Universul, ianuarie 1914 (Anul 32, nr. 1-29)
1914-01-24 / nr. 22
) V 5 bani Tu România. -10 bani In străinătate 1 C G B fti S. R. «!FELUItL GRECIEI PRINCIPELE GEORGE După cum am anunțat, erî a sosit în Capitală A. S. R. Principele Moștenitor Gheorghe al Greciei, trimis special de M. S. Regele Constantin al Greciei, ca să prezinte Suveranului nostru ,și A. S. R. Principelui Ferdinand noua medalie militară grecească înființată cu prilejul ultimului război balcanic. Primirea principelui moștenitor al Greciei a fost foarte cordială.. Principele Gheorghe, p jare aii, însoțit de aghiotantul Săli, maiorul Dolinsky, a fost aclamat călduros de mulțime și i s’au aruncat flori. Oaspeții au călătorit în,țara noastră, cu un tren speciali care a sosit, în gara d.e Nord1,, la,‘orbie 11 și 35 m. ’ , 4« »' •/'. * La orele 11 au început, să sosească, la gară, spre a întâmpina pe oaspeți, d-niî prim-ministr’u I. Brătianu, miniștri Al.,Constantinescu, N. Morțun, Em. Porumbbaru, I. G. Duca, Al. Radovnci, dr. Anghelescu și Victor Antonescu, ministrul Greciei Papadiaman dopulos cu tot personalul legațiunii, ministrul Gerumaniei , Waldhausen' cu, secretarii legațiunii, Bărbu Știrbey administratorul Domeniilor Coroanei, I. G. Saita, președintele comisiunei interimare a Capitalei, Trăznea-Greceanu șeful protocolului din ministerul de externe, Dragu subdirectorul căilor ferate, d-niî generali Boteanu, Coandă, Mavrocordat, Ionescu, Văleamu, Aslan, Ghenea, Gheorghiu, Cotescu, coloneii Grațoschi, Cotescu, Anghelescu, Marin și Sturdza, și iruvnero și memebri ai coloniei grecești din Capitală, în ținută de gală, d-niî Corbescu, prefectul poliției Capitalei, și I. Rafail, șeful Siguranței. Pe peron se aflau o companie de onoare cu muzică și drapel din batalionul 6 vânători, comandată de d. căpitan Iordăchteseu și compania de jandarmi pe eștri sub comanda d-lui căpitan Cezar Ionescu. La orele 11 și 30 m. a sosit și A. S. R. Principele Ferdinand, care a inspectat compania de onoare înșirată pe peron. * Trenul special a intrat în gară fix la orele 11 și 35 m. A. S. R. Principele Ferdinand urmat de cei prezenți s’au dus la scara vagonului princiar spre a întâmpina pe oaspeți. Principele Gheorghe, în uniformă de ofițer al armatei grecești, a salutat militărește înainte de a descinde. Apoi s’a coborît din vagon și s’a îmbrățișat cu A. S. R. Principele Ferdinand, întrevederea a fost foarte cordială. In urmă s’au făcut prezentările. Principele Ferdinand a prezintat principelui Gheorghe pe toți d-nii miniștri și pe generalii prezenți. La rândul său, Principele Gheorghe a prezintat pe aghiotantul său. In acelaș tren cu oaspeții au sosit și d. colonel Petala, atașat pe lângă A. S. R. Principele Gheorghe pe tot timpul șederei sale aci și care întâmpinase pe principe de la frontieră,, d-ni. Demetrescu-gravu, prefectul județului Prahova, și Panaitescu, directorul siguranței generale a statului din ministerul de interne.Trenul era condus de d. Al. Ottescu, directorul general al căilor ferate. * După ce s’au făcut prezentările, Principii Ferdinand și Cheorghe au trecut în revistă trupa, care a dat onorurile. Peronul se umpluse de un public care' iarna călduros ne oaspeți. Or prezenți au trecut apoi în satuiui de recepție, unde s’au nteținut timp de un sfert de 6 ° E ■ [UNK] [UNK]" Apoi Principii Ferdinand și Gheorghe s’au suit într’o trăsură de gală trasă de 6 cai și au pornit la palat, urmați de o alta trăsură, în care se aflau generalul Mavrocordat și aghiotantul principelui Gheorghe. Când s-au suit în trăsură, mulțimea compactă care se afla țe piața din fața gării a isbucnit în urate. Pe tot parcursul drumului, principii au fost călduros aclamați de mulțimea, ce staționa pe ambele trotuare, până la palatul regal. Principele Gheorghe părea foarte impresionat de aceasta primire. Steaguri românești și grecești fâlfâiau vesele în bătaia soarelui călduț pe la balcoane și ușile magazinelor. Pe piața din fața palatului staționa o mulțime enormă. Când au apărut cele două trăsuri, mulțimea a salutat cu entuziasm, agitând pălăriile. In curtea palatului se afla o companie de infanterie cu drapel și muzică. S’au dat din nou onorurile și muzica a intonat imnul regal român. Desimți de la palatul regal La orele 12 jum., a avut loc, la palatul regal, un dejun intim. Au luat parte: M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Principele Gheorghe, A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. R. Principesele Maria și Elisabeta. Serifie fisigănști din Cadrilater s’au deschis iară autorizația cuvenită. Se cunoaște discuțiunea, urmată până in vremea din urmă, intre notabilitățile bulgărești din regiunea anexată de România și intre autoritatea noastră școlară, ■— discuțiune privitoare la, autorizarea, școlilor bulgărești de a continua să funcționeze in baza vechiului program. Bulgarii au dat o dezlegare cu totul curioasă acestei probleme. Autorizațiunea cerută de ei spre a se face posibilă funcționarea mai departe a școlilor bulgărești nefiindu-le acordată încă, ei au deschis aceste școli, cari azi sunt in stare de funcționare, împotriva legii. Ministerul nostru de culte și instrucțiune ■ publică, prin organele sale, fiind înștiințat de acest fapt, Va luat imediat în discuțiune, urmând ca în curând să decidă. * Bulgarii au cerut ministerului nostru autorizațiune de funcționare numai pentru, 3 școli particulare, cari se vor înființa de acum înainte, în Dornici. Aceste școli sunt: una primară, una de băieți cu 8 clase și alta de fete, tot cu 8 clase. Cât privește celelalte școli, după cum am spus, ele au fost deschise fără să li se fi acordat în prealabil cuvenita autorizație. M. N. -------------* * *------------ Icul ef © oos»ațl S'a acordat ordinul „Steaua României“. In gradul de ofițer D-lor: Ionescu Const, director general al Casei de depuneri; Kiriacescu Oscar C., director general al regiei monopolurilor Statului; Morandini I., directorul vămilor. In gradul de cavaler D-lui Pherekyde Mihail Sc., prefectul județului Buzău, Ordinul „Coroana României“: In gradul de ofițer D-lor Pitomeri le P., resedintele consipului bufetului Teleorman, Rastake Marcel, șef de cabinet al ministrului de finanțe ; Vizanti Páriati, șef de cabinet al ministrului de finanțe. ►i< * <îf 6 PAGINI Vizita canonică a P.S.S. Episcopali Rimnicului Noului Severin la Crașova P. S. S. Episcopul Sofronie al Râmnicului vizitând Craiova, ancuumuluu vidaiauu A " * • — " a ținut următoarea cuvântare la biserica „Sfânta Treime” la slujba ce a avut loc: ubiților mei fii și frați intru Domnul, Din marea îndurare a Celui care locuește în Ceruri, mam învrednicit cu mare mulțumire suflrească sä vin astăzi în orașul Craiova, fosta capitală a celui de odinioară banatul Olteniei, atâta de însemnat în mult încercatul nostru trecut istoric, ca să îndeplinesc o datorie mult, scumpă sufletului meu, a vedea pro fiii mei duhovnicești. Împrejurări grele, împrejurări de forță majoră, nu așa ca cum ar fi oricum, împrejurări cărora să se plece — a trebuit tot sufletul românesc, m-ampedicat până acum a mă pogon ..n mijlocul iubiților mei craioveni. Dobânda acestor împrejurări precum și caldul avânt, patriotic și ostășesc al flăcăilor noștri, sunt înfiripări prin cari s’au înnăvădit aducând la matca patriei românești reîntregirea patrimoniului strămoșesc. Evenimentul acesta ne-a umplut inimile de veselie, și, bucuria fiind mare pentru toată suflarea românească, cum n’ar fi ea mângâitoare pentru toți, iar mai cu seamă pentru, noi ce știa slujitorii Sfântului altar, cari am dat slavă lui Dumnezeu Atotputernicului pentru această a Lui binefacere. Desăvârșească Cerul ca acest fapt să fie predoslovia altor izbânzi cu mult mai mari încă, și la care avem mai mult drept către care mereu trebuie să năzuim ca către steajărul unde se află centrul de greutate spre împlinirea întregului nostru ideal național. "Ceea ce n-am putut face atunci, zic, când o doream din tot sufletul, deși cu Darul lui Dumnezeu sunt ce sunt mai bine de un an, o fac acum, și de astădată cu toată mulțumirea. Venirea-mi în aceste oraș e cu atâta mai înveselitoare pentru mine, cu cât știu că mă găsesc într- un loc unde căldura credinții, a obiceiurilor și a datinelor strămoșilor noștri s’au păstrat în toată curățenia lor. Venirea mea p’aceste locuri “mi răscolește ‘n minte atâtea fapte mari și sfinte din slăvitul trecut al acestor plaiuri, trecut care, e al întregei Românii. Aici, pe vremea celor dintâi zile ale veacului al cincisprezecelea trăia o familie de viteji, o familie de oameni bogați, bogați trupește, bogați și sufletește, bogați în moșii, bogați în simțiri, și foarte bogați ,în credință: asta este familia aceea numită a Craioveștilor. Din ea s’au ales cei întâi Bani ai Craiovei. Atâta de puternică și strălucită era familia aceasta încât razele ei cele binefăcătoare s’au întins și în stânga Oltului dând Românilor munteni pe cel mai însemnat iți mai evlavios Domn pe Neagoe Basarabul. Mai târziu găsim aci, în Craiova, pe viteazul și înțeleptul neam al Buzeștilor, aceia cari, cu înrâurirea și trecerea ce ei aveau în lumea românească, așezară. Domn al țării pe Mihai Viteazul, fostul de odinioară Ban al Craiovii. Tot din aceste laturi, uite de calea din Brâncoveni — răsări mai apoi Mateiu Basarab domnul cel pios și iubitor al cărturăriei românești subt a cărui oblăduire s’au tipărit atâtea și atâtea cărți românești. Aceste două familii întraripate de Dumnezeescul dor, le făcură nemuritoare focul credinților în Dumnezeu prin înălțare de multe monumente religioase. Giuvaerul cel de mult preț, gingașul monument Curtea de Argeș spre care nu poate privi românul decât cu o duioasă dragoste înflăcărată de neamul lui precum și biserica Stăneștii din județul Vâlcea povestesc pe negândite urechii, momind ochiul și șoptind neîncetat sufletului și inimii cercetătorilor despre evlevieștea și dreapta cinstire de Dumnezeu care încălzea sufletul oțelind inima acestor falnici și dragi străbuni ai noștri. Mână în mână cu Mateiu Basarab, istorisirea ne călăuzește aducându-ne aminte de spăimântătorul și atâta, de groaznic sfârșit, dar plin de bărbăție și vitejie eroică și creștinească a lui Constantin Brâncoveanu, asemenea oltean și el care a pătimit pentru credința creștină, și neamul românesc. Datoria noastră a tuturor, și mai cu seamă a noastră slujitorilor Sfântului altar și a Bisericii, e, să fie păstrătoarea neadormită a tuturor acestor fapte, povestitoare a isprăvilor străbunilor noștri pentru însuflețirea și îmbărbătarea tuturor la muncă dreaptă și cinstită în folosul patriei și al neamului. Venirea venea pe aceste locuri are de scop — între altele, a pomeni tuturor de aceste isprăvi având în gând că vom trezi în inima și sufletul nostru dragostea de Biserică și de tot ce e frumos și înnălțător pentru patria noastră. Trecutul nostru e cea mai bună școală de creștere și de educațiune a unui popor, pe el trebue să-l chemăm, la luminile lui datori suntem a ne încălzi inimile, când ar fi vorba să ne facem pe deplin datoria de români. Apoi venirea mea pe aceste locuri mai are și alt rost, pe acela d’a întări pe cei slabi în credință, a mângâia pe cei nenorociți, a îmbărbăta pre cei buni, căci cu cât voi cunoaște mai bine nevoile de tot felul ale duhovniceștilor mei fii cu atâta mai bine voiu putea a-mi da seama pentru lipsurile de care vom fi bântuiți precum și de găsirea cât se poate mai în grabă, a mijloacelor ce trebue să întrebuințăm, ca, în unire cu ceilalți factori ai statului să putem urni bine cu pace și liniște mai departe neamul nostru drag pe calea progresului și a culturei vremilor, de azi. Iar Sfânta noastră Biserică care-șî dă foarte bine seamă de datoria și rolul ei moral și crescător în bine, dorește ca o mamă duioasă sa-și dea tributul ei de muncă. întru aceasta. Și ce voiu mai zice încă? In privința aceasta. Craiova ca cetatea mumă a uiteriței, trebue ca să stea în fruntea mișcărilor, ori ce s’ar zice. N’am nici o îndoială și mă mângâie a crede că îndemnurile și așteptările mele, vor găsi cuviinciosul răsunet în inimele și sufletele de elită are craiovenilor, spre marea noastră bucurie, pe care-l cunosc de sunt, acum trecuți, aproape, patrusprezece ani și î asigur aici în casa celui prea Înalt, a Dumnezeulu cel a toate văzător, ci: nu-i voi uita în rugăciunile mele cele către Domnul, că, deși despărțit de ei trupește, sufletește mă voi afla totdeauna în mijlocul lor și împreună cu dânșii penn lucrul bun și de folos norodului.In mijlocul acestor domni aflându-mă, rognezeu să reverse din îmbelugarea Darurilor și a bunătăților sale celor bogate și sa plinească asupra orășenilor și cetetenilor Doljeni, tot danii cel desăvârșit care de sus fiind coborât pre toți de mireasma duhovnicească, prin îndurarea Tatălu cu lucrarea Fiului și 5Ună insuflarea Duhului sfant, tot deauna acum și pururea Și a vecii vecilor. ȘIZAIS&BSft societației culturale 5, Miron Costin“ Conferința d-lui dr. Zosin. Roman, 2 Ianuarie Duminică, 19 cor., în aula liceului local a fost o șezătoare a soc. cuturale „Miron Costin”, societate îndeajuns de cunoscută grație activitatei culturale , desfășoară. După conferința Duminica trecută a <lui Theodor Speranția, am avut acum una din cele mai interesante conferințe din acest an. E vorba de conferința d-lui dr. Zosin din Iași, care a vorbit despre ■„Evoluție și progres". D. dr. Zosin începe interesanta, d-sale conferință prim câteva cuvinte de laudă la adresă membrilor soc. „Miron CostinViperitru munca lor pe tărâmul cultural, după care intră in chestiunea care face obiectul conferinței sale. D-sa arată , că ideia de evoluție în sensul de înălțare e o ideie de abia 3—4. veacuri, iar până la acea epocă, e ideia de cădere care predomină. Ideia de evoluție e în legătură, cu aceea de progres născut odată cu faptul înmulțirei genului uman și a îmbunătățirei stăre’ lui. Insă conceptul de progres e venit abia de 2 veacuri și s’a degajat dintr’un întreg tezaur de știință și avere ce omenirea a acumulat-o în decursul vremei. Totul se preface ca să devie și devine ca să se prefacă, e o lege generală în univers, zise d. dr. Zosin. Oratorul după ce ne dă o sumă de explicații, relative la aceste două concepte de evoluții și progres, explicații, bazate pe o sumă de cercetări care denotă o intelectualitate puțin comună, trece la înțelesul ce poate să se aibă aceste noțiuni pentru mediul în care ne găsim noi,pentru țara noastră. Atunci, zice d-sa, se pune chestiunea Toiului nostru ca neam în această parte de pământ, și odată acest rol descoperit vom ști făgașul pe care trebea să mergem, începe a se vorbi, zice d. dr. Zosin, din ce în ce mai puțin de interese hotarnice și se luptă mai mult pentru preponderența ce fiecare din cele 3 ginți vrea s’o aibă în lume. Războaiele ce s’au dus de un timp încoace, afară de războiul balcanic, au fost mai mult războaie de preponderență, războaie de rasă, decât războaie hotarnice. Ceea ea se observă acum o lupta între cele 3 ginți alee continentulu nostru, a gintei latine, saxone și slave pentru preponderența ce fiecare și-o dispută. Trebue deci să vedem:ce drum nu este indicat în evoluția și progresul omenirei. Vedem că sângele și natura noastră ne împing spre ginta latină. Conștiința noastră nu poate fi câștigată decât de spiritul latin care predomină înaintea tuturor celorlalte. Termină apoi vorbind de cultură arătând că ea trebue împrăștiată în cele mai adânci straturi, pentru a fi, dacă nu mai presus, cel puțin la nivel cu statele ce ne înconjoară. Auditorul în număr foarte mare a stat mai bine de 2 ore sub farmecul conferinței d-lui dr. Zosin Ultimele cuvinte rostite de conferențiar au fost acoperite cu ropote de aplauze. Șezătoarea s’a terminat la lirele 7 seara cu o foarte reușită audiție muzicală a orchestrei reg. Roman 14. — Sâmbătă 18 crt. soc. Miron Costin a dat o serată dansantă în saloanele cercului militar local. S’a petrecut admirabil până la orele 5 dimineața. Beneficul atât cel moral cât și cel material a întrecut toate așteptările. GaM, ifn\ XXXII - fî-rul 22. Vineri 24 ianuarie 1514 Talpa Țârei 1 Aplicarea regulamentelor organice de profesorul A. BASILESCU dela Universitatea din Bumbești In virtutea Regulamentelor organice care rezervaseră Rusiei Și Turciei dreptul de a numi, pe primii Domni, Alexandru Ghica fu numit Domn în Muntenia, une ("p., i. i.e Ia. L — 1 ■), și Mihai Sturdza, în Moldova, care domni de la 1834—1849. Cel dintâi a fost revocat de Rusia în A2, iar cel de al doilea a abdicat singur în 1849, în urma revoluției din 1848. Sub domnia lor, Regulamentele organice produc primele lor efecte : ele au fost dezastroase: însuși Domnul Mihai Sturdza PiKiș un memoriu adresat ambasadorului rus Nesselrode o descrie în culori vii și dureroase: „Da, zice el, starea țăranului moldovean și muntean este ticăloasă; privit ca o ființă care nu trebuie să existe decât pentru capriciile altuia; aproape redus la starea abjectă ele brută, părăsit în prada lăcomiei tuturor slujbașilor, începând de la cler, de la, cel mai înalt dregător până la cel mai mic dabi'a;, împilat deopotrivă de proprietar și de arendașii! și după toate acestea se mai învinovățește acest biet țăran că este nepăsător și leneș. Mă pun numai cu groază in locul lui. Sunt ca un om care este sigur să nu aibă niciodată nimic în propriu, un om desamăgit printr’o tristă experiență și știind că în zadar ar urma să verse fără cruțare sudoarea frunții lui spre a putea strânge ceva bani, pe care jaful ar veni fără greș să o răpească, zic că acest om nu poate resimți decât scârbă către orice ban, ce ar pune deoparte, și că el poate privi ca folos numai acel ce-i sustrage lăcomiei pentru a merge să-i dea la cârciuma proprietarilor“. (v. Rosetti T. IT pag. 33). In zadar Mihai Sturdza se silește a astoi aceste abuzuri. Astfel prin Ofisul sau din 21 Martie 1837, el vrește să pună capăt abuzului ce se făcea cu măsurătoarea pământului, — abuz care s’a perpetuat până în ziua de azi și a fost înfierat prin proclamația Regelui din 12 Martie 1907. „Din mulțimea jalobelor, zice el, în preambulul acestui Ofis, intrate către domnia noastră, luând în băgare de seamă că locuitorii de pământ ar suferi nu puține asupriri, pe lângă altele, și în măsurătoarea locului de hrană ce după așezământ li se cuvine lor, în preajma lucrului, ce ei lucrează proprietățea, prin închipuire de prăjini de falce cu totul nepotrivite cu palma, cea dreaptă și legiuită, ci făcute numai după mai multă sau mai puțină cruțare a cugetului a unor din proprietari sau posesori, în cât oricum obștea lucrătorilor de pământ sufere strâmbătate, din care ,apoi pricină isvorăsc prigoniri, neîmpăcări, pierdere de scumpă vreme în primăvară și peste an, ba încă și sunteți, cruzimi și măsuri neiertate, — iar în urmă și pagube și lipse până la pânea de toate zilele”. (v. Rosetti , II pg. 82). In consecință Mihai Sturdza distribui la toate comunele din țară o măsură unitară : Palma gospod, — care se serve de control pentru facerea prăjinelor boierești, — ceea ce nu curmă desigur abuzul, căci el s’a continuat până în ziua de azi, — a«tat este de adevărat proverbul,— că năravul din fire nu are locuire Prin Anaforaua lui din 23 Decembrie 1849 el voi asemeni să întrune abuzul ce se făcea, cu globirea vitelor găsite pe moșii după strângerea recoltelor.—pășunarea miriștelor era într’adevar un drept antic al țăranilor. . ”Să se poruncească zice el, ispravnicilor ca la întâmplare de scaparea vitelor unui sat pe altă moșie, după ridicarea strânsurilor de pe câmp, fără a face vre-o stricăciune, să nu li se ia nimic, după urmarea păzită din vechime“. (v. Rosetti , II pg.sg). Un alt abuz, care iarăși s’a continuat până în ziua de azi, era de a se lua dobânzi peste dobânzi la zilele nelucrate și transformate în bani,—cu care chip— țăranii deveneau cu adevărat robii proprietarilor, — abuz pe care Mihai Sturza iarăși în zadar vor să-l înfrâne, — prin Sfatul administrativ, în 1844, ordonând ca rămășițele de zile de lucru să nu se poată converti în datorii de bani, ci să se plătească tot în lucru. Sub Gheorghe Bibescu, urmașul lui Alexandru Ghica, se făcu oarecare încercări de îndulcire a Regulamentului organic. In condițiunile de arendare a moșiilor bisericești stabilite de Departamentul Trebilor bisericești găsim confirmarea vechiului drept, de care țăranii au fost despuiați prin Regulamentele organice : „Art. 2.— Unde va fi moșie cu îndestulă întindere și vor voi locuitorii mai multe locuri de arătură și de fânețe peste pogoanele hotărâte și legiuite lor, arendașul prisosindu-i pământ pentru a sa trebuință, va fi dator a le da cât vor voi, pentru cari locuri nu vor putea pune decât una dintre aceste două condițiuni, adică dijma îndoită dintre aceste pogoaie sau dreaptă dijmă și o zi cu mâinile de fiecare pogon de prisos, după alegerea locuitorilor. Nu va putea arendașul a da la nici un om străin măcar o palmă de loc din pământul ce va prispei peste legiuitele pogoane până mai întâi nu va îndestula pe locuitorii șezători pe acea moșie, după cererile ce din vreme aceștia o vor face”. Asemenea, arendașul nu poate îndepărta pe locuitori din curaturile și livezile lor, — iar după ridicarea recoltelor, liberi sunt țăranii să pască vitele lor pe toate miriștile, — fără nici o rată. (V. Rosetti T. II pag. 174). Iată, cum, încetul cu încetul, la umbra acestor Regulamente, să întinde ca o pecingine samavolnicia boierească.—pe care acum se altoise și se desvoltase samavolnicia și mai dură arendășească: nu există nici o pariere in Stat, destul de tare, care să opună o rezistență eficace a totputerniciei boierești. Statul erau boerii, — ei erau legea, ei erau autoritatea ! Dar într’o dimineață luci și pe cerul posomorât al tristei Românii, un soare nou, un soare de speranță, un soare de dreptate și de libertate! Acesta fu soarele frumoasei Revoluțiuni din 1848! Dar repede răsărit, repede apus! el lasă în urma lui numai o licărire fugitivă, — și neagra noapte a desnădejdiei se abătu din nou peste holdele sărmanei Românii! EtefYiewaka Jwsisi. Redactorul nostru politic d. I. Fermo, care se află la Paris, a avut cinstea de a fi primit în audiență de Excelența Sa d. Poincaré, președintele Republicii franceze, precum și âg. d. Doumergue, ministrul de externe, care i-a acordat un foarte important interview pentru „Universul”. In numărul nostru de mâine vom publica atât audiența redactorului nostru la " Poincaré " cât și interviewul cu d. Doumergue. Acest nou și strălucit succes al valorosului nostru redactor atât de bine cunoscut cititorilor noștri prin neîntrecutele sale reportaje politice și care, după cum se știe, are multe isbânzî de felul ’acesta la activul sau, f ’rnstește-mi numai Universul, dar și Întreaga presă românească. !>. 1. FERMO BUCER Familia regali g Mei regele Constantin, având în stânga pe fiul său cel mai mare i<>orge, moștenitorul tronului și oaspete al M. S. Regele Carol, iar la dreapta pe regina Sofia rsus comisii interimari. S’au măi numit următoarele concisiuni interimare: La Câmpulung, d-nii: Ion Nicolaescu Bugheanu, președinte; Apostol D. Mircea, vicepreședinte; Ion N. Ionescu, maior I. Macedonescu și căpitan I. Iorgulescu, membri. Alegerile se vor face la 9 și 11 Martie. La Călărași, d-nii: Sima Nicolescu, președinte; Gh. V. Contantinescu, vicepreședinte; Gh. Gh. Munteanu, D. Mateescu și Opran Georgescu, membri. Noul consiliu comunal va fi ales în zilele de 16 și 18 Martie. La Tecuci, d-ni: Constantin Condrache, președinte; Iancu Herăscu, vicepreședinte; Iancu Balaș, Toader Ciolac și Nicolai Ionescu Carbun, membri. Alegerile la 16 și 18 Martie. ,La Tg.Frumos, d-niî: loan Jaraandi, președinte; Neculae Andriescu, vicepreședinte; Dumitru Timuiș, Grigore Focșăneanu și Oto Ruși, membri. Alegerea la 9 Martie. La Drăgășani, d-riî. Filipescu, președinte; dr. D. Stătescu, vicepreședinte; Mișu Mihalescu, S. Mateescu și C. Gheorghiu, membri. Alegerea la 14 Martie. La Slănic-Prahova. Era s’a făcut instalarea comisiunei interimare la primărie în prezența d-lui Gh. Popescu-Cioranu, administratorul de plasă și delegatul prefecturii de Prahova, precum și în fața unui mare număr de cetățeni. Au fost numiți ca președinte al comisiei d. Iancu Nicolaiu, mare industriaș și proprietar din localitate, vicepreședinte d. M. Chirculescu, d-nii St. Drăghici, N. Nicolescu și Ion T. Alionte, membri. •------------------* «|»------------------- Legiunea ocine pentru femei Gândi emisului Bonaparte înființa la 19 Mai 1802 ordinul Legiunea de onoare pentru ca, după cum susținea el, să restabilească în altă formă insignele onorifice ale regalismului francez nimicite prin revoluțiune, nici prin gând nu-i trecu că după o sută de ani, femeile, pe cari de altmintrelea nu le aprecia mult, vor lua parte în număr mare la această distincțiune. Acum în 1914 pieptul a 109 dame este împodobit cu panglica roșie. Roseta, care însemnează rangul de ofițer, un grad mai înalt ca simpla panglică de cavaler, o posedă, numai două doamne: M-me Bykerbusch, directoarea institutului de educațiune al Legiunea de onoare (pentru fiicele ofițerilor superiori) și M-me Koergomard, inspectoarea generală a învățământului. 23 de călugărițe posed legiunea de onoare, dar de la 1900 această decorațiune nu s’a mai oferit nici unei călugărițe. Intre femeile decorate sunt 8 pictore, 9 scriitoare, precum și mai multe artiste între cari se află și celebra Sarah Bernard. Femenismul s’a strecurat deci încet, fără strigăte triumfale, în ordinul „Legiunea de onoare”. «X« -î* IM! prefecți DE JUDEȚE Noul prefect al poliției din Craiova ----------------------------- D. Gaion Călugăreanu! SINUCISEREA din fundătoriiîolumnelor . Din anchetă reiese că Beghea s’a sinucis fiind vinovat de flirt_. Am înregistrat (era sinuciderea tânărului Ion Neghea, fecior la d-na general Manu, din calea Victoriei 210, care și-a tras un glonț de revolver în cap, rămânând mort pe foc. . Din ancheta făcută asupra cauzelor sinuciderii s’a stabilit că Noghea furase un portofel de la d. maior Manu, fiul d-nui general Manu. Pătrunzând dimineața în dormitorul acestuia și crezând că doarme, Noghea a luat de pe noptieră un portofel. In acel moment d. maior Manuu, s’a deșteptat și l-a surprins. Fiindcă de mai multa vreme îi dispăreau obiecte de prin casă, ,d. maior Manu a amenințat pe Noghea că îl dă pe mâna poliției dacă nu-i destituie toate obiectele furate. Din aceasta.. cauză și poate fiindcă mai avea și altceva pe conștiință, Noghea s’a sinucis. Făcându-se cercetări i sa găsit și un dosar la poliției Noghea , și ajutorul unui furt de bijuterii, săvârșit acum cățăra vreme. „ I. Rofail, șeful siguranței Capitalei, face cercetări asupra antecedentelor . lui Noghea , și cântă să stabilească cum și-a petrecut cesta timpul în ultimele zile. Nu este exclus ca din aceste cercetări să iasă o Surpriză. Se poate prea bine ca Noghea să fie unul din autorii tâlhăriei din str. Dragoș-Vodă. ‹în ^ ‹ SiM l în străinătate Cele două colegii din teritoriul anexat Bulgariei, Gumulamia și Strumița, vor trimite 41 deputați în Sobranie. Colegiul Gumulgina care numără 476.0Î1 locuitori, va alega i reprezentanți, iar cel din Strumița, care are 337.112 ■ locuitori, 47 ■ deputații , >