Universul, decembrie 1914 (Anul 32, nr. 331-359)

1914-12-01 / nr. 331

*­ / 5 BANI EXEMPLARUL—ANUL XXXII.-N-rul 331­6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN­I c­a B LUNI 1 DECEMBRIE 1914 Rascoala Moților din Abrud Confiscarea averei feericei române din Bucovina < >:É­ ,á .»sw. ■ -V pe ziua «­e 27 Noembrie I. PE TEATRUL DE SUD. — In fine Tăiat incertitudine­ a­su­pra operațiunilor sârbo-austriace este rupt, însuși austriecii prin comunicat oficial anunță, că o parte din trupele lor la vest de Gorni Milanovat (localitate afla­tă la 35 km. vest de Krakuje­­vatz) isbindu-se de forțe consi­derabile sârbești, nu a mai putut înainta și că pentru a evita o contra-ofensivă inamică, diverse părți din trupele austriaca au fost instalate în pozițiuni mai favorabile. Acest comunicat măr­­turisește înfrângerea și retrage­rea aripei drepte austriaca și m­ Sndritu este a crede in întregime știrile oficiale ce nu sosesc din Niș, că în adevăr sârbii au re­purtat o strălucită victoria, pe întregul­ front de luptă, format de masivul Rudnîc, și jalonat de localitățile Ciad­ac (Sud), Ta­­kova sau Brezna (la vest de G. Milanovaț), Rudnic și Avengelo­­vaț. Bătălia aceasta a durat șase zule; începută in ziua de 20 ea a fost terminată in seara zilei de 25 Noembrie, în dimineața de 27 Sârbii urmărind de aproape centrul Austriac de la Arange­­lovaț și dreapta austriacă de la Takovo și Ciad­ak, au putut prea bine ajunge respectiv la Valje­va și trzice, localități aflate la 45—55 kilometri la vestul fron­tului de luptă. Marele număr de trofee și prizonieri luați de Sârbi (peste 26.QQQ prizonieri, 70 tunuri și un imens material de războia) ne­îndrituite a cre­de­ că la adevăr corpurile 15 și 16 de armată austriace, cari au luptat pe acest front, au fost complect dezorganizate și că pentru multă vreme sunt scoa­se din cauză. Acest dezastru al centrului și dreptei austriace, mai mare de­cât acei pe care l-au suferit aus­­triacii în valea radarului la în­ceputul campaniei, pune stânga austriacă în necesitatea strate­gică de a evacua în pripă zona dela Sud de Belgrad, pe unde ei anunță că înaintează, căci nst­­a fel această armată austriacă va fi nevoită să primească lupta în conditiuni defavorabile, în țară inamică și cu un obstacol formi­dabil in spate (Dunărea și Sara inferioară). Prin urmare, victo­ria Sârbilor este complectă și i-a salvat pentru câtva timp de strângerea austriacilor. Trebue ținut seamă în același timp, că din cauza succeselor ru­sești din Galiția și iminentei in­­vaziunei lor în Ungaria, austro­­germanii nu vor mai putea tri­mite trupe de întăriri pe frontul sârbesc. Aceasta va aduce cu sine în mod forțat o stagnare a operațiunilor pe teatrul de Sud. De altfel se pare că chiar din forțele ce ei aveau în Serbia, au fost nevoiți să disloce numeroase trupe, în Ungaria de nord, ceea­­ce a înlesnit succesul sârbilor. i­. PE TEATRUL DE VEST.­ Englezii anunță o mare victo­rie navală lângă insulele Falk­land lângă capul Horn. Ei ar fi scufundat 3 crucișătoare cuira­­sate germane. Pe frontul de luptă nici o schimbare de situațiune. Infor­­mațiuni din sursă engleză afir­mă că germanii au retras zilele acestea peste 50.000 oameni și 148 tunuri din Belgia, pentru a le trimite în Polonia. III. PE TEATRUL DE EST— In Prusia orientală nici o schim­bare de situatiuni. In Polonia luptele tot conti­nuă fără nici un rezultat. Ger­manii ar fi pierdut 160000 oa­meni numai în preajma Lods­­clni. Nu se poate încă nimic preci­za fisnura acestor încurcate ope­rațiuni. Cert pare a fi, că ger­manii fac sforțări supraomenești mai mult pentru a întârzia a­­valanșa rusească, ținând-o cât mai departe de frontieră. IV. — In cronica următoare voi da un rezumat al operațiu­nilor de până acum, din Cau­­caz și Egipt. V. RASCOALA MOȚILOR — Moții s­e 7 comune din munții Abru­dului s’au răsculat cu arma în mână — Pe cale particulară a sosit Vineri în Capitală o știre, care a produs o adâncă impresie în toa­­te cercurile. Moții» inimoșii urmași ai martirilor Horia, Cloșca și Crișan, din 7 come­ne din munții A­­brudului s’au răsculat cu arma in mână ân con­tra autorităților ungurești. Drupa informațiile ce le avem până acum, răs­coala ar fi provocată din cauză că autoritățile civile și militare ungare au ordonat o nouă re­crutare, în acel ținut, pentru a înrola sub ar­c pe toți scutiții, dispensații și reforma­ții, precum și bătrânii de peste 50 de ani. Este vădit că autoritățile ungare, chemând astfel sub arme, în ținuturile românești, pe toată lumea fără nici un control, urmăresc ex­terminarea completă a elementului românesc. U­nele din autoritățile noastre au fost incu­­noșt­ințate de revolta din Abrud. Pentru moment lipsesc alte amănunte­ , cri­­ tru I fii Trupele rusești au ocupat Vijnița — Situația disperată a armatei austriace la Rădăuți — Cernăuți, 28 Noembrie. Orașul Vijnița a fost ocupat de ruși. Căderea acestui oraș prezintă mare însemnă­tate, de­oarece el va scurta drumul rușilor spre Ungaria prin Carpații Bucovinei. O altă coloană rusă a ajuns prin trecătoare la Cârlibaba. In urma acestei noui victorii rusești armata austriacă ce operează la Rădăuți este serios a» V­-s­enințată. Situația ei aci este acum disperată. Dacă nu vor reuși să se retragă la timp pe­ste munți, trupele austriace sunt expuse a fi înconjurate de ruși, sau vor fi silite a se re­fugia pe teritoriul românesc peste Bistrița, tscmai rămânându-se altă scăpare. S. DEPOSEDAREA bisercii române din Bucovina — Austriac» răpesc prin fraudă și teroare fondul de 60 milioane al bisericei române — Cernăuți, 28 Noembrie Din partea unei înalte personalități biserice­ști, care știe tot ce se petrece în sânul biseri­cei române, afla că printr’o manoperă perfidă revoltătoare, prin fraudă și teroare, guvernul austriac a răpit bisericei românești din Buco­vina întreaga ei avere în numerar. Infamia s’a săvârșit zilele acestea la Dorna Watra, într’o importantă ședință a consistoriu­­lui sub prezidenția mitropolitului Repta. Se știe că fondul bisericei bucovinene pose­dă la Viena un stoc numerar de 60 milioane co­roane. Ei bine, împrumutul de război nefiind incă complect acoperit, guvernul central a ho­tărât confiscarea fondului bisericesc. Cum pen­tru aceasta era nevoe de consimțământul con­­sistoriului care administra averea, fostul gu­vernator Meran a presat pe mitropolit pentru a obține aprobarea necesară. Mitropolitul Rep­ta, nea­vând în­cotro, a convocat consistoriul, la care au participat toți membrii aduși cu forța. Se înțelege că acest consistoriu, care nu a putut avea alt motiv de convocare, a fost silit să satisfacă, în unanimitate dorința guvernu­lui. E de prisos să adaug că această nelegiuire austriacă va rămâne o pată rușinoasă în ana­lele istorice ale bisericei din Bucovina. Disperarea austriacilor îi înarmează pe bătrânii români și ruteni . In acelaș timp mai aflu că austriacii, văzân­­du-se copleșiți de puterea rusă, au recurs la o stratagemă disperată. Peste 500 de țărani ru­teni și români bătrâni au fost înarmați și po­stați în munții Dornei spre a opune rezistență înaintarea rușilor. E greu de crezut însă ca acești n­enorociți bă­trâni să poată schimba trista situație a austria­cilor in Bucovina. S» ------------------- Ml—IM» t » I—»1 ----------­ Victoria navala britanica Amănuntele agențiilor germane. — Situația Germaniei pe mare ..­—a«fr ♦-abr-»-a bbr»»*"— Berlin, ăS. — După știri ofi­ciale complimentare ale Agen­ției Reuter din Londra, crucișă­toarele engleze in urmărirea lor au ssimțit a scufunda și vasul „Nürnberg"*. Semnat subșeful a­­miralității Behncke. (Wolfsbu­­reau). Londra, 27 (sosită 28). — Victoria navală britanică din Sudul­­ A­­tlantieei are cea­ mai mare însemnătate, de­oarece face să dispară din largul mării ulti­mele mari unități na­vale germane. N­u mai rămân acum pe mări decât patru mici cru­­cișătoare germane, cari sunt câtimi negli­jabile. (Reuter). * Berlin, 28.— Despre lupta na­vală de la insulele Falkland se află că escadra noastră de cru­cișătoare, care după­ lupta de la Coronei se oprise în portul Jagodschik­ a­­­ părăsit acest­ port după mai puțin de 24 de ore spre o direcțiune necunoscută, poate spre Sud, spre a căuta pe cru­cișătoarele engleze Canopus și Glasgow. In acel timp, precum arată știrile din ziarele engleze, o foarte puternică escadră en­gleză — se vorbește de 38 vase - a fost trimisă spre a căuta și ni­mici escadra noastră de cruci­șătoare. Despre luptă nu se știa încă nimic sigur. Totuși sunt motive a se cred­e că Scharnhorst, Gneisenau și Leipzig și după cum am aflat in urmă Nu am­bers °,a fost scufundate, și că numai Dresden a isbutit să sare. Din cauza superiorității flotei inamice, care se compune din t­asc cu deosebire mari, re­pezi, și buna armate, șansa ace­stuia de a prelungi urmărirea este foarte slabă, așa că este de așteptat și perderea lui Drezden, precum fie cine se aștepta la perderea lui Nuernberg. Despre perderile engleze nu se știe ni­mica­­c abia de crezut că se vor da indicațiuni precise de către englezi despre întâlnirea ce a avut loc și despre compunerea flotei engleze. Nu trebue uitat că escadra noastră se afla de 4 luni aproape în largul mării, că ea s'a adunat fără a avea mijloace de comunicațiune și altele spre a da o lovitură ina­micului, nici un port de sprijin nu i se oferea pentru reparațiu­­nile necesare, nici un dock pentru curățire și cu toate acestea a re­ușit atâtea luni să ia pe bord ,re­zerve de cărbuni și proviziile tre­buincioase fără a cădea în mâi­nile inamicilor. (Wolfsbureau). * Berlin, 28. — Presa întreagă berlineză scrie asupra luptei na­vale de la insulele Falkland că fie­care a prevăzut că mica flotă de crucișătoare germane n-ar putea în cele din urmă să scape de soartă, aflăndu-se la un post perdut. Germania, s-a bucurat de minunata performanță și în­demânarea cu care ea a scăpat vreme de 4 luni urmăririi unor unități superioare în număr și­­putere. Se știa acasă că curagi­­osul echipagiu va plăti intr'o zi cu­ viața tenacitatea lui..Anglia a adunat o puternică escadră nu­mai spre a căuta escadra cruci­șătoarelor germane. Se presu­pune că trei duzini de vase en­gleze au luat parte la lupta a­­ceasta. Știrile engleze că vasele engleze n'au avut de­cdt perderi mici sunt socotite aci ca­­ puțin verosimile. (Wolffbureau). . Fraternitatea italo romana — O noua manifestație de simpatie a Ca­merei italiene — Roma, 29. — In Cameră, președintele a co*­m­­unicat că citirea discursurilor rostite în par­lamentul italian spre a o comemora pe Regele Carol a fost primită în Camera deputaților români cu aplauze unanime și o impunătore manifestație. Președintele Camerei și minis­trul de externe al României au luat cuvântul și au lăudat în mod­ călduros Italia. Reputații români în picioare au aplaudat în mod căldu­ros cuvintele rostite. In Camera italiană, deputatul Gallenga a spus că se bucură, de această elocventă mani­festa­ție, prin care colegii săi au primit c­omu­nicdie președintelui care e o probă nouă de legăturile tradiționale care unesc cele două țări. Oratorul și-a exprimat dorința ca aceste legături tradiționale de fraternitate să fie și mai strânse în viitor.­­Aplauze vii și prelun­gite. (Ștefani). Războiul au­stro-xării Noui înfrângeri suferite de austriaci Niș. 28.­ La 26 Noembrie pe fronturile de V și NV trupele noastre continuă a urm­ări pe ina­­mic în direcția Mokragora Barna­­bașta, Rogueutza, Kamenitza, Kor­­selievo și Ub. Inamicul a încercat în unele puncte a se menține cu câteva detașamente, dar față de înaintarea noastră fulgerătoare, încercările lor au fost sfărâmate. Pe frontul Nord, în direcția Belgrad-­Mladenovatz, inamicul a atacat pozițiile noastre la Nord de Kosmas și de Mladenovatz. De­și aceste atacuri au fost energice, ele au fost toate respinse. Ai noș­tri au pricinuit mari perderi ina­micului, care a lăsat pe câmpul de fiănie ca la 2500 cadavre fără a socoti pe cele îngropate. Printre cadavre sau găsit mulți ofițeri fie superiori fie inferiori, pe cari inamicul nu a avut vremea să îi îngroape. Pe celelalte fronturi de la Nord nimic de semnalat: în ziua de 26 am făcut prizoni­eri în total 30 de ofițeri, 3 medici, 4287 soldați, o muzică, 4 mitrali­ere și o mare cantitate de trăsuri. (Pressburean) Comunicat austriac Vienni. 2S. — Oficial. — Pe teatrul războiului de la Sud n’au avut loc mișcări esențiale. Mișcările ordonate se operează în genere fără lupte considera­bile cu inamicul. (Conr. Bureau). Austriacii întrebuințează gloanțe duni­ d­in Niș. 29. — Observațiunile fă­cute de medicii spitalelor mili­tare au confirmat într'un mod care nu lasă nici un fel de îndo­ială că trupele austriace între­buințează in acest război gloan­țe dum-dum. Medicii au consta­tat răni făcute de aceste gloan­țe la un număr de 144 răniți sârbi. Guvernul sârb a trimis o pro­testare puterilor Triplei­ Intele­­geri și statelor neutrale. (Biroul presei). ile ce i-a intrat Italia în război alături de Dubla­­alianță — Telegramă citită în Camera italiană — Petrograd. 28. — Coresponden­tul Agenției­­ Westnik la Rom­a transmite textual telegramelor schimbate la 27 iulie 1913 între fostul președinte al consiliului Giolitti și răposatul ministru de externe Sangiuliano, text citit la 23 cor. In Camera deputaților, D. San Giuliano a telegrafiat: Aus­tria ne informează pe noi și pe Germania de intențiunea sa de a se ridica contra Serbiei, îmbrăcând agresiunea cu un caracter defensiv sperând că va putea invoca casus foederis pen­tru Triplicea, care după mine este inaplicabil în această o­ca­ziu­ne. Abi intențiunea de a coordona silințele noastre eu ale Germaniei spre a împiedica demersul Aus­triei. Ar fi cu toate acestea foarte oportun de a-i semnala lăugirii că noi nu recunoaștem caracterul defensiv al unui asemenea act, și că prin urmare refuzăm a vedea aci un casus foederis. „D. Giolitti a răspuns: Daca Austria sar ri­dica contra Serbiei, este învede­rat că nu ar putea fi vorba de un casus foederis; ea ar lucra pe propria ei răspundere și nu ar pu­tea fi c estiune de apărare, nimeni neproed­ând a ataca pe Austria. Acest lucru ii trebuia spus în mo­dul cel mai cat­ arne. E de dorit ca Germani s o sfătuiască pe Austria să nu se angajeze întru aventură atât de primejdioasă. După citirea ambelor telegra­me, Camera întreagă s’a sculat salutând pe d. Giolitti cu aplauze răsunătoare. (Westnik). T­urcia ia noui masuri contra su­pușilor statelor beligerante Viena. 29. — Se telegrafiază din Cons­tant,in­apoi că Monitorul Oficial a publicat o lege, cu data de 20 c. care stipulează că pro­centele și amortizarea obligațiu­nilor, împrumuturilor sau bonu­rilor tezaurului,­­ emise de către statul otoman sau municipalită­țile otomane și cari s-ar găsi în­­mâinile supușilor statelor belige­rante sau aliate­lor, nu vor fi plătite până la restabilirea păcii; de asemenea procentele, amorti­zarea obligațiunilor și dividende­le acțiunilor societăților anonime otomane nu vor fi plătite supuși­lor sus ziselor state, până la res­­tabilirea păcii; totuși, după or­dinul dat de ministerul finanțe­lor, societățile sunt datoare să depună într'o bancă ce­ va fi de­semnată de guvernul otoman contra­valoarea procentelor pen­tru amortizarea împrumuturilor încheiate de Turcia in Germania și Austro-Ungaria care vor con­tinua să fie plătite pe­ toate pie­țele prevăzute în convențiunile respective, afară de piețele care se găsesc în țările beligerante , nicio plată nu se va face nicăieri supușilor statelor beligerante. Procentele, amortizarea împru­muturilor alte de­cât cele men­ționate în paragraful­­ precedent și­ ale căror obligațiuni s'ar afla in mâinile supușilor statelor neu­trale vor fi plătite la Constanti­­nopol de către ministrul finanțe­lor. Ministrul finanțelor e însărci­nat cu­ controlul naționalității purtătorilor, precum și al pro­prie­tatei titlurilor, (b­. B.) A Luptele din Belgia și Franța SUCCESE FRANCEZE .Prin telegrafia fără fir­ PARIS, 29.—Germanii desfășoară o noua activitate in regiunea Ypres; atacurile lor au fost respinse. In Argennes și pe Înălțimile Meusei, fran­cezii au progresat. La sud de Thann es au luat cu asalt gara Aspacii. * Germanii imputa aviatorilor francezi ca au aruncat bombe asupra orașului Friburg in Brisgau, oraș deschis. Aceasta imputare e o gluma fața de procedenrile aviatorilor germani. De altfel, bombele au fost arun­cate asupra gării și hangarelor de aviațiune din Friburg. 0 victorie a trupelor anglo-indiene Londra, 28. Trupele anglo indiene au făcut 1100 de prizo­­nieri, fără a număra pe răniți, și au luat nouă tunuri. (Reuter). Comunicat german Berlin, 28. — Marele­ stat ma­jor anunță de la cartierul gen­ral cu data, de 2S dimineața .■ In Flandra am făcut progrese. La, Vest și Est de Argonna pozi­țiunile artileriei inamice au fost combătute cu bun succes. Ata­curile franceze din­ pădurea Pie­­tre la Vest de Pont-à-Mousson au fost respinse. " Nici o schimbare la Est "de li­nia lacurilor Masuri. Din Polonia de miază­zi ni­mica nou, (ss) Comandamentul superior. (Wolfsbureau). Moka ar fi ocupat de englezi Roma, 27 (sosită 28). — Se telegraf iasă din Londra după știri din izvor particular, ca Mo­­k­a (la Marea Roșie) ar fi fost ocupată de en­­plexi­e după­­ o scurtă bombardare. Lipsește confirmarea. (A. T. I.) Succesele Angliei în Arabia MsíÉ­u­ra, 28. — Trupe­le engleze au luat­ Ma­serii pe­­ țărmul stâng al Tig­rului, și ly­urna îi. Guvernatorul din Bas­­sorah­ s’a predat cu toa­te trupele lui. Lai 20, la Mur­wah am­ făcut 1100 de prizonieri și au­ luat 6 tunuri. Prin aceste operațiuni Anglia ob­ține controlul întregei țări de la confluența Tigrului­­ cu Eufratul până la mare. (Comu­nicat de legațiunea britanică prin A. Ii.) Ajutorul dat de bulgari Mu­ntenegrului în cursul războiului balcanic Sofia. 29. — Deputatul guver­namental Kuciurmanski a depus pe biroul Camerei o interpelare, adresată d-lui ministru de finan­țe, prin care cere ca membrii fos­tului cabinet Ghesefi să restitua cele 5 milioane pe cari le-au dat în cursul primului războia bal­canic regelui Nichita al Munnte­­negrului, fără a avea sancțiunea legală a parlamentului. Ministrul de finanțe va răs­punde zilele acestea la interpela­rea deputatului Kuciumanski, iar partidul guvernamental va cere restituirea acestor bani împreu­nă cu procentele lor în termen de 20 de zile, făcând cunoscut că în caz de nerestituire a banilor în termenul menționat, membrii fostului cabinet Gheșofi vor fi dați judecăței. R. Progresa franceze in Alsacia S­oma, 27 (sosită 28).— „Mes­­saggero" află din Basel că In Alsacia francezii au luat loca­litățile următoare: Basel, Lar­­gitzen, Hirbach, Carespach, AH. Kirch. (A. T. I.). Francezii vor încerca o ofensivă — Guvernul francez reîntors la Paris — Roma, 27 (sosită: 28).— „Zia­rul ,­Temps" crede că ar fi sosit momentul ca francezii să încerce o ofensivă, pentru că germanii ar fi trimis forțe considerabile pe teatrul oriental. * Președintele Poincare, guver­nul și diplomația s’au reîntors la Paris. (A. T. I.). Un discurs al generalului Joffre către alsacieni Ziarul oficial Bulletin des Ar­mies publică r­rațiunea unei vi­zite făcută de curând de genera­lisimul Joffre în împrejurimile orașului Thann. A fost primit a­­colo de notabilii alsacieni, care i-au eșit întru întâmpinare înda­tă ce au aflat d­ 3 sosirea sa. Ge­neralul le-a vorbit astfel: „Ne-am întors în Alsacia, pre­cum vedeți, după o lipsă de 43 de ani și a­ici vom rămâne de a­­cum înainte. Francezi au­ fost și francezi veți fi pentru totdeauna­ Franța, pe lângă libertatea ce pretutindenea și tuturor a dat-o, vă va respecta tradițiunile, con­­vențiunile, deprinderile voastre, fraților din Alsacia. Vin în nu­mele Franței să vă aduc săruta­rea ei!“ Cuvintele lui, ascultate cu reli­giozitate, a produs mare emoțiu­­n­e. Alsacienii îi mulțumiră cu căldură pentru cuvintele pro­nunțate, zicându-i: „Francezi suntem­; puteți fi si­guri de noi!“ La plecare, comandantul su­prem al a­rmatei frânele fu sa­lutat de strigătele multifligi com­pusă din bărbați ;=i: feme­l«tineri și bătrâni, veițiți AțSdan­'fett au aclamat de repetate ori: „Trăiască Franța! Trăiască Al­sacia fineeză !“ Stabilimentele Edison distruse de incendiu New­ York. 28. — Intregile sta­bilimente ale lui Thoms Edi­­son d­­e la West­ Orange în New Jersey au fost distruse de un in­cendiu. Numai laboratorul lui E­­dison a scăpat. Paguba e prețui­tă la 5 mil. dolari. Cauza incen­diului ar fi o explozie. (A, îb). Colonelul Rodeanu primit de regele Italiei Roma, 29. — Regele Italiei precum și miniștrii­­ de externe și de războia au primit pe colo­nelul Iladeanu, directonul artile­riei la ministerul de război a Ú81 România, (Ștefani). w­y

Next