Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-10 / nr. 157

Desbaterile Constituantei s------***—* ȘEfiflTUL I Ședința dela 1 Iunie 1914 tóstin. — Continuare — , V D-l Filipescu, în chestie de re­gulament, protestează împotriva faptului că d-l prezident calcă ordinea stabilită de mai înainte, pentru discuția validărilor. Ați pus la vot prelungirea ședinței și după ce s-a votat, spuneți că este până la terminare. O voce. — Dar câte zile vreți Să ne țineți. D-l Filipescu. — D-voastră, la 1911, ați ținut opt zile și pe noi vreți să ne siliți să isprăvim în 2 zile. Fo­arte bine, vom sta aci și toată noaptea de va trebui. Vrem să știm în ce ordine se va Valida. Să se­ dea lista. D. Morțun trecând la buna prezidențială, d-l Filipescu strigă: Ce caută ministrul de interne la tribună? Vrea să facă și acolo fraudă? Se ia în discuție validarea a­­legerilor din județul Botoșani. D-l Calimachi, care e înscris, lipsește« D-l Filipescu. — Vă felicit că ați reușit să excamotați și aceas­tă alegere. Luați în discuție ju­dețele acelea la a căror discuție lipsesc oratorii înscriși. (Aplau­dă minoritatea conservatoare). Se validează alegerea din Bo­toșani. Se ia în discuție alegerea din Fălciu. D-l Mihail Cantacuzino spune că la Fălciu bandele de bătăuși, sub comanda prefectului au te­rorizat pe alegători, schingiuin­­­du-i și împedicându-l de a mer­ge la alegerea col. I de Cameră. Voci. — Aici e Senat, nu-I Ca­­m­era. Nu­ puteți vorbi ! (Tu­mult). D-l Mihail Cantacuzino. — vreau să dovedesc că teroriza­rea de la alegerile dela Cameră a terorizat și pe alegătorii de a Senat. Voci. •— D-l Mitache spune că *i-au fost ingerințe. D-l Mitache. — Ba, a fost ade­vărată teroare la alegeri.f Aplau­ze pe băncile minoritarei. Majo­ritatea protestează. E tu mult continuu, de altfel, în tot tim­pul ședinței a fost tumult. Pre­zidentul bate zadarnic cu clopo­tul în tribună). D-l Cantacuzino, continuând, spune că teroarea a fost nemai­pomenită la Fălciu. Oratorul arată că o bandă de bătăuși opera, și poliția refuza să asculte protestările opoziției. D-l Mitache a fost luat pe fugă și cu mare greutate a scăpat de bătae. Este exact, d-le Mitache? , D-l Mitache. — Da. 1 D-l Cantacuzino, continuând, arată că banda de bătăuși a zmuls, pe alegători chiar din mâna judecătorului de instruc­ție și i-a bătut până la sânge. In curtea d-lui Diamandi au fost bătuți băeții d-lui Mitake, șoferul d-lui Diamandi a fost umplut de sânge. D-l Burghelea, administratorul d-lui Michiu, candidat, a fost bătut până la sânge, suit într’un automobil și prăvălit apoi într’un șanț. Acest om a­ trebuit să fie internat în spital.­­ Un alegător bătrân, Gheor­­gh­e al Grigoroaei, a fost atacat de o bandă î­n cap cu polițaiul și directorul poliției, bătut și adus la o vie unde a fost aruncat. Un alegător, Polaru, ducându-se să-și scoată un duplicat de la tri­bunal, fiindcă primarul îi rup­sese cartea de alegător, a fost atacat de bandă chiar în tribu­nal unde a fost bătut. A trebuit să intervie procurorul care l-a închis în biroul sau și unde a stat toată ziua tremurând, fără să fi putut vota. Oratorul termină cerând inva­lidarea. Sa cere votul cu bila­ de opo­ziția conservatoare. Se admite, dar opoziția se ab­ține de la vot. Validarea se votează cu 63 vo­turi pentru și 1 contra. Se ia în discuție alegerea de la Dolj. D-l Argetoianu arată că după succesul opoziției la colegiul I de Senat, la colegiul al II-lea s-au făcut și mai multe abuzuri. Ministrul de interne a dat tele­­­grame prefecților spunându-le să lupte cu cea mai mare ener­gie. Aceste abuzuri sunt neper­­mise. Vreți să dați țăranilor ex­propriere? Dar țăranii nu cer exproprierea. I Voci. — Cer pământ! ! D-l Argetoianu. — Cer pământ,­­dar asta nu-e tot una. D-v. le dați expropriere, pământ le vom da noi. Voci. Cum ați dat și isla­zuri. D-l Argetoianu. — In județul Dolj, la colegiul I, ați făcut pro­paganda cu programul nostru. . D-l Pleșea. — E inexact. " D-l Argetoianu. — E manifes­tul d­v. în care nu vorbiți de co­legiul unic. D-l Pleșea. — Vorbesc de re­formele partidului. ■D-l Argetoianu. — Dar nu spu­neți nimic de colegiul unic. Și sunt sigur că mulți dintre d-tră veți vota contra colegiului unic. Voci. — Toți suntem pentru colegiul unic! D-l Argetoianu, continuând, spune că partidul liberal n’are calitatea să facă reformele. D-l Delimarcu întrerupe. 'D-l Argetoianu. — Nu mai mâ­­râi, d-le Delimarcu, din 5 în 5 minute. Voci. — Asta e cuvânt parla­mentar? D-l Argetoianu. — Ne-ați e­­xasperat cu abuzurile d-tră, așa că e explicabil că întrebuințăm uneori expresiuni mai violente. In orice caz, nu cu ironia d-v. și a băncei ministeriale se răs­punde la acuzațiile noastre pre­cise. Această ironie îmi reamin­tește cum Emil Olivier a dus Franța la prăpastie cu surâsul pe buze. (Murmure). Așa, d-tră azi cu ironie săpați fundamentul statului român. D-l­­. Pleșea. — D-l Argeto­ianu nu este în drept să vorbeas­că de alegerile din Dolj. D-sa s’a ales grație neînțelegerilor dintre liberalii din Dolj. La colegiul al II-lea, când s’au regulat lucru­­rile..­.?d«eíe pe băncile minori­­taței­, n’ați mai îndrăznit să puneți candidat. In ce privește afirmația că eu aș fi contra co­legiului unic, va trimit la dis­cursul meu de la congresul li­beral. Mulți dintre noi suntem chiar pentru votul universal. (Aplau­ze). Oratorul termină cerând vali­darea alegere!. Se cere votul cu bile. Opoziția se abține iar. D-l C. Di­acu atrage atenția că la numărarea voturilor să se ție în seamă și abținerile. Se votează cu 62 bile pentru. Alegerea din Ilfov­­ f Se ia in discuție alegerea co­legiului­ II de Senat- D-l N. Filipescu ia loc la tri­bună. Să nu vă mire că am să vorbesc în condițiuni excepțio­nale. Suntem supuși la o tira­nie aci în Senat ca și în alegeri. D-l prim-ministru ne dădea erî sfaturi. D-sa are un cuvânt ca­re îl întrebuințează în toate dis­cursurile: conștient și incon­știent. D-l prim-ministru se ve­de că n’are conștiința de condi­țiile de luptă în care ne găsim. Pentru noi, ne aflăm la plină lo­vitură de stat. De aceasta sunt vinovați în special d-n­­ prim-ministru și mi­­nistru de interne și de această crimă au să-și dea socoteală mâine sau peste zece ani, dar nu vor scăpa nepedepsiți. Să în­ceteze deci de a ne da sfaturi și să ne facă propuneri. Noi le res­­pingem. Ne folosim deocamdată de tribuna parlamentară și de­ publicitate. Rămâne ca crima ce vreți s’o faceți de a zdrobi Constituția să fie sancționată. Atunci vom vedea ce vom face. Oratorul spune că ați reînviat timpurile de la 1888. Partidul conservator a vrut să fie o întrunire la „Dacia“. Dar guvernul a totpiedecat pe patronul sălii de a da sala. Un alt sistem este terorizarea lu­mei ca să nu vie la întrunire. Nici­odată n'am văzut corpul e­­lectoral mai pornit contra gu­vernului, mai terorizat în ace­­laș timp de guvern. Alegătorii ne spuneau: Vă votăm, dar lă­­sați-ne să spunem că votăm cu guvernul ca să nu o pățim. Noi conveneam la aceasta fiindcă știam că cu sufletul erau cu noi. N’am făcut întruniri pe culori pentru că alegătorii erau împie­decați de a veni la vot. Am fă­­cut o singură întrunir­e pe cu­­lori care era foarte slabă; în­trunirile liberale erau foarte po­pulare, dar la vot, rezultatul a fost dezastros pentru guvern. D-l prim ministru ne lua în ironie erî. Dar a avut vreodată partidul liberal 45 de aleși în Cameră și Senat fiind în opo­ziție? Și credeți că puteți face o revizuire de Constituție când într’o Cameră normală v’ar fi imposibil să legiferați? Și încă dacă nu s’ar fi făcut ingerințe! Dar ce ingerințe s’au făcut! Credeți că o să tolerăm noi ca cu asemenea parlament să faceți o revizuire? Noi am făcut o Constituție la 66 în colaborare cu d-tră. Și d-tră credeți să pu­teți să faceți o revizuire sin­guri, cu faptele ce le-ați făcut? Credeți că vom tolera aceasta? Oratorul vorbind de ingerințele săvârșite în alegerile trecute, ci­tește întreaga petițiune adresată M. S. Regelui. Citirea aceasta irită pe mem­brii majorității. Opoziția zâm­bește. Senatorii din majoritate încep să se agite. D-l Filipescu fiind răgușit nu se aude bine ce citește. D-l Filipescu cere voe prezidentului să citească pentru d-sa d-l Orăscu. Prezidentul ad­mite. D-l Orăscu se știe la tribună să citească. D-l Morțun protejează. Asta e tiranie. D-l Filipescu. — E răspuns la tirania d-tră. Să nu credeți că veți scăpa așa ușor. D-l Morțun. — Eu nu fug de răspundere. D-l Filipescu. — Astea sunt vorbe late.... Nu fugi de răs­pundere ? Iți reamintesc un di­scurs al d-tale când erai socia­list și când spuneai, vai d0 acel cari trebue să-și schimbe păre­rile, câte trebue să facă ! Așa d-ta acum ai jucat, pentru sal­­var­ea guvernului, admirabil și cu acelaș talent cu care când erai tânăr juca­ la Paris, pe no­tarul. D-l Morțun. — îmi pare bine că ți-a revenit vocea. D-l Filipescu continua a citi petițiunea. D-l I. Atanasiu. — Asta e o petiție cu privire la alegerile col. I de Cameră de acum trei luni. D-l Filipescu. — Vă înșelați. Vreau să dovedesc cine sunt po­lițiștii cari ne-au terorizat și pe cari d-l ministru de interne, ne-a spus, că îî e milă să-l pedepseas­că. Vreți să vă explic acum pen­­tru ce trebue să vă citesc peti­ția? Vreau să vă reamintesc do­­vezile toate ce le-am adunat pen­tru a dovedi ingerințele. D-l Filipescu continuă citirea. (Se fac intervențiuni de unii senatori ca să se amâne discuția pa Lunii, pentru ca astfel d-l Fi­lipescu să cedeze să nu mai con­tinue cu citirea petiției. D-l Mor­țun însă se opune). D-l Filipescu continuă să ci­tească. D-l Morțun părăsește banca ministerială, fiind chemat de d-l Brătianu. D-l I. Grădișteanu. — Asta e necuviință să părăsească banca ministerială. O voce. — N’are nevoe de lec­ție de la d-ta. D-l Grădișteanu. — Ba da, da­că n’a primit când era tânăr. (Protestări). D-l Filipescu continuă citirea. D-l I. Atanasiu Întrerupe. D-l Filipescu. — Aveți răbda­re, fiindcă mai am un memoriu asupra modului cum s’a operat. Oratorul continuă să citească. (In timpul acesta d-l Marghi­loman e chemat de d-l Brătianu în cabinetul d-sale). D-l Filipescu continuă citirea. D-l Marghiloman revenind ce­re cuvântul. D-sa spune: Condi­­țiunile în care continuă discuția fiind de natură a înăspri rela­­țiunile intre majoritate și mino­ritate, pentru a nu ajunge la a­­ceasta, vă propun ca să amânați ședința pentru Luni la orele re­glementare când, vă pot da în­credințarea in numele minorita­tei, se va termina discuțiunea. D-l Morțun. — Dorind și noi ca să nu se înăsprească rapor­turile între majoritate și mino­ritate în Senat, vă rog să ad­­miteți propunerea. Se admite: * Ședința se ridică la orele­ 7 și 5 minute. .... tri­ Sborul peste Carpați Trecerea Carpaților în zbor a fost visul măreț al vecinii regre­tatului nostru Vlaicu. De când au început primele sale încercări de zbor, Vlaicu tot mereu a fost stăpânit de acest ideal. In toamna anului 1911, du­­pă splendidele succese ce a avut la Blaj, la Brașov și la Sibiu, gândul său era să vină în zbor din Ardeal la București, dar pă­rinții l-au rugat, cu lacrimi în ochi, să renunțe, și i-a ascultat. Asemenea, după turneul ce a făcut, triumfător la Aspern, în centrele românești din Transil­vania în 1912, Vlaicu era decis să se reîntoarcă în zbor acasă, în țară. A fost împedecat de ploile ce au bântuit neîntrerupt în toamna aceea. Acum un an, când nu mai a­­vea cum să întreacă minunile ce producea în văzduh, admirat de Întreaga Capitală, și după ce zborurile sale superbe au entu­ziasmat armata română ce o­­pera în Bulgaria, și au uimit po­pulația de acolo, dorința supremă a lui Vlaicu a rămas să înfăptu­iască visul său de odinioară. Tre­cerea Carpaților avea să fie în­coronarea succeselor sale de a­­viator activ și pilot. Căci de aci înainte tot mai mult urma să-l ocupe construcția aeroplanelor sale de tip militar, din cari avea să furniseze un număr însemnat și pentru străinătate. Cei ce iam cunoscut pe Vlaicu nu ne-am în­doit un moment că va învinge Carpații. Dar au survenit împre­jurări nefaste, fatalități, ceasul rău, și genialul nostru aviator s’a prăbușit la poalele Carpaților. Nimeni n’a mai încercat de a­­tunci acest zbor. Poate din pie­tate pentru Vlaicu, poate aștep­tând momentul favorabil, fapt este că pe mai mulți dintre în­­treprizii noștri piloți de la Co­­troceni și de la Băneasa i-a pre­ocupat mult dorul de a răzbuna pe marele lor camarad nenorocit, realizând planul sublim a cărui desăvârșire nu i-a fost dată lui Vlaicu. Aviatorii străini cari au venit în țară, la rândul lor au ocolit Carpații, trecând pe valea Du­nărei. Ori­cum, problema aceasta ră­mâne deschisă. Aflu că acum și dincolo se fac pregătiri pentru câștigarea­­ ace­stei coroane de glorie. Anume, pilotul sas Ziegler care a fă­cut o serie de zboruri în jurul Bra­șovului, își va încerca norocul de a zbura peste Carpați, de la Bra­șov până la București. Dorim din toată inima ca în­drăzneala sa să fie însoțită de noroc. I Prof­ C. Nedelcu Reorganizarea școalei­­ de poduri și șosele — S’a numit o c omisiune pentru Întocmirea unui proect —• D-l ministru dr. C. Angelescu proectează reorganizarea școalei de poduri și șosele, care astăzi nu funcționează de­cât pa baza u­­nui regulament și are un com­plex de studii care nu­ mai co­respunde stărea de azi. Intr’adevăr, în această școală se predau astăzi cursurile care formează programul a trei școli ■ speciale din străinătate: școala centrală din Paris, școala de mi­ne și școala de poduri. Acest surplus de materii face ca programul școalei noastre de poduri și șosele să fie cel mai încărcat dintre programele școa­­lelor similare din străinătate, întrebând ieri pe d-l ministru dr. C. Angelescu asupra chipu­lui cum gândește să dea o nouă organizare acestei școli, d-sa mi-a declarat că a numit o co­­misiune din profesorii școalei care să studieze reorganizarea ei. — „Un lucru esențial — îmi spunea ieri d-l ministru — este că inginerii noștri de mine ne vin de la Freyberg, unde studiile practice se fac în minele de căr­buni. Or, principala noastră in­­dustria minieră este petrolul, a­­supra cărei ramuri industriale inginerii noștri vin fără experi­ența necesară. „Pe de altă parte, exproprierea agrară, prin vânzarea pământu­rilor rurale la țărani, o să cree­ze noul capitaluri care o să nă­vălească la orașe, în industrii, și principala noastră industrie este petrolul, după cum ți-am mai spus. Ne trebuie deci să creăm elemntele speciale pentru acea­stă industrie, așa că, în reorga­nizarea școalei de poduri și șo­sele, se va avea în vedere și pre­gătirea viitorilor ingineri petro­liști“.­Acestea sunt declarațiunile d-lui ministru, care mi-a mai dat amănuntul că, sub noua ei or­ganizare, școala de poduri și șo­sele va avea trei secțiuni, cre­ând astfel trei specialități de in­gineri. E probabil că, până la toam­nă, comisiunea își va depune ra­portul ca, pe baza lui, să se în­temeieze proectul de lege orga­nică a școalei naționale de po­duri și șosele din București. L. I« MARTI, 10 IUNIE 1914 T­ 2. UNIVERSUL“ IN PROVINCIE BACAU Situația târgului de vite.—Cu ocazia ținerei târgului săptămâ­nal, au intrat to­tcol 1650 ca­pete, din care s-au vândut: 325 vite mari cornute, 80 cai și 21 •vite mici. Prețul vânzării a fost de lei 250—500 perechea de boi și 150— 500 de cal. Epidemii.— In comunele Bog­dana și Mărgineni s’au declarat epidemiile de pojar și tuse con­vulsivă, iar în comuna Luizi Călugăra, numai tusa convulsi­vă. Febra tifoidă, declarată în com. Ardioani s’a stins. Ploile.—­ In noaptea de 6—7 Iunie col., în urma unei ploi to­rențiale ce a căzut pe teritoriul com­. Filipeni, s'au pricinuit mari pagube recoltei pe o întindere de întrerupând circulația cu comu­nele vecine. CAVARNA Bisericești.­ Prefectura jude­țului a încuviințat ca in satul Acângii, pendinte de com. Du­­rancul­ac, să se construiască o geamie pentru musulmanii din acel Sflt. Numiri la poștă.— D. C. Me­­sina a fost numit diriginte al oficiului poștal local în locul d-lui Benedict Popescu, iar d-ra Maria Mesina a fost numită im­piegată în locul d-nei Popescu, lăsată în disponibilitate. Numiri la primărie.— D. Va­sile P. Vasiliu a fost jurait ca­sier contabil pe lângă primăria locală, iar d. I. Perelnicof agent de urmărire. Numiri de notari in plasa Car­­galâc.­­ Următorii notari au fost numiți in mod provizoriu și anume: Gh. Carapetru la comu­na Sabla; Alexandru Aldea la com. Gargalâc; Radu D. Florică la comuna Duranculac și I. Boiangiu la com. Ghiaur-Simi­­ciuc. Demisii. — D. Victor Theodo­­rescu, subcomisar cl. I, ș­ef al poliției portului Cavamna, a de­misionat din acest post pe ziua de 2 Iunie cor. Timpul—■ Timpul se menține ploios și dacă va mai ploua încă semănăturile sunt amenințate ; marea în prezent este liniștită. Construcții.­ In oraș se lu­crează cu mare activitate la con­strucția cazărmilor pentru bal. 9 vânători ce se află aci. D. Stănescu, după ce a luat act de toate cerințele meseria­șilor, a promis că va interveni pe lângă cei în drept pentru ca la modificarea legei să se ia în vedere și cerințele meseriașilor giurgiuveni și a mijlocit în ace­lași timp pe lângă membrii con­siliului de administrație ca să se întrunească din nou pentru ca lucrările corporației să nu stag­neze. P.­NEAMȚ Un mecanic victima umil șan­taj.— Locuiitorul Gheorghe Gă­ină, din com. Bicaz, de mai mult timp îșî bănuia nevasta că întreține relațiuni amoroase cu Josef Schmidt, mecanic la so­cietatea anonimă română (Gus­tav Eichler), din care cauză­­ o certa încontinuu. In cele din urmă Găină pune la cale pe soția sa să-l atragă pe Schmidt în cursă. In noaptea de 5—6 cor., soția lui Găină reușește să Í­ntroducă în casa sa pe Schmidt Imediat după intrarea lui Schmidt, apare Găină făcându­­se că-l surprinde în flagrant de­lict, și după ce îl maltratează îngrozitor, sângerându-i tot cor­pul, îl jefuește și de suma de 370 lei. Victima in stare gravă a fost internată în spitalul Hangu, iar soții arestați. Cronica Mu­zicală Examenele Conservatorului Era a avut loc la Conservator examenul clasei de pian a d-nei Saegiu. Distinsa profesoară pre­zintă în fiecare an elemente mu­­­zicale foarte bine conduse, cari se relevă mai ales în ce privește tehnica, pe care d-sa o educă cu o deosebită atențiune. In cursul inferior să cităm pe mica d-ră Fotino, car­e în plin progres și al cărei talent se des­­voltă sub cele mai bune auspicii. „Clair de lune de Raff“ a fost cântat cu un delicat simț ar­tistic. D-ra Felicia Saegiu a cântat cu pricepere o sonată de Beetho­ven. In anul al IV-lea o elevă de seamă, e d-ra Hildegard Fis­cher. Calități distinse s’au îmbi­nat pentru a reda o interpretare reușită tuturor compozițiilor. O tehnică foarte precisă, un distins simț al nuanțărei, o re­marcabilă inteligență s’au între­cut în finalul concertului de Mendelssohn. Continuând a studia cu aceiași silință, suntem siguri că va a­­junge pianistă de frunte. In anul al IV-lea relevăm și pe d-ra Niculina Andronescu precum și pe tânărul Steinhardt. Ca un talent care promite mult s’a prezentat d-ra Marioara De­­metrescu. Ne-a plăcut mult Scherzo de Brahms, o tehnică clară, o reușită frazare. D-ra Adina Peretz, absolventa clasei, al cărui talent l-am a­­preciat în numeroase ocazii, s’a relevat și la acest examen, im­punând o tehnică din cele mai­­ clare cu o interpretare demnă de o distinsă absolventă a clasei. S. EXAMENELE La Științele de Stat sesiunea De Munte Joi 12 Iunie, încep examenele la școala de științe de Stat în ordinea următoare: Joi 12 Iunie: Sociologia, profe­sor dl. H. Fundățeanu; medicina legală, prof. d. dr. Minovici; comptabilitatea, statistica, prof. d. Cihoschi. Vineri, 13 Iunie: Procedura ci­vilă, prof.­­d. G. O. Mironescu; economia națională, prof. d. D. Comșa; istoria diplomatică a Europei, d. G. Antoniade. Sâmbătă, 14 Iunie: Dr. civil an I, prof. d. M. Cristea; dr. pe­nal și procedura, prof. d. I. lo­­nescu Dolj; dr. administrativ, prof. d. Papadat. Luni 16 Iunie: Dr. constituțio­nal, prof. d. A. Cerban; dr. civil a­nul III, prof. d. Voinescu; le­gislația financiară, prof. d. Elie Nicolescu. Marți 17 Iunie: Economia po­litică, prof. d. St. Cihoschi; dr. internațional, prof. d. A. Rădule­­scu; istoria doctrinelor politice, St. Cihoschi. Mercuri, 18 Iunie: Dr. civil a­­nul II, d. M. Gaster și dr. co­­comercial, d. A. Stern. CURTEA de ARGEȘ Ploi torențiale.— O ploae to­rențială, — o adevărată rupere de nori — însoțită de manifes­tation­ electrice și grindină de mărimea unui bob de mazăre, a căzut Sâmbătă asupra orașului nostru. Se crede că această ploae a căzut la tot județul făcând stricăciuni pomilor fructiferi și porumbului. Astfel de mai bine de 3 săp­tămâni plouă regulat, în fiecare zi în orașul nostru. Porumbul stagnează foarte­ mult din această cauză. Serbare— Duminecă, 8 cor. în localul­ școalei din Colțești s'a dat o serbare școlară al cărei be­­neficiu s'a adăugat la fondul ne­cesar construirii unui nou local de școală in această comună. Programul serbării a fost bine executat de micii elevi, sub con­ducerea d-lui D. I. Mitruțoiu, dirigintele școalei din Colțești. Diverse.—. Reg. 18 infanterie și 5 artilerie, din orașul nostru, a­­flate concentrate în tabăra O­­bedeanu-Ișalnița, vor sosi în lo­calitate Miercuri seara, cu un tren special la 7 și 45. GIURGIU In chestia fabricei de zahăr— Am comunicat la timp că o vie agitație există printre toți co­mercianții și locuitorii din ora­șul nostru, pentru motivul că fa­brica de zahăr a societăței bel­giene, ce urma să se facă în lo­calitate nu se va mai face și că o delegație sa prezintat d-lul primar Sc. Stăncescu și d-lui prefect D. Iuca, pentru a-I ruga să intervină ca acea fabrică să se construiască aci. Vineri, un grup de cetățeni și comercianți de frunte, au lansat un apel, prin care invită popu­lația la o întrunire de protesta­re ce va avea loc Duminică 8­­ Iunie în sala „Topper“, spre a se consfătui asupra mijloacelor ce trebuie să ia pentru a taipechea măsura ce s’a luat de a nu se mai construi fabrica în orașul nostru, care din această cauză va suferi foarte mult. D. primar Stăncescu se află de două zile la București, tot în a­­cest scop. Agitația meseriașilor.­ Zilele trecute a sosit în localitate d. G. Stănescu, de la Casa centrală a meseriilor din București, spre a cerceta mișcarea meseriașilor din localitate, cari sunt indig­nați din cauza nouei legi a meseriilor, prin care se scu­tesc de amendă meseriașii cari ,nu au aplicat timbrele pentru asigurări până acum și în contra cărora se încetează orice urmărire. Această mișcare a meseriași­lor este sprijinită și de toți membrii consiliului de admini­strație al corporației locale, cari nu se mai întrunesc nici la șe­dințele săptămânale și chiar au hotărit să nu mai aplice nici timbrele necesare. D. Stănescu a stat de vorbă cu mai mult! meseriași cari se plâng că eu cari s’au conformat legea și au ap­licat timbrele­­ cum rămân?—cerând ca măsura a­­ceasta de scutire să se revoace și toți acei cari nu au fost în curent cu aplicarea timbrelor să fie obligați a se conforma, sub pedeapsa prescrisă de lege. Ei mai cer ca legea să fie mo­dificată, și să se prevadă ca lu­crătorii și meșterii, cari nu aft carnete și brevete și se ocupă cu meseria să fie opriți de a mai lucra, iar legea meseriilor să fie aplicată și,la sate, unde lucrea­ză o mulțime de indivizi în mod clandestin. , T-SEVERIN încercare de viol. —­ Vineri, pe când fata Violina Gh. Tomescu, în etate de 18 ani, din satul Bres­­nița, se întorcea de la oraș, i-a eșit înainte locuitorul Dumitru I. Balică, care luând-o cu forța a introdus-o în casa sa, încer­când s-o violeze. La țipetele fetei sărind în­ a­­jutor locuitorul Gh. Cățel a scă­patat din mâinile atentatorului. Cazul se anchetează. Inect—■ Vineri a fost luat de valurile apei și înecat săteanul Niță Stroescu, din com. Băsești. Cadavrul a fost asvârlit de a­­pă la 500 metri depărtare de lo­cul unde s’a înecat. Otrăviți.— Alexandru Oțet cu soția sa, din com. Punghina, mâncând ciuperci otrăvitoare, au încetat din viață. TURTUCAIA Escursie școalară— Sâ­mbătă la orele 11­* dim. cu vaporul In­­dependența a sosit în escursiune școala primară n-rul 81 din Bu­curești sub conducerea d-lui pro­fesor Spireanu. La debarcader au fost întâm­pinați de întreg corpul didactic din localitate cu care împreună au vizitat orașul. Pentru distracția publicului.— Primăria din localitate a pre­văzut în buget suma de 4000 lei pentru muzica reg. 36 „Vasile Lupu“ care va cânta de 3 ori pe săptămână in pavilionul cons­truit pentru primirea familiei regale și care a fost donat de minister comunei. Tg.­RADAUȚI Verificare. — Sâmbătă a avut loc la reședința plășii „Lascar“ din Rădăuți“, verificarea măsu­rilor de greutate ai tuturor co­mercianților din pisa noastră. Verificarea măsurilor s’a fă­cut în modul cel mai scrupulos de către secretarul administra­ției plășii­ Diverse— La alegerea de pri­mar ce va avea loc în localitate în ziua de 15 Iunie și-a mai pus candidatura și d. Ion Zamfirescu din Rediu, com. Rădăuți. Inundație.— Râul „Prut“, din cauza ploilor din ultimul timp a venit din nou mare, inundând ambele maluri și făcând mari stricăciuni recoltelor. TARGU-JIU Militare.­­ Vineri dimineața au sosit în orașul nostru, ve­nind din­spre R.­Vâlcea, un grup de ofițeri din corpul II de armată. Sub comanda d-lui ge­neral Cottescu, comandantul ace­stui corp, în călătorie de instruc­ție. Zilele acestea vor vizita Gor­ju, iar de aici vor pleca spre T.­Severin, dacă circulația—­­în­treruptă din cauza ploilor — va fi restabilită. VARCIOROVA Consecințele ploilor__Pe ziua de 9 Iunie vor fi terminate lu­crările de despotmolire a liniei ferate dintre Vârciorova—T.­Se­­verin.. In prezent se poate face comunicație prin transbordare. Trenurile de călători din Un­garia au început să-șî ia cursul regulat, iar cele de mărfuri sunt suspendate până la noi dispozi­­țiuni. Șoseaua națională care era de asemenea stricată în doua puncte, a fost restabilită. VASLUI Alegerile județene.­­ Pentru alegerea de consilieri județeni, la colegiul al treilea, care urma să aibe loc la 12 iunie col., ne­­depunându-se decât un singur rând de candidați în persoana d-lor: loan Andrieșanu, Ioan Smărăndescu, D-tru Nica, N. Troiceanu, Iancu Gheorghiu și Vasile Onofrei, d-l președinte al tribunalului, conform legei, a declarat aleși consilieri județeni la citatul colegiu pe d-nii de mai sus. Spânzurare. Locuitorul Nico­­lae I. Paveliuc, de 48 ani, văduv din satul Broștenî, com­. Ivă­­nești, a fost găsit spânzurat de claca unui cireș din grădina lui Gr. Neică, la o depărtare de casa sa de 300 metri. Șeful postului de jandarmi respectiv cercetează. Trăsnit!— Vineri locuitorii I. Tonegariu, de 50 ani și Gr. Tes­­lariu, de 65 ani, ambii din corn. Dobrovăț, aflându-se la lucru pe câmp au fost trăsniți; cel dintâi pe urma cănii au rămas șapte copii și soție, a murit imediat, cel de-al doilea e în agonie. înecată.— Copila Natalia Chi­­rila, din com. Dobrovăț, jucân­­d­u-se pe lângă o fântână a că­zut în ea înecându-se. er, 4*^ ROȘIORII de VEDE Aviațiune.— S­­mbătă pe la cele 6 dim. monoplanul „H P. Bristol Silistra“ condus de d-l A. Popovici, având ca pasager pe d-l Poly Vacas, a aterisat pe pla­toul din fața uzinelor de pe­trol. După o pauză de 5 minute mașina și-a luat sborul spre Craiova. SLANIC-PRAHOVA Furtună----Sâmbătă, pe la amiazi, s-a deslănțuit asupra o­­rașului o furtună îngrozitoare urmată de manifestațiuni e­­lectrice și o ploae repede care a durat aproape 2 ore. Timp de aproape 25 minute o piatră mai mare ca bobul de po­rumb a distrus puținele semă­nături, iar pomii cari erau în­cărcați cu fructe au suferit e­­norm. Mai multe case au fost desvelite, iar în părțile joase apă a pătruns în case și pivnițe. Gâr­la Slănicului a venit așa de ma­re și repede în­cât pomii toți și gardurile de pe lângă mal au fost luate, iar apărătorile comu­nale în parte sfărâmate. In mo­mentul când seria ploaia încă continuă. Coloniile școlare Instituțiunea coloniilor școlare de vacanță fiind constatată foarte folositoare, atât pentru sănătatea copiilor cât și din punct de ve­dere al interesului general, Pri­măria Capitalei, face toate sfor­țările ca această operă măreață și lăudabilă să poată fi dusă la bun sfârșit. In acest scop a organizat pen­tru ziua de Duminică, 15 Iunie, a. c. o mare bănie cu flori la șo­seaua Kiseleff, între orele 6—8 d. a., iar în zilele de 28 și 29 a­­ceiași lună, mari serbări popu­lare în grădina Cișmigiu. Mini­sterul lucrărilor publice, în ve­derea acestor serbări, a admis o reducere pe căile ferate de 50 la sută pentru cl. I și 75 la sută pentru cl. II și III în zilele de 27 până la 30 inclusiv. Numeroasele ofrande ce sosesc zilnic la Primărie in­­ urma ape­lului lansat, probează că publi­cul Capitalei a înțeles importan­ța acestei opere de binefacere și nu ne îndoim că și cu ocaziunea serbărilor mai sus anunțate își vor manifesta încă odată senti­mentele nobile de care sunt Că­lăuziți. Cu cât fondurile vor fi mai nu­meroase, cu atât mai mulți copii se vor bucura de aerul curat al localităților muntoase ale țării. Deocamdată primăria și-a pro­pus a trimite 1000 copii în 20 lo­calități din țară în­ două serii. --------------^­iff--------------­ r: ÎNFIINȚĂM de școale pentru funcționari și funcționare cari nu cunosc apa­ratul la poștă Direcțiunea generală a poște­lor, telegrafelor și telefoanelor, a adresat următoarea circulară inspectorilor generali și regio­nali cum și tuturor deor diriginți se constată că nu toți se ocupă cu instruirea personalului în toate ramurile de serviciu și mai cu seamă în ce privește mani­­pulația la aparatul marié. Faptul acesta producând mari neajunsuri, mai ales în executa­rea serviciului de noapte mare, ce se face numai de către cei ce cunosc mânuirea aparatului, pui obligațiunea doar diriginți ca să înfințe o școală pentru toți funcționarii și funcționarele cari nu cunosc aparatul, obligându-i ca zilnic să facă exerciții de ma­nipulare, raportând direcțiune­ pe cei ce nu vor vor să vină în orele libere pentru practică. D-nii Inspectori sunt rugați ca, cu ocazia inspecțiunilor ce fac oficiilor, să noteze în tablou­ri speciale pe fiecare funcționar asupra cunoștințelor manipula­­ției aparatului, iar pentru cei ce fac parctică să arate dacă îșî dau silința spre a deveni buni lucrători, urmând ca în contra celor întârzuiri să se ia de orga­nizare și regulamentul ei. TELEGRAME — Serviciul nostru telegrafic MISIUNEA RUSEASCA LA­­ PARIS Paris, 7.— Amiralul Roussino, șeful statului-major general al marinei ruse, a vizitat azi dim. pe amiralul Piret, șeful statului major general al marinei france­ze. Misiunea rusească va fi pri­mită azi după amiază de mini­ștrii marinei și al războiului. (A. DIN SGUPȘTINA Belgrad, 7. ) Guvernul a su­pus Scupștineî mai multe pro­­ecte privitoare la tratatul de pa­ce din București și din Constan­­tinopol, precum și tratatul de graniță sârbo-muntenegrean. Șe­­­dința a fost amânată până Mier­curi, lipsind quorum-ul. (A Ti) EMIGRAREA MAHOMEDANI­­LOR DIN CRETA Atena. 7. — In urma agitațiu­nilor tinerilor turci, mahomeda­nii din Creta emigrează în massă. In ultimul timp un grup de 500 mahomedani voind să emi­­greze, autoritățile nu au permis decât emigrarea bătrânilor și a femeilor pe când tinerii au fost reținuți. PUNEREA IN LIBERTATE A BARONULUI BISPING Varșovia. 7. — Baronul Bis­­ping, care este acuzat de asasi­narea prințului Lubecki, a fost pus în libertate pe o cauțiune de 100.000 ruble. L. ACCIDENT DE AVIATORI Budapesta. 7. — Pe câmpul de aviație de la Rákos s’a întâmplat un accident de aviație. Aviato­rul ungur Guido Prodan a căzut cu apartaul de la o înălțime de 4 metri, rănindu-se grav. Nu sunt speranțe că va scăpa cu­ viață. LANSAREA VAPORULUI „BISMARCK“­­ Hamburg, 7. — Al treilea va­­­por din clasa „Imperator“ Bis­­­marck, aparținând liniei Ham­burg-America de nord, a fost pusă pe apă azi, de față fiind îm­păratul Wilhelm. Contesa Han­­­na Bismarck, nepoata principe­lui a fost nașa vaporului. Sticla de șampanie n­usa spart la pri­ma ciocnire; atunci împăratul a­­ asvâârlit-o spre prora vaporului] în ad­masiunile publicului. (A.B)­ AMĂNUNTE ASUPRA EXPLO­ZIEI MINIERE DIN CANADA Winipeg, 7.— Numărul minți­­lor morți în mina de la Hiller est­e de 197. (A. B.) DIVERSE Londra, 7.— Serbia a ridicat pe frontiera bulgară 91 cantoane de grăniceri. Belgrad, 7. — Societatea­­­e­ muzică vocală din Belgrad va pleca in luna Septembrie la Bu­curești, unde va da concerte­i fiind invitată de societățile colo-­ rale din București. (A. ă). SFÂRȘITUL UNEI GREVE Belgrad. 7. — Greva persona­lului societăței vapoarelor de pe­­ Dunăre „Serbia“ s’a terminat­ prin un compromis între socie-­­­tate și greviști. (A. B). NENOROCIRE LA MANEVRE RUSEȘTI Petersburg, 7. — In apropie­rea orașului Riga, în cursul­­ manevrelor regimentului 16 de­­ cavalerie, mai mulți soldați au­ căzut în riul Dvina. Ș­ase din el s’au înecat. DECLARAȚIILE LUI GRENA­­DIEFF IN DUMA Sofia, 7. — Agenția bulgară a­­flă că d. Ghenadierf a declarat era în Sobranie că el și partidul guvernamental vor lucra spre a­ crea o armată puternică, singură­­ garanție a­ independenței bulga­­­­re. Oratorul respinge orice gând­­ de răzbunare, și e opus, față de, situația actuală la orice provo­t­care precum și la sentimente de ură în contra vecinilor Bulga­­­­riei, dar a amintit vorbele lu­­ Miljukov, rostite in Dumă, anu­­­­me că situația in Balcani va fi instabilă până când se va revizui tratatul din București. (A. B). DIVERSE Belgrad. 7. — Regele Petre va pleca la începutul săptămâneii viitoare la Ribarskabanja, spre a face o cură de băi. (A. R.) * Paris. 7.— Senatul a adoptat în unanimitate de 281 voturi proiectul de împrumut.­ (A. R.) ■ * Paris. 7.— Ziarul „Figaro“, află că, președintele Poincaré, intorcându-se de la Petersburg, va face o scurtă vizită regelui Suediei. (A. B.). * Budapesta. 7. — De câteva zile, se deslănțuesc noul furtuni asu­pra orașului. Erî s’a deslănțuit de asemenea o groaznică furtu­nă asupra orașului Újpest, din vecinătatea capitalei. O mare parte a orășelului e subt apă.­­ Au căzut 42 de trăznete în oraș. * Sofia, 7. — Societatea de navi­­­gațiune bulgară a hotărît să­ cumpere un nou vapor cu helice­ i pentru transportul de pasageri și­ mărfuri. IN­TF.IPOLITANIA Roma, 7. — Un decret regal hotărește că, cu începere de la 1 iulie, trupele coloniale din Tri­­polit­ania, în afară de regiunea Fezzan, încetează să fie conside­rate pe picior de räzboiu. (A T. I.). IN CIRENAICA Roma, 7. — O caravană care venea din Martuba și se îndrep­ta în­spre Ommerzan, a fost a­­tacată de rebeli, cari au fost res­­­pinși, lăsând patru morți pe câmp. (A. T. I.). *1* 1 j j ) ; soita ziarului „universul« Orfana din jțazeilles (Episod­ii» războiul­ui» 1870-71) ,via Rondul de noapte — Să te­­­ duci la primul ofițer bavarez care-ți va eși înainte... — E lesne, căci lighioanele as­tea colindă mereu pe stradă. i— Și să-î spui că stau să se ’neac­re soldații beți în cartierați la d-ta. -- Bine... dar nu înțeleg pen­tru ce.. — Nici nu trebue să’nțelegi. Vei ști însă că făcând așa cum îți spui eu, iți vei atrage favoa­rea autorităților germane, căci gâlceava și bătaia se vor începe îndată după ce te vei duce să dai de știre mai marilor lor. — Dar păcătoșii ăștia nu par de foc porniți să se certe, —i O să-l vezi, peste un sfert de ceas. Numai dacă cineva din­tre ei ar afirma că au fost ata­cați în r­â de veste de niște sol­dați francezi, d-ta să susții hota­­ru­ că —Doamne ferește!— nu s-a întâmplat una ca asta, și că, din beție, și-au făcut ei năluci spe­­rioase. — Măi, da ce povești îmi spui tu! — Poveștile mele sunt bune, să faci numai așa­ cum ți-am spus eu. Imi făgăduești ? !~ Ei, firește, că-ți făgăduesc, dacă zici că eu n’am să pătimesc nimic. Aș fi vrut numai să’nțe­­leg. — O să’nțelegi pe urmă... De­ocamdată mulțumește-te să știi atâta, că viața mea și încă a vreo câțiva alți tovarăși atârnă de ajutorul ce ni-i voi da d-ta. — A, apoi atunci, dragul meu.. fii sigur. Nu Se va putea zice că moșul August a lăsat în nevoie pe fiul unui vechi prieten, al u­­nui om ca Thouven în ! —• Mulțumesc, tată August. Mai târziu o să te răsplătesc bi­ne pentru ajutorul ce ne vei fi dat. — Nu e trebuință de răsplată când faci ce conștiința îți spu­ne să faci, replică hangiul cu o Energie la care nu te-ai fi aș­teptat de la un om ce părea des­curajat ca el. Și, așezându-se iarăși pe mar­ginea puțului, de unde ochii lui pândeau cu mânie spre haita de soldați beți cari 11 ruinaseră, îșî închee astfel vorba: — Du-te, băete, și eu îți voiu mulțumi ție dacă mă scapi de tâlharii ăștia. Fii sigur că te voiu­ ajuta, că voiu face ce mi-aî zis. Să ne vedem cu bine și noroci Cu aceeași luare-aminte, Jean Thouvenin se întoarse la tovară­șii lui. In câteva cuvinte le spu­se rezultatul cercetărilor lui și neputința de a trece peste zidul care închidea grădina. — Dar, urmă adresându-se contelui, am găsit un om care primește să­ n­e ajute să fugim. «După infom­aținile date de un prietn al tatei, am putea fă­ră greutate să pătrundem în hanul lui, de care ține grădina asta. Ușile sunt deschise,­ iar bava­rezii din han sunt mai toți beți­­morți. Cât pentru cei cari se mai țin pe picioare, le-am veni noi de hac cu pumnii, cu scau­nele mai înainte de a apuca să își vie în fire. — Deși am numai o mână, mă însărcinez să dobor câțiva la pământ! zise La Troile. Drept orice răspuns, Poulet își suflecă mânicile hainei pâ­nă la coate. — Dar, observă căpitanul de Mirecourt, zgomotul luptei nu va lipsi să aducă și pe alți ad­versari în spinarea noastră. — El nu, domnule căpitane, replică Jean. Un ofițer de al lor, înștiințat, după cum l-am invă­­țat eu ne hangiu­­ă facă, va in­terveni singur într’o incăerare pusă pe socoteala unei certe din­tre bețivi. Apoi și o altă împre­jurare fericită ne va înlesni pu­tința fugii noastre. După cum am constatat eu, la ușa din a­­fară" a­­ cârciumii prin care vom trece, s’a ridicat o baricadă îm­­­altă, care, afară de un spațiu de doi-trei metri, ocupă strada în toată lărgimea ei, astfel că, furișându-ne repede de a lungul ei vom fi garantați de ori­ce a­­gresiune din partea germanilor cari se vor afla de partea cea­laltă a baricadei pe când cei din partea prin care noi vom fugi vor fi foarte jenați, împie­decați de îngrămădirea bârne­lor și pietrelor trântite unele peste altele, ca să ne poată ur­mări cu folos și să ne ajungă mai înainte până ce să ne facem nevăzuți întruna din ulițele sau ulicioarele laterale. — Și se prea poate, cu ajuto­rul întunerecului, să trecem chiar nevăzuți.­­Zou, dragă Thou­venin, deși mi-ai ascuns-o mai intâiu, ideea d-tale nu e nicide­cum rea. Și mi se pare, că un plan așa de bine întocmit și pregătit de d-ta, o să aibă bună izbândă. —­ După termenul pe care i l-am h­otărît hangiului, mai a­­vem numai câteva minute până să punem planuri în aplicare, domnule căpitane. — Aidem dar, băeți­ zise că­pitanul. Când cei patru oameni pătrun­­deau in crângul de copăcel car­e ocolea curtea hanului, moșul August se ridica de lângă co­lacul puțului și rotea ochii în prejurul lui, ca și pentru a se asigura dacă venise pentru dân­sul momentul să pornească. — Suntem aci­ îl șopti Jean. Fără să, se grăbească, cu pa­sul lui obicinuit, încet, greoi, hangiul se îndreptă spre casă. Il văzură indoindu-și trupul, li­pindu-se pe lângă zid ca să nu deștepte i atențiunea soldaților, furișându-se­ în cârciumă, ajun­gând la ușa din față și eșind la drum. — Acum e momentul! zise că­pitanul. Cu o singură mișcare eșită din crâng. In câteva sărituri străbătură curtea. Pocnituri în­­năbușite de scaune, de pumni grei care cadeau pe papete și pe obraze... Nici un strigăt nu se înălță, nicio plângere nu se auzi... Atacul se produsese cu iuțeala fulgerului. Bavarezii fuseseră izbiți și în­vinși înainte de a avea vremi să se împotivească ori măcar să se domirească de urgia care căzuse peste capetele lor. Pe po­deală, băltoace de sânge se a­­mestecau cu băltoace de vin, pe lângă care și în care zaceau câ­teva cadavre alăturea de corpuri de bețivi căzuți în nesimțire, și iacă totul!.. d .. j Í­r"V v­ij piil urjpa)

Next