Universul, noiembrie 1914 (Anul 32, nr. 301-330)

1914-11-01 / nr. 301

——■"■—‘"••I-—- — ■ — ■ ' Distrugerea crucișătorului germanjaidén“ Iarna se apropie, și pe vastele câmpuri de război nu se anunță nici o lovitură hotărîtoare. După cât omenește se poate prevedea, „starea de război se va prelungi .Încă multă vreme, cel puțin toată iarna, și o parte din primăvară dacă nu mai mult. Toate prevederile cari spuneau că, cu mijloacele de luptă mo­derne, un război n’ar putea să dureze mai mult de două trei luni, au dat greș. Au dat greș și unele planuri de război, caii a­­veau însemnate, din zi în zi, și de la termen la termen, înaintă­rile de trupe, cuceririle de cetăți și orașe, — toate lucruri ce pă­reau cu putere și siguranță com­binate, dar cari au rămas­­ pe hârtie, începutul a fost vertiginos. In­trarea în Belgia a trupelor ger­mane și cucerirea orașului Liege și apoi a Namur-ului, abia în câteva zile după declararea răz­boiului, au fost o surprindere dureroasă pentru unii, o împri­­tenire de îndrăzneală tot mai ma­re, pentru ceilalți. Au trecut însă zile, și s'au po­tolit amândouă. Deși Belgia a fost aproape în întregime cuce­rită de puterea covârșitoare a armelor germane, rezistența înțe­leaptă a tacticei franceze a reu­șit să țină în­­ loc un avânt ce părea a nu­ mai cunoaște împo­tri­vire ■ .'oIn aceeași măsură, din încercările­ dureroase prin mari­a­l-V -■* V ,a trecut Belgia, au început să ră­sară speranțe nouă. Pe cellalt câmp de război, ia­răși nimic hotărit, — mișcări, tactice mai mult, înaintări și re­trageri, cuceriri și părăsiri de poziții, — tot lucruri cari sunt încă inexplicabile pentru noi cei ce stăm departe de toată această mașinărie războinică, dar cari în definitiv ne lasă tot în neh­otărî­­rea rezultatului final. Privitori asupra acestui spec­tacol cutremurător, ni se dă pri­lejul de a mai putea ch­ibzui încă hotărîrea noastră. Totuși, este pare­ ca în sentimentul public, cum că prelungirea unei aseme­nea chibzuiri, ar putea să pună în îndoiala rezultatul, scopul pe care îl urmărim. Campania de iarnă... Cu a­­c­easta avem să socotim acuma. Cine este mai mult, și cine este mai puțin pregătit, pentru o ast­fel de campanie­­ — Despre noi, generalul Crăiniceanu a spus-o, îrî articolul publicat în fruntea numărului de ori a ziarului nos­tru : „Suntem gata a intra în răz­boi, chiar într’­o campanie de iar­nă“. Deci, momentul pentru noi poa­te să sosească oricând. Nu ne va găsi nepregătiți. Totul este ca acest moment să-l prindem, — să nu lăsăm să nu scape, căci blestem rău­ și grea ocară va că­dea atunci, din partea viitorimei, asupra generației noastre de a­­stăzî!­ ­ucure­ti, 31 Octombrie. Momentul hotărîtor Romania încearcă să violeze neutralitatea României' Aflăm in mod precis că Ger­­mania a încercat să violeze neu­­tralitatea noastră, voind să trea­că pe ascuns obiecte utile răz­boiului in Turcia. Faptul recent este următoril! Sub pretextul că un curier special imperial pleacă din Ber­lin la Constantinopol ca acte di­­plomatice, s’a obfinat pentru a­­cest curier special de la legația noastră din Berlin nu >,Iaisser passer“, care să înlesnească tre­cerea frontierei noastre. Ori, la frontieră n’a sosit numai curierul special, dar și o întrea­gă suită cu numeroase și foarte voluminoase cufere și lăzi de câte 3—4 metri. Cu tot acel lan­ser passer la adăpostul că­ruia se încerca contra­banda, grație vigilen­ței agenților noștri va­mali, încercarea n'a­ reușit. Fiind întrebați ce au­ în acele lăzi, curierii au răspuns: ACTE DI­PLOMATICE! Firește că acest răs­puns a deșteptat și mai mult bănuiala și atunci s’a procedat la deschi­derea acelor cufere și lăzi și s a constatat că actele diplomatice e­­raun,... APARATE DE TELEGRAFIE FARA FIR pentru Turcia, a­­parate cari sunt prin­tre cele d’întâî obiecte interzise ca contraban­dă de război. Această procedare este con­damnabilă-Știm că s’a încercat până a­­cum de emisarii Austriei și Ger­maniei să se treacă prin fraudă lucruri prohibite de guvernul ro­mân și că aceste încercări a fi necesitat un mai mare și mai sever control, încercarea însă de a se surprinde chiar pe cale o­­ficială, buna credință a statu­­lui român, întrece orice limită în raportările corecte între dona State. Sperăm că o asemenea încer­care nu se va mai repeta, pentru că în căzun acesta, opiniunea publică, și așa destul de excitată de acțiunea pe care agenții austro-germani o exercită pe te­ritoriul țărei, ar avea tot drep­tul să o considere ca o provoca­­țiune care n’ar putea rămâne fără sancțiune. I. Ferme. Atitudinea Bulgariei Ziarul La Roumanie, oficiosul conservator - democrat, publică următoarele în primul sau arti­col de Miercuri: „In realitate, Bulg ar­ia și Ro­mânia nu pot să fie prietene, sau mai bine zis nu vor să râ­mâe nedușmane, în acest răz­boia, decât rânduindu-se amân­două alături de pripla înțele­gere. Insă, cu multă dreptate și cu o legitimă neliniște, presa bul­gară va întreba care ar fi pen­tru Bulgaria avantajul de a lua armele alături de Tripla înțele­gere. Nu voim sa mai vorbim de datoria morală de a veni în aju­torul Rusiei și Angliei, cărora Bulgaria le datorează atâta. Vizând rezultatele materiale, Bulgaria trebue să se adreseze Triplei înțelegeri și să-l spue pe Sloan cari sunt pretențiunile pe cari ar voi să și le asigure, prin spadă, de la inamicii Triplei în­țelegeri și, pe cale prietenească, de la amicii Triplei înțelegeri. Aceasta ar fi adevărată poli­tică, politică națională în pri­mul rând. Și când Bulgaria, va fi intrat pe această cale, numai atunci va putea vorbi de politica noastră ■‘așa zisă nehotărâtă și perfidă. _ Insă, pentru aceasta, Bulgaria ar trebui să părăsească posibili­tatea de a se­­ întoarce, după î­m­­pre­jurări, dintro parte în cea­laltă-Nu­ ne este dat nouă să indi­căm regatului vecin linia sa de purtare. Mai ales de la evenimen­tele din anul trecut, ale căror a­­mintiri am căutat mereu să le ștergem, — ne-am impus cea mai mare rezervă, când am vorbit de vecinii noștri de peste Dunăre pe cari, sincer vorbind, voim să'l facem adevărați prieteni. Noi chiar am propagat cu con­vingere și­ devotament ideia in­trării în înțelegerea dintre toate popoarele din Balcani. Insa când pr­esa bulgară ne a­­cuză de lașitate, fiind­că vedem limpede, am crezut că e de dato­ria noastră să punem punctul pe i.* In fond, nu noi, ci Bulgaria, poate să facă să înceteze jocul de-a v-ați ascunsele și să-l înlo­cuiască cu frăția de arme între toate popoarele din Balcani", Armistițiu în Albania ROMA, 28 (sosită 20). — Ziarul­­„Corriere d’I­­talia“ primește din Scuturi știrea că sub auspiciile lui P­r­enh Bib-Roda s’a încheiat la Tressa un armistițiu de o lună între musul­mani și creștini. (A. T. I.) REGELE SAXONIEI IN CARTIERUL GENERAL AL PRINȚULUI MOȘTENITOR AL GERMANIEI Luptele din Belgia și Franța Comunicat german J BERLIN, 29.— . Comunicatul m­arelui cartier general german de la 20 zile : Pe malul Yserului am făcut eri progrese satisfăcătoare : Dix. mu­de a fost luat cu asalt și peste SCO prizonieri și 9 mitralere am­ căzut în mâinile noastre. Mai spre sud, trupele noastre au tre­cut canalul. La vet de Legen­­marck, regimente tinere, cântând „Deutschland, Deutschland uc­­ber alles“ s-au năpustit în contra primelor linii dușmane, cucerin­­du le : 2000 de soldați francezi au fost făcuți prizonieri și 6 mi­tralere au fost capturate. La sud de Ypres, am gonit pe dușman din St. Eloi, unde au fost lupte crâncene timp de mai multe zile , am mai făcut și aci a­­proape 1.000 prizonieri și luat 6 mitralere. Deși englezii au făcut mai multe contra­atacuri vii, înălțimile de lângă Armentières au rămas in mâinile noastre. La sud-vest de Lille­sm pro­gresat- Francezii au avut pier­deri mari căutând să recâștige înălțimea situată la nord de Vienne-le-Ghâtean, pa marginea de vast a pădure­ din Argonne. De asemenea, in pădurea din Argonne, la nord-est și sud de Verdun, atacurile francezilor au fost respinse. Pe teatrul de războiu­ din est, n.u s’a petrecut nimic însemnat. (Wolfsburcau prin A. R.) Gontrib mțîimnea de războiu a inversului AMSTERDAM, 29. — „Echo Belge“ anunță, că germanii au supus Anversul la o contribuțiu­­ne de războ­i de 50 milioane. Se confirmă retragerea germanilor din Belgia ROMA, 38 (sosită 29). - Se confirmă din Barro, zerea gexa a unor contingente de trupe ger­­mane din Belgia, mai ales se remarcă plecarea trupelor în­spre est, mergând de la Brugges către Gand,’ Bruxelles Lou­vain. (A. T. I.) Comunicat oficial francez PARIS, 28 (sosită 29). — Co­­­municatul oficial francez din 28 Oct., orele 23, zice : La Nord, lupta mai urmează foarte vio­lentă. Pe restul frontului,­nimic însemnat de remarcat. (Havas). Trei aeroplane germane distruse PARIS, 28 (sosită 29).— sprij în? regii asneai Savi, trei aeroplane germane au fost spobo­­râte- (A. R.) Mari pregătiri pe frontul occidental ROMA, 28 (sosită 29). — Zia­rul Corriere dTralia primește din Basel știrea că frontiera Elveției către Alsacia este riguros supra­vegheată de germeni. Ori­ce co­­municațiune este imposibilă ; co­merțul și trecerea pe Rin este o­­prită ca desăvârșire. Se crede că germanii fac mari pregătiri mi­niare. Aceeași supraveghere se exercită și d­e către francezi la regiunea Beliorn-ului către Elve­ția. După cât se pare, francezii pregătesc o acțiune generală că­tre Mons, în prezent linia lor ar fi Mons-Hitler-Thana-Sainte Ma­rie-Bonhomme Saves (?) Inamicii se găsesc față în față așa că se aud reciproc ordinele. (A. T. I.) Fe frontul cir­enta! Prizonieri făcuți de ruși ROMA, 2S (sosită 29). — Se confirmă din Seopoli că la reo­cuparea Iaroslavului rușii att !SS0 si cinci mii de prizonieri. (A. Y. i.) Regele Alfons la Bordeaux ROMA, 28 (sosită 29). — Se telegrafiară din Madrid, că rege­le Alfons a plecat la Bordeaux. (A. T. I.) Războiul austro-sârb Comunicat oficial austriac VIENA. 29. — Se comunică in mod oficial de pe frontul de mia­­ză-zi, că înălțimile din Mlabar, la sud de Șabat, au fost luate cu asalt după o luptă de patru zile. O parte din aripa dreaptă a duș­manului a fost frântă și s-au fă­cut numeroși prizonieri. Dușma­nul a fost silit să părăsească li­nia bine întărită din Mișar-Cer­­planina și să se retragă. Arier­­garde dușmane puternice mai o­­pun rezistență­­ in pozițiuni defen­sive situate mai la spate și bine apărate de mai înainte. Ofensivă noastră la est de Les­­nica-Krupanji progresează. Cu toată rezistența dușmanului, înăl­țimile situate la est de Zavlaka sunt in posesiunea noastră. Se constată că, până în pre­zent, de la 24 la 28 Octombrie, a­­proape 4.300 soldați dușmani au fost făcuți prizonieri; s'a captu­rat 16 mitraliere, 28 tunuri, din­tre care unul mai marei un steag, mai multe furgoane și o Vila­­ A. 29. — Sârbii au c­onstat­ complect Loznica, înain­te de a părăsi această localitate. (Kor. Bureau), cantitate de munițiuni. posidén- Bureau). (Korres- Italia și echilibrul balcanic ROMA, 28 (sosită 29).­In sfe­rele competente se urmează ca băgare de seamă toate mișcările din Peninsula Balcanică. Se în­tărește din ce în ce mai mult încrederea într’o politică înțe­leaptă a Bulgariei. Se speră că nu va fi deocamdată tulburat status-quo balcanic. In aceasta privință urmează de câteva zile un activ schimb de vederi între Roma și Sofia deoparte și între Roma și București de alta. (A. T. I.) Războiul ruse­lor Subscripția Împrumutului intern rus PETROGRAD, 23. - Subscrip­­țiunea împrumutului intern de 500 milioane de ruble a 5 la sută, a avut un succes mare și a fost acoperit cu prisos. (A. R.) Vase scufundate in Marea Neagră ROMA, 28 (sosită 29).­­— Zia­rul „Daily Telegraph” primește din Odesa știrea că 12 vase ger­mane și turcești cu cărbuni ar fi fost scufundate pe coasta Anato­­liei. (A. T. I.) Ambasadorul Japoniei a părăsit Constantinopolul T.­Severin. 29 Oct. Din Niș se telegrafiază la Cla­­dova că ambasadorul Japoniei la Constantinopol a părăsit la 27 Oct. capitala imperiului otoman declarând că Japonia se consi­deră în stare de război cu Turcia. Situația austriacilor in­spre Carpați ROMA, 28 (sosită 29).­ Ata­­șa­tul militar pe lângă ambasada rusească din Roma a declarat, că rușii după victoriile din urmă, continuă să înainteze amenin­țând dincolo de San centrul și a­­ripa stângă a armatei austriece, care a atacat la început, dar a fost silită să se retragă în­spre Carpați, în niște locuri anevoioa­se, fără drumuri, în­cât situațiu­­nea austriacilor în această parte ar fi critică și inșii dacă i-ar ur­mări ar putea să le pricinuiască însemnate perderi. In retragerea lor, austriacii ar fi părăsit numeroși soldați infec­tați de holeră la Jarosław, Prie­­wosk și în alte sate dealungul Sânului. (A. T. I.) Prada de război­ făcută de ruși ROMA. 28 (sosită 29).­­­ Se telegrafiază din Petrograd că in ultima Luptă ce s'a dat pe frontul Thorn-Cracovia, aripa stângă a armatei rusești ar fi capturat trei mortiere, 40 de tunuri, 38 mitraliere, munițiune, material de câmp și 8500 de soldați (A. T. I.) Acțiunea în Prusia orien^ ROMA, 28 (sosită 29). — Se te­­legrafiază din Petrograd, că în Prusia orientală rușii continuă ofensiva lor în regiunea pădu­­roasă între Relatowo (?) și Lyck. Tot din Petrograd se anunță că germanii ar fi părăsit Mlav­a și că ar difetinț­a să se retragă dincolo de Vișinia. (A. T­ I.) Succese ruse lângă Kielce ROMA, 28 (sosită 29). — Se comunică din Lendra că coloana fie sud a armatei germane în Po­lonia se retrage, fiind­ surprinsă aproape de Kielce da ruși, care ar fi luat vreo 15.000 de oameni prizonieri și o sută de tunuri. (A. T. I.) Trupele rusești înaintează PETROGRAD. 29- - Statul­ui­ajor al generalisimului anunță că în Prusia orientală trupele rusești au­ înaintat spre eșirea orientală a ținutului lacurilor Mazuriene. In regiunea Goldap, Mlava și Soldau au­ fost lupte favorabile nouă. In Galifia mai continuăm o ofensivă energică. (Westnik). Știri din Bulgaria . Vizita lai Pavel MarincO' viei la Sofia SOFIA. 29. — Azi a sosit aci Pavel Marincovici, un membru important al partidului progre­sist sârb, al cărui șef e Novaco­­vici. Marincovici, care in 1908 a fost agent diplomatic la Sofia, a descins la legațiunea sârbă. De la o persoană, perfect infor­­m­ată, din an­t­rajul guvernului, aflu că — contrar svopurilor ce se răspândesc — Marincovici nu are nici o misiune pe lângă gu­vern și se va mărgini a lua infor­mativem, în special in cercuri­" opoziției, asupra posibi­tatea a se înăbuși agitația opiniei pu­­­blice. Marincovici se va întoarce a­­poi la Niș, fără a lua contact o­­ficial cu guvernul. Credit militar suplimentar SOFIA. 29. — Camera va vota mâine creditul militar extraordi­nar suplimentar de 34 milioane. Vizita fraților Buxton SOFIA, 29.­­— Azi sosesc aci pentru o săptămână frații Bux­ton, cari, după cum se afirmă, vor fi proclamați cetățeni de onoare al orașului Sofia. Cu prilajul primirei solemne ce îi s’a făcut la Rwseirak, frații Bu­xton au răspuns că a sosit mo­mentul ca Bulgaria să-și realize­ze idealurile naționale, mergând plături de Tripla înțelegere. Bul­garia trebuie să se înțeleagă ca statele vecine, cari­­ cunosc pu­terea și sunt gata să facă conce­siuni, și în primul rând cu­ Ro­mânia, care se arată dispusă a-i reda teritoriul pierdut. Convocarea contingentului 1816 în Serbia SOFIA, 29. — Serbia a convo­cat neutru Sâmbătă contingentul 19!S. Mutarea Rauitalei Muntenegru, SOFIA, 29. ■ Din Ni« se anun­ță că s’a hotărât mutarea Cîani­­taîsî Muntenegruluî dala Ceti»­­te la Nikșici «t că arhiva a ni fi fost transportată acolo. R. Cartierul general german la Gând Roma­ 28 (sosită 29)..— „Daily Mail“ află din Rotterdam că cartierul general german din Belgia a fost mutat din Thiest la Gând. Trupele germane se concen­trează la Zeedenzee. (A- T. I.) ■ ni -KW.fr Se așteaptă jos­ lupte aa* vale pe oceanul Pacific ROMA, 28- I­osită 29).­­­ Se telegra­fiază din Berlin că, după știri din Valparaiso, crucișătoa­rele germane Dresden, Leipzig care au lăsat sä fugă crucișăto­rul englezesc Glasgow și nava Otranto din portul în care se a­­dăpostiseră, au primit ordine de a se uni cu restul escadrei ger­mane. Nouă lupte pe mare ar fi iminente. (A- T. I.) Germanii se organizează la Leke Roma. 28 (sosită 29J. — Tru­pele germane, respinse de pe li­nia Ysersi­i, s-au retras și re­organizat la Lebe. .A. T. I.) Moartea lui Alex. d’Ancona ROMA, 28 (sosită 29).­Noap­tea trecută a murit la Florența marele scriitor și filolog, senato­­rul Alessandro d’Ancona. (A. T. I.) Distrugerea emițătorului­­ ffllÂh „EIDEN“ Operațiunile flolei engleze.^URmărirea și inchi­derea crucișătorului Königsberg — LONDRA, 28 (sosită 29).—A­­miralitatea engleză anunță că moi rănile crucișătoare dintre cele mai repezi au fost concen­trata spre a urmări pe crucișă­torul german „Koenigsberg“. In ziua de 17 Oct, crucișă­torul englez „Chatham” i-a descoperit în gu­ra fluviului Rufidii, în fața in­sulei Mafia, în Africa germană de răsărit. Din cauza tonajului seă mare, Chatham nu a putut să se apropie de „Koenigsbberg“. O parte din echipații­ vaporului german debarcase și se întărise pe­­ ambele maluri. Aceste întă­riri și crucișătorul german au fost bombardate de „Chatham’4 dar a fost imposibil să se știe pre­cis dacă crucișătorul dușman a fost avariat, da­oare­ce era as­cuns în dosul unei păduri de pal­mieri. Atunci s’au scufundat mai multe șlepuri în singurul canal navigabil al acestui fluviu, spre a închide pe „Koenigsberg“.­­ Da­oarece acest crucișător ger­man e acum închis și nu mai poate face nici un rău, crucișă­toarele repezi engleze care au­ fost trimise în căutarea lui, sunt disponibile pentru alte servicii. O altă­ operațitune combinată­­ a crucișătoarelor ușoare a fost organizată spre a găsi pe cru­cișătorul german „Emden“. In a­­ceastă vânătoare, care se desfă­șoară pe o mare întindere de mări, crucișătoarele engleze sunt ajutate de vapoarele franceze, rusești și japoneze- precum și de crucișătoarele australiene „Mel­­bo­rne“ și „Sydney“. Eri­cim. a sosit aci știrea că „Emden“ sorise în insulele Co­cos, unde debarcase un detașa­ment cu scopul de a distruge sta­țiunea engleză de telegrafie fără *­•„ ca­n LÓlUDRAs 2B (sosită 29) “ — Oficial. -- Os*m­­cișă fcml |german 5î)£ bw s^estÍe «a irosi sinoaf­ele CS*&3C!fäl©B°lj| Sä6EEtS*3lsS5a i.Sg'dsBey“ Sa StrassaEa Ke­eling. Is? ifepMÜ! lantsa „Es-sades?“ s5a împotmolit pe |äi*m și a ars= P­­­e B* ti­s­s“ 51 e ele pe «Sydney“ aia fos­ fie trei mopfi și 15 răniți; „ele pe jsEmdess“­ au fost f ®ssäd­e prave. Se dă test­ajss«orsal posibil gasps»®« wselwitch­les“ din „Era-Afară de escadra germană care se găsește pe coasta chilia­na, nu sa mai găsește nici un va­por german în Oceanul Pacific nici In Oceanul Indian. Admira­­litatea engleză a telegrafist co­­mandantabi lui „Sydney** și guvernului australian, felicită­rile călduroase cu prilejul intră­­rea strălucită în războiu a mari­nei australiană precum și pentru serviciul frumos făcut cauzei a­­liaților și comerțului mondial. (A. R.) BERLIN, 29. — Ofi­cial. — După un comu­nicat oficial al admira­­lității engleze, cruci­șătorul german „Em­den“ a­ fost atacat de crucișătorul australian „Sydney“ în ziua de 27 Oct. dim., în apropiere de insulele Cocos, în O­­ceanul Indian, pe când un detașament fusese ■debarcat ■ în ■ scop de a distruge stațiunea de radio - telegra­f­ie en­gleză. SÎccpă o luptă înv c­­­șul ș­at­ei care a pricinui pierderi mari, pe „Ern­den“ din cauza artilet­­riei superioare a duș­manului, „Emden“ a luat foc și a fost arun­cat la țărm de propriul să­i echipaj. Admiralitatea engle­ză mai comunică știrea că crucișătorul german „Königsberg“ a fost blocat în râul Jtufiăji, din Africa germană de răsărit, de către cruci­șătorul englez „Cha­tham“, care a scufun­dat într’un canal mai multe șlepuri. (Wolff* bureau). , un nepot al Regelui Fer­dinand pe vasul Emden .Vi se comunică cum că pe vasul Ij Emdera** care a fost scufundat, se afla și un nepot al M. S. Regelui Ferdi­nand al României. Nu se știe dacă nepo­tul Suveranului nostru a fost strig toțt salvat.­­ Căpitanul Von Müller Comandantul crucișătorului „Emden" scufundat de englezi Panică Intre trupele austriace­­ Soldații austriaci zăpăciți se luptă intre ei . Cernăuți. 29 .Est. Noaptea trecută­ de­­tașamente rusești in­trând peste linia santi­nelelor îndoite austri­ece, au provocat mare panică între aceste trupe. După retrage­rea mișilor, austriacii zăpăciți au continuat lupta între ei. Au căzut­ numeroși morți și ră­niți. ^ S. Mortierele germane la Blankenberg Roma, 28 (sosită 29).----Ger­­manii au instalat la Blanken­berg,­ strașnicele lor mortiere pentru a putea trage în flota eng­leză. Amănuntele predărei Tsing-Taoului ROMA, 28 (sosită 29).­­ Am­basada japoneză din Roma, prin­­trun comunicat adresat presei, anunță că cetatea Tsing-tao a fost ocupată în ziua de 7 (stil nou­), după ce trupele japoneze au­ luat cu mare avânt forturile din centru pe în orele 2 noaptea și forturile din dreapta și din stân­ga pe la orele 5 dimineața. La orele 10 dimineața toate fortu­rile de pe coasta mare­ au ar­borat drapelul alb. Capitularea a fost iscălită pe la orele 4 p. ro. Luarea acestei cetăți a fost sărbătorită în toată Japonia ca un mare eveniment istoric. Ves­tea acestei victorii a fost adusă la cunoștința poporului japonez printr-un manifest al Mikado­ului. (a. t. I.) Confiscarea unui crucișator german LONDRA, 28 (sosită 29). — O­­ficial. — Crucișătorul german „Geier”" a fost internat la Hono­lulu de autoritățile americane. (A. R.) Iu ajunul umei lupte decisive pe coasta lirei Nordului MUNSCH. 29. — Corespondan­tul de războiu al ziarului „Muen­chener Neusten Nachrichten” spune că pe coasta Mării Nordi­­cul se așteaptă rezultata decisivă, încă în cursul acestei săptămâni. De marți seara flota engleză .. intrat din noi­ în acțiune, dar dt, la mare distanță. Germanii au luat măsurile necesare pentru evita surprize și în special pen­tru a împiedica debarcarea d., trupe engleze între Ostenda și coasta olandeză.

Next