Universul, octombrie 1914 (Anul 32, nr. 270-300)

1914-10-24 / nr. 293

București, 23 Octombrie 1914. Ceea ce nu se poate . Dacă ar fi să luăm în seamă tot ce se­ scrie acuma prin presa străină, și tot ce transpiră prin declarații diplomatice, Româ­nia n’ar avea decât amici și bine­voitori în toate părți­le, — ex­cepție făcând poate pe unguri, cari prin glasul contelui Tisza ne-au făcut cunoscut nem ledet să se acorde (din partea, lor bineînțeles) nicio îndulcire, a soartei românilor din Ungaria, nici chiar după un eventual tri­umf al armatelor aust­ro-ungare în acest războiu­, în care se­­ var­să și atâta sânge românesc 1 încolo, cu toții ne încântă cu ceea ce ne poate aștepta bun: d­acă preferințele noastre vor înclina, într’o parte sau într’alta, cu toții adică ne vor binele, — ’din nenorocire însă fiecare în alt chip, socotind de­sigur că ati­tudinea noastră are să se hotă­rască după norma: cine dă mai mult, sau — mai sigur. Nu este însă aceasta. Jude­­cându-se bine care poate să fie atitudinea României și pentru, ce, ar fi tr­ebuit încă de mult să se recunoască ceea ce și acum iese la iveală într’un chip atât fi; drastic, și anume că apăsarea fără putință de Înlăturare asu­pra acestei atitudini, vine din partea ungurilor, aceia cari și până astăzi au stat pururea în­tre noi și lumea germană, pen­tru care de altfel noi n’am fi a­­vut si n’avem de ce să arătăm vr’o aversiune. Existența și libertatea fraților noștri din Ungaria sunt, cu ade­vărat, astăzi cel dintâiut postulat al politicei noastre. Vor mai fi ele și­ altele, dar acesta este cel dintou­t. Iar când din partea un­gurilor ni se făgăduește pentru viitor h­otărîrea nestrămutată, și pentru orice caz, a sugrumării (dacă se va putea) a acestei părți vii din viul nostru corp national, — atunci e indicată, o­­ hotătrttă, e pecetluită și atitu­dinea noastră. Acest lucru ar trebui să-l în­țeleagă cu deosebire acei bine­voitori ai noștri germani cari și acum ar dori și caută să ne în­depărteze privirile și preocupă­rile din partea aceasta. Iată ceea ce nu se poate: România, neamul românesc întreg, ar comite cea mai mare crimă înpot­riva lor înseși, dacă, văzând soarta ce se pregătește și de aci înainte celor pâini mi­lioane de români de peste Car­­pați, ar privi di nepăsare la o asemenea eventualitate, și n’ar pune in lucrare toate puterile lor ca să înlăture, să facă pentru totdeauna, cu neputință, înfăptu­irea unui asemenea asasinat na­țional. Ziarul italian ..Sera“, vorbind mai deunăzi de identitatea de interese italiene și române, după ce stabilea că. ..viitorul Europei constă în echilibrul, naționalită­ților sale“, zicea". ..Neutralitatea urmează a­ fi păstrată până ce ea va sinți interesele italiene și române. Din moment ce aceste interes« vor fi primejduite, atunci lozinca Italiei și României va fi următoarea: Mai bine decât o pace fără, cinste, cel mai crân­cen razboiu“... Iată ceea ce trebuie să zicem și noi. războiul european Luptele anglo-franco-germane Ultimele lupte dintre aliați și germani au căpătat un caracter de adevărată înverșunare în I­­andra occidentală si in unele puncte din nordul Franței Linia de luptă în această re­giune e greu­ de definit, căci ea variază in fiecare zi cu câțiva kilometri, in favorul unuia sau altuia dintre beligeranți. Dacă în acest moment germa­­n­icii fac mai multă presiune pe a­­­­ripa stângă a aliaților, aceasta e­­ nu din cauză că urmăresc un scop hotăritor prin aceste lupte, con­tra întregii­ linii franco-engleze, ci mai mult urmăresc ideia de a cuceri Dunkerque și Calais, porturi importante pe can­alul Mânecei, de unde submarinele lor pot ataca, și mai ales neli­niști, cu înlesnire, vasele engle­zești. Nu s’a precizat până acuma planul ele. operație naval german. Sforțările însă ce fac ca să ocupe Dunkerque și Calais, după, Anvers, fac să se creadă că germanii urmăresc ideia unei acțiuni navale, care ar avea de bază porturile Anvers, Dun­kerque și Calais. Spusei mai sus că chiar un succes german la­ aripa stângă a aliaților, nu poate avea urmări hotă­râtoare asupra acțunei principale. Frontul beligeranților de la Belfort până la Nieuport, fără a ține socoteală de sinuositățile lui, se desfășoară pe o lungime de mai bine 7—800 km,. Pe acest vast front luptă din ambele părți aproape 3 milioane oameni. Nu trebue să ne închi­puim­ că desfășurarea forțelor are loc în cordon, adică cot la cot, pe­ toată întinderea lui. Pe linia de luptă sunt ocupate a­­numite sectoare cari abia repre­zintă jumătate din întinderea frontului. Vor să zic că numai 400 km. sunt ocupate in mod e­­fectiv, ceea ce ar corespunde la un total de 100.000 de oameni pe linia de luptă. Restul de un milion și mai bine de oameni sunt dispuși în adâncime și nu intervin decât accidental, atunci când e nevoie. Această dispozițiune ipotetică numai, dar logică, explică două fapte ale războiului: actual :- con­tinuitatea acțiunei care durează de luni de zile și marea elastici­tate a liniei de luptă, care ori­unde, a fost pătrunsă sau vătă­mată de vreo acțiune ofensivă, s-a refăcut repede sub presiu­nea rezervelor ce alergau și se îngrămădeau, dinapoi. In medie numai, o treime din efectivele beligeranților se gă­sesc zilnic pe frontul de luptă, restul forțelor formează masse enorme de rezervă sau de mane­vră din care se trag zilnic tru­pe, fie pentru a înlocui pe cele din linia întâia, fie pentru a exe­cuta o manevră sau­ o acțiune intr'un punct oarecare al liniei de luptă. Astfel cum sa prezintă situa­ția beligeranților actualmente, cu echilibrul lor de forțe aproa­pe egale și cu fortificațiile îm­prăștiate pe toată întinderea li­niei de luptă, cu greu se poate admite ideia vreunei surprinderi sau acțiuni decisive intr'un punct oarecare al frontului de luptă. Vor m­ai trece luni si luni, se va vărsa încă mult sânge până ce se va­ ajunge să se istovească, moralul cât și forțele fizice ale unuia dintre beligeranți, așa ca să ne așteptăm la un succes ho­­tărîlor din partea celuilalt, il Oct. 191 i. N, 1 Evidaenteis din Bucovina — Situația trupelor beligerante — Dorohoi, 11 Octombrie Aceste trupe, perfect organi­ Duelul de artilerie desfășurat zale, deși risipite în toată Bucă­ț­i jurul Cernăuților, între trupele rusești și austro-ungare, pe cât de formidabil a fost­­ in primele zile, pe atât de slab este astăzi. Erî după amiază au­ mai fost auzite la frontiera noastră, la in­tervale destul de rare, câteva­ bu­buituri de tun, venite din direc­­țiunea Cernăuților. Grosul artileriei austriace este așezat la marginea orașului Cernăuți, la locul unde acum câteva luni a fost aruncat in aer marele pod peste Prut, ca să îm­piedice înaintarea trupelor ru­sești. Alte tunuri austro-ungare sunt așezate pe un deal care for­mează o minunată pozițiune de întărire naturală. După cum se știe, artileria­ austriacă a rezistat cu succes tuturor atacurilor în­dreptate de ruși asupra orașului. La Cernăuți continuă a sosi mereu nouă trupe de întărire ve­nind din Ungaria și din Transil­vania. Aceste trupe de întărire se pot lesne apropia de capitala Buco­vinei, dat fiind faptul că rușii care îngrămădiseră numeroase forțe în pădurea Fr­anzenthal, la, su­du­l Cernăuților, pentru a tăia­­•■ [UNK]matelor austriace orice comu­nicare cu Transilvania, s’au re­tras — probabil din motive stra­­t­tegice — din acea parte. "W Ultimele­­ trupe de întărire in­trate în Cernăuți se compun din: honvezi unguri, soldați activi, și f­lin­­ieni, austriaci, români si rachi din Transilvania și din Unghia, Brmo­ vina, dispun de numeroaSe auto­­mobile și posedă toate mijloacele de a putea comunica intre ele. Osebit de aceasta mai au­ avanta­jul că cunosc locurile și au ocu­pat pozițiuni strategice naturale din cele mai bune. . Trupele rusești,­ după cum am mai arătat, se află înșirate pe malul stâng al Prutului. Ele o­­cupă um front foarte întins, în­cepând de la Boian în sus până in apropierea Cernăuților. Din interiorul luptei continuă a sost trupe de întărire. Ultimele ciocniri și lupte au­ fost acele dela Boian și Sada­­gura. Ofensiva trupelor austro-un­­gare contra, celor rusești, care a fost anunțată ca fapt iminent n'a început încă. Timpul nefavorabil și­­ ploile din ultimele zile au îngreuiat da­sigur foarte mult operațiunile de războiu. Deși luptele pentru moment au­ încetat, totuși populația orașului Cernăuți, care se află tot­ în ne­siguranță, continuă să plece din oraș, refugiindu-se în România. Comandantul militar al Cernă­uților, colonelul Fischer, înles­nește plecarea din oraș tuturor acelora cari apelează la el. Contele de Meran, fostul gu­vernator al Bucovinei, care reve­nise la Cernăuți odată cu pleca­rea­ rușilor din oraș, s'a retras la Borna. . . v- i Râzboiul austro-sârb» Austriacii anunță cuceri­­rea orașului Șabar Viena. 21. — Comunicatul ofi­cial din 21 Od­. zice: Succesul ce am repurtat în Macva nu poate fi apreciat de­cât acum: Armata a doua sârbă a generalului Stepa Stepanovici, având 4—5 diviziuni, n’a putut scăpa decât printr’o retragere grabnică dintr’o situațiune pri­mejdioasă părăsind proviziiuni de tot felul. Fără a opune resis­­tență în pozițiunile pregătite înapoi, inamicul s'a retras din­­tr’odată până in terenul muntos situat la sud de Șabat, unde a opus o rezistență crâncenă, însă zadarnică. Șabat a fost luat de trupele noastre în noaptea de ÎS spre 20 Octombrie. (Ger. Bu­reau), PORTADM și ROMANI Roma, 20 (sosită 21 ).—„Popolo Romano" scrie: Declarația de război din partea Portugaliei că­tre Germania—lucru de care s'a vorbit ca de ceva sigur acum câteva zile,—au acut loc cel pu­țin până in prezent. Vom vedea dacă ea va fi hotărită de Congre­sul celor două Camere din Lisa­bona, care se va întruni­­ peste câteva zile. Pare a fi sigur însă că cererea Marei Britanie, baza­tă­ pe tratatul de alianță existent întru cele două țări, va fi satis­făcută. In România din potrivă se pa­re, că chiar după moartea Rege­lui Carol care pe­ nedrept era so­cotit că­ singurul adversar al răz­boiului în țara sa, guvernul nu va schimba politica neutralită­­ței, la care adereaza­ și Regele Ferdinand, cel puțin până ce o vor îngădui interesele țărei. (A. T. I.) Luptele pe frontul occidental Progresele armatelor aliate Paris, 10 (sosită 21). — Co­municatul oficial francez din 21 Octombrie zice: Intre Marea Nordului și Oise atacurile făcute in ziua de azi de germani au fost mai pu­țin violente decât era. Am pro­gresat la sud de Dixmuds și la s­u­d de GheSuvoir. Am menținut toate celelalte porțiuni ale noa­­stre.In regiunea Aisne o violentă ofensivă germană a avut loc in­tre Praye­­n Jannois și Vailly, care a eșuat cu totul. (Havas.) Ypres centru strategic din Belgia Roma, 20 (sosită 21.) — Se te­­legrafiază din Paris că, în fața unui problematic atac asupra liniei occidentale de la Nieu­port, care este din ce în ce mai impracticabil din cauza inun­dațiilor, ofensiva germană s-a concentrat în Ypres. De acum Ypres a devenit cen­trul strategic al situațiune­i din Belgia și numai mulțumită u­­nei victorii din partea­­ aceasta, germanii ar putea nădăjdui să înainteze spre nord-vestul Fran­ței. (A. T. I.) Căpitanul Paul Meruzzi rănit pe frontul franco- german Căpitanul Paul Meruzzi, fiul principilui Meruzzi, care lupta ca voluntar în armata franceză a fost rănit pe frontul franco­­german. După ce i s’au­ dat îngrijirile necesare în spital, căpitanul Mo­­ruzzi s-a reîntors pa câmpul de luptă. Expediția australiană Melbourne, 21. — Guvernul australian a aprobat creditele de 200.000 lire pentru cumpărarea de vehicule automobile pentru expediția australiană. (A. R.) Baio MJn Colon­il Bom­a, 20 (sosită 21). — Se te­­legrafiază din Tokio, că continuă bombardarea Tsing-tao-M. Cea mai mare parte din tortei au fost reduse la tăcere. Numai do­uă răspund încă la atacurile de pe marș și de pe uscat. Bombar­darea a provocat incendiul, re­­zervoarelor de petrol. Fortul din Liso Chandiau este în flăcări- Se­ "afirmă că o cunonieră ger­­mană a fost scufundată. (A T. I.) Resmințire austriacă Viena, 20 (sosită 21).— Infor­­mațiunea ziarului „Dimineața"' care spune că d-l Tarangul, fost șef al districtului Suceava, a fost arestat și trimis în fața consiliu­lui de război, este neadevărată, ca și celelalte informațirii privi­toare­ la persecuțiunile românilor de către autoritățile monarhiei. Aceasta rezultă și din faptul că d-l.Tarangul face mereu serviciul in anturagiul direct al contelui M­er­an, președintele Bucovinei, (Correspondenz Bureau din Vie­na), Agitația din Sofia Opinia publică bulgară ce­re ocuparea imediată a Macedoniei Sofia. 21. — O mare întrunire publică s’a ținut astăzi aci. S’au ascultat rapoartele primite asu­­pra situațiunei deplorabile din Macedonia și s’a votat o rezo­­luțiune prin care se invită toate corpurile constituite și toate grupările politice ca să elabo­reze în comun un program de acțiune pentru liberarea imedia­tă a fraților oprimați, somând pe guvern să ia de urgență mă­suri nemerite în acest scop. O­­ratorii s-au exprimat pentru De­cuparea imediată a Macedoniei și pentru o anchetă internaționa­lă făcută de reprezentanții țări­lor neutre asupra atrocităților sârbilor și grecilor. ( A. R). Atitudinea Presei Sofia. 21. — Ziarul „Dnevnik“ își exprimă indignarea față de declarațiunile ministrului sârb la Petograd, d-l Spasak­ovici, că Serbia ar fi dispusă, a ceda Bul­gariei un m­ic teritoriu, dacă Bulgaria a­r voi să­ se ție de ve­chiul tratat de alianță, bulgăro­­sârb și ar pune­ la dispozițiu­­nea Serbiei 200.000 de oameni Ca ajutor nn contra Austro-Un­­gariei. ..Dnevnik" adaogă: Toate marile Puteri au recunoscut Ma­cedonia ca țară bulgară. Dacă Bulgaria ar voi să o ocupe, o cincime din aceste forțe, ar fi de ajuns. Poporul sârb este năs­cut și crescut in sânge: trebue înăbușit în sânge pentru ca Ma­cedonia chinuită să primească o sa­tis­facțiune. (A. R.) Ifilia și Valona Roma, 20 (sosită 21). — Ziare­le italiene reproduc un articol din „Journal de Geneve“ in care Se spune că ocuparea Valonei de către Italia nu poate să întâm­pine vreo greutate decât doar din partea Greciei si a Austriei. Dar Grecia trebue să îngrijească mai întâi de teritoriile ce le-a căpătat în ultimii doi ani. Pe lângă aceasta, prin cucerirea Salonicului, Valona a­ pierdut pentru Grecia orice importanță. In al treilea rând, nu este in interesul Greciei să provoace un conflict cu Italia. Ba din contră, o înțelegere între Italia și Grecia se impune, din această înțele­gere grecii vor trage mai multe foloase decât italienii. De­ aceea, suntem siguri — adaogă ..Jour­nal de Geneve"—că Grecia va lăsa­ ca cheia Adri­aticei să fie luată de Italia, supraveghind mai mult asupra marelui port din Egee. In ceea ce privește Austria, de unde, până acuma ea. era geloasă de. Italia și vedea cu ochi răi orice întindere ulterioară a­ Ita­liei în Marea­ Adriatică, astăzi e amenințată de o și mai mare primejdie. Cel mai mare interes­ al solii este astăzi de a­ evita ca­ Italia să se lipească, de Tripla înțelegere și- deci nu va ridica nici o obiecțiune la­ ocuparea Va­lonei de către Italia. (A. T. I.) UM VAPOR RUS atacat de un pichet bulgăresc Tulcea, 21 Octombrie Ziarul rus „Obiescki Novodi“ este informat, că un vapor rus care transporta muniții pentru Belgrad, a fost atacat cu focuri de pușcă de către un pichet bul­găresc, în dreptul insulei Verdun, de pe Dunăre. Atacul acesta, spune ziarul rus nu a încetat, decât atunci, când vasul rus a amenințat, că va răs­punde cu tunul. Luptele pe frontul oriental Comunicat oficial austriac Viena, 21. — Comunicat oficial. In Polonia rusă forțele noastre, .­După ce au forțat o puternică armată inamică a se desfășura, au întrerupt luptele de la Lysin­góra spre a­ continua mișcările ordonate după luptele din fața Ivangorodului. Situațiunea în Galiția este neschimbată, 2300 de prizonieri au sosit până acum, făcuți în luptele din ultimile zile la sud de Sta­ra Sam­bor și la NE de Turka. Dri dimineață husarii au sur­prins lângă Nyinik în valea Stryi o coloană inamică de mu­­nițiuni și au­ capturat multe care pline cu munițiuni de artilerie. (Corr. Bureau). RĂZBOIUL EUROPEAN Războiul ruso-turc e oficial declarat Un grup de rezerviști arabi din Algeria și Tunis Războiul ruso-turc e ofi­cian­ m­ed­urai Sofia. 21.—Reprezen­tanții Rusiei și Turci­ei au notificat guver­nului bulgar declara­ția de război a ambelor State. R. Musulmanii din Caucaz pre­zintă omagii de credință Țarului Baku. 21.— Zece mii de mu­sulmani s'au­­ strâns în moscheea cea mare. Clerul și notabilii au făcut rugăciuni pentru­­ sănăta­tea împăratului și pentru vic­toria, asupra tuturor inamicilor, patriei comune. In urmă au adresat o cerere locotenentului imperial de a pre­zenta omagii de credință suvera­­nului cum și dovada dorinței lor de a-și jertfi chiar viața spre a apăra Rusia contra vechiului și noului ei inamic Turcia, a cărei agresiune perfidă in alian­ță, cu germanii și austriacii, re­­deșteaptă in sufletul musulma­nilor ruși simțiminte de cea mai profundă indignare. Au dat­ asi­gurări că victoria Rusiei nedes­părțite este susținută prin silin­țele tuturor fiilor ei. (Westnik). Mișcarea trupelor turcești Sofia. 21. — La Constantino­­pol au sosit 25000 oameni di­n Adrianopol, cari au fost îmbar­cați la Buiukdere. După știri sosite din Capitala imperiului otoman cea mai ma­re parte a populației Odessa­ s’a refugiat la Moscova.­­ Sofia. 21. — Călători sosiți din Bulgaria nouă prin Adria­­nopol anunță că aproape întrea­ga garnizoană din vilaviul A­­drianopol e trimisă parte spre Midia pentru apărarea coastei mărei Negre, parte spre Constan­­tinopol. R. Repatriarea rușilor din Turcia Sofia, al. —- Telegrame parti­culare din­ Constantinopol anun­ță că primul transport de ruși ce se repatriază va pleca poimâi­ne cu vaporul bulgar Boris, va­poarele bulgare având permisiu­nea călătoriei pe marea Neagră. Turcii iau măsuri de pre­­vedere Sofia. 2­­.— Din Constantinopol sosește știrea că toate coloniile grecești din împrejurimile Dar­­danelelor­ au­ fost evacuate. B. Asupra plecărei d^Iui de Sofia. 2b—Pe cale particulară se anunță din Constantinopol că ambasadorul rus de Gier­s se­­ îm­barcase pe vaporul rus „Olga", spre a pleca la Odessa. In ultimul moment însă a tre­buit să părăsească vaporul, al cărui echipa­tiu,­­a fost declarat­­ prizonier și înlocuit cu marinari turci. R. Criza ministerială in Turcia - Ministrul ture al poș­telor și telegrafului, cum și acel al lucrări­­lor publice și-au înain­tat demisiile. De ase­meni este iminentă de­­misiunea ministrului de finanțe. Aceste de­­misiuni sunt conside­rate ca o protestare împotriva atacului flo­tei turcești. Pera. 21.— Ministrul de finanțe D ja­vid a de­misionat. (A. 11.) Atitudinea Bulgariei Citim în ziarul „Independența Română“ : „Aflăm că în urma conflictului turco-rus Bulgaria a reinoit,față de cea­ mai mare parte a cancela­riilor europene, asigurarea stric­tei neutralități. Această atitudine atât de co­rectă a regatului vecin a produs pretutindeni cea mai bună im­presie“. * In legătură cu aceasta pri­mim următoarea telegramă din partea corespondentului nostru din Sofia: Sofia. 21. — Primul ministru Radoslavoff a primit azi ca re­ Pprezentanții Puterilor Triplei nțelegeri precum și pe ace­­a­ Serbiei și Greciei, care va fi în­trebat asupra viitoarei atitudini a guvernului bulgar. D-l Radoslavou­ a răspuns că atitudinea Bulgariei rămâne ne­schimbată. R. R. 0 declarație a regelui Bulgariei Sofia, 21.—Ziarul „Dneivnik“ a­­flă din Bellova că, în „călătoria m spre­ Filipopo, reif­ele sutreți­­năndu-se ori timp de un sfert de­ oră, in stația Beilov­o cu cetățea­nul Inkoff, i-a spus­­ intre altele: „Vezi dragă Inkoff, cum Dum­nezeu, pedepsește rând pe rând, pe dușmanii noștri. R. Enisa UtoBa îșirei din neutralitate­a Bulgariei Bor­a, 20 (sosită 21). — Se te­­legrafiază din Sofia, că Turcia­­a­­ concentrat două sute de roți de oameni la­ Ceatalgea și că o încer­care, din partea lor de a­ trece,pe teritoriul bulgar spre a porni în­ contra Greciei ar provoca­ eșirea din­ neutralitate a Bulgariei. A.I. Țarul pe câmpul de luptă Tsa­rskoje selo, 21. — împăratul a plecat la armata activă. A fost însoțit la gară de îm­părăteasa Alexandra Feo­­dorovna, de țareviciu și de fii­cele imperiale. Trenul a părăsit debarcaderul la orele 1 jum. după prânz ducând pe împăra­tul, pe ministrul de război și persoanele din suita imperială. (Westnik). ACȚIUNEA ii i.\m\K­;RE\)n­.OR Roma. 20 (sosită 21). — Se te­­rgrafista din Cettinge că arti­leria muntenegriană continuă să bombardeze Cattaro. Muntenegrenii au ocupat pozi­­țiunea Klebîla Glava. (A. T. J.) GERMANII IN POLONIA Roma, 20 .(sosită 21)^. Ziarul „Times" afirmă, că planul­­ ger­manilor in Polonia rusească a dat greș din pricina dușmăniei polonezilor. Tot așa au rămas fără succes încercările germani­lor de a înrola trupe de volun­tari. Trebue­ însă observat că m­etoadele de război întrebuința­te, de germani sunt cu totul le­gale și că atât populațiunile cât și, proprietățile au fost respecta­te. (.4. T. 1.) Criza ministerială în Italia B. Salandra însărcinat cu formarea noului cabinet Roma, 20 (sosită 21). — As« în seară d-l Salandra a fost primit de rege la Quirinal. Reg csele Victor Emanuel l’a însăr­­cinat cu formarea unui nou ca« f­inet. (A. T. I.)* Roma, 20, (sosită 21). —• După cât se asigură in cercurile poli­tice din localitate, peste două trei zile d-l Salandra va prezintă regelui lista noilor miniștri. Singura greutate de învins pare a fi alegerea ministrului de ex­terne. In această privință, ziar­­rul „Stampa“ scrie: De­sigur numirea d-lui Song­nino la departamentul externe­lor, ar avea un mare avantaj pentru cabinetul Salandra; ea ar îndepărta cele două curente formate în sferele ministeriale pentru numirea de la externe: unul pentru d-l Tittoni și altul pentru d-l Ferdinando Martini. . Numirea d-lui Sonnino însă nu este ușor de realizat și nu va fi nici lipsită de oarecare in­conveniente. S'ar putea spune că d-l Sonnino care a fost prezident al consiliului și care se bucură de o situațiune preeminentă in Cameră, ar voi, din motive pa­triotice, să­ accepte a intra ca simplu ministru în cabinetul Salandra. Dar dacă și el ar ac­cepta această situațiune ar­­ mai rămâne totuși câteva puncte de lămurit, cel dintâi ca­ el să poa­tă lua asupră și răspunderea po­liticei externe a Italiei. Mai îna­inte de toate ar fi de examinat dacă, d-l Sonnino, care are în toate un program absolut per­sonal, va fi având în materie de politică externă un program, ca­re să corespundă în­tocmai cu acel al cabinetului Salandra. Astfel încercarea cu un om, cu totul nou," cum este e­l Son­­nino, la cârma ministerului a­­facerilor streine, ar putea fi pe­riculoasă in situația internațio­nală așa de încurcată de acum. (A. T. 1.) ♦ Pentru orice reclamațiuni sau schimbări de adrese, d-nii abonați sunt rugați a atașa șî una din benzile cu care primesc ziarul; contrar, reclamațiunea sau schimbarea de adresă nu vor fi rezolvate. CN FOTO! Corespondentul lui Le Journal îî trimete următoarea povestire din Ostenda : „Eram azi dimineață pe dru­mul cel mai pustiit, pe vinul din acelea care duc pe poporul belgian ,în exil. Și am simțit fa­col­o «noțiunea cea mai vie, poa­te, din viața mea. Am simțit-o așa, pentru ea mișuna o mulți­me într'atât de deasă că trăsu­rile și automobilele cu greu pu­­teau să-șî deschidă trecere prin mijlocul ei. „Potopul omenesc înainta­­ spre Ostenda. Și Trebue să te fi oprit două zile în frumosul port bel­gian ca și­ țî poți face o idee exactă de cumplita situațiune al miilor de refugiați, cari, cu­ greu izbutiseră să ajungă până acolo. De abia sosiți însă în­­ localitatea elegantă, în care sperau să gă­sească odihnă, și aflară că tre­bue să se ducă­ mai departe să-și caute refugiu mai sigur, căci germanii vin pe urm­ele lor.­­ „Ambulanțele începură să care răniții ca­ să-i transporte în­­ altă parte. La vederea lor, spaima și grija crescură în sufletele îm­povărate­­ ale fugiților. „Sărăcii, siliți să se transpor­te gratis­­ în Englitera, dedeniți năvală la birourile­­ companiilor de navigațiune. In­ seara, zilei, când am intrat în Ostenda, înai multe mii ele nevoia și aștepta!­... sub răpăiala unei ploi, pătrun­zătoare, întoarcerea vapoarelor care să-i ia și pe eî­„Cei cu dare de mână, trebu­iau să­­ aibă­ mai tot atâta răb­dare c­a și cei dintâi până să-șî ia biletele care să le dea intrare pe vapoare, aji ..atunci cătau să ,aibă grijă să-șî. .care singuri ,ba­gajele luate din grămada strân­­să în fața gării. ..Unii privilegiați.. .foarte pu­țini la număr, putură să plece cu­ .automobilele. Familii întregi se înghesuiră în bărcile . pescari­lor. Am văzut, femei cu totul eși­­te din ,minți,. părăsindm șî­ baga­jele,­­ca. să primească­­ un loc ce le ofereai­.soldații- englezi­,în ca­mioane. Acolo,.sfetez­ă,...ascunse,­­înghesuite, strivite,­­nemișcate­ în mijlocul materialului, militar' ,de tot­ faliți p­â­nă . .ajunserăi in Franța. . .. .. . . ■­...„In fața mea,'doi soți tineri de­­­teră, 500. .de­­ lei unul birjar ca să-l ducă" la Dunkerque. IN SSL „Dar priveliștea tristă ce o în­fățișa Ostenda, era departe de a fi atât de tragică ca aceea ce îți isbea ochii pe drumurile ,dea­­lungul mării în­spre Dunkerque. Mai multe ceasuri­­ am asistat­­ la un jalnic defileu al miilor de familii cărând cu ele tot ce pu­tuseră scăpa. „Sub o ploaie înghețată, femei cu capul gol și îmbrăcate în rochii subțiri mergeau însoțite de altele gătite ca de bal și pur­tând pălării cu pene și felurite, pompoane, împovărate mai toa­te de greutatea machetelor­ ce le tarau cu ele,' inaintau din ce' în ce mai anoroc si adese­a lasau să le cadă în noroi bagajele pe care se trânteau si ele sfârșita ele puteri. „Muma, purtând în brațe copii, merg­e­au' plângând. Altele, ce­ mișcau în neștire, cu privirea rătăcită,'­ nepăsătoare la tot ca­se petrecea în prejurul lor. Fe­tițe, băe­țași, prăpădiți de oste­neală, înaintau cu obrăjiorii uzi de lacrimi. Bărbații se sileau să ajute pe tovarășii de nenorocire cari gâfâiau și gemeau pe lân­gă ei, dar nici ei nu mai pu­­teau. Și grămada, speriată și o­­bosită, se mișca mer­it neștiind unde­va ,ajunge și dacă­ va a­­junge. Doresc atâta , să scape­ de germani! cari îi măcelăresc. „Și de două zile, fuga sdrobi­­toare și tragică continuă dea«­ lungul drumurilor înțesate de lume, pline de convoiurile Cru­­­cei Roșii, compuse din trăsuri rivale, duse de' cai și de căru­cioare mici, purtate de câini, toate cărând bolnavi și răniț. Toți se­ duc spre Franța și spre Enghitera, unde îi așteaptă sal­varea. " „Și ,după ce­ nu mai răm­as­e nim­eni în Ostenda, regina Eli­­­sabeta se duse la iahtul ei. Pu­­­tea să plece și ea acuma, când pe toți îl știa, depărtați de a­­colo. Până în­ cele din urmă, so­ția eroicului rege Albert, se a­­­rătă, devotată,/stând lângă popo­rul eî în­ cele două zile.de .groa­­£&.. fácâ nd prin aceasta un gest pereare de­sigur .belgisniî nud vor­ uita niciodată“./ . .

Next