Universul, iunie 1914 (Anul 32, nr. 148-177)

1914-06-10 / nr. 157

§ bani în România.-10 bani In străinătate re­s t Fondator: LUIGI CAZZAVILLAK București, 9 3unie. interne și externe Situația externă, anume acea din peninsula Balcanică, e de așa natură în­cât continuă să inspire cele mai serioase îngrijiri. Lu­crul s’a relevat și la noi, și chiar S’a adăogat că se poate prea bine ca, mai curând sau mai târ­ziu, o intervenire a României, pentru menținerea echilibrului stabilit prin pacea de la Bucu­rești, să devină din nou nece­sară. Așa­dar, chestiunea externă­ are să o primeze încă astăzi la noi, chiar și în fața marilor pro­bleme interne ce s’au­ adus la or­dinea zilei prin convocarea Con­stituantei; — iată care este con­cluzia unora din fruntașii vieții noastre politice. De­sigur, raționamentul care spu­ne: pentru reforme interne poate fi vreme oricând, pe complica­ți­unile externe însă nu suntem stăpâni, ci trebuie neapărat să le facem față atunci când se pre­zintă și așa cum se prezintă, — este foarte logic și convingător. Decât, este și întrebarea: oare urmărirea cu atențiune, a desfă­șurării chestiunii externe și pre­gătirea intervenirii noastre la momentul oportun, să împiedice orice preocupare de chestiunile interne, să impună oare numai­decât și neapărat înlăturarea, sau cel puțin amânarea lor pen­tru alte vremuri ?.... Dacă ar fi vorba numai de re­forma electorală, poate că o a­­mânare­ a rezolvării acestei pro­bleme, în niște momente când țara are mai nainte de toate ne­voie de liniște internă, și când vedem că agitația împotriva a­­cestei reforme așa cum o propu­ne guvernul a atins proporții ce nu par a prevesti nimica bun pentru această liniște, — sau­ dacă nu o amânare, cel puțin căderea la înțelegere asupra unei soluționi mai puțin radicale, nu ar primejdui încă nimica din in­teresele de viață și de viitor ale țării. Astfel însă stau lucrurile cu chestia agrară, însuși noul șef al partidului conservator, d-l Al. Marghilo­man, în discursul prin care a acceptat acel post, sau acea dem­nitate de mare cinste, dar și de mare răspundere, a spus că, în chestiile la ordinea zilei, conser­vatorii sunt gata să contribuie cu toată bunăvoința la înfăp­tuirea noilor împroprietăriri, — și că rămân intratabili numai în ceea ce privește chestia electo­rală. Astfel fiind, nimica nu poate împiedica, și nu trebuie să îm­piedice în niciun caz, rezolvarea cel puțin a chestiunii noilor îm­proprietăriri țărănești. Oriși­­cum­ ar fi și complicațiile exter­ne, și chiar dacă ele ne-ar sur­prinde și ar impune o nouă ri­dicare de scuturi din partea noa­stră înainte de a se putea pur­cede la înfăptuirea acestor îm­proprietăriri, — și atunci se va impune prealabila deslegare, cel puțin în principiu, a acestei probleme. Avântul țării, la o eventuală nouă chemare, va fi tot atât de însuflețit și de impetuos ca și la cea dintâia — căci mai mult n’are cum să fie­­— dar nu e puțin lucru nici acesta, ca țăra­nul apărător al țării să plece cu inima pe deplin liniștită asupra soarten­ilor săi în țară, sau a sa însuși, dacă se va întoarce teafăr la cămin. Chiar și numai această con­siderație, măcar că mai sunt de­sigur și altele, credem că impune rezolvarea fără doar și poate, și pe cât cu putință mai fără amânare, a acestei mari, a ace­stei capitale chestiuni interne. CRONICA EXTERNA Deschiderea Dardanelelor Ziarele germane ne-au dat a­­ceastă știre confirmată ori prin declarațiile făcute unui reporter de la „Az Est“ de către i­nsuși d-l C. Nanu ministru plenipotențiar și secretar, general al­ ministeru­lui de externe. Din îndoitul punct de vedere e­­conomic și politic chestiunea ne interesează foarte de aproape. Știut e că pe vremuri Turcia a fost încurajată de Francia și An­glia în măsura luată privitoare la strâmtoarea Dardanelelor. Au fost timpuri când, pe față sau pe ascuns, Europa întreagă era coalizată înpotriva cercărilor de extindere a imperiului rus. Colosul Nordului cu uriașele sale rezerve omenești inspirase o teamă cu atât mai mare cu cât politica agresivă a elementelor panslaviste, amorfe sau organi­zate, împingea Rusia spre cu­cerirea Constantinopolului. Cu normalizarea politicei ex­terne rusești, cu rolul însemnat ce-l joacă în raporturile Triplei înțelegeri, cum și din cauza in­­feriorității politice și economice, în care se află Turcia. Dardane­­lele nu mai pot rămânea închise. E o nedreptate istorică exerci­tată de ani îndelungați nu în folosul Turcilor, ci împotriva tu­turor țărilor scăldate de Marea Neagră. Dacă Rusia are absolută ne­­voe de eșire la mările libere, spre a pune în valoare producția ei industrială, agricolă și izvoarele sale de bogății naturale spre a le preface în aur sau în mărfurile streine de cari are nevoe, cu atât mai mult de închiderea strâmto­­rilor suferă România care pen­tru exportul sau nu are alt mijloc decât eșirea în largul sumei nu­mai prin Dardanele. Pentru noi putem zice că pro­blema are un interes mai arză­tor. Ori­cum, Germania pentru be­rea sa, pentru alimentare, pen­tru lucrătorii necesari uriașei sale industrii, face anual apel la orzul, la grâul, la vitele și la bra­țele rusești. In bună parte Rusia furnisea­­ză Germaniei și hrană și muncă. Prin aceasta are o piață de desfacere asigurată. România nu are vecini cărora să-și exporte bogății: produsul solului și al subsolului. Austria se alimentează din Un­garia și întrucâtva prin Adriati­­ca. Ungaria produce cereale ca și noi, iar Galiția hrănește mo­toarele monarhiei cu petrolul Stifi-In Bulgaria ca și în Serbia ex­portăm iarăși puțin. Marea noastră arteră este ca­lea navală:Dunărea, Marea Nea­gră, Bosforul, Marmara și prin Dardanele spre mările libere. Din punct de vedere comercial pentru Români Oceanele ca și Marea Mediterană sunt o pre­lungire a Dunărei românești, A­­sia, Africa sau Apusul, piețe de desfacere a mărfurilor noastre și de punere în valoare a muncii naționale, toate nu se pot atinge decât cu condiția ca Bardanele­­le să rămână deschise. Plugari, capitaliști, negustori sau muncitori, toți știm ce am suferit când strâmtorile au fost închise, n’am­ exportat nici ce­reale, nici petrol, nici mărfuri. Mai mult, cu toată tăria pu­tem afirma că în urma tratatu­lui de la București și cu regimul actual al Dardanelelor, Româ­nia e în stare de inferioritate vădită față de vecinii săi de peste Dunăre. Serbia are eșire la Adriatica, iar prin Lagos Bulga­riai iese în Mediterana prin Ma­rea Egee. E firesc car ca cele două țări mai interesate la schimbarea stărei actuale a strâmtorilor să intervie spre a lor deschidere. Turcia însăși se va folosi de acest act de dreptate căci aproa­pe întregul său export fiind în mâinile străinilor, vă scăpa de monopolul ce-l are mai ales ma­rina comercială greacă. Din punctul de vedere politic chestiunea care face scopul aces­tui articol e poate și mai însem­nată. Știrea cum că Rusia și Româ­nia vor face un demers comun pentru deschiderea Dardanele­lor ne bucură și ne măgulește. E întâia oară când din toate Statele Dunărene, numai Româ­nia împreună cu Rusia, Regatul Român și o Mare Putere care se chiamă Marele Imperiu Rus iaű oparte la un demers, la un act in­ternațional. Acest pas e și în favoarea bu­nei stări generale a Europei. Deschiderea Dardanelelor e primul și imediatul rezultat al vizitei Țarului la Constanța. NI salutăm cu toată sincerita­tea în nădejdea ca un viitor a­­propiat să dovedească dreptatea ce aveam când în Cameră și prin scris ceream pentru România o politică de mână liberă și deci de înțelegere posibilă și cu Rusia și cu Franța. G. Diamandy Elevele goalei de fete No. 1 la „Universul“ Elevele școalei de fete n-rul 1 din Capitală au vizitat era re­dacția și instalațiile ziarului nostru, sub conducerea d-nei Ștefania D. Bălăcescu, direc­toarea școalei. D-r N. Dimitrescu-Câmpina, directorul nostru, le-a primit cu obicinuita-i amabilitate, dându­­se elevelor amănunte bogate ,a­­supra mecanismului unui ziar mare cum e ,,Universul“. Elevele au plecat foarte încân­tate de această vizită iar direc­toarea școalei a trimis directo­rului nostru următoarea amabi­lă scrisoare: " , Stimate D-le Director, In numele d-nelor colege și al elevelor acestei școale, va rog să primiți călduroase mulțumiri pentru bunăvoința ce ați avut a admite ca să vizităm bogatele instalațiuni ale ziarului „Uni­versul“. Copilele au fost foarte fericite; se vedea bucuria strălucind în ochii lor, când ați primit ștam­pile cu numele fiecăreia, au că­pătat multe cunoștințe folosi­toare în urma lămuritelor ex­­plicațiuni ce li s-au dat și au plecat viu impresionate de tot ce ați văzut, încă odată vă mulțumesc și vă rog a primi stima mea, Ștefania D. Bălăcescu Directoarea școalei de fete No. 1 Din Capitală București 7 Iunie 1014 UNIVERSUL CELE DIN URMĂ ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația: latini XXXII. - ft­ mni 157. - Marți 10 Junie 1914 In rândul din mijloc, de la stânga spre dreapta: d-nii locot. Sever Pleniceanu, căpitanii Beroniade, Popovici Andrei, directorul școalei, Adam­ovici, sublocot. Al. Cantacuzino-Pașcanu și locot. AI Dertea. — In rândul de sus : d-nii locotenenți Giosan Haralambie, At. Fncscu, Sc. Ștefănescu, Olătescu, V. Alexandreanu și Ștefan Petrescu. — Jos : elevii, grade inferioare, cari urmează școala de pilotaj. — In stânga : d. .Vicin­­ta Pa­vef, mecanicul școalei Fotografia reprezintă pe profesorii școalei înconjurați de elevi CONFLICTUL greco-turc O ANCHETA ASUPRA ULTI­MELOR PRIGONIRI Roma. 7.— După ziarul „Mes­­saggero“, în cercurile politice din Viena s’ar discuta asupra opor­tunității de a se trimite în Asia mică delegați europeni, cu meni­re a stabili, adevărata stare de lucruri și responsabilitatea ulti­melor prigoniri și samavolnicii, atât pe socoteala turcilor cât și pe socoteala grecilor. Se­­uțiunea conflictului greco­­turc ar depinde de adevăratele intenții ale guvernului elin. (A. T. I). * Constantinopol, 7. — Cu toate că toate ambasadele nu au pri­mit până acum instrucțiuni de­finitive, se crede că primii dra­gomani ai ambasadelor vor fi trimiși în Asia mică spre a face o anchetă în privința emigrării, fie cu Talaat Bey, fie singuri. (A. R.) NOUL CONFLICT DE LA BRUSSA Londra. 7. — „Daily Telegraph“ află din Constantinopol că am­basadorul Franței ar fi atras a­­tenția guvernului otoman asu­pra noului conflict de la Brus­­sa. (A. T. I). DECLARAȚIILE LUI VENIZE­­LOS Atena. 7. — Corespondentul de act al ziarului New­ York He­rald, a avut o convorbire cu Ve­­nizelos, ministrul președinte grec, care a declarat, că din no­ta Portei reese că Turcia arată foarte multă bunăvoință și re­cunoaște că grecii au avut moti­ve suficiente ca să inziste asu­pra satisfacerea cererilor lor. NOUĂLE DREADNOUGHTURI COMANDATE DE TURCIA Londra. 7. — Ziarul „Daily Te­legraph“ află că cele două dreag­­nougthuri comandate de Turcia într-un șantier din Anglia vor fi pornite în Turcia la 15 cor., fără a face călătoria obicinuită de în­cercare. Vasele nu sunt pe de­plin gata, dar sunt utilizabile în luptă. Dacă între Turcia și Grecia va izbucni războiul înainte de data de mai sus, Anglia va opri va­sele. Se crede că Grecia va declara Turciei războiul în principiu, nu­mai ca să împiedice furnizarea vaselor. Pentru d­oii miniștri­­ de război și interne Suntem rugați să aducem la cunoștință atât d-lux mi­nistru de războiu cât și d-lux ministru de interne următorul fapt: Intre cimitirul militar și ci­mitirul catolic de pe șoseaua Oltenița se află cimitirul con­damnaților de la Văcărești. Credem că atât d-1 ministru de razboiu cât și d-1 ministru de interne vor binevoi să cadă de comun acord pentru exproprierea acestui loc, mutând cimitirul condamnaților chiar lângă în­chisoarea Văcărești, căci acolo se găsește un loc de peste 10 pogoane. E un spectacol trist a se vedea condamnații pentru fapte in­famante înmormântați alături de militarii cari își expun viața pentru îndeplinirea­ dato­riei către patria; 6 JPA.G1JS de la Constanța Vocii din presa streină Viena. 7.— Ziarul „Reichspost“ publică azi la loc de frunte, un lung articol, semnat de dr. La­­zăr Iliescu și intitulat :,Ro­mânia după vizita de la Con­stanța“. Articolul cuprinde între altele următoarele : România a avut cinstea de a primi în portul său Constanța vizita Țarului Rusiei. E fapt cert că țarul Rusiei se decide numai foarte cu greu să călă­torească în străinătate, și a­­ceasta o face numai când e vorba de tranșarea unei chesti­uni politice. E lucru stabilit că în întrevederea de la Constanța nu numai că s’a ajuns la o alianță româno-rusă, îndreptată exclu­­siv contra Austro-Ungariei, dar acea alianță a fost încheiată chiar. De altfel întreaga presă euro­peană consideră pe România ca desfăcută de Austro-Ungaria și de Tripla Alianță. Rezultatul întrevederii de la Constanța este cu totul altul de­­cum cred, în pesimismul lor, zi­arele austriace. Cei cari vor fi citit cu multă atențiune toastu­rile celor doi domnitori și vor fi căutat să le pătrundă, vor fi înțeles rostul cuvintelor rostite. Regele Carol a amintit în toastul său despre fraternitatea de arme ruso-română de pe câm­piile Bulgariei. Regele României a vorbit de o prietenie ca să-și poată ascunde o tristă amintire din alte timpuri. Poate că a­­ceastă amintire de fraternitate de arme îl face pe regele Carol să nu uite răpirea Basarabiei și la primul prilej caută să spuie țarului Rusiei, nepotul lui A­­lexandru al II-lea, răpitorul Ba­sarabiei, că României i s-a făcut o mare nedreptate la 1878. România voește să aibe un rol preponderator în Balcani și ține cu orice preț la menți­nerea actualului echilibru. Cu alte cuvinte, regele Carol i-a dat țarului să înțeleagă că nu va tolera nici o schimbare în Balcani. România va ști să îm­­pedice ca o viitoare problemă balcanică să nu­ mai fie des­chisă. Țarul Rusiei a spus în toastul său însă, că Rusia a avut un în­semnat rol în evenimentele din Balcani, având și mari interese acolo. Țarul a mai accentuat că ține să respecte și interesele ce le are cu vecinii săi, și Rusia ca cel mai puternic stat ortodox se erijează ca protectoare a mici­lor state ortodoxe. Sub pretextul acesta, Rusia urmărește chiar un amestec în afacerile interne ale acestor state. Cuvintele acestea nu au fost primite cu satisfacție de către publicul românesc. Tot așa nu se poate vorbi de interese comune între Ro­mânia­­ și Rusia. Și mai cu seamă în chestia Dardanelelor, interesele celor două state sunt cu desăvârșire opuse. Rusia gre­șește când crede că va avea pe România de partea sa în chestia Dardanelelor. Interesul României e ca Dardanelele să rămână în posesia Turciei, altfel comerțul ei în Marea Neagră ar fi periclitat. Chestiunea aceasta apasă de altfel greu asupra României, și din cauza ei este expusă la pre­siuni. Milioanele votate de Rusia pentru flota din Marea Neagră sunt un avertisment la adresa României. Atâta vreme însă cât politica externă a României va fi con­dusă de regele Carol, diploma­tul isteț, n’are să se teamă de nimic și nici n’are să sufere vre-o schimbare. Un diplomat ca regele Carol nu se va bizui niciodată pe dragostea Rusiei. Pilda Bulgariei este destul de vie pentru România. Bulgaria, care până acum urmase or­bește politica dictată la Pe­tersburg, a ajuns, în al doilea război balcanic, pradă chiar a protectorului și îndrumătorului ei. Chiar și dacă s-ar face căsă­toria între prințul Carol al Ro­mâniei și fiica țarului Rusiei, aceasta nu va avea însă nici o influență asupra politicei exter­ne a României, câtă vreme a­­ceasta va fi condusă de regele Carol. Ce se va petrece după aceea, nu se știe. Rusia urmărește o depărtare a României de Austro-Ungaria. Poporul român nu uită însă, că în Ardeal trăește o massă com­pactă de români fără ca să fie istoviți iar la Prut sunt alți frați de ai lor cari au fost je­fuiți și de cele mai elementare drepturi. Nu mai încape deci îndoială, că bărbații de stat ai României vor urma și de azi înainte politica de până acum — poli­tică pe urma căreia au avut tot­deauna succese. Berlin, 7. — Ziarul „Vossiche Zeitung“ scrie azi că, dacă poli­tica guvernelor este pornită nu din sentimente ci din interese, a­­tunci se poate aștepta o răcire a Bucureștilor de Viena. Cu toate acestea România va rămâne și în viitor o bună amică a Tri­­plei­ Ali­anțe așa cum a fost de la 1877 încoace. BULGARIA A FOST NEDREP­TĂȚITĂ Frankfurt. 7. — Ziarul „Frank­furter Zeitung" află din sursă bucureșteană autorizată, că în cursul tratativelor cu ministrul de­ externe rus Sassonov, s'a câ­știgat convingerea că, după al doilea răboiu balcanic, Bulgariei i s'a făcut o mare nedreptate ca­re trebue îndreptată. In curând Serbia­­ a anexa Muntenegrul și i se va da Bul­gariei Macedonia . Bulgaria însă trebue să fie despăgubită și de către Grecia­ ABSENTA CONTELUI CZER­­NIN DE LA PRÂNZUL DAT IN ONOAREA LUI SASSONOW Viena. 7. — „Wiener Algemeine Zeitung“ află dintr’un izvor bine informat, că absența contelui Czernin de la prânzul oferit de primul ministru român, în o­­noarea d-lui Sassonow, se dato­­rește numai unei grave influen­țe de care contele Czernin a su­ferit toată săptămâna, întregul personal al legațiunei austriace a asistat, afară de contele Czer­nin, care era bolnav, la serata dată la legațiunea rusească în onoarea d-lui Sassonow. (A. R). ----------------------------­-----­Abonamente de vilegiatură: pe lună în țară: lei 1.50; pe lună în streinătate: lei 3. Pentru Ger­mania, Belgia și Elveția: lei 1 pe lună. Un enorm scandal in bul. E­lisabeta — O ceată de bătăuși bata crunt pe participanții la o întrunire— Un enorm scandal s'a petrecut di­ dimineață la ora 10, in bul.­­­lisabeta, la intersecția cu stra­da Brezoianu. Calificăm, drept scandal faptele de cari ne ocu­păm aci, deși ele merită califica­rea cea mai aspră și fac nece­sară o grabnică intervenire a autorităților. Faptele sunt următoarele: Comitetul executiv al „Clubu­lui meseriașilor“ convocase pe cetățeni la o întrunire publică, în sala „Amiciții“, în scop de a protesta împotriva scumpirii pâinii. Erau să se formuleze, cu a­­ceastă ocaziune, o serie de dezi­derat tinzând la ieftinirea tra­iului. De cu vreme, un mare număr de bătăuși, infarmați cu bastoa­ne de proporțiile unor ciomege, se instalaseră în fața hotelului „Palace“, hotărîți să împiedice ținerea acestei întruniri. Spre a ajunge la acest sfâr­șit, au procedat într'un chip cu desăvârșire nepermis și vinovat. La orele 10, între meseriașii cari voiau să participe la în­trunire a sosit d. Tache Geor­­gescu. Câțiva meseriași l’au prevenit să nu încerce să intre i­n sala de întrunire, deoarece va fi lovit. La răspunsul d-lui Georgescu, că orice s’ar întâmpla, d-sa în­țelege să participe la întrunire, unul din purtătorii de ciomege l’a prins de piept și Pa îmbrân­cit, înainte de a avea vreme să spună un cuvânt, un alt bătăuș sa repezit de un perete. Spe­riat, d. Tach­e Georgescu a vrut s’o rupă la fugă, însă a fost lo­vit crunt cu bastonul și, î­n ca­pul gol, fugărit de o ceată de bătăuși, a izbutit să fugă pe celalt trotuar, unde s’a ascuns într’un gang. Traversând drumul, d. Geor­gescu era să fie călcat de tram­vaiul electric care trecea tocmai in acel moment. Un alt cetățean, — al cărui nume ne scapă, exprimându-și mirarea pentru acest procedeu de a împiedeca ținerea unei în­truniri —a fost bătut în mod fioros. Subliniem cuvântul fio­ros, pentru că faptele ,arătate a­­ci,—văzute de un redactor al nos­tru—sunt cu adevărat îngrozitoa­re. Douăzeci de ciomege au că­zut, de câteva ori, în capul și’n spinarea acestui nenorocit, care, — ca culme a ironiei — e un partiz­an al acelora cari îl ba­teau datorită unei confuziuni. Recomandăm d-lui prefect al poliției Capitalei pe sergentul postat la acest punct. In vreme ce se petreceau aceste fapte, da­torită cărora însuși reprezentan­tul ziarului nostru era să fie cio­măgit, sergentul nu vedea nimic, nu dădea niciun semnal, ci... vor­bea cu niște prieteni, stând de­oparte. EVENIMENTELE din ALBANIA­­«■­­» *­ NEUTRALIZAREA COASTEI DE SUD A ALBANIEI Paris. 7. — Propunerea Triplei Alianțe de a se constitui o comi­siune internațională pentru neu­tralizarea coastei de sud a Alba­niei, formează obiectul unor tra­tative intre Puteri. Neutralizarea se va face prin­­tr'o comisiune analoagă cu co­misiunea dunăreană, compusă din reprezentanții tuturor Pute­rilor. INCHEEREA UNUI ARMISTI­ȚIU Durazzzo, 7.— .Mahomedanii de aci au ținut cri o întrunire și conform hotărîrii luate, 4 hogi au fost trimiși în ta­băra de la Siak a răsculaților, pe care i-au somat, în numele mahomedani­lor din Durazzo, să depună ar­mele. Doi din cei patru hogi s-a fi reîntors și au comunicat princi­pelui, că răsculații sunt dispuși să recunoaște, dacă le acordă un armistițiu de două zile. Principele a însărcinat pe cei doi hogi să promită armistițiul cerut, dar numai în cazul dacă i se vor da doi ostatici drept ga­ranție că răsculații vor respecta acest armistițiu și nu vor înain­ta la timpul acesta. CONFERINȚA COMISIUNEI INTERNAȚIONALE Durazzo. 7. — Comisiunea in­ternațională de control a ținut azi după amiazi o conferință în care s-a discutat asupra scrisoa­rei adresate de răsculați și care a fost reținută până azi de că­tre guvernul albanez. VICTIMELE LUPTELOR Durazzo, 7. — In luptele de ozi trupele guvernamentale­ au avut 6 morți și o mulțime de răniți. SITUAȚIA LA DURAZZO Amsterdam, 7. — Regina Wil­­helmina a Olandei a întrebat te­legrafic pe principesa Sofia a Al­baniei care este situația la Du­razzo. Principesa Sofia a răspuns că izbânda guvernului este sigură și că familia princiară nu este de loc în pericol. DOUA DIVIZII ITALIENE IN APELE ALBANEZE Milano. 7. — Ziarul „Seccolo“ află din Brindisi, că crucișătorul italian „Arnulf“ a sosit azi acolo și că mâine va sosi și flota co­mandată de ducele Abruzilor. Cele două divizii italiene vor­­pleca probabil în apele albaneze. AZIZ BEY PRIZONIER Roma, 7. — Aziz bey a fost fă­cut prizonier împreună cu în­treaga sa armată și a dus la­ Siak. UN COMPLOT AL MAHOME­DANILOR Durazzo. 7. — Azi noapte au fost auzite 11 focuri de pușcă trase de niște indivizi care nu au fost încă descoperiți; apoi au început in linia anteposturi­­rilor vii împușcături din ce în ce mai violente și la care au intervenit și Lanuri; apoi focul a încetat pe toată lunia și noap­tea s'a petrecut fără nici un alt incident. Se presupune că a fost un complot din partea mahomeda­nilor în înțelegere cu răzvrătiți, în scop de a pricinui o panică printre populația orașului, cu gândul de a se folosi de dânsa. In legătură cu acest incident a fost arestat marele negustor mahomedan Hadji Suleiman, o percheziție fiind operată în do­miciliul lui a făcut să se desco­pere­­ puști Mauser și multe munițiuni. Arestarea mai mul­tor persoane bănuite e iminen­tă. Spre a înlătura astfel de în­cercări, s-a format o gardă na­țională de 120 de oameni din­tre cari fiecare om trebue să su­pravegheze un rând de cinci case. (A. R.). RĂSCULAȚII SOMAȚI SA SE PREDEA Alessio, 7. — Prenk Bib Doda a trimis ci­n­isti parlamentari răsculaților, somându-i să depu­nă armele și să se predea. ATITUDINEA MAHOMEDANI­LOR DIN DURAZZO Durazzo. 7.­ Vaporul austriac de război „Herzegovina“ a bom­bardat în noaptea dela 19 cor. pozițiunile de lângă Kavaja și cele din Porta Romana. Spre seară, Bairam Durlami a adus șirea că Prenk Biboloda se găsește cu 2.000 de oameni la Ismi, la 4 ceasuri spre nordul orașului Durazzo și se asigură că mâine el va ataca pe răsvră­­tiții din Iiak. — După niște știri sigure, răs­­vrătiții ar dispune de 4 milioane de cartușe. — Azi au sosit­ din Kosovo 80 de oameni. Mâine vor mai sosi încă mai multe sute. (A. R.) DEZMINȚIRE Constantinopol. 7. — Ziarul „Jeune Turc“, este autorizat a da cea mai categorică dezmin­țire știrea ziarelor de aci, după care o comisiune de albanezi compusă din 5 membri ar fi so­sit la Constantinopol și a oferit tronul Albaniei unui principe din casa domnitoare turcă. MALISORII ȘI MIRDIȚII N’AU ÎNCREDERE ÎN OFIȚERII O­­LANDEZI Roma. 7. — Cercurile oficiale de aci judecă situația din Alba­nia în mod pesimist, că­ci mari­­șorii și mirdiții manifestă abso­lută neîncredere în destoinicia de comandă a ofițerilor olandezi. Sărbătorirea profesorulă Alexandru Locosteanu După o activitate didactică de 46 ani, profesorul Alexandru Lo­­custeanu de la Școala superioară de medicină veterinară, s’a re­tras din învățământ, cu mulțu­mirea, îndreptățită, de a fi făcut cinste învățământului medicinei veterinare. Munca sa neîntreruptă și rod­nică de aproape o jumătate de veac e o frumoasă pildă de în­țelegere deplină a datoriei și de statornicie sârguitoare. Diplomat al Școalei superioare de medicină veterinară din țară, făcând parte din una din pri­mele serii ale școalei înființate de doctorul Davilla, s’a distins, de la început, prin inteligența sa puternică și printr’o putere de muncă remarcabilă. Aceste însu­șiri ale sale au făcut ca de tânăr să fie numit profesor la catedra de fisiologie, terapeutică și ma­terii medicale în învățământul veterinar. Ca profesor al școalei superi­oare de medicină veterinară, a lucrat foarte mult la organizarea acestei școale, care l-a avut și director­ timp de peste 20 ani. In timpul directoratului său, și după propunerea sa, a fost înfi­ințat, pe lângă școală, institutul zooteh­nic. A fost mulți ani șef al servi­ciului veterinar din ministerul de interne — și e unul dintre fă­uritorii primei legi de poliție sa­nitară veterinară (1882). Tot lui se datorește crearea fondului de epizootii, fapt ce a servit de pil­dă și la alcătuirea legislațiilor altor țări, chiar din Apus. In 1899, prin stăruința profe­sorului Locusteanu, s’a înființat, la ministerul agriculturei și do­meniilor, serviciul zooteh­nic, pe care acest distins profesor l-a și condus timp de 10 ani. Ca șef al serviciului zooteh­nic, a înființat depozitul de armăsari de la A­­nadolchioi și oieria de la Palas din jud. Constanța. E membru­­ în consiliul hipic și zooteh­nic de pe lângă ministe­rul domeniilor. Profesorul Locusteanu a con­tribuit mult la propășirea Socie­­tăței de medicină veterinară, al cărei președinte activ a fost pe­ste 15 ani. De la 1903 e preșe­dinte de onoare al acestei socie­tăți.A reprezentat țara la mai multe congrese internaționale de medicină veterinară din străină­tate, fiind și membru permanent în comisiunea internațională pentru organizarea congreselor veterinare. E membru corespondent­­ al Societății centrale de medicină veterinară de la Paris și al Co­­­legiului veterinar din Londra. Printre cele mai de seamă lu­crări științifice ale profesorului Locusteanu se prenumără un foarte important „Raport­­ pre­zentat congresului de medicină veterinară­­ din București“, la 1882, când, cel dintâiu, a­u susți­nut că tuberculoza omului și a animalelor este una și aceiași. Cu­ prilejul retragerea la pen­sie a profesorului Locusteanu, colegii și elevii săi dau, în cin­stea sa, un banchet, astă seară, în sala de marmoră a hotelului Bulevard din Capitală. D-l I. G. Duca, ministrul in­­strucțiunei publice, va onora cu prezența d-sale această serbare. --------------* *- *--------------­ Simidtan din Silistra Siliștea, 7 Iunie O sinucidere, care a impresio­nat adânc pe toată lumea, s’a petrecut azi dimineață la ore­le 10. D-șoara Zoe Mihăescu, stu­dentă la litere, în etate de 20 ani, fiica d-lui locotenent colonel Mi­hăescu, și-a curmat viața, în lo­cuința părinților, cu un glonte de revolver descărcat în gură. Moartea i-a fost fulgerătoare. Afi sosit la fața locului d-niî procuror Trozoc și polițai Paul Dumitrescu. Cauza e probabil neurastenia. S-a autorizat înmormântarea.

Next