Universul, august 1914 (Anul 32, nr. 209-239)
1914-08-01 / nr. 209
. iblil l >> 5 bani exemplarul. - AnuiHL - $ -tui SUBMARINE ENGLEZE București 31 Iunie 1014 vnniderea arptului Tot mai mult se întărește credința că amestecul României în învălmășala războinică va putea fi evitat până la sfârșit,—că nici unul adică din vecinii noștri nu va căuta să ne scoată din starea de neutralitate, din care, de buna noastră voie, suntem hotărîți a nu ieși. Zvonurile ce s’au răspândit, despre atitudini sau măsuri suspecte la nord sau la sud, nu s’au adeverit, și asigurări liniștitoare continuă a ni se da din toate părțile. Binențeles că siguranță absolută nu putem avea, că nu trebuie să ne încântăm cu vederi prea optimiste—dar atâta avem de constatat, îi trebuie s-o facem, că semnele evitării unei vărsări de sânge, din partea noastră, se mențin până în ziua de astăzi. Cu atât mai curios are să ni se pară, că se ivesc unele simptome de prea mare îngrijorare, sau că se poate exploata de către unii temerea de complicații, de razboiu,—o temere care nici altfel n’ar trebui să dea naștere la ceea ce vedem de pildă cu ascunderea argintului, sau cu tendința de scumpire generală, care e și ea în legătură cu părerea că publicul cel mare își face despre o stare de amenințare de razboiu. Ascunderea argintului se poate numi chiar o măsură, de așa zisă prevedere, naivă,—când nu este o manoperă de speculă urâtă. Ambele aceste lucruri se pare că se leagă,—și le mai vine în ajutor și sezonul, care fiind acela al plăților muncilor agricole, contribuie la strângerea argintului de pe piețele orășenești, ca să se răspândească prin populația țărănească, ce pare că nici astăzi n’a ajuns pe deplin știutoare și convinsă de valoarea hârtiei fată de cea a argintului. Insă, hârtia este aur, pe când argintul, în parte, nu este decât un mijloc mai lesnicios de schimb, și numai pe jumătate ara și o valoare intrinsecă acea a metalului din care este fabricată. Mai cuminți erau neștiutorii cari își transformau economiile în sălbi de monede de aur ascunse mai tot timpul prin fundul lăzilor,—decât aceia cari își închipuiesc că grămădind monete de argint,—și în cele nouă pare că au un farmec mai mult,—ca bani albi pentru zile negre. Dară tot specula are partea covârșitoare și în această împrejurare. Sunt oameni cari numaidecât dibuiesc ocazionile și sunt gata să profite de ele. Se cere argint, se caută, de către proprietari, arendași, etc. mai mult ca de obiceiu— iată-î pe aceia cari ,dețin astfel de mărunțiș în cantități mai mari, împinși în gura lăcomiei. Leac însă este, și trebue să se găsească la toate. Nimenea neputând fi obligat să primească în plăți mai mult de 50 de lei în argint,aceia cari adună astfel de monedă trebuie să se gândească la greutatea ce vor avea poate, mai târziu, ca să o valoreze. Ministerul de finanțe, pe de altă parte, trebuie să fie, și este, în măsură de a dejuca orice speculă întemeiată la neștiința acelora cari își închipuiesc că argintul este ceva mai de sigur preț decât hârtia Băncii naționale. Chiar dacă o amenințare de război, ar exista și ar fi iminentă, simptome de acestea, de sperietoare prea puțin inteligentă, n’ar trebui să se producă. Cu atât mai puțin atunci când putem să avem încă încrederea menținerii păcii pentru țara noastră. Scrisoare din Roma ATITUDINEA ITALIEI 26 Iulie. Din oră în oră, din minut în minut, situațiunea politică europeană se poate schimba. Prin urmare și atitudinea neutră a Italiei va putea să fie influențată. Dar, cum stau lucrurile azi, aici în Roma toți doresc pacea, pregăitindu-se totuși pentru preîntâmpinarea oricărei întâmplări neprevăzute. Austria și Germania credeau că Italia se va mișca numai decât la un semn făcut din Viena sau din Berlin. Dar, neuitătoare de piedicile pe care aliatele le puseseră în calea Italiei în timpul războiului cu Turcia, — piedici care au făcut ca războiul să fie lung și costisitor — Italia nu avea nici un cuvânt să favorizeze pe aliatele ei mai mult decât condatorau condițiunile stabilite prin tratatul de alianță. Pentru aceea Italia se va mișca numai atunci când propriile ei interese îi vor cere aceasta și numai pentru a le susține și a le satisface. Din norocire, afară de câțiva naționaliști și clericali, țara întreagă aprobă linia de conduită a guvernului. Conservatorii, liberalii și socialiștii au toți numai un singur cuvânt de ordine; neutralitatea complectă în așteptarea evenimentelor. De aceea se poate spune că Italia se află acuma, ca și surora ei România, în aceiași pozițiune de politică de așteptare veghietoare. Se vor găsi și de aceia care să atace Italia cu obișnuitele calomnii ale machiavelismului, uitând că orice greșală, în viața indivizilor ca și într’a națiunilor, se plătește totdeauna, mai curând sau mai târziu. Intre acestea, este de dorit ca România și Italia să nu se afle în tabere vrăjmașe și ca amenințata și amenințătoarea conflagrațiune europeană să nu ne facă să dăm îndărăt pe drumul civilizației, care și așa se întinde ■prea încet. Romeo Lovera. * * list Simla . Dela trimisul nostru special Bulgaria nu întreprinde nici o acțiiune Ultimele stiri sosite din Balcani au format aci convingerea, că în urma intervențiunei serioase a Rusiei la Sofia, Bulgaria a renunțat la intențiunea da a întreprinde vre-o acțiune. In jurul luptelor de la Lifeg. Raportul șefului cartierului general german von Stein a făcut aci adâncă impresie, întrucât din el reese că știrile anterioare despre ocuparea Liège-ului nu erau exacte. Zvonuri tendențioase De câtăva vreme sosesc știri că populația română de la Prut, și mai ales cea din Constanța, este înspăimântată din cauza unor știri inexacte și tendențioase, cari vor să acrediteze că România ar fi expusă unui atac din partea Rusiei. Populațiunea trebue să se liniștească întrucât nu poate să existe nici un fel de temere de atac, mai ales din partea Rusiei, România, prin stricta și reala ei atitudine de neutralitate, care este definitivă, n'a făcut decât să-și menție bunele raporturi cu toți vecinii ei. Legăturile noastre cu Occidentul prin telegrafia fără fir Cu începere de mâine, va funcționa telegrafia fără fir intre Algeria, Atena, Constanța și postul de telegrafie fără fir, instalat de curând, deasupra clădirea ministerului de lucrări publice. Experiențele făcute până acum au dat un foarte bun rezultat. D-l dr. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, s'a înțeles azi cu baronul Fascioti, ministrul Italiei, ca să facă legătura și cu două orașe din Italia. Cu modul acesta vom putea avea știri din Franța și Italia. Consfătuirea miniștrilor O consfătuire a avut loc azi între miniștrii aflători aci și primul ministru, la vila d-lui Brătianu de la Predeal. D. Radeff a plecat la Sofia D-l Radeff, ministrul Bulgariei, a plecat azi de aci la Sofia. Atitudinea Italiei In ce privește atitudinea Italiei, versiunile cari circulă, după cari Italia ar fi pe punctul să și-o schimbe, sunt cu totul inexacte. Italia este neutră și va păstra o strictă neutralitate, veghind, bine-înțeles, ca interesele ei capitale să nu fie atinse. Această atitudine a Italiei provoacă admirație și aprobare unanimă in „ cercurile politice de aci. I. F. —* >1" 4-♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa și una din benzile cu care primesc ziar și în contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. ►Je .J. ¹> 6 PAGINI finstî 1 August 1914 î CGB RASBOIUL EUROPEAN K /■ - Serviciul nostru telegrafie - *I< <p-- K lupete austra-sârbești Din sursa sârbească — Niș. 29. — Muntenegrenii au început bombardarea orașului Cattaro. O companie a atacat blochhausul nostru de la Ploca, însă a fost respinsă. La Vidra un detașament sârb a întâlnit 200 de, musulmani și de soldați inamici, cari au fost împrăștiați după ce-și au aruncat echipamentul și armele. La 8 August, lângă Boniuklicea inamicul a deschis un foc bine hrănit de infanterie și de artilerie, susținut și de focurile trase da pă malul Drinei. Inamicul avea probabil intențiunea de a trece Drina. Ai noștri au răspuns printr’o împușcătură așa de vie, și, de, repede,, încât inamicul da abia se putea susține. O mică depărtare era între luptătorii lor și ai noștri. In rarele momente de acalmie se auziau ofițerii austriaci strigând către soldații lor: Trebue să ne mai împotrivim două ceasuri. Se auzeau chiar strigătele răniților. Focurile soldaților noștri cari trăgeau cu cel mai mare sânge rece au făcut pustiiri prin preciziunea lor în rândurile vrăjmașilor. După rapoartele sosite din Bosnia, marșurile trupelor inamice sunt întârziate de soldații ce rămân în urmă. Bombardarea la Belgrad, Smederevo și Dubrovița, care a reînceput în mai multe rânduri, în zilele din urmă a fost neînsemnată. Lângă Vidar, inamicul a fost respins și s'a retras spre Ceasnice, părăsind parte din echipamente și muniții In retragere și-a ridicat morții și răniții. Avantposturile noastre au intrat în satele următoare pe cari le-au ocupat: Bănici, Maresii, Saconicî, Leonid, Tucvo, Kucavița, Gadarovicî, Saborak și Loștarc. (A. R.). IUPTELE ruso-germane GERMANII RESPING PE RUȘI Berlin. 28. — Se telegrafiază din Berlin că trupele de rezervă germane au respins atacurile coloanelor de infanterie rusească, secondate de mitraliere, lângă Schmallenecken. Trupele prusiene de la granița ruseasca au fost atacate lângă Bialla, de o brigadă de cavalerie rusească. In lupta care a urmat prusienii au luat 8 tunuri și mai multe chesoane de muniții. Rușii s-au retras. (A. T-1.).*** Oirpiți funciti respinsă în Lorena — 700 prizonieri.— Un general francez ucis — Berlin, 2.9.— O brigadă mixtă aparținând corpului XV de armată franceză înaintând, a fost atacată de trupele noastre de acoperire lângă Lagarde în Lorena și respinsă in pădurea de la Paroy, la NE de Luneville, cu mari pierderi, lăsând în mâinile noastre un steag, două baterii și patru mitraliere cum și șapte sute de prizonieri. Un general francez a fost ucis (A. R.) Proclamația regelui Belgiei Bruxelles (Via Paris-Sofia, data 5 August st. n). — înainte de a pleca trupele, regele a adresat armatei o proclamațiune în care a zis: Fără nici o provocare din partene, un vecin mândru de puterea lui a sfâșiat tratatele care purtau semnătura lui și a violat pământurile părinților noștri pentru că am refuzat de a trafica asupra onoare!. Dânsul ne atacă! Lumea este uimită de atitudinea noastră reală, stima și respectul ei să vă îmbărbăteze! Independența națiunii fiind amenințată, fiii ei s’au repezit la granițe. Viteji soldați! vă salut în numele Belgiei. Veți triumfa, deoarece sunteți forța pusă în serviciul dreptății. Glorie vouă soldați ai libertății, apărători ai căminelor noastre amenințate I (A. R.) ATACURILE RUSEȘTI AU FOST RESPINSE (De la corespondentul nostru Viena, 29. — Toate încercările infanteriei și cavaleriei rusești de a trece granița austriacă, au fost respinse cu energie. Austriacii au luat apoi o fericită ofensivă, trecând pe teritoriul rusesc la Kracovia, Brody, Podvolociska și Novosielița, stabilind contactul cu trupele germane. Populația din Polonia a salutat trupele germane și austriaca ca pe niște salvatori, cari au să-i sttele de jugul rusesc. La sud trupele austriace au respins tentativele muntenegrene de violare a frontierei. Se desminte categoric știrea că trupele austro-ungare ar fi încercat să înainteze împotriva Belgradului, Li. special) Atacurile geme au fost respinse la Liege Bruxelles, 24. — (Oficial). Generalul Leman, comandantul din fața Liège-ului, a respins toate atacurile germane. Trupele belgiene, fără a căuta să se adăpostească în fortăreață, au dat o adevărată bătălie în câmpia întinsă, cu o putere extraordinară pe un front foarte întins.Atacul german a fost respins foarte energic în intervalul dintre Vesdre și Meuse; contraatacul belgian a reușit pe deplin. Corpul german s’a retras; o parte ar fi trecut peste teritoriul olandez. Belgienii s’ar fi oprit la linia de graniță. Dânșii au cules 600 de răniți din liniile germane. Se așteaptă pentru la noapte un nou atac. (Depeșa e sosită din Paris via Sofia, și are data de 2 î Iulie). (A. n.) Enigma Lege ului Roma, 28. — Din isvor german se afirmă în mod absolut, că fortăreața Liège e în mâinile geranților și că a patra parte din întreaga armată belgiană a fost bătută cu mari pierderi. S’au făcut 4000 de prizonieri. Din isvor francez se asigură, că mai toate forturile din sud, și sud-vestul orașului, cari împiedică înaintarea dușmanului dealungul văiei Meuseî înspre Huy se află încă în mâinile belgienilor. Luptele continuă înverșunate (A. T. ÎO 91 ISTORIC al evenimentelor războinice — DIN SURSA GERMANA — Berlin, 29.—„Wolksbusean“ rezumă în modul următor șirul istoric al evenimentelor de război: EVENIMENTELE MARITIME PE MAREA BALTICA : Liban bombardat, portul devenit inutil aici prin rețelele de mine submarine; nici o pierdere germană PE MAREA DE NORD, la Estuarul Tamisei, s’au pus mine germane; un crucișător englez modern deja nimicit; micul vapor german puitor de mine scufundat de englezi. PE MEDITERANA: mai multe porturi de îmbarcare întărite pe coasta algeriană distruse prin bombardare, nici o perdere germană. Iată probă că în războiul maritim se adaptează spiritului german ofensiva dusă în parte pe coasta inamică PE USCAT: succesele de la Liège, o mare victorie asupra a trei divizii franceze ce înaintau din Belfort; la apus de Mulhouse perderi franceze importante, germane slabe; LA GRANIȚA DE EST : toate atacurile inamice respinse ; perderi ruse importante; ocuparea regiunii granițelor ruse: în fine de curând victoria asupra unei brigade franceze la NE de Luneville. Prada numeroasă : 700 de prizonieri francezi, etc. (A. R.) Viena, 29. — Pe ambele teatre de război, concentrarea armatelor s'a făcut fără deranjare. La Vest de Vistula inamicul a părăsit țara în fața înaintărei trupelor noastre. Mișcarea de răscoală face progrese în Ucraina și Polonia. Bombardarea făcută la 8 și 9 Arnust spre Cattaro din forturile de pe Lovcen a fost fără rezultat. Noi nu am avut pierderi. încercarea de năvălire de trupe muntenegrene puternica la Trebinje și Avtovac a fost respinsă. Pe malurile Savei și Drine în liniște. (A. R.) -------- —.j Bombardarea orașului Antivari Rari, 27. — Telegramă întârziată. — Un vapor care sosește de la Antivari raportează că era la orele 8.30 două crucișătoare austriaca au bombardat orașul stricând numeroase clădiri și distrugând stațiunea radiotelegrafiei Apoi s’au depărtat la orele 10 spre Cattaro. (A. R.) «p * Vietsna dda Mulhouse — DIN SURSA GERMANA — Berlin, 29. — „Wolfsbureau”* comunică următoarele: Victoria de la Mulhouse e comparabilă cu cea de la Woerth. Corpul VII francez s’a luptat ca un corp de elită; efectul pieselor artileriei germane a fost strălucit. (A. N.) RESPINGEREA’"UNUI ATAC AL CAVALERIEI RUSE Berlin. 28. — Trei companii însărcinate să apere granița lângă Eydtkubnen, susținute de artilerie de câmp care a alergat în ajutor, au respins peste graniță divizia treia de cavalerie rusească, care încerca să înainteze prin Rotelken spre Schleuben. (A. R.) PATRULE DE ULANI PRIZONIERI IN FRANȚA Roma. 2S— Se telegrafiază din Paris că în sudul provinciei Namur câteva patrule de uLani ai fost făcute prizoniere și aduse la Givot (Ardenne) pe teritoriul francez (A. T. I.) Luptele austro-ruse Petersburg, 29. Statul major general comunică că trupele ruse au scos regimentele austriace, 33 de infanterie și 13 de lăncieri, cari se întăriseră în satul Zolgelitse la Sudvest de Radziwilow. Lângă Zborajo rușii au trecut prin sabie plutonul din urmă al reg. 15 infanterie austriac. Resturile companiei austriace au fugit în dezordine. Un semiescadron din reg. 12 austriac de lăneieri, care a trecut granița rusă la Volocisk, a fost atacat de ruși și a avut 16 uciși, un ofițer și 3 soldați prizonieri. Dincolo de Dnistru rușii au atacat regim. 18 de lăncieri austriac care a lăsat zece morți. Pe granița austro-rusă nu a avut loc ciocniri serioase, dar din cauza succeselor ruse austriacii evacuează în grabă Radzvnlow (A. R.) Petersbrug, 29. — Austriacii năvăliți în guvernământul Kielcy se întăresc. In districtele Baxarin și Ratoie, lângă Opnitza, austriacii trec peste Vistula. Orașul Wratzlawsk pe Vistula este ocupat de un mic detașament german. (A. R.)* Viena, 29. — Nu s-a produs nimic mai de seamă la Sud, numai ciocniri neînsemnate la granițe. (A. R.) Viena, 29. — Patrulele de cavalerie rusă au încercat să înainteze spre Est de Vistula însă au fost pretutindeni respinse. Trei escadroane ruse cu tunuri revolver au încercat să înainteze spre Brody însă au fost respinse peste graniță. (A. R) POVESTIREA UNUI PROFESOR AUSTRIAC Czernowitz, 29. — (Depeșe expediată de (Korrespondenz Bureau din Viena). Ziarul „Allgemeine Zeitung“ publică povestirea unui profesor venit aci din Odesa. După un drum plin de peripeții, profesorul a ajuns la 24 iulie la Odessa, unde n’ar fi existând nici un simtiment pentru războiu, iar manifestațiunile războinice ar fi organizate de tinerime sub conducerea poliției. Știrea despre intrarea germanilor în Polonia a fost primită, zice numitul ziar, cu păreri de raü de către intelectualii polonezi, că Germania și Austro-Ungaria liberează numai pe poloni, dar că lasă pe ceilalți ruși sub biciul teroriștilor. Rușii ar binecuvânta ziua în care Austro-Ungaria i-ar libera de un jug groasnic. Ziarele rusești, mai spune acel ziar, publică știri mincinoase despre faptele cazacilor. Cu toate acestea cazacii de la Don, Terek și Ural ar fi primit cu mare răceală mobilizarea; ba se asigură chiar că au avut loc răscoale. (A. R.). TRUPELE AUSTRIACE IN POLONIA Roma. 28. — Se confirmă înaintarea trupelor austriace în Polonia rusească. (A T. I.) RESTABILIREA LINIEI SOSNOWIGE- CZENTOCHOWA Berlin. 29. — Linia Sosnowice-Czentochowa a fost restabilită. Mult material rulant și mari provizii de cărbuni au fost capturate. De asemenea podul de lângă Granica a fost restabilit. (A. R.) -4* ăfăr Comentariile austriace asupra discursului țarului Viena, 29.— Ziarele critică cu vioiciune discursul de ero al țarului cum și declarațiunile făcute de d. Sassonov în Dumă. „Fremdenblatt" zice: Discursul țarului care proclamă pe față că Rusia tinde spre protectoratul asupra slavilor din afară de frontierele imperiului său, prin urmare asupra sârbilor care agită in contra noastră, și asupra slavilor din monarhie, probează că sosise ultimul moment, pentru ca să ne împotrivim cu sabia la panslavismul ajuns la tron. Aceasta intentiune rezultă însă și mai lămurit din discursul d-lui Sassonov, care mărturisește acum pe față că scopul ce a urmărit prin crearea uniunii balcanice era unirea slavilor, adică distrugerea Austro-Ungarie. Slavii și ortodoxii din Austro-Ungaria au zdrobit în zilele din urmă ideea vanslavistă. Printr-o măreață unanimitate, reprezentanta slavilor din monarhie s’au raliat și în loc de unirea slavilor cu Rusia are loc din potrivă o puternică unire nestrămutată a slavilor în contra Rusiei. (A. R.) ■* * * ■ BLOCAREA coastei montenegrene Viena, 29. — Era la prânz s'a proclamat blocarea efectivă pe coasta muntenegreană. Vasele puterilor amice ori neutre au un termen de 24 de ore spre a părăsi apele muntenegrene. Blocajul a fost notificat misiunilor diplomatice străine (A. B.). TRUPELE AUSTRIACE DINCOLO DE VISTULA Roma. 29. — Se telegrafiază din Viena că trupele austriaca din Galiția centrală și orientală înaintează dincolo de Vistula (Weichsel) (A- T. I.) SITUAȚII Austro- Ungariei în războaiele întreprinse — De la corespondentul nostru special — Viena. 29— Declarațiuunile ministrului de externe rus Sassonow suunt respinse ca absolut neexacte de către Întreaga presă austroungară, inclusiv presa din provincie. Afirmația, că Austria este sfâșiată de tribunări interne și că bântuită de acestea a intrat în război, se desminte prin înfrățirea germano-cehă și germano, ungară, dar mai ales prin faptul, că toți rezerviștii fără deosebire de naționalitate, au răspuns cu entuziasm la chemare și nici uinal nu a rămas acasă, fie ungur, croat, român, rutean, polonez sau ceh. Legătura ce s’a format între popoarele monarhiei prin pericolul comun nu se va mai rupe niciodată și acest fapt constitue un rezultat la care nu s’a gândit dușmanii monarhiei și de care nu au ținut cont. Victoriile armatei germane contra belgienilor precum și înaintarea acesteia contra rușilor au fost primite aci cu entuziasm și urâte. Amenințările că cazacii vor împresura Germania și Galiția s-au adeverit ca simple fanfaronade, căci cazacii au fost goniți de pretutindeni cu capetele sparte. La sud armata austro-ungară nu a trecut incă la ofensivă, dar a respins în mod strălucit toate atacurile. Toate știrile contrarii sunt neexacte. * * * SEDINTA DEEI A DUMEI -Comentariile agenției Wolff — Berlin, 29.— „“Wolffbureau" publică raportul următor din Petersburg, despre ședința Dumei imperiului, adăugând intre paranteze observațiunile sale proprii: „Ministrul Sassonov, constatând că Rusia a primit o insolentă provocare, a declarat că, după sforțările sincere ale Rusiei de a menține pacea, inamicii nu vor isbuti să arunce răspunderea conflagrațiunii actuale asupra Rusiei. Nu diplomația Rusiei a amenințat pacea Europei. Totuși opozitiunea de putere pacifică a Rusiei a indignat pe inamicii ei, mai ales în Austro-Ungaria, această Austro-Ungarie care a căutat necontenit să sdruncine pozițiunea istorică a Rusiei în Balcani. Austro-Ungaria este aceea care a provocat războiul interior al slavilor, mișcare care mulțumită lui D zeu nu va împedica un rău slavilor. Se cunoaște pretextul războiului actual (acesta este un mod de a vorbi al ministrului țarului despre asasinatul de la Sarajevo, WB). Austro-Ungaria sfâșiată de tulburările ei interne, a decis să iasă din încurcătură printr’o lovitură care trebuia să umilească pe Rusia și să facă pe Serbia vasală. Rusia n'a putut să refuze protecțiunea ei Serbiei; nici Rusia, nici Franța și nici Anglia n'au putut să o admită. Cu toate acestea Rusia și aliațiii ei au făcut mari sforțări pentru a păstra pacea, și inamicii Rusiei au socotit această lucrare în favoarea păcii ca un semn de slăbiciune. Chiar in urma provocării, (Provocarea a venit de la Rusia. WB), ea n'a părăsit încercările de a salva pacea, continuând in mod sincer sforțările în acest sens și ea și amicii ei, până ca văzând mobilizarea Austro-Ungaria, a luat măsuri de aceiași natură. Împăratul a asigurat cu cuvântul său imperial pe împăratul Wilhelm că Rusia nu va întrebuința nici o forță atâta vreme cât va exista speranța de a se aplana conflictul pe cale amiabilă; glasul său n'a fost ascultat. Germania a declarat războiu Rusiei.Rusia uită mobilizarea tuturor forțelor ei, ceea ce a fost o amenințare pentru Germania și care cum se știe a trebuit sa fie interpretată în acest sens. WB.); în urmă a intervenit și Franța în acest razboiu. (Violând tratatele de neutralitate pe care ea însăși le semnase. WB.) Rusia se luptă în războiul de față pentru țara sa și pentru pozițiunea ei de mare putere. (Aplauze). Rusia și aliații ei nu pot admite ca Europa să fie dominată de Germania și de aliații ei. (A. R.) ----------- * *Germanii a au luat Varșovia —Știri din sursă rusă — Petersburg, 29. Știrea ce ne vine din streinătate că germanii au luat Varșovia este o minciună nemaiauzită. Tot așa de falsă este știrea privitoare la o revoltă în Polonia unde din contră mobilizarea s’a făcut cu totul în liniște. Populațiunea aclamă cu entuziasm trupele ruse. Acțiunile militare se mărginesc la mici încăerări (A. R.) v?f. Z ^ i Scutari .... ocupat de muntenegreni (?) Roma. 28.— Din Brindisi se telegrafiază ziarului „Corriere della Sera“ că acolo se svonește că muntenegrenii ar fi ocupat Scutari. Lipsește până acuma orice confirmare. (AT-I.) Ofensiva trupelor franceze Londra, 27. (Telegramă întârziată). Agenția Reuter află din Paris că guvernul a fost înștiințat că trupele franceze au intrat în Mulhouse. (A. R.) * « Scopul vizitei lui Poincare la Petersburg — DUPĂ UN ZIAR VIENEZ — Viena, 29. — iată ce scrie ziarul vienez „Wiener Allgemeine Zeitung’’: Astăzi putem da pe față scopul vizitei din urmă a d-lui Poincare la Petersburg în iulie 1914. D-l Poincaré a constatat în lungile sale convorbiri cu d-l Sassonowey, armatele franceze și ruse vor sfârși la finele lui 1915 pregătirile spre a putea eventual să ia o ofensivă viguroasă contra Germaniei și Austro-Ungariei. Această cestiune ar fi fost discutată în toate amănuntele, atât în ce privește partea militară cât și cea financiară, iar termenul de 1916 era fixat pentru preponderența Rusiei și Franței în Europa, care s-ar fi stabilit fie pe calea diplomatică, fie pe calea armelor. E deci învederat, trage concluzia numitul ziar, că cele două călătorii ale d-lui Poincaré în Rusia în 1912 și 1914 urmareau scopuri primejdioase pentru păstrarea păcii europene, iar acordurile încheiate la Petersburg anul cesta între d-nii Poincaré și Sassonov sunt o probă vădită de adevăratele intențiuni cari domneau în locurile competiții la Petersburg și Paris. (A. R.). * * DIVERSE LA BERLIN AR FI AGITATE Bruxelles, via Petersburg, 28. — Călătorii cari sosesc din Berlin spun că o mare agitațiune domnește la Berlin. Pe Unter den Linden se produc manifestațiuni ostile față de împărat și de principele moștenitor. (A. B.) RUPEREA RELAȚIUNILOR DIPLOMATICE DINTRE AUSTROUNGARIA SI FRANȚA Viena. 29. — Guvernul francez a înapoiat pasportul d-lui Seczen, ambasadorul Austro-Ungariei; de asemenea d-l Dumaine, ambasadorul Franței la Viena, a primit păspoartele. După cererea sa d-l Seczen a părăsit Parisul era seară. (A. R.). CIRCULAȚIA INTRE SOFIA ȘI DEDEAGACI Sofia, 29. — In urma demersului guvernului bulgar, Poarta a autorizat circularea a două trenuri pe săptămână între Sofia și Dedeagaci. (A. R.) ACORDUL PARTIDELOR POLI TICE DIN ITALIA Roma, 29.— D-l Giolitti Cuneo a fost ales președinte al consiliului provincial. Relevând momentul de neliniște din toată Europa și așa de grav pentru Italia, zice: Față de primejdia care poate să amenințe ne Italia, un simțiment unic ne inspiră solidaritatea cu guvernul pe care fără deosebire de partide politice îl vom sprijini leal și tare pe calea ce va crede să urmeze spre a salvgarda interesele noastre directe și să asigure Italiei locul ce i se cuvine în lume. Privim cu încredere viitorul, fiind tari prin acordul întregului popor și prin încrederea absolută în regele prea iubit. (Aplauze). (A. R.) BOALA AMBASADORULUI AUSTRO-UNGARIEI LA ROMA Viena, 29. D. Merey, ambasadorul Austro-Ungariei la Roma, care era bolnav de mai multă vreme, a devenit în zilele din urmă așa de greu bolnav încât, întoarcerea sa în țară a devenit necesară. Cât va dura boala sa, baronul Macchio, prim șef de secție în ministerul de externe, va gera ambasada Austro-Ungariei la Roma în calitate de ambasador cu misiune extraordinară. D. Macchio a fost azi primit în în audiență de împărat și va aferi mâine la Roma. (A. R.) CONTELE SZAPARY LA STOCKHOLM Stockholm, 29. — D-l Szapary, ambasadorul Austro-Ungariei la Petersburg a sosit. am. (A. R.). CONFISCAREA UNUI AEROPLAN FRANCEZ IN GERMANIA Schneidemuhl, 29. — S’a confiscat în gara de mărfuri un aeroplan francez, destinat pentru Rusia. Cutiile care conțineau avionul au fost transportate IZ IA SI AMBASADORUL STATELOR UNITE INTERVINE LA BERLIN Roma. 25.— Ambasadorul Statelor Unite la Berlin a intervenit pentru a doua oară pe lângă guvernul german pentru ca cetățenii americani aflători în Germania să nu fie împiedicați a se întoarce în țara lor. (A. T. I.) VACANȚA SOBRANIEI Sofia. 29. — Sobrania a luat vacantă. (A. IR.) y x* ■:/ rj