea posibilitatea să cultive cu succes pământurile și să­ nu fie în stare de inferioritate fată de țăranii bulgari. In acest scop statul va trebui să le acorde subvenții și a­­vantajele necesare. c) Să se acorde acestor țărani loturi de pământ destul de mari spre a le asigura din prisos bu­nul trai, pe același picior cu a­­cela al țăranilor bulgari, dintre cari mulți au­ câte 40—50 hecta­re. In acest scop loturile acordate țăranilor români nu vor fi mai mici de 15 hectare. d) Coloniștii să nu fie prea risipiți în mijlocul populației bulgare sau musulmane și să fie instalați în grupuri de cel puțin 15—20 familii. e) Coloniștii români să fie in­stalați, pe cât posibil, de-a lungul frontierei bulgare, spre a forma astfel un zid de apărare etnică. ------------------------------­CONGRESUL funcționarilor judecătorești Funcționarii judecătorești din București și județul Ilfov, s’au adunat joi seară într'o consfă­tuire intimă și, în urma discu­­țiunilor urmate, au hotărât in unanimitate să ia parte la con­gresul general al funcționarilor judecătorești din întreaga țară, care se va ține în București în cursul lunei Decembrie. S’a hotărât în principiu ade­­raea la toate dezideratele, ex­primate de celelalte adunări ale funcționarilor din provincie, și cari se vor desvolta pe larg în congresul din Bucu­rești. S’a decis, in aceiași cons­fătuire, a se face demersuri pe lângă ministerul de justiție pen­tru obținerea autorizațiunei ne­cesare* DUMINICA, I DECEMBRIE DIR COSOROI Agitația brutarilor De câteva zile brutarii din o­­­rașul nostru sunt în plină agi­tație. Până acum pâinea neagră se vindea cu 25 bani kgr.­., iar cea albă cu 30 bani kgr. Primăria orașului, față de os­­tenirea grâului, care a avut de rezultat ostenirea pâinei și în alte orașe, a luat deciziunea­­­­în una din ședințele consiliului comunal — ca și în orașul no­stru acest aliment de primă ne­­cesitate să fie ostenit. S­a dat o ordonanță comunală prin care brutarii au fost impuși să oste­­nească pâinea la 20 bani kgr. de pâine neagră și 55 bani 2 kgr. de pâine albă. Brutarii din localitate, nemul­țumiți cu această măsură, s-au adresat primăriei, cerând să se mențină prețul pâinei negre, iar în privința pâinei albe au cerut să vândă pâinea fabricată din 900 gr. în loc de un kilogram și cu o scădere de preț de 2 bani și jumătate. Aceste cereri au fost respinse de primărie. Li s-a dat brutari­lor termen de gândire de zece zile, după care, primăria, în caz când brutarii nu se vor supune, va aviza la măsurile necesare ca populația să nu sufere. Solemnitatea­­ de la palat Eri a sosit în localitate, venind din Capitală, d-na Aglae Scarlat Rosetti, delegată de comitetul central al „Societății ortodoxe naționale a femeilor române” ca să remită, suma de 300 lei orfa­nilor celei mai încercate familii care au înregistrat victime în re­centa campanie din Bulgaria. D-na Rosetti a convocat mai întâi, la palatul administrativ, pe d-nele din societatea doroho­­iană, stăruiind a se alcătui co­mitetul secției locale a „Societă­ții Crucei Roșii“. In urmă a fost convocat comi­tetul „Societății ortodoxe națio­nale a femeilor române“. Au ți­nut cuvântări d. G. G. Burghele și protoereul județului preotul dr. Grigorescu, care au­ adus e­­logii d-nei prezidentă Aglae căp. Anghelschi, pentru lăudabila ac­tivitate desfășurată. D-na Aglae Scarlat Rosetti, proclamată prezidentă de onoa­re, a adus la cunoștință că la primăvară se va înființa în loca­litate o grădină de copii. Azi dimineață sa oficiat în Biserica Catedrală un serviciu religios de către cler pentru o­­dihna sufletelor celor morți pen­tru patrie, în campania din Bulgaria, după care, d-na Ro­setti a înmânat suma de 300 lei orfanilor lui Vasile Zamă din Saharan, mort în recenta cam­panie. Orfanii vor fi crescuți, prin îngrijirea Societății, până la vâr­sta de 7 ani Mișcarea funcționarilor de la tribunal Am arătat cum funcționarii grefei tribunalului local, ade­rând la mișcarea Întreprinsă de colegii lor din celelalte orașe din țară, au luat deciziune a să lup­te în mod energic spre a obține îmbunătățirea soartei lor . Ei au lansat un apel către funcționarii tribunalelor din toată țara, expunând starea pre­cară în care se găsesc azi acești umili și sârguincioși funcționari, indicând mijloacele necesare pentru îmbunătățirea soartei lor. Se știe că la 1 Decembrie cor. se­ vor ține congrese parțiale pe circumscripția fiecărei Curți de apel, după care va urma congre­sul general în Capitală. La congresul circ. Curtea de apel din Iași, funcționarii gre­fei trib. nostru au delegat ca re­prezentanți ai lor pe d-niî G. I. Franc, grefier; N. Cernescu, a­­jutor de grefier și Ti­paer, co­­pist-arhivar. Jurământul recruților Azi s’a făcut cu mare solem­nitate la regimentul 8 Dragoș No. 29 depunerea jurământului recruților contingentului anului 1914. S’a oficiat de întreg clerul din județ un sobor, după care a ur­mat actul solemn al depunerea jurământului recruților. D. comandant al regimentului și protoereul județului au ținut înflăcărate cuvântări arătând importanța jurământului recru­ților, — acest mare act în viața ostașului. -------------* * *------------­ In junul afacere! TESTI­UAIV D. inginer A. Zissu ne trimite din partea băncii Oentrale, al cărei director a fost Testiban, o scrisoare în care ni se afirmă, în chestiunea încasării cecului de 50.000 lei de către Testiban și fie care am vorbit în ziarul nos­tru, că afacerea se tranșase defi­nitiv prin achitarea complectă a celor d jn drept. De asemenea afirmația că Tes­tiban ar fi încasat pe nedrept un cec de zece mii lei este neexactă. ~*T 99 Universul“ IN PROVINCIE ALEXANDRIA Serbarea patronului gimna­ziului. — Gimnaziul local poar­tă numele lui Alexandru Chi­ra, patronul întemeetor al ora­șului. Cum sărbătoarea aceasta cade în vacanță, la 30 August, d. director al gimnaziului, Gh. Munteanu a cerut ministerului și i s-a admis să sărbătorească­ patronul școalei, Joi, 28 c. La orele 10 a. m., a avut loc un Te-Deum la catedrala orașului, iar după amiazi serbarea școla­ră. D. director Munteanu a ți­nut prin această serbare să a­­tragă și să intereseze familia la opera educativă a școalei, în acest sens, serbarea școlară a fost deschisă cu o interesantă conferință despre­ „Școală și familie“, ținută de d. profesor Isbășeanu. Elevii au recitat poezii patri­otice și anecdote, au făcut fru­moase exerciții de gimnastică, sub conducerea maestrului d. N. Rădulescu și au cântat ar­monioase coruri, sub conduce­rea harnicului maestru d. V. Trifan. D. Munteanu a arătat cum la concursul de gimnastică ținut în iunie în București, echipa gimnazului, condusă de d. N. Rădulescu a obținut succese strălucite. Din 25 elevi, trei au luat medalie de aur, una de ar­gint și 13 de bronz. Cu această ocazie, <L Munteanu a împărțit medaliile și diplomele învingă­torilor gimnastici. Adunarea Ligei.­Tot Joi &-a ținut adunarea generală a membrilor Ligei, secția locală, sub președinția d-lui dr. A. Col­­fescu. D. secretar al secției, S. Zam­­firescu, a arătat activitatea a­­cestei secțiuni în anul expirat, iar d. casier I. Antonescu a fă­cut darea de seamă a gestiunei financiare care­­ se soldează cu un excedent de 86 lei 30. D. vice-președinte arată pro­gramul activității pe anul aces­ta și face un călduros apel să se înscrie cât mai mulți spre a se putea înfăptui acest program care cere sacrificii bănești. D-sa citește lista conferințelor ce se vor ține în acest an, în noul local al gimnaziului, și a­­niume: D. Gh­. Bogdan-Duică, 1 De­cembrie, Situația actuală a Ro­mânilor, maior A. Negru, 8 De­cembrie, Un pericol național; I. N. Isbășeanu, profesor, 15 De­cembrie, Puterea idealului; pr. N. Georgescu, 22 Decembrie, D-zcu zării printre stele; R. Pa­­raschivescu, institutor, 29 De­cembrie, Român prin mamă ro­mână; Gh. Munteanu, directo­rul gimnaziului, 5 Ianuarie, Al. Ghica; El. Georgescu,­­ avocat- 12 Ianuarie, Opera literară a d-lui Brătescu-V­oinești; dr. Gh. Ciugulea, 19 Ian., Tuberculoza; Gh. Zugrăvescu, profesor, 26 Ian.. Experiențe interesante de fizică și chimie: dr. A. Colfes­­cu, 2 Februarie, Igiena apei; dr. Traian Beca, 9 Febr., Hole­ra ; 1. Antonescu, institutor, 16 Fáéig* -Vis și somn; Julian lUk, profesor, 23 Febr., Din Macedo­nia; S. Zamfirescu, institutor, 2 Martie, Statul albanez și Ro­mânii macedoneni; I. Popescu, jude, 9 Martie, Solidaritatea so­cială; Ersilia Mihăileanu, insti­tutoare, 16 Martie, Despre, ca­racter ;■ Paulina Paraschivescu, instit., 23 Martie, Mam­a lui Goethe, A. Văcăreanu, inginer, 3 Martie, Cum devii conferen­țiar. In urmă s’a ales următorul comitet: Pr. I. Bădulescu, Gh. Munteanu, maior A. Negru, I. Popescu, jude, Fl. Georgescu, I. Antonescu, N. Vasiliu, Ștef. Po­pescu, A. Văcăreanu și S. Zam­firescu. din Câmpuri. Pagubele se ri­dic la 1500 lei. Focul a luat naș­­tere de la o sobă. Imobilul dis­trus era asigurat pentru suma de 2000 lei la societ. „Dac­a-Ro­­m­ânia“. Mort din bă­tai.—Ghiță I Bur­­lacva,­­din Nămoloasa, în urma umei bătăi suferite din ixintea lui Nastas­achi Pârlea, Ion .Ser­ban Tudoroéin, Mihai Niculae și alții, a încetat din viață ori în spitalul din Măică­nești (jud. R.­Sărat). PIATRA-N. Moarte subită. — Nicolae Ol­teanu, pe când se afla la o lu­crare a societăței Goetz, din pă­durea Tarcău, venindu-i rău a murit subit. Furt. —I Vasile Popeanu, din localitate, un vech­iu­­ client al închisorilor. • In urma mai mul­tor furturi săvârșite în acest oraș, azi a fost prins și înaintat parchetului. TECUCI Agapa fun­cționarilor de la po­liție. —­ Ofițerii de poliție din localitate au luat inițiativa fa­cerii unei agape în salonul ho­telului Splendid pentru seara zi­lei de 30 Noembrie c,­ dată în o­­noarea fostului și actualului po­lițai al acestui oraș, d-niî Al Cu­irea și Const. Genoi. La acea­stă agapă a fost invitată și pre­sa și câte un funcționar inferior al tut­utror autorităților locale. BABADAG Sinucidere. — Femeia Josefi­­na Müller, în etate de 50 ani, aflată în serviciul d-lui institu­tor Leon Teodorescu, fiind dis­părută de două zile, a seara la orele 9 a fost gâstit și­ moartă, încă nu se cunoaște cauza mor­fei. Se crede a fi la mijloc o sinucidere. Se fac cercetări. FOCȘANI O ucigașă de 8 ani. — Copilul Nică Barbu, în etate de 6 ani­­din Găgești, a fost împușcat din greșeală de sora sa Elena, în e­tate de 8 ani. Victima a încetat din viață după câteva clipe. Incendiu. —­ Din noapte, un incendiu a distrus grajdul lo­­­­cuitorului Dumitrache Gorobet, CORABIA Sinucidere. —< Marinarul de pe șlepul austriac No. 65.208 a fost găsit spânzurat în cabina șlepului pe când se afla in por­tul nostru. Anunțându-se auto­­r­itățile, s’a constatat că numi­tul s’a sinucis, fiind bolnav de neurastenie. Din cât am aflat pe cale par­ticulară, sinucigașul ce este de fel din Ungaria și care se nu­mește Cosma Gyula, în etate de 25 ani, a avut relații cu femeia unui consătean al säu care e­­migrase în America și care îna­­poindu-se, a aflat despre aceste fapt ale soției sale. Atunci a a­­menințat cu moartea pe Cosma, care a fugit angajându-se ca marinar pe sus zisul șlep. Acum urmând ca șlepul să plece la ernatic, el de teamă să nu fie omorât de soțul trădat, s-a si­nucis. Deces.­­ O telegarmă sosită din Davos (Elveția), a anunțat că tânărul Vasile Mih. Dumi­­trescu, fost elev al școalei mili­tare din Iași, care se afla dus pentru căutarea sănătăței, a în­cetat­ din viață în sanatoriul din acel oraș. Numitul fiind mem­bru fondator al societăței cultu­rale „Lumina“, din orașul nos­tru, s’a arborat drapelul de do­liu, la localul societăței din pa­­latul Cosma Constantinescu. Scumpirea traiului.­­ In toa­te orășele, autoritățile comunale au luat cele mai salutare mă­suri pentru oftenirea traiului. La noi însă deși s’ar putea lua asemenea măsuri, totuși până astăzi toate alimentele de pri­ma necesitate sunt mai scumpe ca oriunde. Așa, pâinea la noi se vinde, cu 25 bani pâinea cal. III, 30 bani cal. II și 35 bani cal. I, toate însă în general de o fabricațiune care lasă foarte mult de dorit. Carnea de oac: un leu kgr.; carnea de vacă: un leu kgr., de vițel 1 lefi și 20 bani, de porc 1 leu și 20 bani. Brânza obișnuită 1.80 — 2 lei kgr. Despre pește nu­ mai vor­besc cu el cu toate că ne aflăm la marginea Dunărei și în apro­piere de bălțile Celei, Olcea, Gura Padina și Potelu, totuși în nici o parte a tarei nu se vinde peștele mai scump ca aici la Corabia. Nu crede oare consiliul comu­nal și în special d. primar Po­­lovici că ar fi timpul să se în­frâneze specula ce se face și să se ia măsuri serioase pentru of­tenirea traiului și în orașul nostru, unde majoritatea popu­la­țiunei este­ săracă ? Așteptăm­­ și vom reveni. MARAȘEȘTI Industriale.­­ Fabrica și ra­finăria de zahăr din Mărășești, în urma transacțiunei încheia­te cu o societate străină, va în­ceta să funcționeze pe timp de 10 ani, cu începere de la 1 Ia­nuarie 1914. Concesiunea dreptului de fa­bricație pentru acest interval este trecută acelei societăți, pentru suma de 7 luni. milioa­ne, în sensul ca fabrica să stea absolut în inacțiune. Toate mașinele fabricei ră­mân pe loc, intacte. Edilitate.­­ In urma apro­bării obținută de primărie, pen­tru iluminarea comunei, înche­­indu-se contractul cu casa Fe­­rero Bucarest din Capitală, s’au și început lucrările pentru așe­zarea lămpilor „Olimp” pe stră­zile principale. Târg săptămânal.­­ Ministe­rul de interne, cu avizul minis­terului industriei și comerțului, a aprobat închieerea delegațiu­­nei județene de Futna cu pri­vire la ținerea unui târg săptă­mânal de vite și tot felul de produse în Mărășești. Locul destinat târgului este lângă monumentul Domnitoru­lui Cuza-Vodă, în imediata a­­propiere a pieței, lângă gara Mărășești. Târgul va începe să funcționeze de Duminică, 1 De­cembrie a. c., urm­ând regulat în fiecare Duminică. MEDGIDIA Inspecție.­­ Azi a sosit în lo­calitate inspectorul financiar Rădulescu, care face parte din comisia pentru lichidarea bo­nurilor de rechiziție, spre a cer­ceta mai multe reclamații cu privire la stricăciunile unor se­mănături. Cu această ocazie, s’a intere­sat și de situația financiară a comunei, mulțumind atât pri­marului cât și casierului de fe­lul cum își îndeplinesc datoria. Comunale.­­ Consiliul comu­nal a decis ca terenurile pe cari sunt construite bordee și în cari locuește majoritatea țiga­nilor, să fie vândute însurăței­lor spre a se construi case con­form regulamentului, în­­ scop de a se distruge focarele de infec­­țiuni. Economice.—Comercianții din acest oraș urcând prețul zahă­rului la 1.80 kgf- populația a « LA 1 DECEMBRIE 1993 mo „n­i­mst » CU CUPONUL H». f ^ CU CARE VEȚI CONCURA LA CELE Splendide Premii Ziarul „UNIVERSUL“ le va acorda CITITORILOR și abonaților săi prin tra­gere la sorți în luna IANUARIE Lei 600 IN AUR WWWWWWSAAAA/­DAR de CRĂCIUN $ ANUL NOU, cât se pate de nimerit, când traiul e așa de scump Patru ceasuri deșteptătoare cu clopoțel, cu o mașinărie ga­rantată făcând cinste oricărei o­­dăî, cât de luxoasă, sau ori­cât de modestă. O geantă foarte elegantă, maron, împreună cu un Porte­monnaie. Patru brelocuri splendide pentru ceasornice cu câte șapte inimioare. Ametiste de diferite culori. Trei șiruri fără pereche, de mărgele, cu artistici melcișori culorile sidefului,­­șiruri lucrate cum rar se vede. Două brățări de argint cu grafă ce poartă frumo­sul cap al vestitei Cleopatra. Bijuterii fine ce vor face senzație. Două brățări de argint îm­podobite fiecare cu câte o splen­didă piatră modernă. Un minunat și elegant ser­viciu de cafea pentru șase per­soane, care va aduce totdeauna aminte de „Universul“. Două inele de argint fiecare cu piatră modernă, în care e lu­crat chipul divinei Cleopatra. Șase inele de argint cu di­ferite pietre, toate moderne, lu­­crate cu un gust artistic desă­­vârșit. Un ceasornic de argint al mărcei Arpad. Două ceasornice de argint rusesc veritabil, cari pot fi lăsa­te și moștenite de durabile ca sunt: Șapte lanțuri de ceasorni­ce, pentru bărbat, toate nichela­te, obiecte elegante cu totul. Un revolver, delicat ca o bijuterie, nichelat, cu cinci fo­curi, cu plăsele de fildeș. Douăsprezece lănțișoare de argint veritabil pentru domnișoa­re și doamne, toate fin lucrate­­ și cochete. Douăzeci casete din vesti­tele cremă, pudră și săpun „Flo­ra“, cari întineresc cu totul pe cele cari le întrebuințează, fiind și foarte igienice. Douăzeci de plachete cu e­­figia MM- II. Regelui și Reginei, , toate argintate, adevărate obiec­­­­te de lux. Direcția ziarului UNIVERSUL ar dori să nu rămână abonat și cititor, care să nu se împărtășească cu splen­­dißese premii ce se acordă și le va acorda mereu Spre a putea lua parte la tragerea premiilor de mai sus, veți pa­tra cupoanele din ziarul „UNIVERSUL“ cu începere de la 1 Decembrie. Crtiți „UNIVERSUL“ Serbări­i militare Focșani, 28 Noembrie Cu prilejul zilei de 28 Noem­brie, „Căderea­ Plevnei”, la toate regimentele din garnizoană, au avut loc­­ serbări ocazionale. Co­mandanții de companii și ofițe­rii subalterni au vorbit solda­ților din unitățile lor despre în­semnătatea acestei zile. La reg. 11 artilerie și 1. artile­rie cetate, recruții din clasa a­­nului 1914, au depus jurămân­tul. . . .. După amiazi trupa a fost in­­voita în oraș.­ *în *b~ INCENDIUL cerut autoritatei comunale să ia măsuri contra acestei specule. De ale meseriașilor. — Mese­riașii din localitate, sub preșe­dinția­­ d-lui Al. Rățulea, au a­­vut o întrunire spre a protesta contra taxelor ce li s’au impus spri legea meseriilor. S’a decis a se cere ministeru­lui de industrie reducerea func­ționarilor de control, scăderea impozitelor din trecut și altele. din Tg.­lvești In noaptea de Mercur­ spre Joi, pe la orele 10 jum. a isbucnit un puternic incendiu în târgu­­șorul Ivești. Flăcările in mai puțin de 3 ore au consumat in întregime un grajd împreună cu nutrețul ce era depozitat în pod, ha­murile, carbonizând și doi cai­mari care n’au putut fi scoși proprietatea d-lui Costică Necu­­lau care ține cu chirie imobilul din curtea unde a izbucnit in­cendiul și care este proprietatea d-lui Costache Lazăr. Flăcările au cuprins și consumat și ca două vagoane scânduri de brad brac dela locuința învecinată a d-lui Pandele Dima, brutar, cau­zând pagube după cum ur­mează : Proprietarului Costach­e Lazăr ca 1000 lei, chiriașului său Costică Neculau ca 1700 lei, iar vecinului sau brutarul Pan­dele Dima ca 500 lei. La început focul părând a a­ vea proporții mari s’a cerut te­lefonic ajutorul pompierilor de la Tecuci care au ajuns acolo între orele 2 jum.—3 noaptea după ce focul a fost localizat de autoritatea comunală cu concur­sul sătenilor. Proveniența incen­diului nu se cunoaște; se crede însă că focul ar fi fost pus de răi­făcători necunoscuți. Toți cei incendiați afară de brutarul Pandele Dima, sunt a­­sigurați. Cazul se anchetează spre a se stabili responsabilitățile. -------------- * —-------­ Mișcarea dela Finanțe La ministerul de finanțe sa mai făcut următoarea mișcare: D-nii C. Trifan, C. N. Muntea­nu, Marin Manole și N. Gr. So­­reanu, au fost numiți impiegați axiliari cl. II-a, în serviciul ex­terior general al finanțelor, in locul d-lor Iordan N. Vasile, G. Borș, Ion Andreevici și Wisse Alexandrescu, neprezentați la post. D. Ioan V. Șerban, a fost nu­mit provizoriu impiegat­ auxiliar cl. II-a în serviciul exterior gene­ral al finanțelor, în locul d-lui Alex. Sulfineanu, neprezentat la post. D. Ion S. Mironescu, a fost nu­mit impiegat auxiliar cl. I-a, în percepția circ. Dobrici, în loc va­cant. D-na Margareta I. Săvulescu, a­ fost numită impiegată auxilia­ră cl. II-a, în serviciul exterior general al finanțelor în locul d-lui G. Moțoc, înaintat. D-nii Aurelian Popazu, N. Io­­pescu și Virgil T. Mănescu, au­ fost numiți agenți auxiliari în serviciul exterior general al vă­milor. -------­------în ■­< >î-------------­ NUMAI CU 5 BANI, aveți șansa de a câștiga 600 LEI IN* AUR, alte multe obiecte de valoare, păstrând zilnic cupoa­nele din UNIVERSUL cu înce­pere de la 1 Decembrie. ♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK]»»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]­ [UNK]»»»♦ [UNK]» Forța ziarului „UNISVERSUL“ WALTER SCOTT 10) IVA­­N MOE CAP. IV* ! Totuși, la din potrivă, so­cotesc că pricep destul de bine limba normandă ca să vă pot înțelege ce-mi veți spune. — Vrednicule franklin, îi răs­punse starițul, sau mai bine in­­gădue-mi să-ți zic vrednicule b­an, deși titlul acesta s’a cam învechit, legămintele trebue ți­nute; ele ne alipesc de cer, sunt lanțurile care leagă jertfa de spoalele altarului. Ca, precum zi­sei, legămintele trebuesc îndepli­nite, afară numai atunci când­­»fanta noastră biserică socotește de cuviință să ne­­ desîrti». Cât despre limba cu care ne vom sluji, vom întrebuința foarte bu­­cu­roși pe­ aceea in care îi îxi vor­­bea respectabila mea bunică Hil­da de Middleham, care a fost o stanță, mai tot așa cât și prea­mărită el patroană, fericita în­tru pomenire Hilda de Wh­itly. După ce starițul sfârși cu­vântarea lui, pe care o socotea împăciuitoare, tovarășul lui vorbi cu emfază astfel:­­ Eu vorbesc totdeauna fran­țuzește, căci e limba regelui Ricard și a nobilimii sale. Pri­cep însă destul de bin­e și engle­zește ca să pot înțelege pe oa­m­enii de pe aici. Cedric îi aruncă o privire în­­­­tărâtată, încărcată de acea mâ­nie pe care o deștepta în el ori­ce comparațiune între cele două națiuni rivale. Aducându-și a­­minte insă de datoriile ospita­lității, își stăpâni nemulțumirea și pofti pe musafirî cu gestul să se așeze pe două scaune de la stânga lui, ceva mai scunde însă decât joțul lui, și dete ordin să se aducă la masă. Pe când servitorii se grăbeau să îndeplinească poruncile stă­pânului, Cedric văzu, în celalt capăt al sălii, pe Gurth și pe Wamba, care sosiseră atunci. — Să vie Incoa cei doi ne­trebnici ! zise saxonul mânios. Vinovații se apropiară de je­țul stăpânului. — De ce v’ați întors așa târ­ziu, leneșilor? îi întrebă acesta. Ce-am făcut turma pe care ți-am­ încredințat‘o, păcătosule de Gurth. ? ;­t lasat o ssa­­re pră­dată de outlaw: și de tâlhari? — Să nu vă fie cu supărare, stăpâne, răspunse Gurth­, am adus-o întreagă și nevătămată. — Mă­ supăr când mă lași două ceasuri să mă bat cu ase­menea gțând, frământându-mă cum să pedepsesc pe vecinii care nu m­i-au făcut nici un ne­ajuns. Iți dau tie știre că a­­tunci când încă odată vei mai­­ face așa, te voiu băga in fiare și te voiu pune la închisoare. Gurth, care cunoștea firea iute a stăpânului sau, nu căta să se îndrepteze. Nebunul insă care, prin privilegiile titlului sau conta pe indulgența lui­ Ce­dric, se însărcină să răspundă în locu-î. —­ A,pot să-ti spui drept un­chiule, nu ești astă-seară nici cuminte, nici cu judecată. •*~ Să taci, Wamba. Dacă îți mai dai drumul gurii, ori­cât de nebun ești te trimet în odaia portarului să-ți primești pe­deapsa. — Cumințenia d-voastre să binevoiască mai întâi să-mi apuie dacă e drept să pedep­sești pe cineva pentru greșala altuia? — Nu e drept, firește. — Atunci, de ce să pedep­sești pe Gurth­ pentru greșala câinelui sau Fangs? N’am ză­bovit nici un minut pe drum, dar Fangs n‘a adunat turma la vreme — Dacă Fangs e vinovat, zise Cedric adresându-se lui Gurth, spânzură-1 și ia-ți un alt câine. — Să nu-ți fie cu supărare, unchiule­ îi zise nebunul, dar tot nu e drept nici așa. Nu e vina lui Fangs dacă e schilod și nu m­ai e în stare să adune turma, ci vinovat e ăla care i-a smuls unghiile de dinainte, lu­cru la care, săracul, nu s ar fi supus dacă­­ ar fi întrebat ci­neva. j — Să schilodească câinele ro­­b fiului meu! exclama­t saxonul mânios. Cine a îndrăznit să facă aceasta? — Bătrânul Hubert, paznicul lui sir Philippe de Malvoisin- A prins pe Fangs în pădure. A zis că ee­ luase în goană după o căprioară, încălcând astfel drepturile stăpânului său, și... — Să-l ia dracul pe Malvoi­­sin și ,pe paznicul sau! ^ strigă Cedric. Am să le arăt ca la a­­mândoi că după cuprinsul ca­tagrafiei pădurilor, codrul ace­sta este privilegiiat. Dar,­ ajunge acuma; haide, duceți-vă la lo­curile voastre. Gurtli, tu , sa­ o iei un alt câine!. Ai auzit'.' ^ Ba, dacă paznicul o mai îndrăzni să se atingă de el, să mă traz­­nească D-zeu ca pe ăl din urmă mișel, dacă nu i-oi tăia degetul ăl mare de la mâna dreaptă, ca să nu m­ai poată în viața lui să tragă cu arcul. Vă rog să mă iertați, scumpii, mei oas­peți, dar sunt înconjurat de ve­cini, cari, cinstitule cavaler, n-t •?» V­T*a V í í­ ftC VÍ.­cioșii cu care te-au luptat pe Pământul sfânt. Masa e gata, vă rog să vă așezați și­ertați lipsurile și cusururile.Cina însă, cum era întocmită, nu avea nici lipsuri, nici cusu­ruri. Căpătâiul mesei din jos era plin de carne de porc fiar­tă, friptă și prăjită; pe masa de onoare se vedeau pasări, carne de­­ căprioară, pești, pră­jituri și turte cu fructe și cu m­ere. Pasările mici nu erau servite pe farfurii; pagii le pre­zentau oaspeților înfipte in fri­gărui. Câte o cupă de argint era piesă înaintea fiecăruia­ din­tre personagiile alese; ceilalți beau în pahare făcute din coarne. v . Când erau sa înceapă sa mă­nânce, majordomul,­­ ridicând d’odata bățul, strigă cu glas tare: — Loc lady-ei Rowena! O ușă­ laterală se descinse în acelaș timp și lady Rowena in­ Cedrky deși surprins și pro­babil rau impresionat ea o ve­dea arătându-se în acea împre­jurare, se grăbi să iasă înain­tea ei și s’o ducă, cu un aer de respect, până la hotelul așezat la dreapta lui și destinat pentru stăpâna casei. Toți se ridicară în picioare ca să o primească și răspunseră cu o salutare tă­cută la reverența grațioasă <« ea le făcu intrând. Se așeză, la locul ei obișnuit la masă. Dar, mai înainte de a apuca să se a­­șeze, templierul zise încet sta­­ritului: —Nu­ voi­ purta colierul cî-tan la tumen, și vinul meu din llio­c al d-ta!e. — Nu-țî spusesem eu? îi răs­punse Avmel. Dar stăpânește'țî transporturile, căci franklinul ne observă. (Va urmați

Next