Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)
1914-06-10 / nr. 157
Desbaterile Constituantei s------***—* ȘEfiflTUL I Ședința dela 1 Iunie 1914 tóstin. — Continuare — , V D-l Filipescu, în chestie de regulament, protestează împotriva faptului că d-l prezident calcă ordinea stabilită de mai înainte, pentru discuția validărilor. Ați pus la vot prelungirea ședinței și după ce s-a votat, spuneți că este până la terminare. O voce. — Dar câte zile vreți Să ne țineți. D-l Filipescu. — D-voastră, la 1911, ați ținut opt zile și pe noi vreți să ne siliți să isprăvim în 2 zile. Foarte bine, vom sta aci și toată noaptea de va trebui. Vrem să știm în ce ordine se va Valida. Să se dea lista. D. Morțun trecând la buna prezidențială, d-l Filipescu strigă: Ce caută ministrul de interne la tribună? Vrea să facă și acolo fraudă? Se ia în discuție validarea alegerilor din județul Botoșani. D-l Calimachi, care e înscris, lipsește« D-l Filipescu. — Vă felicit că ați reușit să excamotați și această alegere. Luați în discuție județele acelea la a căror discuție lipsesc oratorii înscriși. (Aplaudă minoritatea conservatoare). Se validează alegerea din Botoșani. Se ia în discuție alegerea din Fălciu. D-l Mihail Cantacuzino spune că la Fălciu bandele de bătăuși, sub comanda prefectului au terorizat pe alegători, schingiuindu-i și împedicându-l de a merge la alegerea col. I de Cameră. Voci. — Aici e Senat, nu-I Camera. Nu puteți vorbi ! (Tumult). D-l Mihail Cantacuzino. — vreau să dovedesc că terorizarea de la alegerile dela Cameră a terorizat și pe alegătorii de a Senat. Voci. •— D-l Mitache spune că *i-au fost ingerințe. D-l Mitache. — Ba, a fost adevărată teroare la alegeri.f Aplauze pe băncile minoritarei. Majoritatea protestează. E tu mult continuu, de altfel, în tot timpul ședinței a fost tumult. Prezidentul bate zadarnic cu clopotul în tribună). D-l Cantacuzino, continuând, spune că teroarea a fost nemaipomenită la Fălciu. Oratorul arată că o bandă de bătăuși opera, și poliția refuza să asculte protestările opoziției. D-l Mitache a fost luat pe fugă și cu mare greutate a scăpat de bătae. Este exact, d-le Mitache? , D-l Mitache. — Da. 1 D-l Cantacuzino, continuând, arată că banda de bătăuși a zmuls, pe alegători chiar din mâna judecătorului de instrucție și i-a bătut până la sânge. In curtea d-lui Diamandi au fost bătuți băeții d-lui Mitake, șoferul d-lui Diamandi a fost umplut de sânge. D-l Burghelea, administratorul d-lui Michiu, candidat, a fost bătut până la sânge, suit într’un automobil și prăvălit apoi într’un șanț. Acest om a trebuit să fie internat în spital. Un alegător bătrân, Gheorghe al Grigoroaei, a fost atacat de o bandă în cap cu polițaiul și directorul poliției, bătut și adus la o vie unde a fost aruncat. Un alegător, Polaru, ducându-se să-și scoată un duplicat de la tribunal, fiindcă primarul îi rupsese cartea de alegător, a fost atacat de bandă chiar în tribunal unde a fost bătut. A trebuit să intervie procurorul care l-a închis în biroul sau și unde a stat toată ziua tremurând, fără să fi putut vota. Oratorul termină cerând invalidarea. Sa cere votul cu bila de opoziția conservatoare. Se admite, dar opoziția se abține de la vot. Validarea se votează cu 63 voturi pentru și 1 contra. Se ia în discuție alegerea de la Dolj. D-l Argetoianu arată că după succesul opoziției la colegiul I de Senat, la colegiul al II-lea s-au făcut și mai multe abuzuri. Ministrul de interne a dat telegrame prefecților spunându-le să lupte cu cea mai mare energie. Aceste abuzuri sunt nepermise. Vreți să dați țăranilor expropriere? Dar țăranii nu cer exproprierea. I Voci. — Cer pământ! ! D-l Argetoianu. — Cer pământ,dar asta nu-e tot una. D-v. le dați expropriere, pământ le vom da noi. Voci. Cum ați dat și islazuri. D-l Argetoianu. — In județul Dolj, la colegiul I, ați făcut propaganda cu programul nostru. . D-l Pleșea. — E inexact. " D-l Argetoianu. — E manifestul dv. în care nu vorbiți de colegiul unic. D-l Pleșea. — Vorbesc de reformele partidului. ■D-l Argetoianu. — Dar nu spuneți nimic de colegiul unic. Și sunt sigur că mulți dintre d-tră veți vota contra colegiului unic. Voci. — Toți suntem pentru colegiul unic! D-l Argetoianu, continuând, spune că partidul liberal n’are calitatea să facă reformele. D-l Delimarcu întrerupe. 'D-l Argetoianu. — Nu mai mârâi, d-le Delimarcu, din 5 în 5 minute. Voci. — Asta e cuvânt parlamentar? D-l Argetoianu. — Ne-ați exasperat cu abuzurile d-tră, așa că e explicabil că întrebuințăm uneori expresiuni mai violente. In orice caz, nu cu ironia d-v. și a băncei ministeriale se răspunde la acuzațiile noastre precise. Această ironie îmi reamintește cum Emil Olivier a dus Franța la prăpastie cu surâsul pe buze. (Murmure). Așa, d-tră azi cu ironie săpați fundamentul statului român. D-l. Pleșea. — D-l Argetoianu nu este în drept să vorbească de alegerile din Dolj. D-sa s’a ales grație neînțelegerilor dintre liberalii din Dolj. La colegiul al II-lea, când s’au regulat lucrurile...?d«eíe pe băncile minoritaței, n’ați mai îndrăznit să puneți candidat. In ce privește afirmația că eu aș fi contra colegiului unic, va trimit la discursul meu de la congresul liberal. Mulți dintre noi suntem chiar pentru votul universal. (Aplauze). Oratorul termină cerând validarea alegere!. Se cere votul cu bile. Opoziția se abține iar. D-l C. Diacu atrage atenția că la numărarea voturilor să se ție în seamă și abținerile. Se votează cu 62 bile pentru. Alegerea din Ilfov f Se ia in discuție alegerea colegiului II de Senat- D-l N. Filipescu ia loc la tribună. Să nu vă mire că am să vorbesc în condițiuni excepționale. Suntem supuși la o tiranie aci în Senat ca și în alegeri. D-l prim-ministru ne dădea erî sfaturi. D-sa are un cuvânt care îl întrebuințează în toate discursurile: conștient și inconștient. D-l prim-ministru se vede că n’are conștiința de condițiile de luptă în care ne găsim. Pentru noi, ne aflăm la plină lovitură de stat. De aceasta sunt vinovați în special d-n prim-ministru și ministru de interne și de această crimă au să-și dea socoteală mâine sau peste zece ani, dar nu vor scăpa nepedepsiți. Să înceteze deci de a ne da sfaturi și să ne facă propuneri. Noi le respingem. Ne folosim deocamdată de tribuna parlamentară și de publicitate. Rămâne ca crima ce vreți s’o faceți de a zdrobi Constituția să fie sancționată. Atunci vom vedea ce vom face. Oratorul spune că ați reînviat timpurile de la 1888. Partidul conservator a vrut să fie o întrunire la „Dacia“. Dar guvernul a totpiedecat pe patronul sălii de a da sala. Un alt sistem este terorizarea lumei ca să nu vie la întrunire. Niciodată n'am văzut corpul electoral mai pornit contra guvernului, mai terorizat în acelaș timp de guvern. Alegătorii ne spuneau: Vă votăm, dar lăsați-ne să spunem că votăm cu guvernul ca să nu o pățim. Noi conveneam la aceasta fiindcă știam că cu sufletul erau cu noi. N’am făcut întruniri pe culori pentru că alegătorii erau împiedecați de a veni la vot. Am făcut o singură întrunire pe culori care era foarte slabă; întrunirile liberale erau foarte populare, dar la vot, rezultatul a fost dezastros pentru guvern. D-l prim ministru ne lua în ironie erî. Dar a avut vreodată partidul liberal 45 de aleși în Cameră și Senat fiind în opoziție? Și credeți că puteți face o revizuire de Constituție când într’o Cameră normală v’ar fi imposibil să legiferați? Și încă dacă nu s’ar fi făcut ingerințe! Dar ce ingerințe s’au făcut! Credeți că o să tolerăm noi ca cu asemenea parlament să faceți o revizuire? Noi am făcut o Constituție la 66 în colaborare cu d-tră. Și d-tră credeți să puteți să faceți o revizuire singuri, cu faptele ce le-ați făcut? Credeți că vom tolera aceasta? Oratorul vorbind de ingerințele săvârșite în alegerile trecute, citește întreaga petițiune adresată M. S. Regelui. Citirea aceasta irită pe membrii majorității. Opoziția zâmbește. Senatorii din majoritate încep să se agite. D-l Filipescu fiind răgușit nu se aude bine ce citește. D-l Filipescu cere voe prezidentului să citească pentru d-sa d-l Orăscu. Prezidentul admite. D-l Orăscu se știe la tribună să citească. D-l Morțun protejează. Asta e tiranie. D-l Filipescu. — E răspuns la tirania d-tră. Să nu credeți că veți scăpa așa ușor. D-l Morțun. — Eu nu fug de răspundere. D-l Filipescu. — Astea sunt vorbe late.... Nu fugi de răspundere ? Iți reamintesc un discurs al d-tale când erai socialist și când spuneai, vai d0 acel cari trebue să-și schimbe părerile, câte trebue să facă ! Așa d-ta acum ai jucat, pentru salvarea guvernului, admirabil și cu acelaș talent cu care când erai tânăr juca la Paris, pe notarul. D-l Morțun. — îmi pare bine că ți-a revenit vocea. D-l Filipescu continua a citi petițiunea. D-l I. Atanasiu. — Asta e o petiție cu privire la alegerile col. I de Cameră de acum trei luni. D-l Filipescu. — Vă înșelați. Vreau să dovedesc cine sunt polițiștii cari ne-au terorizat și pe cari d-l ministru de interne, ne-a spus, că îî e milă să-l pedepsească. Vreți să vă explic acum pentru ce trebue să vă citesc petiția? Vreau să vă reamintesc dovezile toate ce le-am adunat pentru a dovedi ingerințele. D-l Filipescu continuă citirea. (Se fac intervențiuni de unii senatori ca să se amâne discuția pa Lunii, pentru ca astfel d-l Filipescu să cedeze să nu mai continue cu citirea petiției. D-l Morțun însă se opune). D-l Filipescu continuă să citească. D-l Morțun părăsește banca ministerială, fiind chemat de d-l Brătianu. D-l I. Grădișteanu. — Asta e necuviință să părăsească banca ministerială. O voce. — N’are nevoe de lecție de la d-ta. D-l Grădișteanu. — Ba da, dacă n’a primit când era tânăr. (Protestări). D-l Filipescu continuă citirea. D-l I. Atanasiu Întrerupe. D-l Filipescu. — Aveți răbdare, fiindcă mai am un memoriu asupra modului cum s’a operat. Oratorul continuă să citească. (In timpul acesta d-l Marghiloman e chemat de d-l Brătianu în cabinetul d-sale). D-l Filipescu continuă citirea. D-l Marghiloman revenind cere cuvântul. D-sa spune: Condițiunile în care continuă discuția fiind de natură a înăspri relațiunile intre majoritate și minoritate, pentru a nu ajunge la aceasta, vă propun ca să amânați ședința pentru Luni la orele reglementare când, vă pot da încredințarea in numele minoritatei, se va termina discuțiunea. D-l Morțun. — Dorind și noi ca să nu se înăsprească raporturile între majoritate și minoritate în Senat, vă rog să admiteți propunerea. Se admite: * Ședința se ridică la orele 7 și 5 minute. .... tri Sborul peste Carpați Trecerea Carpaților în zbor a fost visul măreț al vecinii regretatului nostru Vlaicu. De când au început primele sale încercări de zbor, Vlaicu tot mereu a fost stăpânit de acest ideal. In toamna anului 1911, după splendidele succese ce a avut la Blaj, la Brașov și la Sibiu, gândul său era să vină în zbor din Ardeal la București, dar părinții l-au rugat, cu lacrimi în ochi, să renunțe, și i-a ascultat. Asemenea, după turneul ce a făcut, triumfător la Aspern, în centrele românești din Transilvania în 1912, Vlaicu era decis să se reîntoarcă în zbor acasă, în țară. A fost împedecat de ploile ce au bântuit neîntrerupt în toamna aceea. Acum un an, când nu mai avea cum să întreacă minunile ce producea în văzduh, admirat de Întreaga Capitală, și după ce zborurile sale superbe au entuziasmat armata română ce opera în Bulgaria, și au uimit populația de acolo, dorința supremă a lui Vlaicu a rămas să înfăptuiască visul său de odinioară. Trecerea Carpaților avea să fie încoronarea succeselor sale de aviator activ și pilot. Căci de aci înainte tot mai mult urma să-l ocupe construcția aeroplanelor sale de tip militar, din cari avea să furniseze un număr însemnat și pentru străinătate. Cei ce iam cunoscut pe Vlaicu nu ne-am îndoit un moment că va învinge Carpații. Dar au survenit împrejurări nefaste, fatalități, ceasul rău, și genialul nostru aviator s’a prăbușit la poalele Carpaților. Nimeni n’a mai încercat de atunci acest zbor. Poate din pietate pentru Vlaicu, poate așteptând momentul favorabil, fapt este că pe mai mulți dintre întreprizii noștri piloți de la Cotroceni și de la Băneasa i-a preocupat mult dorul de a răzbuna pe marele lor camarad nenorocit, realizând planul sublim a cărui desăvârșire nu i-a fost dată lui Vlaicu. Aviatorii străini cari au venit în țară, la rândul lor au ocolit Carpații, trecând pe valea Dunărei. Oricum, problema aceasta rămâne deschisă. Aflu că acum și dincolo se fac pregătiri pentru câștigarea acestei coroane de glorie. Anume, pilotul sas Ziegler care a făcut o serie de zboruri în jurul Brașovului, își va încerca norocul de a zbura peste Carpați, de la Brașov până la București. Dorim din toată inima ca îndrăzneala sa să fie însoțită de noroc. I Prof C. Nedelcu Reorganizarea școalei de poduri și șosele — S’a numit o c omisiune pentru Întocmirea unui proect —• D-l ministru dr. C. Angelescu proectează reorganizarea școalei de poduri și șosele, care astăzi nu funcționează decât pa baza unui regulament și are un complex de studii care nu mai corespunde stărea de azi. Intr’adevăr, în această școală se predau astăzi cursurile care formează programul a trei școli ■ speciale din străinătate: școala centrală din Paris, școala de mine și școala de poduri. Acest surplus de materii face ca programul școalei noastre de poduri și șosele să fie cel mai încărcat dintre programele școalelor similare din străinătate, întrebând ieri pe d-l ministru dr. C. Angelescu asupra chipului cum gândește să dea o nouă organizare acestei școli, d-sa mi-a declarat că a numit o comisiune din profesorii școalei care să studieze reorganizarea ei. — „Un lucru esențial — îmi spunea ieri d-l ministru — este că inginerii noștri de mine ne vin de la Freyberg, unde studiile practice se fac în minele de cărbuni. Or, principala noastră industria minieră este petrolul, asupra cărei ramuri industriale inginerii noștri vin fără experiența necesară. „Pe de altă parte, exproprierea agrară, prin vânzarea pământurilor rurale la țărani, o să creeze noul capitaluri care o să năvălească la orașe, în industrii, și principala noastră industrie este petrolul, după cum ți-am mai spus. Ne trebuie deci să creăm elemntele speciale pentru această industrie, așa că, în reorganizarea școalei de poduri și șosele, se va avea în vedere și pregătirea viitorilor ingineri petroliști“.Acestea sunt declarațiunile d-lui ministru, care mi-a mai dat amănuntul că, sub noua ei organizare, școala de poduri și șosele va avea trei secțiuni, creând astfel trei specialități de ingineri. E probabil că, până la toamnă, comisiunea își va depune raportul ca, pe baza lui, să se întemeieze proectul de lege organică a școalei naționale de poduri și șosele din București. L. I« MARTI, 10 IUNIE 1914 T 2. UNIVERSUL“ IN PROVINCIE BACAU Situația târgului de vite.—Cu ocazia ținerei târgului săptămânal, au intrat totcol 1650 capete, din care s-au vândut: 325 vite mari cornute, 80 cai și 21 •vite mici. Prețul vânzării a fost de lei 250—500 perechea de boi și 150— 500 de cal. Epidemii.— In comunele Bogdana și Mărgineni s’au declarat epidemiile de pojar și tuse convulsivă, iar în comuna Luizi Călugăra, numai tusa convulsivă. Febra tifoidă, declarată în com. Ardioani s’a stins. Ploile.— In noaptea de 6—7 Iunie col., în urma unei ploi torențiale ce a căzut pe teritoriul com. Filipeni, s'au pricinuit mari pagube recoltei pe o întindere de întrerupând circulația cu comunele vecine. CAVARNA Bisericești. Prefectura județului a încuviințat ca in satul Acângii, pendinte de com. Duranculac, să se construiască o geamie pentru musulmanii din acel Sflt. Numiri la poștă.— D. C. Mesina a fost numit diriginte al oficiului poștal local în locul d-lui Benedict Popescu, iar d-ra Maria Mesina a fost numită impiegată în locul d-nei Popescu, lăsată în disponibilitate. Numiri la primărie.— D. Vasile P. Vasiliu a fost jurait casier contabil pe lângă primăria locală, iar d. I. Perelnicof agent de urmărire. Numiri de notari in plasa Cargalâc. Următorii notari au fost numiți in mod provizoriu și anume: Gh. Carapetru la comuna Sabla; Alexandru Aldea la com. Gargalâc; Radu D. Florică la comuna Duranculac și I. Boiangiu la com. Ghiaur-Simiciuc. Demisii. — D. Victor Theodorescu, subcomisar cl. I, șef al poliției portului Cavamna, a demisionat din acest post pe ziua de 2 Iunie cor. Timpul—■ Timpul se menține ploios și dacă va mai ploua încă semănăturile sunt amenințate ; marea în prezent este liniștită. Construcții. In oraș se lucrează cu mare activitate la construcția cazărmilor pentru bal. 9 vânători ce se află aci. D. Stănescu, după ce a luat act de toate cerințele meseriașilor, a promis că va interveni pe lângă cei în drept pentru ca la modificarea legei să se ia în vedere și cerințele meseriașilor giurgiuveni și a mijlocit în același timp pe lângă membrii consiliului de administrație ca să se întrunească din nou pentru ca lucrările corporației să nu stagneze. P.NEAMȚ Un mecanic victima umil șantaj.— Locuiitorul Gheorghe Găină, din com. Bicaz, de mai mult timp îșî bănuia nevasta că întreține relațiuni amoroase cu Josef Schmidt, mecanic la societatea anonimă română (Gustav Eichler), din care cauză o certa încontinuu. In cele din urmă Găină pune la cale pe soția sa să-l atragă pe Schmidt în cursă. In noaptea de 5—6 cor., soția lui Găină reușește să Íntroducă în casa sa pe Schmidt Imediat după intrarea lui Schmidt, apare Găină făcânduse că-l surprinde în flagrant delict, și după ce îl maltratează îngrozitor, sângerându-i tot corpul, îl jefuește și de suma de 370 lei. Victima in stare gravă a fost internată în spitalul Hangu, iar soții arestați. Cronica Muzicală Examenele Conservatorului Era a avut loc la Conservator examenul clasei de pian a d-nei Saegiu. Distinsa profesoară prezintă în fiecare an elemente muzicale foarte bine conduse, cari se relevă mai ales în ce privește tehnica, pe care d-sa o educă cu o deosebită atențiune. In cursul inferior să cităm pe mica d-ră Fotino, care în plin progres și al cărei talent se desvoltă sub cele mai bune auspicii. „Clair de lune de Raff“ a fost cântat cu un delicat simț artistic. D-ra Felicia Saegiu a cântat cu pricepere o sonată de Beethoven. In anul al IV-lea o elevă de seamă, e d-ra Hildegard Fischer. Calități distinse s’au îmbinat pentru a reda o interpretare reușită tuturor compozițiilor. O tehnică foarte precisă, un distins simț al nuanțărei, o remarcabilă inteligență s’au întrecut în finalul concertului de Mendelssohn. Continuând a studia cu aceiași silință, suntem siguri că va ajunge pianistă de frunte. In anul al IV-lea relevăm și pe d-ra Niculina Andronescu precum și pe tânărul Steinhardt. Ca un talent care promite mult s’a prezentat d-ra Marioara Demetrescu. Ne-a plăcut mult Scherzo de Brahms, o tehnică clară, o reușită frazare. D-ra Adina Peretz, absolventa clasei, al cărui talent l-am apreciat în numeroase ocazii, s’a relevat și la acest examen, impunând o tehnică din cele mai clare cu o interpretare demnă de o distinsă absolventă a clasei. S. EXAMENELE La Științele de Stat sesiunea De Munte Joi 12 Iunie, încep examenele la școala de științe de Stat în ordinea următoare: Joi 12 Iunie: Sociologia, profesor dl. H. Fundățeanu; medicina legală, prof. d. dr. Minovici; comptabilitatea, statistica, prof. d. Cihoschi. Vineri, 13 Iunie: Procedura civilă, prof.d. G. O. Mironescu; economia națională, prof. d. D. Comșa; istoria diplomatică a Europei, d. G. Antoniade. Sâmbătă, 14 Iunie: Dr. civil an I, prof. d. M. Cristea; dr. penal și procedura, prof. d. I. lonescu Dolj; dr. administrativ, prof. d. Papadat. Luni 16 Iunie: Dr. constituțional, prof. d. A. Cerban; dr. civil anul III, prof. d. Voinescu; legislația financiară, prof. d. Elie Nicolescu. Marți 17 Iunie: Economia politică, prof. d. St. Cihoschi; dr. internațional, prof. d. A. Rădulescu; istoria doctrinelor politice, St. Cihoschi. Mercuri, 18 Iunie: Dr. civil anul II, d. M. Gaster și dr. cocomercial, d. A. Stern. CURTEA de ARGEȘ Ploi torențiale.— O ploae torențială, — o adevărată rupere de nori — însoțită de manifestation electrice și grindină de mărimea unui bob de mazăre, a căzut Sâmbătă asupra orașului nostru. Se crede că această ploae a căzut la tot județul făcând stricăciuni pomilor fructiferi și porumbului. Astfel de mai bine de 3 săptămâni plouă regulat, în fiecare zi în orașul nostru. Porumbul stagnează foarte mult din această cauză. Serbare— Duminecă, 8 cor. în localul școalei din Colțești s'a dat o serbare școlară al cărei beneficiu s'a adăugat la fondul necesar construirii unui nou local de școală in această comună. Programul serbării a fost bine executat de micii elevi, sub conducerea d-lui D. I. Mitruțoiu, dirigintele școalei din Colțești. Diverse.—. Reg. 18 infanterie și 5 artilerie, din orașul nostru, aflate concentrate în tabăra Obedeanu-Ișalnița, vor sosi în localitate Miercuri seara, cu un tren special la 7 și 45. GIURGIU In chestia fabricei de zahăr— Am comunicat la timp că o vie agitație există printre toți comercianții și locuitorii din orașul nostru, pentru motivul că fabrica de zahăr a societăței belgiene, ce urma să se facă în localitate nu se va mai face și că o delegație sa prezintat d-lul primar Sc. Stăncescu și d-lui prefect D. Iuca, pentru a-I ruga să intervină ca acea fabrică să se construiască aci. Vineri, un grup de cetățeni și comercianți de frunte, au lansat un apel, prin care invită populația la o întrunire de protestare ce va avea loc Duminică 8 Iunie în sala „Topper“, spre a se consfătui asupra mijloacelor ce trebuie să ia pentru a taipechea măsura ce s’a luat de a nu se mai construi fabrica în orașul nostru, care din această cauză va suferi foarte mult. D. primar Stăncescu se află de două zile la București, tot în acest scop. Agitația meseriașilor. Zilele trecute a sosit în localitate d. G. Stănescu, de la Casa centrală a meseriilor din București, spre a cerceta mișcarea meseriașilor din localitate, cari sunt indignați din cauza nouei legi a meseriilor, prin care se scutesc de amendă meseriașii cari ,nu au aplicat timbrele pentru asigurări până acum și în contra cărora se încetează orice urmărire. Această mișcare a meseriașilor este sprijinită și de toți membrii consiliului de administrație al corporației locale, cari nu se mai întrunesc nici la ședințele săptămânale și chiar au hotărit să nu mai aplice nici timbrele necesare. D. Stănescu a stat de vorbă cu mai mult! meseriași cari se plâng că eu cari s’au conformat legea și au aplicat timbrele cum rămân?—cerând ca măsura aceasta de scutire să se revoace și toți acei cari nu au fost în curent cu aplicarea timbrelor să fie obligați a se conforma, sub pedeapsa prescrisă de lege. Ei mai cer ca legea să fie modificată, și să se prevadă ca lucrătorii și meșterii, cari nu aft carnete și brevete și se ocupă cu meseria să fie opriți de a mai lucra, iar legea meseriilor să fie aplicată și,la sate, unde lucrează o mulțime de indivizi în mod clandestin. , T-SEVERIN încercare de viol. — Vineri, pe când fata Violina Gh. Tomescu, în etate de 18 ani, din satul Bresnița, se întorcea de la oraș, i-a eșit înainte locuitorul Dumitru I. Balică, care luând-o cu forța a introdus-o în casa sa, încercând s-o violeze. La țipetele fetei sărind în ajutor locuitorul Gh. Cățel a scăpatat din mâinile atentatorului. Cazul se anchetează. Inect—■ Vineri a fost luat de valurile apei și înecat săteanul Niță Stroescu, din com. Băsești. Cadavrul a fost asvârlit de apă la 500 metri depărtare de locul unde s’a înecat. Otrăviți.— Alexandru Oțet cu soția sa, din com. Punghina, mâncând ciuperci otrăvitoare, au încetat din viață. TURTUCAIA Escursie școalară— Sâmbătă la orele 11* dim. cu vaporul Independența a sosit în escursiune școala primară n-rul 81 din București sub conducerea d-lui profesor Spireanu. La debarcader au fost întâmpinați de întreg corpul didactic din localitate cu care împreună au vizitat orașul. Pentru distracția publicului.— Primăria din localitate a prevăzut în buget suma de 4000 lei pentru muzica reg. 36 „Vasile Lupu“ care va cânta de 3 ori pe săptămână in pavilionul construit pentru primirea familiei regale și care a fost donat de minister comunei. Tg.RADAUȚI Verificare. — Sâmbătă a avut loc la reședința plășii „Lascar“ din Rădăuți“, verificarea măsurilor de greutate ai tuturor comercianților din pisa noastră. Verificarea măsurilor s’a făcut în modul cel mai scrupulos de către secretarul administrației plășii Diverse— La alegerea de primar ce va avea loc în localitate în ziua de 15 Iunie și-a mai pus candidatura și d. Ion Zamfirescu din Rediu, com. Rădăuți. Inundație.— Râul „Prut“, din cauza ploilor din ultimul timp a venit din nou mare, inundând ambele maluri și făcând mari stricăciuni recoltelor. TARGU-JIU Militare. Vineri dimineața au sosit în orașul nostru, venind dinspre R.Vâlcea, un grup de ofițeri din corpul II de armată. Sub comanda d-lui general Cottescu, comandantul acestui corp, în călătorie de instrucție. Zilele acestea vor vizita Gorju, iar de aici vor pleca spre T.Severin, dacă circulația—întreruptă din cauza ploilor — va fi restabilită. VARCIOROVA Consecințele ploilor__Pe ziua de 9 Iunie vor fi terminate lucrările de despotmolire a liniei ferate dintre Vârciorova—T.Severin.. In prezent se poate face comunicație prin transbordare. Trenurile de călători din Ungaria au început să-șî ia cursul regulat, iar cele de mărfuri sunt suspendate până la noi dispozițiuni. Șoseaua națională care era de asemenea stricată în doua puncte, a fost restabilită. VASLUI Alegerile județene. Pentru alegerea de consilieri județeni, la colegiul al treilea, care urma să aibe loc la 12 iunie col., nedepunându-se decât un singur rând de candidați în persoana d-lor: loan Andrieșanu, Ioan Smărăndescu, D-tru Nica, N. Troiceanu, Iancu Gheorghiu și Vasile Onofrei, d-l președinte al tribunalului, conform legei, a declarat aleși consilieri județeni la citatul colegiu pe d-nii de mai sus. Spânzurare. Locuitorul Nicolae I. Paveliuc, de 48 ani, văduv din satul Broștenî, com. Ivănești, a fost găsit spânzurat de claca unui cireș din grădina lui Gr. Neică, la o depărtare de casa sa de 300 metri. Șeful postului de jandarmi respectiv cercetează. Trăsnit!— Vineri locuitorii I. Tonegariu, de 50 ani și Gr. Teslariu, de 65 ani, ambii din corn. Dobrovăț, aflându-se la lucru pe câmp au fost trăsniți; cel dintâi pe urma cănii au rămas șapte copii și soție, a murit imediat, cel de-al doilea e în agonie. înecată.— Copila Natalia Chirila, din com. Dobrovăț, jucându-se pe lângă o fântână a căzut în ea înecându-se. er, 4*^ ROȘIORII de VEDE Aviațiune.— Smbătă pe la cele 6 dim. monoplanul „H P. Bristol Silistra“ condus de d-l A. Popovici, având ca pasager pe d-l Poly Vacas, a aterisat pe platoul din fața uzinelor de petrol. După o pauză de 5 minute mașina și-a luat sborul spre Craiova. SLANIC-PRAHOVA Furtună----Sâmbătă, pe la amiazi, s-a deslănțuit asupra orașului o furtună îngrozitoare urmată de manifestațiuni electrice și o ploae repede care a durat aproape 2 ore. Timp de aproape 25 minute o piatră mai mare ca bobul de porumb a distrus puținele semănături, iar pomii cari erau încărcați cu fructe au suferit enorm. Mai multe case au fost desvelite, iar în părțile joase apă a pătruns în case și pivnițe. Gârla Slănicului a venit așa de mare și repede încât pomii toți și gardurile de pe lângă mal au fost luate, iar apărătorile comunale în parte sfărâmate. In momentul când seria ploaia încă continuă. Coloniile școlare Instituțiunea coloniilor școlare de vacanță fiind constatată foarte folositoare, atât pentru sănătatea copiilor cât și din punct de vedere al interesului general, Primăria Capitalei, face toate sforțările ca această operă măreață și lăudabilă să poată fi dusă la bun sfârșit. In acest scop a organizat pentru ziua de Duminică, 15 Iunie, a. c. o mare bănie cu flori la șoseaua Kiseleff, între orele 6—8 d. a., iar în zilele de 28 și 29 aceiași lună, mari serbări populare în grădina Cișmigiu. Ministerul lucrărilor publice, în vederea acestor serbări, a admis o reducere pe căile ferate de 50 la sută pentru cl. I și 75 la sută pentru cl. II și III în zilele de 27 până la 30 inclusiv. Numeroasele ofrande ce sosesc zilnic la Primărie in urma apelului lansat, probează că publicul Capitalei a înțeles importanța acestei opere de binefacere și nu ne îndoim că și cu ocaziunea serbărilor mai sus anunțate își vor manifesta încă odată sentimentele nobile de care sunt Călăuziți. Cu cât fondurile vor fi mai numeroase, cu atât mai mulți copii se vor bucura de aerul curat al localităților muntoase ale țării. Deocamdată primăria și-a propus a trimite 1000 copii în 20 localități din țară în două serii. --------------^iff-------------- r: ÎNFIINȚĂM de școale pentru funcționari și funcționare cari nu cunosc aparatul la poștă Direcțiunea generală a poștelor, telegrafelor și telefoanelor, a adresat următoarea circulară inspectorilor generali și regionali cum și tuturor deor diriginți se constată că nu toți se ocupă cu instruirea personalului în toate ramurile de serviciu și mai cu seamă în ce privește manipulația la aparatul marié. Faptul acesta producând mari neajunsuri, mai ales în executarea serviciului de noapte mare, ce se face numai de către cei ce cunosc mânuirea aparatului, pui obligațiunea doar diriginți ca să înfințe o școală pentru toți funcționarii și funcționarele cari nu cunosc aparatul, obligându-i ca zilnic să facă exerciții de manipulare, raportând direcțiune pe cei ce nu vor vor să vină în orele libere pentru practică. D-nii Inspectori sunt rugați ca, cu ocazia inspecțiunilor ce fac oficiilor, să noteze în tablouri speciale pe fiecare funcționar asupra cunoștințelor manipulației aparatului, iar pentru cei ce fac parctică să arate dacă îșî dau silința spre a deveni buni lucrători, urmând ca în contra celor întârzuiri să se ia de organizare și regulamentul ei. TELEGRAME — Serviciul nostru telegrafic MISIUNEA RUSEASCA LA PARIS Paris, 7.— Amiralul Roussino, șeful statului-major general al marinei ruse, a vizitat azi dim. pe amiralul Piret, șeful statului major general al marinei franceze. Misiunea rusească va fi primită azi după amiază de miniștrii marinei și al războiului. (A. DIN SGUPȘTINA Belgrad, 7. ) Guvernul a supus Scupștineî mai multe proecte privitoare la tratatul de pace din București și din Constantinopol, precum și tratatul de graniță sârbo-muntenegrean. Ședința a fost amânată până Miercuri, lipsind quorum-ul. (A Ti) EMIGRAREA MAHOMEDANILOR DIN CRETA Atena. 7. — In urma agitațiunilor tinerilor turci, mahomedanii din Creta emigrează în massă. In ultimul timp un grup de 500 mahomedani voind să emigreze, autoritățile nu au permis decât emigrarea bătrânilor și a femeilor pe când tinerii au fost reținuți. PUNEREA IN LIBERTATE A BARONULUI BISPING Varșovia. 7. — Baronul Bisping, care este acuzat de asasinarea prințului Lubecki, a fost pus în libertate pe o cauțiune de 100.000 ruble. L. ACCIDENT DE AVIATORI Budapesta. 7. — Pe câmpul de aviație de la Rákos s’a întâmplat un accident de aviație. Aviatorul ungur Guido Prodan a căzut cu apartaul de la o înălțime de 4 metri, rănindu-se grav. Nu sunt speranțe că va scăpa cu viață. LANSAREA VAPORULUI „BISMARCK“ Hamburg, 7. — Al treilea vapor din clasa „Imperator“ Bismarck, aparținând liniei Hamburg-America de nord, a fost pusă pe apă azi, de față fiind împăratul Wilhelm. Contesa Hanna Bismarck, nepoata principelui a fost nașa vaporului. Sticla de șampanie nusa spart la prima ciocnire; atunci împăratul a asvâârlit-o spre prora vaporului] în admasiunile publicului. (A.B) AMĂNUNTE ASUPRA EXPLOZIEI MINIERE DIN CANADA Winipeg, 7.— Numărul minților morți în mina de la Hiller este de 197. (A. B.) DIVERSE Londra, 7.— Serbia a ridicat pe frontiera bulgară 91 cantoane de grăniceri. Belgrad, 7. — Societateae muzică vocală din Belgrad va pleca in luna Septembrie la București, unde va da concertei fiind invitată de societățile colo- rale din București. (A. ă). SFÂRȘITUL UNEI GREVE Belgrad. 7. — Greva personalului societăței vapoarelor de pe Dunăre „Serbia“ s’a terminat prin un compromis între socie-tate și greviști. (A. B). NENOROCIRE LA MANEVRE RUSEȘTI Petersburg, 7. — In apropierea orașului Riga, în cursul manevrelor regimentului 16 de cavalerie, mai mulți soldați au căzut în riul Dvina. Șase din el s’au înecat. DECLARAȚIILE LUI GRENADIEFF IN DUMA Sofia, 7. — Agenția bulgară află că d. Ghenadierf a declarat era în Sobranie că el și partidul guvernamental vor lucra spre a crea o armată puternică, singură garanție a independenței bulgare. Oratorul respinge orice gând de răzbunare, și e opus, față de, situația actuală la orice provotcare precum și la sentimente de ură în contra vecinilor Bulgariei, dar a amintit vorbele lu Miljukov, rostite in Dumă, anume că situația in Balcani va fi instabilă până când se va revizui tratatul din București. (A. B). DIVERSE Belgrad. 7. — Regele Petre va pleca la începutul săptămâneii viitoare la Ribarskabanja, spre a face o cură de băi. (A. R.) * Paris. 7.— Senatul a adoptat în unanimitate de 281 voturi proiectul de împrumut. (A. R.) ■ * Paris. 7.— Ziarul „Figaro“, află că, președintele Poincaré, intorcându-se de la Petersburg, va face o scurtă vizită regelui Suediei. (A. B.). * Budapesta. 7. — De câteva zile, se deslănțuesc noul furtuni asupra orașului. Erî s’a deslănțuit de asemenea o groaznică furtună asupra orașului Újpest, din vecinătatea capitalei. O mare parte a orășelului e subt apă. Au căzut 42 de trăznete în oraș. * Sofia, 7. — Societatea de navigațiune bulgară a hotărît să cumpere un nou vapor cu helice i pentru transportul de pasageri și mărfuri. INTF.IPOLITANIA Roma, 7. — Un decret regal hotărește că, cu începere de la 1 iulie, trupele coloniale din Tripolitania, în afară de regiunea Fezzan, încetează să fie considerate pe picior de räzboiu. (A T. I.). IN CIRENAICA Roma, 7. — O caravană care venea din Martuba și se îndrepta înspre Ommerzan, a fost atacată de rebeli, cari au fost respinși, lăsând patru morți pe câmp. (A. T. I.). *1* 1 j j ) ; soita ziarului „universul« Orfana din jțazeilles (Episodii» războiului» 1870-71) ,via Rondul de noapte — Să te duci la primul ofițer bavarez care-ți va eși înainte... — E lesne, căci lighioanele astea colindă mereu pe stradă. i— Și să-î spui că stau să se ’neacre soldații beți în cartierați la d-ta. -- Bine... dar nu înțeleg pentru ce.. — Nici nu trebue să’nțelegi. Vei ști însă că făcând așa cum îți spui eu, iți vei atrage favoarea autorităților germane, căci gâlceava și bătaia se vor începe îndată după ce te vei duce să dai de știre mai marilor lor. — Dar păcătoșii ăștia nu par de foc porniți să se certe, —i O să-l vezi, peste un sfert de ceas. Numai dacă cineva dintre ei ar afirma că au fost atacați în râ de veste de niște soldați francezi, d-ta să susții hotaru că —Doamne ferește!— nu s-a întâmplat una ca asta, și că, din beție, și-au făcut ei năluci sperioase. — Măi, da ce povești îmi spui tu! — Poveștile mele sunt bune, să faci numai așa cum ți-am spus eu. Imi făgăduești ? !~ Ei, firește, că-ți făgăduesc, dacă zici că eu n’am să pătimesc nimic. Aș fi vrut numai să’nțeleg. — O să’nțelegi pe urmă... Deocamdată mulțumește-te să știi atâta, că viața mea și încă a vreo câțiva alți tovarăși atârnă de ajutorul ce ni-i voi da d-ta. — A, apoi atunci, dragul meu.. fii sigur. Nu Se va putea zice că moșul August a lăsat în nevoie pe fiul unui vechi prieten, al unui om ca Thouven în ! —• Mulțumesc, tată August. Mai târziu o să te răsplătesc bine pentru ajutorul ce ne vei fi dat. — Nu e trebuință de răsplată când faci ce conștiința îți spune să faci, replică hangiul cu o Energie la care nu te-ai fi așteptat de la un om ce părea descurajat ca el. Și, așezându-se iarăși pe marginea puțului, de unde ochii lui pândeau cu mânie spre haita de soldați beți cari 11 ruinaseră, îșî închee astfel vorba: — Du-te, băete, și eu îți voiu mulțumi ție dacă mă scapi de tâlharii ăștia. Fii sigur că te voiu ajuta, că voiu face ce mi-aî zis. Să ne vedem cu bine și noroci Cu aceeași luare-aminte, Jean Thouvenin se întoarse la tovarășii lui. In câteva cuvinte le spuse rezultatul cercetărilor lui și neputința de a trece peste zidul care închidea grădina. — Dar, urmă adresându-se contelui, am găsit un om care primește să ne ajute să fugim. «După infomaținile date de un prietn al tatei, am putea fără greutate să pătrundem în hanul lui, de care ține grădina asta. Ușile sunt deschise, iar bavarezii din han sunt mai toți bețimorți. Cât pentru cei cari se mai țin pe picioare, le-am veni noi de hac cu pumnii, cu scaunele mai înainte de a apuca să își vie în fire. — Deși am numai o mână, mă însărcinez să dobor câțiva la pământ! zise La Troile. Drept orice răspuns, Poulet își suflecă mânicile hainei până la coate. — Dar, observă căpitanul de Mirecourt, zgomotul luptei nu va lipsi să aducă și pe alți adversari în spinarea noastră. — El nu, domnule căpitane, replică Jean. Un ofițer de al lor, înștiințat, după cum l-am invățat eu ne hangiuă facă, va interveni singur într’o incăerare pusă pe socoteala unei certe dintre bețivi. Apoi și o altă împrejurare fericită ne va înlesni putința fugii noastre. După cum am constatat eu, la ușa din afară" a cârciumii prin care vom trece, s’a ridicat o baricadă îmaltă, care, afară de un spațiu de doi-trei metri, ocupă strada în toată lărgimea ei, astfel că, furișându-ne repede de a lungul ei vom fi garantați de orice agresiune din partea germanilor cari se vor afla de partea cealaltă a baricadei pe când cei din partea prin care noi vom fugi vor fi foarte jenați, împiedecați de îngrămădirea bârnelor și pietrelor trântite unele peste altele, ca să ne poată urmări cu folos și să ne ajungă mai înainte până ce să ne facem nevăzuți întruna din ulițele sau ulicioarele laterale. — Și se prea poate, cu ajutorul întunerecului, să trecem chiar nevăzuți.Zou, dragă Thouvenin, deși mi-ai ascuns-o mai intâiu, ideea d-tale nu e nicidecum rea. Și mi se pare, că un plan așa de bine întocmit și pregătit de d-ta, o să aibă bună izbândă. — După termenul pe care i l-am hotărît hangiului, mai avem numai câteva minute până să punem planuri în aplicare, domnule căpitane. — Aidem dar, băeți zise căpitanul. Când cei patru oameni pătrundeau in crângul de copăcel care ocolea curtea hanului, moșul August se ridica de lângă colacul puțului și rotea ochii în prejurul lui, ca și pentru a se asigura dacă venise pentru dânsul momentul să pornească. — Suntem aci îl șopti Jean. Fără să, se grăbească, cu pasul lui obicinuit, încet, greoi, hangiul se îndreptă spre casă. Il văzură indoindu-și trupul, lipindu-se pe lângă zid ca să nu deștepte i atențiunea soldaților, furișându-se în cârciumă, ajungând la ușa din față și eșind la drum. — Acum e momentul! zise căpitanul. Cu o singură mișcare eșită din crâng. In câteva sărituri străbătură curtea. Pocnituri înnăbușite de scaune, de pumni grei care cadeau pe papete și pe obraze... Nici un strigăt nu se înălță, nicio plângere nu se auzi... Atacul se produsese cu iuțeala fulgerului. Bavarezii fuseseră izbiți și învinși înainte de a avea vremi să se împotivească ori măcar să se domirească de urgia care căzuse peste capetele lor. Pe podeală, băltoace de sânge se amestecau cu băltoace de vin, pe lângă care și în care zaceau câteva cadavre alăturea de corpuri de bețivi căzuți în nesimțire, și iacă totul!.. d .. j Ír"V vij piil urjpa)