Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-14 / nr. 12
Atragem stențiui ® a triforsafiior și cititori» lor noștri, cu ultimul cuz»®??, ui† premia va fi cei gSIri siua de 15 ianuarte. * Pentru a lesa parte la tragere^ se w ® i* trimi te cupoanele in stil ©!©ete 15—1@ și 17 sanasa= r ®» Persoanelor cărora se lipsesc piin cupoane le pot inslocui prin mărci poștale» . Or, EfiaCUE STERIAN VesînG frisis si Ei Kal SpiratesT Gfiiia SPECIALIST în BOALELE SIFINTICF și I^TFANF, Censul!,de la :le-1? f1- 5-7 ' ‘' 33, Str. Ertrescu- Vodă. Trief. 2* 70 C238 - A se păstra simte acest Cupon La 14 ianuarie 1914 se va vinde prin licitație publică înaintea Tribunalului Ilfov, imobilat din București, strada Ferdea, avere rămasă pe urma defunctei Alexandrina Grădișteanu. 2235 Eaisantico - Rmnină DIN Bl t lREȘIT! reamintește demnilor acționari că de către .Consiliul de Administrație în ședința sa de Marți 19 Noembrie 1913, s’a decis: 1) asupra sumelor din al II-lea vărsământ nedepuse până la 1 Decembrie 1913 se va calcula 10 la sută dobânzi de întârziere. 2) al III-lea vărsământ se va efectua până la 31 Ianuarie 1914. Asupra sumelor nedepuse până atunci se va calcula 10 la sută rVnii Timp întârziere. 2219 MOȘIOARA se vinde de bună voie, cu licitație publică, un Trib Teleorman, în ziua de 14 Ianuarie 1014. întindere SI 6 pogoane arabile calitatea / situare com. Antone*Ct, jud. Teloman, ave ea anei Mana Vellucia, născută Boișorescu. Informațiuni calea Plevnei 6 2. București. 2183 Funcționar comercial tânăr și capabil, român, creștin, care cunoaște bine limba germană, liber de serviciul militar, găsește post durabil la o casă industrială din Capitală. Oferte sub Mercur, in administrațîa zirului. 2243 DOAMNA DOCTOR IlIrisT Ciprii I>0!I Lîvovscî í?Decía!:8 nentrn oneratiuni ri B ALS BE mm ?.l*die «ț al #pi 1 ului sp* ci& en.r * boale de oc i ..CAmpineanca“ FUCȘAN 1 Strada Brăilei, IVo. 1 dan ubatiuni 3-5 p. m. 1689 Or. LEONE. FRIEDTON .Membru ai.Sos. de Dermatologie si SKÜierafie ><fn Paris, vomicon radical floare e de : Fete,5ir,slilis și venerie îndreptarea nasurilor diformate, îngrijirea fetei steaua samfibeanu . Intrarea prin Vaier Maracineanu [CONS. 8-9*?*...3—6. Tetes. 5t 3 J 01s. CARALAM3 Medic xef al IF. l. membru tituar al Societăței de hernigtologie a Siptigrafie.Un parh — Fost medic-șef al serviciului de boale ■venerice drin Sifiul CalenHne. Boale de Piele și Siflis — Căderea Parului — Consuli, cela 2 la 5 ore—Telefon 89i. Calea Victor ol 113 220 sELENORAGIA și SIFILISUL ON AMIA și NEPUTINȚA EPILEPSIA și NEURASTENIA 'insulin .v Ingneste se al Br. GRUNFELD Autorii. ..Vio eis 1 Somsipier Sasai# Orele 11-18 și 4-6. Str. Olari 7 O-rul rotist Infin Specialist în boalele mireei, arterelor tartrate-seferozaj ..v neiori sângelui Consult. 5?—4 p. m. SO NUM A POSIPILISJ SO PR. EICIIIOMÜI DENTIST S’A MUTAT In Strada Rotari, 29 Sifilisul tratament radical printnroam: urinare Dp. A, Rete&statut Specialist din Paris Strada Sfintilor No. 17 etaj I in Consult. K-12; 27. ___ 459 CA JPITJLILIST se cauta ca a*ocat sau ca comanditar spre mărirea unei afaceri in București rentabilă, deja eritentă și cu clientela mare formată. Se răspunde numai ofertelor serioase. Adresa: ..Rentabil" Post - Restant. Locul 94.7 Nicolae T. Metax a fost jud. I. Trib. Ilfov, fost prefect AVOCAT Consult, f—l I și 6—8 ALEEA NASTASESCU, 6 et tir OOO KALODONT PASTĂ pe DINȚI da vânzare la: PftRFUMERIT.FARMA C K DROGUERlî etc. F.A. SARG’8 S0HN& C^Viena-Berlin-Paris. Rearisentnnf! Sam. LSSal, Bucaeastl REUMATISMUL, CUTA, ARTERO-SCLEROZA, CATARURI, minute prin: COLLO-IODUL “DUBC15” neîOTISISMI^ SOUATA Descoperită in 1908 de cătră B. BUBOISMSUA MEDICAȚIUNE IOBorâ üßlOISALA înlocuind iodul și iodurile SUBI TOATE FORMELE SI IN TOATE APUCATIUNILE LOR Prețul flaconului cacomnte-guttos les S,50 Depozitul General , UEfi SA TällitE H. 7, Hue Jadin, PARIS De. Vânzare la toate Farmaciile și Drogueriile Evenimentele din ■Serviciul telegrafic al ziarului ,Universul“ >|. »1* ► SITUAȚIA LUI PASIG! ! Belgrad, if. — Pasicî a reușit sa câștiga Sprijinul tinerilor raüiíAii. în chestia căilor ferate paticipale, așa că situația lui nu.Scupștină ■ sta schimbat simțitor. " *%4 Budapesta. II. — Ziarul „Keleti Ertesito” află din Belgrad, că victoria „purfetă de Passicl și partidul “u imn întrunirea de Duminică provoaca îngrijorare, mai ales 0a acest succes a fost asigurat în mare parte de intelectuam si negustori. ACCIDENTUL UNUI SUBMARIN FRANCEZ Paris, tt. — Semnalul de primejdie, dat printr’o marcanigramă de către submarinul ..Toulon“ din portul cu acelaș nume, provocat mare neliniște. Abia târzie, după masă s’a aflat că submarinul fusese în pericel, pentru că în timpul când vroia să s a urce la suprafață,n’a ciocnit de fundul unui vas de transport pe care Ta și deteriorat. Cu toate acestea submarinii 1 u ajt trns la suprafață, de undei a fost remorcat inl docurs. ZIARUL „TANIN" NU OGLINDEȘTE INTENȚIILE GUVERNULUI TURCESC Roma. U. —Ziarul „Corriere della Sera“ comentând articolul ziarului „Tanin" în care se delară că Poarta nu are nici o obligație față de Italia în ceea ce privește cheltuelile susținute pentru ocuparea insulelor din Dodecanesos, afirmă că știe din izvor competinte că acest imagiu nu se potrivește cu intențiile guvernului otoman, cari sunt cu totul altele decât acele ce le arată ziarul turcesc. (A. T. I.) ARABII DIN FEZZAN SE SUPUN ITALIEI . . Roma, H.—Șefii triburilor din Fezzan, din Umelkel, Socna, Umalabibecc, continuă să se supună Italiei. (A. T. I.) HOȚUL GIOCONDEI VA FI JUDECAT LA FLORENȚA Roma. 11.— Ancheta judiciară asupra furtului tabloului Giocondeî s-a închis. Făptuitorul, Vincenzo Peruggia, va fi judecat de tribunalul penal din Florența. (A. T. I.) TURIȘTI JAPONEZI LA NEAPOLE Roma, 11.— Venind din Yokohama, a sosit în portul Neapoli vaporul „Prinzess Irene“, cu 800 de turiști ce povestesc amănunte îngrozitoare asupra erupțiunei din Kagoshima. ( A. T. I.) Insbruck. 11. — O lavină a provocat astă noapte derarea unui tren de marfă la Untirderm. Un lucrător a fost rănit. Comunicația se face prin transbordare. CIOCNIRE DE TRENURI Paris, 11.— Expresul Calais- Paris s’a ciocnit cu un tren de marfă, in apropiere de Châlons. Șeful expresului a fost omorât. Pagubele materiale sunt considerabile. Circulația a fost câtva timp întrerupta. Primul ministru grec Ventilos care trebuia sa sosească era din Londra, a sosit abia după amiazi. Viena 11. — „Corespondența, Politică ” află din Salonic. Se dezminte în mod categoric știrea după care poliția, in baza indicatiunilor date de o d-nă bulgară, ar fi pe urmele unui plan de atentat contra regelui Constantin. Poliția nu are nici o cunoștință de un asemenea plan. Zvonul se datorește poate faptului că autoritățile au luat întinse măsuri spre a fi gata pentru orice eventualitate. In oraș e liniște și populația nu manifestă nici un fel de îngrijorare. BELMÎNTÎRE Constantinopol, fi— Cercurile diplomatice grecești dezmint știrile privitoare la negocieri directe între Turcia și Grecia relativ la insule. (A. R.) ÎNMORMÂNTAREA GENERALULUI PICQUART Paris, 11. - înmormântarea fostului general Picquart a avut loc azi dum, pe cheltuiala satului. Președintele Poincaré era de față la ridicarea coșciugului, în gura de Nord, apoi cortegiul a mers, în mijlocul unei mulțime numeroase și care sunte respectuos, până la cimitirul Pierre Lachaise, unde corpul a fost înhumat Toți miniștri, corpul diplomatic, înalți funcționari și numeroase personalități, printre care maiorul Alfred Dreyfus, au urmat acest cortegiu. (A. R.:) ABDUL HAMID DONEAZA UN MILION DE LIRE PENTRU FLOTA Constantinopol, 11. — Exsultanu5 Abdul Hamid a oferit pentru flota turcească, în patru rate,suma de 1 milion lire turcești. MEDICUL ÎMPĂRATULUI , FRANȚ IOSEF, GRAV BOLNAV Viena, 11. — D-rul Herț, profesor universitar, medicul împăratului Frantz Josef, s’a îmbolnăvit grav. Medicii liberează buletine.rii UN PROFESOR DR. SCRIMA . CONDAMNAT LA MOARTE Frankfurt, fr. — Profesorul de scrimă Hopf, condamnat la moarte, nu a făcut recurs contra sentinței. Termenul de recurs expiră azi la ora 6 seara. CIUMA BUBONICA LA BELGRAD Belgrad, 11— In oraș și împrejurimi bântie ciuma bubonica. .Valtăcrî și erî s’au îmbolnăvit 93 persoane, dintre cari 84 au murit. Flagelul a fost adus de către soldați din teritoriile cucerite. UN NOU ÎMPRUMUT SÂRBESC Viena. 11. „Agence des Balkans“ publică o depeșă din Belgrad, după care statul sârbesc va face noul încercări spre a obține un împrumut de 3110 milioane.Noul împrumut va fi utilizat pentru reconstituirea materialului de razboiu avariat in războiul din Balcani, pentru, construcții de linii ferate în noul teritoriu și pentru construirea liniei ferate dela Pojarevatz spre granița română. DIN CAMERA UNGARA Budapesta. 11. — Camera deputaților a adoptat în a treia citire proiectul reformei presii. * Budpesta. 11. — Contele Andrássy a fost exclus pentru i fi ședințe, iar deputații Zichy și Justh pentru 15 ședințe. * Budapesta, 11.— La sfârșitul ședinței, contele Tisza a luat, cuvântul spre a vorbi de evenimentele din ședința de ert, a zis: Orice observator imparțial nu ar putea să spună decât că președinția a dat probă de cea mai mare răbdare: majoritatea a arătat de asemenea răbdare și îndatorire, iar opoziția, prin tactica ei a căutat numai un pretext spre a scăpa de o situație ridicolă și desperată, totuși nu a putut, să zdruncine blocul majoritatea și încrederea partidului în guvern nici să semene neîncredere sau ură în națiune în contra guvernului și majorității. Dacă opoziția e de față sau nu, dacă își face datoria sau fuge de ea, nu ne va atinge în hotărîrea noastră de a face nol în interesul țărei cu seninătate, cu tot sufletul și sentimentul datoriei, fie cu opoziție, sau fără dânsa, și chiar in contra ei. (Aplauze prelungite). Ședința viitoare Miercuri. (A. R.) PRINCIPELE FERDINAND LA BERLIN Berlin. 11. — Principii Ferdinand și Carol al României precum și principele moștenitor al Greciei au asistat la inspecția recruților din primul regiment al gărzei.. de către împăratul în persoană. (A. R.) DELEGAȚIA MILITARI ROMANA LA PETERSBURG Petersburg, 11.— Delegațiunile militare română, bulgară și sârbă au vizitat Tzarkoje Selo, unde au fost primite de împărat in audiență specială și in mod separat. (A. IÎ.) GENERALUL HOLMSEN DECORAT DE REGELE SERBIEI Belgrad. 11. — Regele a primit azi la ora 21 dim. într'o audiență de concediu, pe generalul rus Holmsen, căruia i-a conferit marele cordon al ordinului Sf. Sava. (A. R.) REFORMELE DIN ANATOLIA Constantinopol, 11. — Cercurile diplomatice rusești declară că negocierile privitoare la reformele din Anatolia de răsărit,,au ajuns la un punct mort, deoarece Rusia cere reprezentanța egală în consiliile generale din trei vilaiete, pe când Turcia primește această reprezentanță egală numai pentru două vilaiete: Vnr s! RHl's. (A. R.) .AMANITNTE ASUPRA CRIMEI UNUI OFIȚER RUS Petersburg, 11.— Asupra crimei comise de sublocotenentul Korsakov în restaurantul Stamarkand, se anunță următoarele amănunte: Miercuri seara o societate de ofițeri a comandat o cameră separată și lăutari- La ora 1 din noapte au sosit 3 ofițeri cu trei femei. La orele patru ofițerii au plătit, înainte de a pleca însă locotenentul Korsakov stătea de vorbă cu fiica șefului lăutarilor. După un scurt interval fata s-a plâns tatălui ei, că a fost insultată. Tatăl cerând cont ofițerului, acesta a tras asupra lui un foc de revolver, omorându-l. Fata strigându-l „Asasin”, s-a aruncat asupra lui. Ofițerul a tras un al doilea foc, care a rănit ușor pe fată la umăr și a ucis pe un lăutar. Ofițerul a fost arestat, dar după ce i s'a luat interogatorul a fost pus în libertate. In dimineața următoare, la orele 9, a fost din nou arestat. El declară că a tras în legitimă apărare, fiind atacat. Fata a suferit un acces de nervi. Medicii se tem că va înnebuni. APLANAREA INCIDENTULUI TISZA-DSST Budapesta, . 11. — Afacerea Tisza-Desy a fost aplanată era, martorii au declarat ’in procesul verbal că într’adevăr, contele Tisza a criticat cuvintele d-lui Desy, dar nu cu gândul de a-1 jigni și că ar regreta dacă d. Desy l’ar învinui de o asemenea intenție. (A. R. DIN REICHSTAG ■ Berlin, 11. — In lipsa guvernului. Reichstagul a adoptat în contra voturilor dreptei, propunerile centrului și ale liberalilornaționali privitoare la întrebuințarea armelor și a armatei în afacerile polițienești Adunarea a trimis comisiei speciale propunerile socialiștilor alsacieni și ale progresiștilor relative la acelaș subiect. (A. R.) VIITORUL GUVERNATOR AL ALSACIEI Berlin. 11.— Discursul cancelarului Bethmann Hofweg. In chestia viitorului guvern alsacian, baronul Rhein, iar urma, guvernator va fi numit ori testul cancelar, principele Bülow, ori șeful departamentului alsacian baronul Rhein, iar urmașul lui Bulach va fi Delbruck actualul secretar de stat al internelor. ÎNȚELEGEREA DINTRE BELGIA ȘI PRINCIPESA LUISA Paris. ff. înțelegerea dintre Belgia și principesa Luisa este definitivă. Luisa primește, afară de cele 6 milioane franci obținuți mai demult, încă 5 și juro. mii. franci, din cari însă guvernul belgian reține pe seatea creditorilor suma de 4 milioane și jum. franci. SOȚIA UNUI EXPORTATOR GERMAN ASASINATA LA ȘANGHAI Berlin. 11. — Ziarul „Lokal Anzeiger“ află din Londra că la Shanghai s’a găsit asasinată soția exportatorului de carne Richard Neumann. Din felul cum cadavrul a fost mutilat, se deduce că omorul a fost săvârșit de indigeni. Degetele victimei au fost tăiate, ca să se poată fura inelele prețioase din degete,iar cerceii din ureche au fost smulși împreună cu o bucată din ureche. Suma de 80 mii mărci în numerar ce se găsea în casă a disp.#nit: HOȚ DIN DRAGOSTE PENTRU ȘTIINȚA Lemberg. 11. — Poliția a arestat pe elevul de clasa 6-a reală Adolf Adlerburg care furase atât din laboratorul școalei cât și din diferite magazine o sumedenie de aparate de laborator, cu care își aranjase acasă un laborator ce valorează 30 mii coroane. La interogator el a declarat că a comis furtul din dragoste pentru știință. STAREA SĂNĂTĂȚII PAPEI Roma, 11.— Ziarul „Tribuna“ anunță, că starea sănătății papei este din nou îngrijitoare.Marele pontifice suferă adesea de slăbiciune, așa că medicii, cari nu-l pot îndupleca să renunțe la audiențele zilnice, sunt ne» •voiți a I aplica injecții. Din partea Vaticanului, se anunță pe de altă parte că starea papei este aceeași de luni de zile și că nu sunt motive de îngrijorare. -------------------------------------Io Conii ni intro Kns*« și Stt °flie Petersburg, 11. — Relațiunile dintre Rusia și Suedia sunt foarte încordate. Ziarul „Russiche Rundschau“ scrie, că, prin dispozițiunile luate de Rusia în Finlanda, s-a provocat o acțiune anti-rusească în Suedia. Ziarele din Petersburg susțin că în Stockholm domnește convingerea, că un război cu Rusia este inevitabil.——----------& HF* %——-----------DERAIERE DEZMINȚIRE Marti» î* 5&&uarei3î4 - 2 agitația utvrn S<sr ș c arteloc* iieia Spit I He In orig i Aseară a avut loc, în localul Societăței studenților In medicină, o întrunire a internilor și a externilor, la care au luat parte și un număr foarte însemnat de studenți în medicină. într’o atmosferă foarte agitată s’a discutat chestiunea mutărei internilor și a externilor la șase luni. Acest desiderat a fost supus aprobării Eforiei în repetate rânduri, dar fără nici un rezultat, deși nu jignește nici interesele materiale ale Eforiei și nici nu aduce vre-un rău în bunul mers al serviciilor spitalicești. Această dreaptă cerere, care nu are alt scop decât să dea posiblitatea studenților mediciniști să capete o cultură medicală generală cât mai complectă a fost anul trecut, susținută și de toți medicii primari ai Eforiei, cari au iscălit o cerere din acest sens. Așa stând lucrurile, studenții medicinisti au votat in unanimitate următoarea MOȚIUNE ■ Studenții mediciniști întruniți in număr de ISO in localul sec. Studenților în medicină, in discuția chestinei internatului ți a externatului au luat in unanimitate următoarele hotărâri: 1 .4 interveni la onor. Eforie ă spitalelor civile pentru rotația externilor ți internilor la șeasa luni. II) Atx laci de asemenea hotărârea de a nu alege locurile de interni și externi dacă cererile lor drepte nu vor fi satisfăcute. TII) Hotărăsc a proclama, în extremis prin comisiunea care o deleagă spre susținerea cauzei lori greva. S’a ales o omisiune, care să iiterme la Eforit in acest sens. POEȚII IUBIRE! — Conferința poetului francez Auguste Derehain, în sala institutelui Pompilian — Foarte simpatică și elegantă atmosfera sălii institutului Pompilian, unde simpaticul poet al Franței, Auguste Dereain ne-a vorbit alaltă seara despre totdeauna simpatica chestiune a dragostei. E prea poet și prea fin conferențiarul, prea etern și universal , subiectul, și prea cunoașt și simțit de toți, ca să nu fi fost dornic să-l asculți și ca... să mai fiu nevoit să-l repet, începând prin declarație de dragoste pentru „frumoasa noastră țară” ne povestește în urmă, cu un talent, cu o vervă și într’un stil de o bogăție și fantezie de imagini și cuvinte. Celebrele legende ale dragostei, povestea lui Tristan și Isolde», toate cântecele poeților prin excelență ai iubirei, truverii și trubadurii evului mediu, cari cântau la joie immense et Vimmense douhur de Vamour, despre cursurile de iubire ce se țineau în saloanele celebrelor doamne ale Franței, palpitanta chestiune de discutat ce e mai preferit: a iubi sau a fi iubit?, despre amorul curtenilor și virtuțile ce el naște, legenda Princesei îndepărtate, și cu o mare paranteză marelui poet al celor două țări Pierre Ronsard - Banul Mărăcine — primul din marii poeți ai iubirii în Franța, despre care Alexandri și mândria noastră susțin însă că a fost român și despre care ne-a adus cea mai verosimilă versiune, aceea că familia Ronsard exista în Franța și înnainte de nașterea lui și că Ronsard paj, fiind la curtea ducelui de Orleans, având atunci 16 ani, a fost trimis ca al doilea însoțitor al lui Lazare de Baises, voiajul ce acesta îl făcea tn Oment, de unde întorcându-se a fost atât de viu și plăcut impresionat de frumusețea țarei noastre române încât voind să dea o genealogie familie! Iui și-a alea țara noastră ca origină. Ne-a mai vorbit de Musset - poetul prin excelență a dragostei,de Hugo, de Lamartine, de romanțioșii școalei trecute, și cu atât elan și cu atâta poetică inspirație că... pentru prima oara m’am simțit înamorat. Nu pot să vi-l rezum mai bine pe Dorbain în conferința sa „L’amour et les poétes”. Sunt lucruri cari nu ne pot reda. E situația persoanei gingașe care întrebată într’un salon: „Ce crez d-ta, ce este iubirea?”—timidă a răspuns: „Vă rog scuzați-mă; eu nu sunt teoretician“. M. Christ- -—,----------***-------------- Serata Cercului societăței funcționarilor publici Sâmbătă, 11 ianuarie, a avut loc în saloanele societăței funcționarilor publici a 5-a serată artistică și dansantă a cercului societăței funcționarilor publici. Serata s'a început la orele 9 și juni. prin câteva producții artistice. D. G. Niculescu a declat istice „Olaus“ de Oct. Goga; d. Jean Niculescu, acompaniat la piano de d. V. Sterpac, a executat din laut „Salut á l’Hongrie“, concert le Terchek; d. M. Ionescu a cântat „Di Provența“, arie din „Traviata“; d. Manu, elev al Conservatorului a recitat câteva monoloage, d- G. Niculescu a mai executat apoi cu mandolina „La Sérénade d'autrefois“ de I. Silvestri; d. Valérie Valentineanu, de la Teatrul Național, a declamat „Rugăciunea din urmă“ de Coșbuc. Toți artiștii ocazionali au fost aplaudați de numeroasa asistență. A urmat dansul care a continuat până la orele 3 din noapte. O afluență numeroasă de domnișoare, doamne și domni au luat parte la această serată, incât saloanele societăței, iluminate splendid, deveniseră neîncăpătoare. Sâmbătă viitoare va avea loc a 6-a serată. CONCRESCL corbului sâni«*»: veterio»r Inferior din țară Se aduce la cunoștința d-lor subchirurgi de spitale, agenți sanitari, agenți veterinari cum șî d-nelor moașe, că consiliul de administrație al societăței „Dr.Crețulescu“, în conformitate cu art. 64 din statut, a hotărît, și ministerul de interne (Direcțiunea gen. a serv. sanitar) cu ordinele a.rul 79036913 a încuviințat ținerea congresului corpului Sanitar și veterinar inferior din țară, în București, în zilele de 24. 2b și 26 Ianuarie a. c. Ministerul lucrărilor publice a aprobat congresiștilor o reducere de 50% pe căile ferate în baza legitim&rei care se va face prin încredințări din partea serviciilor respective. D-nii congresiști se vor întruni la serv. sanitar al Capitalei sir. Vasile Boerea cu ri-rul 3 (visa-vis de ministeri de domenii) de unde vor pleca la sala congresului. Calul și Războiul Calul, cel mai iubit prieten al omului din timpuri imemorabile animalul nobil, elegant și inteligent, face astăzi obiectul preocupațiunilor tuturor țărilor din lume, nu numai pentru nevoile agriculturi și industriei, dar mai ales pentru trebuințele armatelor. La toți, bătrâni și tineri, ne-a trecut cu regret, de multe ori, prin minte ideea, că cu timpul caii vor dispărea, sau dacă nu, se va reduce numărul lor cu totul, din cauza îmulțirea liniilor ferate, a automobilelor, a autobuzelor, a plugurilor automotoare a aeroplanelor etc.... Ei bine, din contra, treptat ce numărul vehiculelor cu tracțiune mecanica s’a mărit, pe aceeași măsură și numărul cailor a crescut mai în toate țările din Europa. Pentru a da un exemplu de înmulțire a cavalinelor, voi cita numai două târî și anume: Franța care în 1885 avea 2.800 000 cai, astăzi are aproape 4.000.000, afără de colonii, căci cu acestea la un loc are 14.500.000, si Germania care avea la 1880 numai 3.200 000, astăzi posedă peste 4.500.000. Care sa fie cauzele acestui fenomen? Ele isunt variate și toate inerente desvoltărei economice a fiecărui stat în parte însă una din cauzele mai importante a îmulțirei progresive a cailor, a fost și aceea a înarmărilor extraordinare. Germania, țară militarista desăvârșită, urmărește cu aceeași măsură îmulțirea cailor ca și a tuturor efectivelor oștile sale, ’Înțelegând că o armată ar cât de bine instruită și cât de bine dotată cu arme moderne ar fi, în caz de război nu se poate mișca un pas înainte fără cai. Nu știu sigur câtă sumă prevede Germania anual în bugetul său pentru creșterea și îmbunătățirea acestui prețios motor, dar pot spune exact cât prevede Austria. Această țară a avut în bugetul său in anul 1912, alocată suma de 75. 554 coroane, numai pentru creșterea cailor.. Iar noi am avut 1 milion pentru creșterea tuturor animatelor și pentru teminarea diferitelor construcții Dacă țările cele mai bine organizate mai tareste, dar o atât de mare importantă cailor, noi care am văzut în timpul rampaniei de anul trecut, cât de mare hirtsă avem de acest motor animal ce trebue să facem, ce măsuri trebue să luăm ? Voi arăta îndată. Am văzut prin gazete că partidul liberal va prevede anual o sumă de 10 milioane, timp de cinci ani la rând, numai pentru armată, însă nu se vorbește nimic de cel mai important ajutător al ei, de cal. Sau poate că în această sumă se cuprinde de la sine și această chestiune ? Dacă este așa, guvernul odată cu începerea îmbunătățirilor, ce se vor aduce în arama, trebue necondiționat să prevadă o ameliorare intensivă a cailor din toată țara, îmbunătățirea și înmulțirea cailor, și știe ,că se face numai prin reproductori de elită. In acest scop ar trebui să se cumpere 4—5 mii de armăsari de prăsilă, care împreună cu cei existenți, să fie răspândiți în toate comunele țarei. Având în vedere numărul de 400.000 epe care există în toată țara, am avea nevoie, dacă socotim că un armăsar bate maximum 50 epa anual, de 8000 armăsari de rasă.. Or cum dintre aceste 400.000 epe nu vor fi toate bune de reproducție, »a zicem că 150 000 le-am înlătura și ne-ar rămâne 250.000, atunci ne-ar trebui de rigoare să avem cel puțin 5000 de armăsari. Cât credeți că avem noi astăzi în depozitele statului ? Să vă spun eu, n’avem decât 300! citiți bine, 300, pe când în realitate ne-ar trebui cel puțin 5000. Cu acest număr microscopic se poate îmbunătăți rasa noastră de cai? Sigur că nu. Pe aceea nimeni să nu acuze ministerul de Agricultură că nu îmbunătățește mai repede rasa cavatină din întreaga țară. Dacă cei 5 mii de armăsari ar bate anual 250 mii epe și presupunând că proporția de mânji la un an ar fi numai 25 la sută, am avea în primul an peste 60.000 de mânji. Iar dacă am presupune că până la 4 ani ar ajunge 20 la sută, am avea după acest interval peste 200.000 de produși din armăsari de rasă, produși cari bine înțeles au să fie cel puțin pe jumătate mai buni ca cei actuali. Oare după 7—8 ani rânduri 200 000 de produși vor deveni majori, nu vor constitui, o întărire formidabilă a armatei noastre ? Fu cred că da și cu mine tot aceia cari au streletot mai amănunțit această chestiune, vor fi de aceiași părere. Deci, guvernul nostru să nu lea tocmai acum, această chestiune nui miitară și cu siguranță va fi binecuvântat, de întreaga suflare româneas P. D-te inspectorul zootehnie Se la Curțile cu jiri R.Sarat. 11 Ianuarie La 15 Ianuarie se va deschide sesiunea de iarnă a Gurței cu jurați din județul nostru. Va prezida d. Buzdugan, consilier la Curtea de apel din Galați asistat de d-ni. Poșoiu și losaescu judecător la tribunalul local. Grefier va fi d. I. S. Stănescu, iar fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror C. Bascovici. La 16 Ianuarie se va judeca primul proces privitor pe Dina R. Serea din Lacu lui Baban, care ajutată de surorile ei Stana și Floarea, și-a omorât copilul, îngropând apoi cadavrul. La 17 ianuarie procesul privitor pe Ion Petrescu, D. Petrescu, Mirică Petrea, Tănase Constantinescu și Moise Negoiță, din Dragosloveni, acuzați pentru delict electoral.Primii trei cauzați se mai inculpă și pentru faptul de amenințare săvârșit cu ocazia acelui delict. Se mai așteaptă fia la Camera de punere sub acuzare și alte procese, între care și acela privitor pe Ioana B. Clincescu din Dănulești, acuzată de pruncuchidere. DOLJ Iată procesele sorocite a se judeca în sesiunea de Ianuarie a Curții cu juri de Dolj. In ziua de 15 Ianuarie se va constitu Curtea. 16 ianuarie- Mihail Stavrache, C. Popescu și alții, crimă; 17 Ilie Dragomir, crimă săvârșită dar neisbutită; Dumitru Ion Dinu, lovituri care au cauzat moartea; 18. Const. D. Șarlă, omucidere ; 20 . Iancu Boabă și alții tâlhărie și omor; 21 . Dumitru Urbeanu, atentat la pudoare ; 22. Alex. Ilie și alții, crimă săvârșită dar neisbutită ; 23: Ion M. Popiei, lovituri cari au cauzat moartea; 25 : Petrache Durlănescu, omor; 27: Sima Boscovici și alții, omor. Mai sunt și alte procese ce se vor soroci ulterior. MIȘ SIEailo din Următoarea mișcare lI-a făcut în polițiile din țară: Giurgiu.— D. H Ștefănescu, numit subcomisar cl. IlI-a. Galați. — D. Pantazi Galicescu, subcomisar cl. Il-a, înaintat subcomisar cl. I-a. D. I Popescu, înaintat subcomisar cl. II-a. . D. G. Marinovici, subcomisar IlI-a, înaintat cl. II-a. D- Epaminonda Alexandrescu, numit subcomisar cl. IlI-a. Brama pssiesa’ă din cătunul .»Principele Laoi* O dramă pasională s’a petrecut alaltă erî în cătunul Principele Carol, pendinte de comuna Militari (Ilfov). Tânărul Costică Barbulescu, tinichigiu de meserie, acuma soldat în compania de aviație, întreținea de mai mult timp relațiuni de dragoste cu fata Virginia V. Spiroiu. Acum câteva zile el aflase că iubita lui întretinea relațiuni și cu alt tânăr anume George T. Nițescu. Din această cauză el se hotărăște ca s’o omoare întâi pe dânsa și apoi să se sinucidă. In acest scop el scrie amantei lui să vină Sâmbătă la orele 7 pe la dânsul acasă având a’i comunicat ceva foarte important. Fata venind el încut ușa și după ce stă mai mult timp de vorbă cu ea trage asupra ei un glonte de revolver rănind-o foarte grav la cap. La detunătura armei sosiră mai mulți vecini. El însă îi amenință cu revolverul ca să nu intre în casă. După aceia scoate dintr’un cufăr mai multe scrisori pe care le pune pe masă, și apoi își trage și el un glonte în tâmpla dreaptă, rămânând mort pe loc. Fata a fost transportată la spitalul Filantropia. Sunt puține speranțe ca să scape cu viață.. Barchetul de Ilfov fiind înștiințat, imediat a sosit la fața locului de procuror Paul Iliescu. Din scrisorile rămase pe urma amânduror se constată că mobilul crimei a fost gelozia. ---------------|, ----------------- D aiK’hrtui batalionuriifr de pionieri din Capitală Sâmbătă, cu ocazia patronului batalionului de pionieri din Capitală, un banchet a avut loc la restaurantul „Modern” unde au luat parte toți ofițerii batalionului și între care notăm pe d-niî: locot. col. Vernescu, comanda batalionului, locot. col. Stambulescu ajutorul comandantului: Maiorii: Teodorescu și Găvănescu; căpitanii: Dedu, Rădulescu și Sterianu; locotenenții: Ionescu G., Botez Emil și Bălteamu; sublocotenenții: Diamandescu, Eftimescu I., Bucur, Atanasiu, Ștefănescu etc. etc. La șampanie, d. comandant al regimentului a toastat pentru familie regală și princiară, și pentru armata română. Au toastat apoi d-niilocot.-col Stambulescu, maior Teodorescu, etc. FORȚA ZIARULUI „UNIVERSUL 11 WALTER SCOTT I Vikiv CAP. XIV — Te asigur, Fuzulse, că e treabă numai de câteva ore, și că, poimâine, mă vei vedea la York în capul cetei mele, gata să execut toate planurile întocmite de politica d-tale. Dar, deocamdată, mă așteaptă tovarășii, mei, rămâi cu bine. Mă duc, ca un adevărat cavaler, să cuceresc, zâmbetele frumuseții. — Ca un adevărat cavaler repetă Valdemar uitându-se după ei cum se depărta. Zi mai bine ca un adevărat nebun, ca un om căzut în doaga copilăriei, care jrârtește treburile serioase ca să Mă alerge după fluturi...Și iată oamenii cu cari ea trebue să lucrez. Și pentru cine? centru un prinț nemuntos și îngâmfat, care va fi, probabil, un stăpân tot așa de nerecunoscător, pe cât a fost, fiu răzvrătit și frate vitreg... Dar, el însuși este numai unul din resorturile pe care le pun în mișcare. ............. Și mai am o taină pe care o păstrez și i-o voi dezvălui numai atunci când va îndrăzni sa despartă interesele lui de ale mele.Reflexiunile omului de stat fură întrerupte de glasul prințului care, dîntr’un apartament intern, strigăt — Waldemar, Waldemar Fitzsrșe! Ridicându-și toca, în semn de respect, viitorul cancelar al Bastițrei, căci la această altă fncțiune aspira acest ambițios , urtean nemiala, se grăbi să vre* să primească ordinele viitorului monarh. CAP. XV Cititorul nu a uitat că, în a doua zi a turneului, victoria a fost hotărîtă de vrednicia unui cavaler necunoscut, căruia privitorii i î daseră porecla «le Leneșul negru, luând in seamă aerul lui nepăsător și lenevos în timpul primei pârția" Turzie. Cavalerul părăsise arena ft momentul triumfului, și, dând îi căutare ca să i se dea răsplata cuvenită, nu-l mai găsiră". ‘ Pe când crainicii îl chemau cu ,glas ,tare și cu fanfare, el se ducea spre nord, ocolind drumurile umblate și apucând pe cărările cele mai scurte, prin păduri. Mai e noaptea într’un han singuratec, muie dete pesta un menfestreț care-i spuse ce-a mai petrecuse în urmă la urneu. A doua zi plecă înainte e răsăritul soarelui ca să facă un drum lung. Nu Meu însă atâta drum cât nu da äuia, căci potecile pe care apucase prin păduri erau atât de întortocheate că-i apucă noaptea la marginea codrului din West Riding din Yorkshire. Era vremea să-și caute ceva de hrană atât pentru el cât și pentru calul său, precum și un adăpost în care să-și treacă noaptea. Pretutindeni, de jur împrejurul lui, vedea numai păduri. Prin ele, se zăreau ce e dreptul, mai multe luminișuri și poteci, dar poteci da acelea bătătorite de fiare și de pașii vânătorilor care le prigoneau. Soarele, după care cavalerulîși îndreptase până atunci mersul, se ascunsese, la stânga, după crestele munților comitatului Derby. Și, cu cât mergea mai mult,cu atât mai puțin ș,la isi, î.ainta spre ținta călătoriei sale ori,se abatea din drum. Printre diferitele pteci care e îotrucișeu pe subtrac de copacito , se sili să recunoască lămurit care era cărarea cea mai uidblată, cu nădejdea că-l va duce la coliba vre unui pădurari Nici una însă nu părea mai bătută decât celelalte. Neștiind astfel pe care s’o aleagă, hotărî să se lase in voia calului. Poteca luată de cal nu ducea tot în aceeași direcțiune pe care o urmase cavalerul ziua întreagă, și cu toate acestea hotărî sa meargă înainte orbește pe unde ca vrea să-l ducă amîîj aiul Și a făcut bine de s’a lăsat in, voia calului, căci poteca pe care apucase se lărgi încetul cu încetul, și sunetul unui clopot dete de știre cavalerului că se apropia de vre-un schit sau chinovie. In urmă se văzu într’un luminiș, pe una din laturile căruia se înălța un perete de stână aproape perpendicular, îmbrăca... cu ghiria..ue de ederă. La poalele stâncilor era o colibă făcută..e trunchiuri de copaci lipite între ele cu pământ negu și cu mușchiu verde. De cruca unui brad era atârnată o emblemă grosolană a sfintei cruci. La câțiva pași de acolo, un izvor de apă limpede țîșnea din stâncă și cădea în adâncitura unei pietre geobită, din care mâna omului făcuse un fel de basm rustic. Scurgându-se apoi de acolo, se scobora murmurând într’un pârâu care, după câteva cotituri prin pajiștea luminișului, se făcea nevăzut în desișul pădurii. I . Alături cu isvorul se vedeau ruinele unui paraclis al cărui cuperiș era pe jumătate, darârnat. Bisericuța, chiar când fusese întreagă, nu fusese mai lungă de 16 picioare și largă de 12. Iar acoperișul, de o mulțime proporțională cu zidurile ei, se alcătuia din patru bolți, sprijinite pe stâlpi masivi, mutre care dorise surpaseră. Ușa de intrare era împodobită cu ornamente frânte în zigzag, m formă de dinți de rechini, a fel cu acelea care se văd pe la vechile biserici saxone. înaintea ei se înălța o clopotniță , care era clopotul al cărui sunet le auzise, cu câteva minute mai înainte, cavalerul negru. Scena simplă și liniștită era luminată de reflectele palide ale amurgului. Călătorul era sigur că schimnicul care locuia în acea singurătate îl va primi să miâe o noapte acolo. Nu de obște, pustnicii dosiți prin păduri iși faceau o datorie să dea sau apucați de noapte. Sări dar jos de pe cal fără să-și mai dea osteneala să cerceteze locul și împrejurimile cu de amănuntul, precum săcurăm noi. Mulțumind sfântului Iulian, patronul drumeților, care-i scosese înainte un bun și sfânt a ăpost, bătu în ușa colibii cu coada lăncii, cu nădejdea sigură că se va deschide pentru el." Numai după ce bătu de două ori, primi un răspuns care nu prea era făcut în termeni favorabili. — Vezi-ți de drum, oricine vei fi! îi răspunse un glas, tare și aspru. Nu tulbura în rugăciunile lui pe servitorul lui D-zeu și al sfântului Dunstan. — Cucernice părinte, ii răspunse cavalerul, sunt un călător rătăcit în pădure. Dându-mi ospitalitate pentru noaptea asta, vei face o faptă de bun, și de milos creștin. (Va urma),,, ———— aa<4» . 111 J. 44) mm ®?**** JU