Universul, aprilie 1914 (Anul 32, nr. 89-116)

1914-04-01 / nr. 89

£ tai îr Rentals.* 10 tal ta staätaätata ICGBß PATUiMI jftail XXXII - fl-nfl 89. - Marți î Aprilie 1914 ■ 9 B W A li &\ ^eesamasmmmma^mamg^emmm^tmmmmamasamxrn^Km j .țiy ' CELE DÍN URMĂ STÍRÍ DÍN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE Șl TELEFONICE / MOȘTENITORUL PRESUMPTIV al tronului austriac cu familia sa Arhiducele Carol Franz Iosef și arhiducesa Zita cu copiii lor Societatea bisericească a românilor din Viena în capitala Austriei, în care trăiesc peste 1000 de suflete de Români, funcționari, medici, o­­fițeri, pensionari, meseriași ș­­.a., în care studiază aproape 200 de studenți din toate păr­țile locuite de Români, și prin care trec, oprindu-se aici pe timp mai lung sau mai scurt, pe an aproximativ 10.000 de Români din Regat și din cele­lalte provincii românești, nu a existat până acum câți­va ani un locaș dumnezeesc, în care Românii să-și poată face dato­riile lor sufletești în limba lor. Abia în anul 1907 câți­va Ro­mâni din Viena, pătrunși de necesitatea unei biserici, au în­ființat „Societatea română­ or­­todoxă a jubileului imperial pentru zidirea unei biserici și înființarea unei comunități bi­sericești in Viena”. Membri ai societatei pot fi: a) patroni, cari donează societățeî odată pentru totdeauna 5000 coroane; b) ctitori cu o donațiune de cel puțin 2000 coroane; c) fondatori cu o donațiune de cel puțin 1000 coroane; d) membri pe viață cu o contribuție de 200 coroane odată pentru totdeau­na; e) membri ordinari cu o taxă anuală de 10 coroane și f) membri extraordinari cu o taxă anuală de 2 coroane. Nedispunând de mijloace po­trivite și ne­având nădejde, ca în curând să poată înlătura toate piedicile, pentru a începe cu zidirea bisericei, pe de altă parte simțindu-se tot mai mult lipsa unui locaș dumnezeesc, care lipsă cauza în parte în­străinarea Românilor de obice­iurile lor creștinești în centrul acesta însemnat, fondatorii a­­cestei societăți au hotărît, să rânduiască deocamdată într’o casă particulară o capelă, in care să se oficieze în fiecare Duminică și sărbătoare mai mare serviciul divin. Capela a­­ceasta e numai provizoriu în­tocmită, până ce comitetul va dispune de mijloacele necesare, cu care să poată zidi biserica procejată. Momentul acela fe­ricit însă pare a fi încă destul de îndepărtat, de nu se vor găsi mâni darnice, care să asigure condițiunile materiale pentru opera aceasta. Căci în decursul celor 7 ani de activitate, socie­tatea cu toate străduințele, el n’a putut aduna de­­cât o parte modestă din capitalul necesar. Despre activitatea acestei so­cietăți s’a raportat în, ultima ei adunare generală ținută în 28 Februarie 1914, inaugurându-se al optulea an de activitate. Din rapoartele președintelui, secre­tarului și cassierului se prezin­tă actuala stare a societăței astfel: In urma evenimentelor din Balcani din anul expirat, comite­tul n’a putut urma cu adunarea banilor pentru biserică, inaugu­rată cu atâta succes în anii pre­cedenți. In schimb însă el a por­nit o acțiune de pregătire în sâ­nul societăței și în special obți­nerea independenței de biserica ortodoxă a Sf. Treimi, numită și biserica grecească, prin­­ înființa­rea unei expozituri paroh­iale cu toate drepturile jurisdicțio­­nale cuvenite. Căci românii în virtutea dispozițiunilor existente sunt atașați acuma de această biserică grecească, odinioară în­ființată pentru grecii și românii ortodocși, și acuma complet gre­­cizată. Cu satisfacție se poate constata progresul simțitor ce-l face consolidarea coloniei româ­ne din Viena, consolidare care se manifestă în toate chipurile, dar în deosebi în viața comună religioasă, care de datină a fost păstrătoare și întăritoare a nea­mului nostru. Aci, in incinta în­gustă, dar atât de găzduitoare a capelei, care e o garanție pu­ternică a dorinței comune cât și a realizărei scopului societăței, s’a aflati și se regăsește cu neobo­sită dragoste tot românul, fie că petr­ece în Viena, fie că trece nu­mai pe aci, și î­n „Cartea de aur" a societăței se poate citi, că și românii din toate părțile își a­­duc aci cinstea către Dumnezeu și către tovarășii lor, începând de la M. S. Regele Carol I până la simplul meseriaș trecător prin Viena. Pe când copiilor români­lor din Viena precum și copilelor românce mai ales din regatul României, care studiază prin pensionatele din Viena, înainte vreme nu se împărtășea învăță­mântul religios de loc sau nu­mai în limba germană, azi, gra­ție neobositei trude a păr. proto­pop Boldea, preotul capelei ro­mâne, și a d-nei Florica Grama­­tovici, peste 60 de copii primesc învățământul religios în limba lor. In grija sa pentru consolida­rea religioasă a Românilor și pregătirea condițiunilor pentru zidirea unei biserici comitetul societății nu uită nici pe acei tineri sărmani, cari studiază în acest centru de cultură. Prin a­­jutoare considerabile în bani și mese gratuite se înlătură măcar în parte mizeria studenților săr­mani și destoinici. Societatea număra la finele a­­nului 1913 276 membri ș. a. 5 membri ctitori, 19 fondatori, 91 pe viață, 120 ordinari și 41 extra­ordinari. In anul 1913 societatea, a încasat din taxe de la membri 4428 coroane, din interese coroa­ne 3550, din subvențiuni cor. 12.000, din colo d­e cor. 1700. Chel­tuielile administrației, în special întreținerea capelei, au ajuns suma de 10.500 cor. Fondul pen­tru zidirea bisericii, care s-a spo­rit în decursul anului cu 11.561.93 cor., a ajuns acuma la suma de 71.257.43 cor., iar averea totală a bisericii inclusiv inventariul capelei face aproape 100.000 cor. Oricine, citind acestea, va ve­dea ușor că suma­ care alcătuieș­te fondul destinat zidirii e foarte departe de a asigura societății chiar un teren, pe care să se înalțe sfântul edificiu dorit. Con­ducerea societății, în fruntea căreia stau bine cunoscuții ro­mâni generalul Alexandru Lu­­pu, dr. Sterie, N. Ciurcu ș. a. are cea­ mai vie speranță, că în sta­rea de înviorare și de recunoș­tință pentru ajutorul lui D-zeu de care se bucură românimea în prezent, Viitorul apropiat va a­­duce pentru societate sprijinul pornit din adâncul inimilor și din largul mâne­­celor cari vor cugeta ca și comitetul, că scopul societăței trebuie să se realizeze, dacă nu de altceva, dar pentru a ne bucura de recunoștința poste­rității.* Pentru a preveni orice bune sentimente deșteptate de acest raport, se aduce la cunoștință, că sumele de orice categorie des­tinate scopului societății se pri­mesc pe adresa societății, Viena 1., Löwelstrasse­n-pul 8, unde se află și capela română, în care se oficiază în fiecare Duminică și sărbătoare mai mare la orele 11 dimineața regulat serviciul divin, la care se invită și pe ca­lea aceasta toți aceia cari vizi­tează Vienu­­rile Dunării, a permis acestei țări să ia avântul cultural și e­­conomic la care o vedem ajunsă astăzi. Să bem în sănătatea M. S. Regelui“. • Cuvântarea d-lui Scarlat Lahovari După d. ministru Angelescu ia cuvântul d- Scarlat Lahovari, care, zice: Presa are inconveniente pre­tutindeni, dar mai ales la noi. Unul din aceste inconveniente este, că nu are putința să înre­gistreze fapte, care să corespun­dă riguros adevărului. La noi, unde ziariștii sunt puțin retri­buiți, ziaristului îi lipsesc mij­loacele spre a face anchete la fața locului, pentru a-și da sea­mă de temeinicia zvonurilor. De aici interpretări false des­pre fapte inexact relatate; de aici campanii fără rost, care se opun tendințelor celor mai bune. — Să se dea liber parcurs pe c. f. era un ideal. Beau în sănă­tatea d-lui ministru Angelescu, care a desăvârșit acest ideal. Cuvântarea d-lui Ciurcu Presa, zice d. Ciurcu, sărbăto­rește prin acest ospăț pe d. dr. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, lucru firesc, — pentru­­că d- dr. Angelescu, este priete­nul nostru, al ziariștilor. Cum, vă veți întreba? Căci noi nu suntem ingineri. Apoi, bine d-lor, ziariștii nu sunt ai lu­crărilor publice? Și dacă nu suntem ingineri de la școala de poduri și șosele, nu suntem niște pionieri ai binelui public? D. dr. Angelescu a înțeles așa de bine această menire a minis­teriatului sau, în­cât și-a zis de la început, trebue să fac ceva p­entru acești pionieri ai binelui public. Este cel dintâi ministru, care a realizat această chestiu­ne în modul cel mai practic și mai demn. D. dr. Angelescu și-a câștigat prin aceasta recunoș­tința ziariștilor, căci simpatia lor, o avea deja ca un om pri­mitor și­ afabil ca niciunul altul. Ziaristul este un sol și un con­trolor public în tot momentul și în tot locul. El observă tot ce vede nu dintr’un interes perso­nal, ci dintr’un interes public și aduc l la cunoștința autorităților superioare, tot ce fa ce poate să fie folositor ca să se știe. Chiar când ziaristul ar face o călătorie de plăcere, lucru care îi este rare ori dat să facă, fiind prea legat de masa redac­ției, încă poate fi de folos­ Eit, dacă ași face parte din Parla­ment, ași întecri obligativitatea pentru ziariști de a călători, pentru a cunoaște bine țara des­pre care scria. Cuvântarea d-lui I. Procopiu D. I. Procopiu, președintele Sindicatului ziariștilor zice: Dacă simt plăcuta ocaziune de a vorbi în numele Sindicatului ziariștilor, și de a mulțumi d-lui ministru Angelescu pentru fru­mosul act săv­rșit prin darea biletelor personale la ziariști, mă simt pe de altă parte com­primat în elanul mut, pentru ca în acelaș timp sunt și prie­tenul politic, și prietenul perso­nal al d. dr. Angelescu, dar ași voi să arăt serviciile pa care, prin această măsură, d. minis­tru Angelescu le aduce opiniei publice și tării în general. D. Procopiu termină spunând: Urez ca și ceilalți miniștri să aibă aceiași solicitudine pentru presa română-D. Const. Miile zice. Ați ridi­cat paharul pentru ministrul care a desăvârșit o operă,, ați ridic paharul pentru acel care a început această operă, d. Bar­bu Delavrancea. D. Chr.­­Negoescu relevează următoarele: Ați văzut în d. dr. Angelescu un democrat cinstit, care l’a onorat chiar fiind­­ mi­nistru să fie alesul colegiului al lll-lea. Discursul d-lui N. D. Câmpina, directorul ziarului „Universul" Domnule Ministru, Domnilor și scumpi confrați. Sărbătorim astăzi vrednicia u­­nui ministru al țarei, care prin gestul ce­va făcut în ultimul timp, a dovedit nu numai o vie solicitudine față de ziariști dar și înțelegerea unui scop înalt. Sărbătorim pe d. profesor dr. Angelescu, cel dintâi ministru al lucrărilor publice, care s’a in­teresat de aproape de gazetari și le-a dat putința să călăto­rească cu înlesnire pe c. f... pen­tru îndeplinirea profesiune­­lor. . Prin aceasta Excelența Sa și-a câștigat o vie simpatie în cor­­­pul ziariștilor, iar „Universul“ se simte mândru de a’l număra printre prietenii lui distinși. Cu toate asperitățile ce se i­­vesc uneori în viața noastră so­cială, ziariștii, — cred eu — nu vor uita nici­odată pe acela ca­re le-a consfințit un drept pe care colegii noștri din străină­tate îl aveau încă de mult. Ca director al ziarului „Uni­versul“ și ca membru al „Sin­dicatului Ziariștilor“, cred că sunt expresiunea tuturor colegi­lor și confraților mei, dacă în­chin paharul meu în sănătatea domnului ministru dr. C. An­gelescu. Să trăiți domnule ministru, și să dea Dumnezeu ca opera ce veți înfăptui să fie o vrednică pildă pe care s-o urmeze sta­tornic și cu credință toți oame­nii dela guvern, cari dețin des­tinele patriei noastre în mâinele lor. Cuvântarea d-In. C. Bacalbașa După d. maior Băncilă, care închină pentru sărbătorit, vor­­bește d. C. Bacalbașa, care se întreabă: Făcut-a d. ministru un act de favoare prin aceasta? Actele de favoare nu înalță pe acei cari le fac. D. ministru a făcut, ceia ce trebuia să facă un om demn, a recunoscut un drept al presei și l-a dat. Am auzit spunându-se: Pentru, ce ieyparea aceasta presei? Ce sunt ziariștii? Acei care vorbesc astfel, nu cunosc presa româ­nească și nu cunosc pe ziaristul român. Presa românească nu este a­­tât de bogată ca în alte părți: ziaristul român nu are în stat influența pe care o au ziariștii din țările mari. Dar ziaristul ro­mân are o calitate, pe care poa­te să ne-o invidieze presa de pretutindeni: presa română și ziaristul român sunt cinstiți. Em­ Girardin a spus că, pen­tru ca să ajungi ceva prin presă trebue să ieși din presă. —. Trebue să modificăm­­ această lozincă și să facem să se poată zice, pentru ca să ajungi ceva prin presă, trebue să rămâi în presă! Telegramele primite D. C. Bacalbașa dă citire mai multor telegrame sosite din Iași din partea ziarelor „Evenimen­tul“ și „Mișcarea", din partea domnului Miereanu, corespon­dentul „Universului“, precum și altor telegrame din Brăi­la, București ,și alte orașe din țară și unei telegrame din par­tea redactorilor de la „Univer­sul“, care reținuți de îndatori­rile lor profesionale nu au pu­tut participa la banchet. Discursul d-ln­ ministru dr. C. Angelescu Nu găsesc cuvinte suficiente pentru a vă exprima adânca mea mulțumire pentru manifes­tația de simpatie ce ați binevoit a-mi arăta astă seară. D-lor, țelul principal al presei, cred eu, nu este acela de a in­forma, ci acela de a îndruma spiritul public, de a-i călăuzi pașii către progres și adevăr. D-lor, publicul vă cere pe lân­gă hrană sufletească care îi înalță gândirea către un ideal din ce în ce mai măreț, vă cere acea hrană de toate zilele, acele informațiuni zilnice, care îi o­­dihnesc gândirea. Iar d-voastră d-lor, oameni plini de avânt și generozitate, care, luptați con­tinuu, care simțiți, care vibrați de toate suferințele, bucuriile și nevoile 'mulțime!, d-tră cî-lor, ca­re vă istoviți mintea, care vă is­toviți sufletul în această lupta zilnică, continuă, d-tră aveți trebuință din timp în timp de un repaos al minții, pentru a căpăta noi forțe de luptă, de muncă, c­e jertfă. D-lor, mlesnindu-vă mijlocul de a vă putea repauza mintea, să aruncați privirea d­ură peste alte­ orizonturi decât acelea ale luptei de toate zilele, nu am fă­cut decât să vă arăt recunoș­tința noastră a tuturor pentru d-voastră, care ne instruiți, ne luminați și ne­informați. Nu vom putea răsplăti niciodată a­­ceastă muncă, pe care d-tră o depuneți pentru ridicarea clasei de jos, pentru îndrumarea cla­sei de sus, pentru drept și ade­văr. In acest sentiment să-mi dați voe, d-lor, să ridic paharul meu în sănătatea d-voastră, pentru propășirea acestui factor de cul­tură și de civilizație, pentru propășirea presei românești. Discursul d-lui Barbu Dela­vrancea D- Barbu Delavrancea acla­mat de asistență la cuvântul și spune: D-lor, d-voastră ziariștii, m’ați invitat să fiu părtaș la banchetul ce dați în cinstea u­­nui om de bine, a d-lui dr. C. Angelescu, ministrul lucrărilor publice. Eu, care in totdeauna m’am arătat greoiu la asemenea os­­pățuri, vă mărturisesc, că de astă dată am primit cu inimă bucuroasă să vin în mijlocul d-voastră. Mi-am adus aminte de tim­puri vechi, de entusiasmul de altă dată, când scriam, când cutreeram țara în frunte cu marele Ion Brătianu, negăsind nici un fel de odihnă, decât nu­mai când pleoapele cadeau și trebuia să dau ceia ce se cuvine materiei, ca într’un tablou si­noptic și luminos mi-am rezu­mat viața deșirată, zbuciumu­rile în restriști. Și mi-am zis gândindu-mă la cei tineri: — Sunt ei, care mă cheamă! Și ca un soldat bătrân am luat armele vechi din cui, le-am încercat și parcă am vă­zut că nu cad sub greutatea lor. Și am venit în mijlocul d-tră. D-lor, să-mi îngăduiți, ca­­ să doresc presei o limpede și o cât mai­ grabnică netermirisire a sfe­rei preocupărilor sale, pentru ca de îndată să-și ia rând de fapt, ca a patra putere în stat. Și gazetarilor, desigur, nu se recomand obiectivitate. Obiecti­vitatea, d-jar, este un lucru su­pra­omenesc în lupta de toate, zilele. Gazetarilor ași vor să le reamintesc cuvintele cele de pe urmă ale lui Goethe: Mehr­licht. Mai multă lumină, d-lor, pentru ca să fie mai multă dreptate­ Și ceiace noi n’am pu­tut să facem, să faceți d-tră, cei mai tineri spre fața și strălu­cirea României de mâine! Alte cuvântări Mai vorbesc d-nii dr. Zaharia, Tavernier, Rusu Abrudeani și Compoteca. Deasemenea colegul nostru d. Leontin Iliescu într’o foarte simțită cuvântare spune: După ceiace s’a rostit în astă seară mie nu-mi rămâne decât să a­­daug însuflețirea tinerimei ga­zetărești. Frumusețea gestului d-lui ministru Angelescu, va fo­losi nu numai ziariștilor, dar și țării și cârmuitorilor țării, în­chină pentru vrednicia distin­sului sărbătorit. Seria cuvântărilor o închee d. C. Bacalbașa, care mulțumește încă odată d-lui ministru Ange­lescu, după care banchetul a luat sfârșit, fiecare ducând cu dânsul amintirea acestei fru­moase seri, care înseamnă o sărbătoare a presei românești. I. C. Assan -------------fi ft-----------— Sărbătorirea d-lui ministru dr. Angelescu de către sioriști — Banchetul de la Boulevard — Asistența la sala de marmoră a hotelu­lui Boulevard a fost sărbătorit, printr’un splendid banchet, de către ziarișt, ministrul lucrări­lor publice, d. dr. C. Angelescu. Au ținut să ia parte la această sărbătoare a presei o numeroasă asistență în care remarc pe d-n­î. Delavrancea, fost minis­tru, Procopiu, președintele Sin­dicatului Ziariștilor, Al. Ciurcu, președintele Asociației ziariști­lor, N. D. Câmpina, directorul ziarului „Universul“, C- Bacal­­bașa, Const. Mille, I. Popescu, V. Mestugean, Lc. Lahovari, Chr. Negoescu, Ion Nădejde, Jonsohn, Tavernier, G. Aslan, profesor, I. S. Codreanu, direc­torul „Curierului judiciar“, Ing. Condeescu, Karnabatt, Dr. Z. Popescu, Fermo, C. Demetrescu, Mavrodi, Virgil Mora, Mircea Christian, Ioan Nicolescu, Du­rand, Botzan, Mavrodi, M. Mo­ra, Em. Nicolau, Ath. Ranetti, Chr. Staicovici, Boboeascu, șef de cabinet al ministrului lucră­rilor publice, Compoteca, Ștefă­­nescu, I. Minulescu, Camburo­­pol, N. Ține, C. Cosca, Donef, I. Surculescu-Cernățeanu, Leontin Iliescu, Savel, Emil Fagure, Pe­tre Locusteanu, I. Voinescu, N. Baboeanu, Streitmann, Rosen­thal, Caliga, Rubin, Honigmann I. Bacalbașa, G. Cristodorescu, Hodoș, Mohr, Barbu Voinescu, Vasiliu-Berești, Aurel Maieu cu d-na, Pauker, Popescu-Duțu, Fi­lip, Rusenescu, Silescu, I. N. Polihroniade, D. Teodorescu, N. Ciocârdia și Vasile Purcăreanu, din partea ziariștilor din pro­vincie, etc., etc. Toasturile La șampanie cel dintâi a luat cuvântul sărbătoritul, minis­trul lucrărilor publice, d. dr. Angelescu, care a spus: „Pri­mul nostru gând să fie către vii­torul României moderne, către Acel, care de aproape o jumă­tate de veac, prezidează la des­tinele acestei țări, și ne călău­zește pașii către speranțele viito­rului. Cred, d-lor, că sunt interpretul d-voastră, al tuturor, ridicând paharul în sănătatea Aceluia care, strajă neadormită ig, gv- 5. ministru Sf. sîngelescu WSXSTA unui general german la Târgoviște Târgoviște, 29 Martie. Azi au sosit aci, venind din București, generalul german von Nleichborn, comandantul brigăzii a 31 de cavalerie din Germania și căpitanul de rezervă Steineck, care vizitează instituțiile mili­tare din Europa.­­Însoțiți de că­pitanul Antonescu, de la mare­le stat major al armatei. Dânșii au descins la școala de cavalerie, unde au fost salu­tați de comandantul școalei, d. colonel Portocală, și de ofițerii profesori. Distinșii oaspeți au asistat a­­poi la diferite exerciții de călă­rie a ofițerilor elevi și a elevilor școalei pregătitoare. Generalul german a rămas e­­xtrem de încântat de echipa de dresaj a romonților, sub coman­da căpitanului Lascarov. La orele 12 din zi, oaspeții au plecat la liceul militar de la mănăstirea Dealului, după ce l’au vizitat s’au înapoiat la școala de cavalerie unde s’a dat un banchet în onoarea lor. După amiază la orele 3, au vizitat regimentul 10 de roșiori, iar la orele 4 s’au înapoiat la București. -------------*♦*-------------­ i30 ©@QQQQQQQ £ Cine nu e încă abonat la „U­­niversul", să grăbească să se a­­boneze, spre a putea lua parte la marile premii în bani și o­­biecte, tragerea premiilor având loc în luna Mai. ■a CONVENȚIA FRANCO - TURCA. Paris. 25. — In privința con­­vențiunei franco-turcă, se află în mod oficios că Franța va da Turciei, afară de împrumutul de 500 milioane un al doilea îm­prumut de 300 milioane a cărui emisiune se va face la sfârși­tul anului. (A. R.) * Paris. 29. — Sub condiția con­­simțimântului celorlalte Puteri, Franța a primit sporirea de 4 la sută a accizelor, contribuțiu­­nilor și monopolurilor pe za­hăr, alcool, țigări, gaz, cărți de joc, chibrite, precum și aplica­rea legea impozitului pe venit a efectelor aparținând supușilor străini, și înființarea accizelor în orașele mari. Franța nu va face nici o o­­biecțiune la desființarea poște­lor străine în Turcia. (A. R.) -. ft . Grsva de la tipografia Carol Gobi Greviștii tipografiei Carol Gobi au primit ajutoare Sâmbătă seara, de la următoarele tipo­grafii : Coope­­,iâra lei 9.50; Brozer lei 6; Moțățeanu lei 3; Cultura lei 13; „La Roumanie“ lei 16; Țăranul lei 36.50; Româneasca lei 18.10 ; Grassiani lei 6.50; Avântul lei 1; Dreptatea lei 13; Sfete­a lei 45 ; Naționala lei 6 ; Fortuna lei 13; Eminescu lei 17; Codreanu lei 5; Steinberg lei 8 ; Gutenberg lei 83; Grasiani-fiul lei 2.50 ; România lei 13 ; Buka­resti* Tagblatt lei 4; Lăzăreanu lei 5.50; Lumina lei 6; Flacăra lei 27.50; Curtea regală lei 14; Universul lei 93.60; Lupta (Stroil) lei 10; Minerva lei 112; Carmen Sylva lei 9; Viitorul lei 72; Independența lei 27; Pro­gresul lei 12; Speranța lei 31; B­aer lei 8; Profesionala lei 21 ; Brătănescu lei 43 ; Grosman lai 10 ; Jokeye Club lei 12 ; Anuarul (Harag) lei 21; Breslelor lei 7; Socec lei 104.40; Poporul lei 38; Adevărul lei 64.50; Universala lei 74. De la persoane particulare au primit : Tutungeria Oprescu lei 6; Gh­. Dumitrescu lei 2; G. Cris­­tescu de la sindicatul muncito­rilor lei 5; Ciceron Ion lei 4.50; D-tru D­trascu­ lei 6; Ilie Rădu­­lescu lei 1.20; Theodorescu Mi­hail Iei 3.55; Gogu Ionescu lei 5; Ștefan Ionescu cu alți mese­riași lei 5.50; Silnian Iei 2. Total general Iei 1181,35 Inaugurarea Cercului de studii de la orafest Con­­servator a despocrat Conferința d-lui C. Rădulescu Motru. — Discursul d-lui Al. Dăd­ărău Sâmbătă seară sa inaugurat cercul de studii de la clubul con­servator-democrat, sub președin­ția d-lui Al. Bădărău, cu confe­rința distinsului profesor uni­versitar I. C. Rădulescu-Motru, care a vorbit despre proprietate. Conferențiarul începe prin a arăta că, pe lângă activitatea politică, membrii cercului tre­bue să se preocupe de principiile teoretice asupra chestiunilor la ordinea zilei. Partidul conservator-democrat ara programul său care trebue desbătut și răspândit prin în­ființarea cercului de studii. Vorbind de exproprierea pro­pusă de guvern, d. Rădulescu- Motru zice că partidul liberal a adoptat principiul că proprie­tatea nu mai poate fi conside­rată după vechea definițiune : a uza și­­ abuza, ci după formula din studiul social al lui Dubuit: Nu trebue să se considere drep­tul de proprietate de­cât cu obli­gațiunea ca proprietarul să sa­tisfacă oarecari interese sociale. Iar în cazul când dânsul nu în­deplinește condițiile stipulate, să fie deposedat de proprietatea sa. Apoi d-sa vorbește de criteriul expropriere­, afirmând că lati­fundiile au pierdut Italia. In Italia sunt provincii în cari do­mnește sistemul parcelarei și în altele al proprietăței latifun­diare. La noi formarea latifun­diilor se datorește lipsei de in­strumente la țărani. Nu se m­ai poate urma cu moșiile rău ex­ploatate. Dacă se va perfecționa cultura pământului, va fi o re­sursă de bogăție pentru săteni. Este o exploatare a săteanului acolo unde proprietarul nu dis­pune de unelte și instrumente de muncă, nici de capital de ex­ploatare. D. Rădulescu-Motru aduce un exemplu din Oltenia, a unui proprietar care cultivă 5000 pogoane cu o cheltuială de 5000 lei anual și care face­ ex­ploatarea moșiei sale numai cu uneltele și vitele sătenilor. Când se va introduce și la noi ex­ploatarea intensivă a pămân­tului, nu se va mai putea duce campania în­potriva marei pro­prietăți. In chestia expropriere­, orato­rul e de părere ca ea să se f­acă în bani. Arată ce foloase ar de­curge din aceasta, prin plasa­rea banilor în industrie. L­ sa­medee arătând că trebue să ne gândim serios cum se va putea mărgini marea propria­­t cit6. D. Al. Bădărău a luat cuvân­tul după d. Rădulescu-Motru pentru a-i aduce mulțumiri în numele d-lui Take Ionescu, șe­ful partidului conservator-de­mocrat, care nu a putut lua par­te la această primă conferință, reținut fiind în acea oră de au­diența ce o are la M. S. Regele,, Sunt dintr’­aceia cari am ru­gat pe amicii noștrii de la cer­cul „România viitoare“ să în­ceapă seria conferințelor. Dacă vre­unul din partidele­ politice are nevoe de unitate,­­ fără îndoială în primul rând un Partid democrat. Noi, a zis d. Bădărău, n’avem măcar ci­mentul intereselor politice satis­făcute, după cum au alte par­tide, fiindcă n’am guvernat ,încă. Vorbesc bine înțeles, de satisfacerea intereselor morale. Așa­dar, ne rămâne legătura comunității de idei. Unei de­mocrații, care trăește din munca de toate zilele, nu-i rămâne mult timp de pierdut. Ne ră­mâne clar calea comunității de idei fiindcă se pot găsi prin­tre noi idei diriguitoare, cari să­ ne slujească de resort, de că­lăuză în mersul partidului nos­tru. Pentru cimentarea partidului ne trebue o busolă comună. De aci pornește interesul acestor conferințe. Trebue să continuăm aceste conferințe și pentru viața par­tidului nostru, adaugă d. Bădă­­ran, căci un partid nu poate trăi numai din viața electorală. Acum câ­nd colegiile se vor mări, partidele nu se vor putea baza decât pe valoarea cadrelor și suprafața partizanilor. Se va obține mult prin munca intelec­tuală. Trebue să ne schimbăm tactica de om­. Apoi oratorul, anunță că în vii­­­toarea conferință, care se va ți­ne la 19 Aprilie, va vorbi despre­ Proprietatea și Exproprierea. D. Bădărău zice că d-sa e de părere că, atât marea proprie­­­tate excesivă, cât și cea mică tot excesivă, sunt deopotrivă pri­mejdioase. Viața constă în nu­meroasele funcții sociale care au înrâurire asupra vieței unui stat. Vorbind de tendința de de­mult pentru crearea marei pro­prietăți, d-sa zice că acea ten­dință a avut­ meritul să ne dea o clasă diriguitoare care a con­tribuit la propășirea țărei și la ultimul triumf în chestia exter­­­nă. Statul a făcut odinioară sa­crificii pentru crearea acestei clase; trebue să ne felicităm de efectele obținute prin acele sa­crificii. Proprietatea mare trebue men­ținută pentru interesele noastre economice, zice d. Bădărău, și arată ce înrâurire are ea asu­pra creditului nostru în afară. Bine­înțeles, zice d-sa, nu trebue­ neglijate interesele celor mici. D. Rădulescu-Motru v’a vorbit după teorii filozofice, eu vă voi vorbi în viitoarea conferin­ță ca om de acțiune și voi cer­ceta cu d-tră chestia repartiției­ proprietăței, principiu la care am aderat și noi. CRONICI DOLIULUI Convorbire cu D. prefect Slăvescu. - $buzurile cu rec­hi­­ziți­e. - ^dmmistrația. -J­erepli­­i serviciul tecimie.- Învățământul Craiova, 28 Martie 1 Mi se adusese la cunoștința că cu ocazia lichidărei bonuri­lor de rechiziție s’ar fi săvârșit mai multe abuzuri. Confirmarea acestor fapte am căutat s’o am pe cale oficială și pentru acest sfârșit m’am adresat d-lui Petre Slăvescu, prefectul județului, care, cu extermă amabilitate, mi-a dat toate deslușirile, ba mi-a mai făcut și alte comuni­cări destul de importante. Abuzurile cu rechiziții la De când a început lichidarea bonurilor au Început și neregulile și abuzuri s-au săvârșit zilnic fie în dauna Statului fie a particularilor. In inspecțiile ce de prefect a făcut, a constatat personal ne­regulile și pe vinovați— mai mulți primari și notari — i-a dat pe mâna justiției. Câțiva dintre notari au fost depuși, iar dintre primari, parte dați jude­­căței, parte aspru pedepsiți. Bine­înțeles că odată cu acea­stă măsură au fost stăvilite și abuzurile. O altă constatare făcută de d. prefect cu această ocazie a fost că sătenii trebuiau să piar­­ză câte 4—5 zile, ba și mai mult, cu venirea la oraș, pentru ob­ținerea bonurilor de plată pen­tru rechiziții; și aceste drumuri trebuiau uneori să le facă în mai multe rânduri, căci bonuri­le nefiind gata erau mereu a­­mânați. Ca să se pue capăt acestei stări de lucruri, detul de dău­nătoare locuitorilor de la țară, d. prefect a luat dispozițiuni ca distribuirea bonurilor să se facă prin anumite comisiuni, î­n co­mune, la primăriile respective. Cu modul acesta răul a fost curmat. Administrația.— Nereguli la serviciul teh­nic In județ am constatat, îmi spune d. prefect, o absolută ne­glijență administrativă. Din cauza lipsei de suprave­ghere și a neîmplinirei datoriei, s’au comis în comune nume­roase furturi de vite și spar­geri. Strejuirea căzuse în de­suetudine așa că rău-făcătorii puteau opera în bună pace. Dis­­pozițiuni s’au luat ca streajă să fie reînființată și cu modul a­­cesta averea locuitorilor pusă la adăpost de acțiunile tâlharilor Serviciul teh­nic și-a neglijat cu desăvârșire îndatoririle, din care cauză prima campania de lucrări din acest an poate fi considerată ca pierdută. Tabloul de repartiție și fixa­rea punctelor de lucrări, ce tre­buiau să fie gata în a­mia­za 1. Martie, nici până azi nu sunt întocmite. O indolență vinovată care nu va rămâne fără urmări. Dar slăbiciunea acestui ser­viciu, și zic slăbiciune ca să nu întrebuințez altă expresie care ar fi mal de circumstanța, s’a manifestat față de antreprenori, cari au fost îngăduiți și cari nu și-au­ executat contractele nici până azi, deși acest lucru urma să fie făcut cu 2—3 ani înainte. învățământul In cursul acestui an se vor construi 50 de localuri noui de școală, toate în conformitate cu principiile higienice. Pentru accelerarea lucrărilor o parte din ele se vor face pe cale de regie, lucrări ce au și început, restul prin antreprenori cu lici­tație. O altă măsură luată de d. prefect Slăvescu și pe care o găsesc salutară, e dispoziția de se înzestra grădinile școlare cu pomi fructiferi. 550 de arbori roditori a distribuit prefectura până acum școalelor din județ și la toamnă un număr și mai mare se va da. Copiilor silitori li se vor da și lor ca încurajare, arbori fructiferi să-i planteze acasă la dânșii. Pentru aducerea la îndepli­nire a celor arătate mai sus, d. prefect, încheind, mi-a spus că a destinat 3 zile pe săptămână pentru inspecții în județ. N. Ciocârdia UN INCIDENT mexico-american­ Berlin, 29. — Ziarul „Berliner Zeitung am­ Mitag“ anunță că delațiunile americano-mexicane au fost tulburate de un regre­tabil incident. Un detașament al echipagiu­­lui vasului de război american „Delfin”, care ancorează la Tan­­piko, condus de un sergent ma­jor, a trecut pe uscat pentru cumpărături. Întreg detașamentul a fost în­să arestat de către un ofițer me­xican. Contra - amiralul american protestând, cei arestați au fost puși în libertate. Cu toate aces­tea conflictul există, căci auto­ritățile americane cer, ca pavi­lionul american să fie salutat in mod solemn de către trupele mexicane. Incidentul a provocat mare neliniște la Washington. ——*--------* * * —————— Atitudinea monarchies fală de România. UN ARTICOLT AL ZIARULUI „VOSSISCHE ZEITUNG“ Berlin. 29. — Ziarul „Vossis­­che Zeitung“ se ocupă într'un articol foarte serios de mobili­­zarea României de astă vară, a­­­­poi de relațiunile dintre Monarh­­­ie și România; stabilește «­­pol, că aceste relațiuni s'au ră­cit cu desăvârșire cu toate că Monarh­ia austro-ungară a spri­jinit din răsputeri cererile Ro­mâniei în tot timpul crizei bal­canice. Articolul continuă spunând următoarele: „Cererile României, car aÚ provocat uimire pe timpul con­­ferinței de la Petersburg, au fost susținute, de Monarchie, ceiace va adeveri prin „Cartea Roșie“ care va fi prezentată de contele Berchtold delegațiunilor. Tot din acest raport va reeși că Monar­chia s­a­ expus chiar pentru Ro­mânia., —------------,n ♦ *------——— , reclamfile unui politician român Viena, 29. — Ziarul Neue Freie Presse publică azi un in­terview al corespondentului sau din București cu unul dintre foștii membri ai cabinetului Maior­es­cu asupra știr­ii ziarului rusesc Novoje Vremja despre existența unei convenții între România și Grecia. Bărbatul de stat român a spus că nu știe să se fi urmat trata­tive între cele două state in tim­pul guvernului Maiorescu, pen­tru încheerea unei atare alianțe. E cert că prin pacea de la Bucu­rești s'a stabilit un acord intre România, Grecia și Serbia, acea­sta însă numai pentru păstrarea nouei situații. Un acord in scris s'st . făcut ' ...• *

Next