Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)
1914-10-24 / nr. 293
București, 23 Octombrie 1914. Ceea ce nu se poate . Dacă ar fi să luăm în seamă tot ce se scrie acuma prin presa străină, și tot ce transpiră prin declarații diplomatice, România n’ar avea decât amici și binevoitori în toate părțile, — excepție făcând poate pe unguri, cari prin glasul contelui Tisza ne-au făcut cunoscut nem ledet să se acorde (din partea, lor bineînțeles) nicio îndulcire, a soartei românilor din Ungaria, nici chiar după un eventual triumf al armatelor austro-ungare în acest războiu, în care se varsă și atâta sânge românesc 1 încolo, cu toții ne încântă cu ceea ce ne poate aștepta bun: dacă preferințele noastre vor înclina, într’o parte sau într’alta, cu toții adică ne vor binele, — ’din nenorocire însă fiecare în alt chip, socotind desigur că atitudinea noastră are să se hotărască după norma: cine dă mai mult, sau — mai sigur. Nu este însă aceasta. Judecându-se bine care poate să fie atitudinea României și pentru, ce, ar fi trebuit încă de mult să se recunoască ceea ce și acum iese la iveală într’un chip atât fi; drastic, și anume că apăsarea fără putință de Înlăturare asupra acestei atitudini, vine din partea ungurilor, aceia cari și până astăzi au stat pururea între noi și lumea germană, pentru care de altfel noi n’am fi avut si n’avem de ce să arătăm vr’o aversiune. Existența și libertatea fraților noștri din Ungaria sunt, cu adevărat, astăzi cel dintâiut postulat al politicei noastre. Vor mai fi ele și altele, dar acesta este cel dintout. Iar când din partea ungurilor ni se făgăduește pentru viitor hotărîrea nestrămutată, și pentru orice caz, a sugrumării (dacă se va putea) a acestei părți vii din viul nostru corp national, — atunci e indicată, o hotătrttă, e pecetluită și atitudinea noastră. Acest lucru ar trebui să-l înțeleagă cu deosebire acei binevoitori ai noștri germani cari și acum ar dori și caută să ne îndepărteze privirile și preocupările din partea aceasta. Iată ceea ce nu se poate: România, neamul românesc întreg, ar comite cea mai mare crimă înpotriva lor înseși, dacă, văzând soarta ce se pregătește și de aci înainte celor pâini milioane de români de peste Carpați, ar privi di nepăsare la o asemenea eventualitate, și n’ar pune in lucrare toate puterile lor ca să înlăture, să facă pentru totdeauna, cu neputință, înfăptuirea unui asemenea asasinat național. Ziarul italian ..Sera“, vorbind mai deunăzi de identitatea de interese italiene și române, după ce stabilea că. ..viitorul Europei constă în echilibrul, naționalităților sale“, zicea". ..Neutralitatea urmează a fi păstrată până ce ea va sinți interesele italiene și române. Din moment ce aceste interes« vor fi primejduite, atunci lozinca Italiei și României va fi următoarea: Mai bine decât o pace fără, cinste, cel mai crâncen razboiu“... Iată ceea ce trebuie să zicem și noi. războiul european Luptele anglo-franco-germane Ultimele lupte dintre aliați și germani au căpătat un caracter de adevărată înverșunare în Iandra occidentală si in unele puncte din nordul Franței Linia de luptă în această regiune e greu de definit, căci ea variază in fiecare zi cu câțiva kilometri, in favorul unuia sau altuia dintre beligeranți. Dacă în acest moment germanicii fac mai multă presiune pe aripa stângă a aliaților, aceasta e nu din cauză că urmăresc un scop hotăritor prin aceste lupte, contra întregii linii franco-engleze, ci mai mult urmăresc ideia de a cuceri Dunkerque și Calais, porturi importante pe canalul Mânecei, de unde submarinele lor pot ataca, și mai ales neliniști, cu înlesnire, vasele englezești. Nu s’a precizat până acuma planul ele. operație naval german. Sforțările însă ce fac ca să ocupe Dunkerque și Calais, după, Anvers, fac să se creadă că germanii urmăresc ideia unei acțiuni navale, care ar avea de bază porturile Anvers, Dunkerque și Calais. Spusei mai sus că chiar un succes german la aripa stângă a aliaților, nu poate avea urmări hotărâtoare asupra acțunei principale. Frontul beligeranților de la Belfort până la Nieuport, fără a ține socoteală de sinuositățile lui, se desfășoară pe o lungime de mai bine 7—800 km,. Pe acest vast front luptă din ambele părți aproape 3 milioane oameni. Nu trebue să ne închipuim că desfășurarea forțelor are loc în cordon, adică cot la cot, pe toată întinderea lui. Pe linia de luptă sunt ocupate anumite sectoare cari abia reprezintă jumătate din întinderea frontului. Vor să zic că numai 400 km. sunt ocupate in mod efectiv, ceea ce ar corespunde la un total de 100.000 de oameni pe linia de luptă. Restul de un milion și mai bine de oameni sunt dispuși în adâncime și nu intervin decât accidental, atunci când e nevoie. Această dispozițiune ipotetică numai, dar logică, explică două fapte ale războiului: actual :- continuitatea acțiunei care durează de luni de zile și marea elasticitate a liniei de luptă, care oriunde, a fost pătrunsă sau vătămată de vreo acțiune ofensivă, s-a refăcut repede sub presiunea rezervelor ce alergau și se îngrămădeau, dinapoi. In medie numai, o treime din efectivele beligeranților se găsesc zilnic pe frontul de luptă, restul forțelor formează masse enorme de rezervă sau de manevră din care se trag zilnic trupe, fie pentru a înlocui pe cele din linia întâia, fie pentru a executa o manevră sau o acțiune intr'un punct oarecare al liniei de luptă. Astfel cum sa prezintă situația beligeranților actualmente, cu echilibrul lor de forțe aproape egale și cu fortificațiile împrăștiate pe toată întinderea liniei de luptă, cu greu se poate admite ideia vreunei surprinderi sau acțiuni decisive intr'un punct oarecare al frontului de luptă. Vor mai trece luni si luni, se va vărsa încă mult sânge până ce se va ajunge să se istovească, moralul cât și forțele fizice ale unuia dintre beligeranți, așa ca să ne așteptăm la un succes hotărîlor din partea celuilalt, il Oct. 191 i. N, 1 Evidaenteis din Bucovina — Situația trupelor beligerante — Dorohoi, 11 Octombrie Aceste trupe, perfect organi Duelul de artilerie desfășurat zale, deși risipite în toată Bucăți jurul Cernăuților, între trupele rusești și austro-ungare, pe cât de formidabil a fost in primele zile, pe atât de slab este astăzi. Erî după amiază au mai fost auzite la frontiera noastră, la intervale destul de rare, câteva bubuituri de tun, venite din direcțiunea Cernăuților. Grosul artileriei austriace este așezat la marginea orașului Cernăuți, la locul unde acum câteva luni a fost aruncat in aer marele pod peste Prut, ca să împiedice înaintarea trupelor rusești. Alte tunuri austro-ungare sunt așezate pe un deal care formează o minunată pozițiune de întărire naturală. După cum se știe, artileria austriacă a rezistat cu succes tuturor atacurilor îndreptate de ruși asupra orașului. La Cernăuți continuă a sosi mereu nouă trupe de întărire venind din Ungaria și din Transilvania. Aceste trupe de întărire se pot lesne apropia de capitala Bucovinei, dat fiind faptul că rușii care îngrămădiseră numeroase forțe în pădurea Franzenthal, la, sudul Cernăuților, pentru a tăia•■ [UNK]matelor austriace orice comunicare cu Transilvania, s’au retras — probabil din motive strattegice — din acea parte. "W Ultimele trupe de întărire intrate în Cernăuți se compun din: honvezi unguri, soldați activi, și flinieni, austriaci, români si rachi din Transilvania și din Unghia, Brmo vina, dispun de numeroaSe automobile și posedă toate mijloacele de a putea comunica intre ele. Osebit de aceasta mai au avantajul că cunosc locurile și au ocupat pozițiuni strategice naturale din cele mai bune. . Trupele rusești, după cum am mai arătat, se află înșirate pe malul stâng al Prutului. Ele ocupă um front foarte întins, începând de la Boian în sus până in apropierea Cernăuților. Din interiorul luptei continuă a sost trupe de întărire. Ultimele ciocniri și lupte au fost acele dela Boian și Sadagura. Ofensiva trupelor austro-ungare contra, celor rusești, care a fost anunțată ca fapt iminent n'a început încă. Timpul nefavorabil și ploile din ultimele zile au îngreuiat dasigur foarte mult operațiunile de războiu. Deși luptele pentru moment au încetat, totuși populația orașului Cernăuți, care se află tot în nesiguranță, continuă să plece din oraș, refugiindu-se în România. Comandantul militar al Cernăuților, colonelul Fischer, înlesnește plecarea din oraș tuturor acelora cari apelează la el. Contele de Meran, fostul guvernator al Bucovinei, care revenise la Cernăuți odată cu plecarea rușilor din oraș, s'a retras la Borna. . . v- i Râzboiul austro-sârb» Austriacii anunță cucerirea orașului Șabar Viena. 21. — Comunicatul oficial din 21 Od. zice: Succesul ce am repurtat în Macva nu poate fi apreciat decât acum: Armata a doua sârbă a generalului Stepa Stepanovici, având 4—5 diviziuni, n’a putut scăpa decât printr’o retragere grabnică dintr’o situațiune primejdioasă părăsind proviziiuni de tot felul. Fără a opune resistență în pozițiunile pregătite înapoi, inamicul s'a retras dintr’odată până in terenul muntos situat la sud de Șabat, unde a opus o rezistență crâncenă, însă zadarnică. Șabat a fost luat de trupele noastre în noaptea de ÎS spre 20 Octombrie. (Ger. Bureau), PORTADM și ROMANI Roma, 20 (sosită 21 ).—„Popolo Romano" scrie: Declarația de război din partea Portugaliei către Germania—lucru de care s'a vorbit ca de ceva sigur acum câteva zile,—au acut loc cel puțin până in prezent. Vom vedea dacă ea va fi hotărită de Congresul celor două Camere din Lisabona, care se va întruni peste câteva zile. Pare a fi sigur însă că cererea Marei Britanie, bazată pe tratatul de alianță existent întru cele două țări, va fi satisfăcută. In România din potrivă se pare, că chiar după moartea Regelui Carol care pe nedrept era socotit că singurul adversar al războiului în țara sa, guvernul nu va schimba politica neutralităței, la care adereaza și Regele Ferdinand, cel puțin până ce o vor îngădui interesele țărei. (A. T. I.) Luptele pe frontul occidental Progresele armatelor aliate Paris, 10 (sosită 21). — Comunicatul oficial francez din 21 Octombrie zice: Intre Marea Nordului și Oise atacurile făcute in ziua de azi de germani au fost mai puțin violente decât era. Am progresat la sud de Dixmuds și la sud de GheSuvoir. Am menținut toate celelalte porțiuni ale noastre.In regiunea Aisne o violentă ofensivă germană a avut loc intre Prayen Jannois și Vailly, care a eșuat cu totul. (Havas.) Ypres centru strategic din Belgia Roma, 20 (sosită 21.) — Se telegrafiază din Paris că, în fața unui problematic atac asupra liniei occidentale de la Nieuport, care este din ce în ce mai impracticabil din cauza inundațiilor, ofensiva germană s-a concentrat în Ypres. De acum Ypres a devenit centrul strategic al situațiunei din Belgia și numai mulțumită unei victorii din partea aceasta, germanii ar putea nădăjdui să înainteze spre nord-vestul Franței. (A. T. I.) Căpitanul Paul Meruzzi rănit pe frontul franco- german Căpitanul Paul Meruzzi, fiul principilui Meruzzi, care lupta ca voluntar în armata franceză a fost rănit pe frontul francogerman. După ce i s’au dat îngrijirile necesare în spital, căpitanul Moruzzi s-a reîntors pa câmpul de luptă. Expediția australiană Melbourne, 21. — Guvernul australian a aprobat creditele de 200.000 lire pentru cumpărarea de vehicule automobile pentru expediția australiană. (A. R.) Baio MJn Colonil Boma, 20 (sosită 21). — Se telegrafiază din Tokio, că continuă bombardarea Tsing-tao-M. Cea mai mare parte din tortei au fost reduse la tăcere. Numai două răspund încă la atacurile de pe marș și de pe uscat. Bombardarea a provocat incendiul, rezervoarelor de petrol. Fortul din Liso Chandiau este în flăcări- Se "afirmă că o cunonieră germană a fost scufundată. (A T. I.) Resmințire austriacă Viena, 20 (sosită 21).— Informațiunea ziarului „Dimineața"' care spune că d-l Tarangul, fost șef al districtului Suceava, a fost arestat și trimis în fața consiliului de război, este neadevărată, ca și celelalte informațirii privitoare la persecuțiunile românilor de către autoritățile monarhiei. Aceasta rezultă și din faptul că d-l.Tarangul face mereu serviciul in anturagiul direct al contelui Meran, președintele Bucovinei, (Correspondenz Bureau din Viena), Agitația din Sofia Opinia publică bulgară cere ocuparea imediată a Macedoniei Sofia. 21. — O mare întrunire publică s’a ținut astăzi aci. S’au ascultat rapoartele primite asupra situațiunei deplorabile din Macedonia și s’a votat o rezoluțiune prin care se invită toate corpurile constituite și toate grupările politice ca să elaboreze în comun un program de acțiune pentru liberarea imediată a fraților oprimați, somând pe guvern să ia de urgență măsuri nemerite în acest scop. Oratorii s-au exprimat pentru Decuparea imediată a Macedoniei și pentru o anchetă internațională făcută de reprezentanții țărilor neutre asupra atrocităților sârbilor și grecilor. ( A. R). Atitudinea Presei Sofia. 21. — Ziarul „Dnevnik“ își exprimă indignarea față de declarațiunile ministrului sârb la Petograd, d-l Spasakovici, că Serbia ar fi dispusă, a ceda Bulgariei un mic teritoriu, dacă Bulgaria ar voi să se ție de vechiul tratat de alianță, bulgărosârb și ar pune la dispozițiunea Serbiei 200.000 de oameni Ca ajutor nn contra Austro-Ungariei. ..Dnevnik" adaogă: Toate marile Puteri au recunoscut Macedonia ca țară bulgară. Dacă Bulgaria ar voi să o ocupe, o cincime din aceste forțe, ar fi de ajuns. Poporul sârb este născut și crescut in sânge: trebue înăbușit în sânge pentru ca Macedonia chinuită să primească o satisfacțiune. (A. R.) Ifilia și Valona Roma, 20 (sosită 21). — Ziarele italiene reproduc un articol din „Journal de Geneve“ in care Se spune că ocuparea Valonei de către Italia nu poate să întâmpine vreo greutate decât doar din partea Greciei si a Austriei. Dar Grecia trebue să îngrijească mai întâi de teritoriile ce le-a căpătat în ultimii doi ani. Pe lângă aceasta, prin cucerirea Salonicului, Valona a pierdut pentru Grecia orice importanță. In al treilea rând, nu este in interesul Greciei să provoace un conflict cu Italia. Ba din contră, o înțelegere între Italia și Grecia se impune, din această înțelegere grecii vor trage mai multe foloase decât italienii. De aceea, suntem siguri — adaogă ..Journal de Geneve"—că Grecia va lăsa ca cheia Adriaticei să fie luată de Italia, supraveghind mai mult asupra marelui port din Egee. In ceea ce privește Austria, de unde, până acuma ea. era geloasă de. Italia și vedea cu ochi răi orice întindere ulterioară a Italiei în Marea Adriatică, astăzi e amenințată de o și mai mare primejdie. Cel mai mare interes al solii este astăzi de a evita ca Italia să se lipească, de Tripla înțelegere și- deci nu va ridica nici o obiecțiune la ocuparea Valonei de către Italia. (A. T. I.) UM VAPOR RUS atacat de un pichet bulgăresc Tulcea, 21 Octombrie Ziarul rus „Obiescki Novodi“ este informat, că un vapor rus care transporta muniții pentru Belgrad, a fost atacat cu focuri de pușcă de către un pichet bulgăresc, în dreptul insulei Verdun, de pe Dunăre. Atacul acesta, spune ziarul rus nu a încetat, decât atunci, când vasul rus a amenințat, că va răspunde cu tunul. Luptele pe frontul oriental Comunicat oficial austriac Viena, 21. — Comunicat oficial. In Polonia rusă forțele noastre, .După ce au forțat o puternică armată inamică a se desfășura, au întrerupt luptele de la Lysingóra spre a continua mișcările ordonate după luptele din fața Ivangorodului. Situațiunea în Galiția este neschimbată, 2300 de prizonieri au sosit până acum, făcuți în luptele din ultimile zile la sud de Stara Sambor și la NE de Turka. Dri dimineață husarii au surprins lângă Nyinik în valea Stryi o coloană inamică de munițiuni și au capturat multe care pline cu munițiuni de artilerie. (Corr. Bureau). RĂZBOIUL EUROPEAN Războiul ruso-turc e oficial declarat Un grup de rezerviști arabi din Algeria și Tunis Războiul ruso-turc e ofician medurai Sofia. 21.—Reprezentanții Rusiei și Turciei au notificat guvernului bulgar declarația de război a ambelor State. R. Musulmanii din Caucaz prezintă omagii de credință Țarului Baku. 21.— Zece mii de musulmani s'au strâns în moscheea cea mare. Clerul și notabilii au făcut rugăciuni pentru sănătatea împăratului și pentru victoria, asupra tuturor inamicilor, patriei comune. In urmă au adresat o cerere locotenentului imperial de a prezenta omagii de credință suveranului cum și dovada dorinței lor de a-și jertfi chiar viața spre a apăra Rusia contra vechiului și noului ei inamic Turcia, a cărei agresiune perfidă in alianță, cu germanii și austriacii, redeșteaptă in sufletul musulmanilor ruși simțiminte de cea mai profundă indignare. Au dat asigurări că victoria Rusiei nedespărțite este susținută prin silințele tuturor fiilor ei. (Westnik). Mișcarea trupelor turcești Sofia. 21. — La Constantinopol au sosit 25000 oameni din Adrianopol, cari au fost îmbarcați la Buiukdere. După știri sosite din Capitala imperiului otoman cea mai mare parte a populației Odessa s’a refugiat la Moscova. Sofia. 21. — Călători sosiți din Bulgaria nouă prin Adrianopol anunță că aproape întreaga garnizoană din vilaviul Adrianopol e trimisă parte spre Midia pentru apărarea coastei mărei Negre, parte spre Constantinopol. R. Repatriarea rușilor din Turcia Sofia, al. —- Telegrame particulare din Constantinopol anunță că primul transport de ruși ce se repatriază va pleca poimâine cu vaporul bulgar Boris, vapoarele bulgare având permisiunea călătoriei pe marea Neagră. Turcii iau măsuri de prevedere Sofia. 2.— Din Constantinopol sosește știrea că toate coloniile grecești din împrejurimile Dardanelelor au fost evacuate. B. Asupra plecărei d^Iui de Sofia. 2b—Pe cale particulară se anunță din Constantinopol că ambasadorul rus de Giers se îmbarcase pe vaporul rus „Olga", spre a pleca la Odessa. In ultimul moment însă a trebuit să părăsească vaporul, al cărui echipatiu,a fost declarat prizonier și înlocuit cu marinari turci. R. Criza ministerială in Turcia - Ministrul ture al poștelor și telegrafului, cum și acel al lucrărilor publice și-au înaintat demisiile. De asemeni este iminentă demisiunea ministrului de finanțe. Aceste demisiuni sunt considerate ca o protestare împotriva atacului flotei turcești. Pera. 21.— Ministrul de finanțe D javid a demisionat. (A. 11.) Atitudinea Bulgariei Citim în ziarul „Independența Română“ : „Aflăm că în urma conflictului turco-rus Bulgaria a reinoit,față de cea mai mare parte a cancelariilor europene, asigurarea strictei neutralități. Această atitudine atât de corectă a regatului vecin a produs pretutindeni cea mai bună impresie“. * In legătură cu aceasta primim următoarea telegramă din partea corespondentului nostru din Sofia: Sofia. 21. — Primul ministru Radoslavoff a primit azi ca re Pprezentanții Puterilor Triplei nțelegeri precum și pe acea Serbiei și Greciei, care va fi întrebat asupra viitoarei atitudini a guvernului bulgar. D-l Radoslavou a răspuns că atitudinea Bulgariei rămâne neschimbată. R. R. 0 declarație a regelui Bulgariei Sofia, 21.—Ziarul „Dneivnik“ află din Bellova că, în „călătoria m spre Filipopo, reifele sutreținăndu-se ori timp de un sfert de oră, in stația Beilovo cu cetățeanul Inkoff, i-a spus intre altele: „Vezi dragă Inkoff, cum Dumnezeu, pedepsește rând pe rând, pe dușmanii noștri. R. Enisa UtoBa îșirei din neutralitatea Bulgariei Bora, 20 (sosită 21). — Se telegrafiază din Sofia, că Turciaa concentrat două sute de roți de oameni la Ceatalgea și că o încercare, din partea lor de a trece,pe teritoriul bulgar spre a porni în contra Greciei ar provoca eșirea din neutralitate a Bulgariei. A.I. Țarul pe câmpul de luptă Tsarskoje selo, 21. — împăratul a plecat la armata activă. A fost însoțit la gară de împărăteasa Alexandra Feodorovna, de țareviciu și de fiicele imperiale. Trenul a părăsit debarcaderul la orele 1 jum. după prânz ducând pe împăratul, pe ministrul de război și persoanele din suita imperială. (Westnik). ACȚIUNEA ii i.\m\K;RE\)n.OR Roma. 20 (sosită 21). — Se tergrafista din Cettinge că artileria muntenegriană continuă să bombardeze Cattaro. Muntenegrenii au ocupat pozițiunea Klebîla Glava. (A. T. J.) GERMANII IN POLONIA Roma, 20 .(sosită 21)^. Ziarul „Times" afirmă, că planul germanilor in Polonia rusească a dat greș din pricina dușmăniei polonezilor. Tot așa au rămas fără succes încercările germanilor de a înrola trupe de voluntari. Trebue însă observat că metoadele de război întrebuințate, de germani sunt cu totul legale și că atât populațiunile cât și, proprietățile au fost respectate. (.4. T. 1.) Criza ministerială în Italia B. Salandra însărcinat cu formarea noului cabinet Roma, 20 (sosită 21). — As« în seară d-l Salandra a fost primit de rege la Quirinal. Reg csele Victor Emanuel l’a însărcinat cu formarea unui nou ca« finet. (A. T. I.)* Roma, 20, (sosită 21). —• După cât se asigură in cercurile politice din localitate, peste două trei zile d-l Salandra va prezintă regelui lista noilor miniștri. Singura greutate de învins pare a fi alegerea ministrului de externe. In această privință, ziarrul „Stampa“ scrie: Desigur numirea d-lui Songnino la departamentul externelor, ar avea un mare avantaj pentru cabinetul Salandra; ea ar îndepărta cele două curente formate în sferele ministeriale pentru numirea de la externe: unul pentru d-l Tittoni și altul pentru d-l Ferdinando Martini. . Numirea d-lui Sonnino însă nu este ușor de realizat și nu va fi nici lipsită de oarecare inconveniente. S'ar putea spune că d-l Sonnino care a fost prezident al consiliului și care se bucură de o situațiune preeminentă in Cameră, ar voi, din motive patriotice, să accepte a intra ca simplu ministru în cabinetul Salandra. Dar dacă și el ar accepta această situațiune ar mai rămâne totuși câteva puncte de lămurit, cel dintâi ca el să poată lua asupră și răspunderea politicei externe a Italiei. Mai înainte de toate ar fi de examinat dacă, d-l Sonnino, care are în toate un program absolut personal, va fi având în materie de politică externă un program, care să corespundă întocmai cu acel al cabinetului Salandra. Astfel încercarea cu un om, cu totul nou," cum este el Sonnino, la cârma ministerului afacerilor streine, ar putea fi periculoasă in situația internațională așa de încurcată de acum. (A. T. 1.) ♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa șî una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. CN FOTO! Corespondentul lui Le Journal îî trimete următoarea povestire din Ostenda : „Eram azi dimineață pe drumul cel mai pustiit, pe vinul din acelea care duc pe poporul belgian ,în exil. Și am simțit facolo «noțiunea cea mai vie, poate, din viața mea. Am simțit-o așa, pentru ea mișuna o mulțime într'atât de deasă că trăsurile și automobilele cu greu puteau să-șî deschidă trecere prin mijlocul ei. „Potopul omenesc înainta spre Ostenda. Și Trebue să te fi oprit două zile în frumosul port belgian ca și țî poți face o idee exactă de cumplita situațiune al miilor de refugiați, cari, cu greu izbutiseră să ajungă până acolo. De abia sosiți însă în localitatea elegantă, în care sperau să găsească odihnă, și aflară că trebue să se ducă mai departe să-și caute refugiu mai sigur, căci germanii vin pe urmele lor. „Ambulanțele începură să care răniții ca să-i transporte în altă parte. La vederea lor, spaima și grija crescură în sufletele împovărate ale fugiților. „Sărăcii, siliți să se transporte gratis în Englitera, dedeniți năvală la birourile companiilor de navigațiune. In seara, zilei, când am intrat în Ostenda, înai multe mii ele nevoia și aștepta!... sub răpăiala unei ploi, pătrunzătoare, întoarcerea vapoarelor care să-i ia și pe eî„Cei cu dare de mână, trebuiau să aibă mai tot atâta răbdare ca și cei dintâi până să-șî ia biletele care să le dea intrare pe vapoare, aji ..atunci cătau să ,aibă grijă să-șî. .care singuri ,bagajele luate din grămada strânsă în fața gării. ..Unii privilegiați.. .foarte puțini la număr, putură să plece cu .automobilele. Familii întregi se înghesuiră în bărcile . pescarilor. Am văzut, femei cu totul eșite din ,minți,. părăsindm șî bagajele,ca. să primească un loc ce le ofereai.soldații- englezi,în camioane. Acolo,.sfeteză,...ascunse,înghesuite, strivite,nemișcate în mijlocul materialului, militar' ,de tot faliți până . .ajunserăi in Franța. . .. .. . . ■...„In fața mea,'doi soți tineri deteră, 500. .de lei unul birjar ca să-l ducă" la Dunkerque. IN SSL „Dar priveliștea tristă ce o înfățișa Ostenda, era departe de a fi atât de tragică ca aceea ce îți isbea ochii pe drumurile ,dealungul mării înspre Dunkerque. Mai multe ceasuri am asistat la un jalnic defileu al miilor de familii cărând cu ele tot ce putuseră scăpa. „Sub o ploaie înghețată, femei cu capul gol și îmbrăcate în rochii subțiri mergeau însoțite de altele gătite ca de bal și purtând pălării cu pene și felurite, pompoane, împovărate mai toate de greutatea machetelor ce le tarau cu ele,' inaintau din ce' în ce mai anoroc si adesea lasau să le cadă în noroi bagajele pe care se trânteau si ele sfârșita ele puteri. „Muma, purtând în brațe copii, mergeau' plângând. Altele, ce mișcau în neștire, cu privirea rătăcită,' nepăsătoare la tot case petrecea în prejurul lor. Fetițe, băețași, prăpădiți de osteneală, înaintau cu obrăjiorii uzi de lacrimi. Bărbații se sileau să ajute pe tovarășii de nenorocire cari gâfâiau și gemeau pe lângă ei, dar nici ei nu mai puteau. Și grămada, speriată și obosită, se mișca merit neștiind undeva ,ajunge și dacă va ajunge. Doresc atâta , să scape de germani! cari îi măcelăresc. „Și de două zile, fuga sdrobitoare și tragică continuă dea« lungul drumurilor înțesate de lume, pline de convoiurile Crucei Roșii, compuse din trăsuri rivale, duse de' cai și de cărucioare mici, purtate de câini, toate cărând bolnavi și răniț. Toți se duc spre Franța și spre Enghitera, unde îi așteaptă salvarea. " „Și ,după ce nu mai rămase nimeni în Ostenda, regina Elisabeta se duse la iahtul ei. Putea să plece și ea acuma, când pe toți îl știa, depărtați de acolo. Până în cele din urmă, soția eroicului rege Albert, se arătă, devotată,/stând lângă poporul eî în cele două zile.de .groa£&.. fácâ nd prin aceasta un gest pereare desigur .belgisniî nud vor uita niciodată“./ . .