Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)
1915-01-24 / nr. 23
V 5 BANI EXEMPLARUL. — ANUL XXXIII.—Nrul 23 Politica socială și vreme de război Sindicatele muncitorești din Austro-Ungaria și lipsa de lucru Organizațiile muncitorești, ce reprezintă și apără interesele lucrătorilor salariați, sunt astăzi răspândite în mai toate țările cu desvoltare industrială. In anul 1908 erau organizați în Europa și în Statele Unite 9.308.157 muncitori. Numărul lor crește în anul 1909 la 9.845.243, iar în 1910 ajunge la 10.089.430. In fruntea tuturor statelor se găsește Germania, care singură avea în anul 1910, 2.688.144 muncitori organizați în sindicate de toate categoriile și de diferite nuanțe politice. Aceste organizații muncitorești dispun astăzi de sume de bani considerabile, ce se urcă la sute de milioane, așa că lucrătorii pot găsi, în cazuri de nevoie — lipsă de lucru, boală, accidente, etc.—sprijine însemnate. De o astfel de mișcare sindicală trebue să se țină seama mai ales acum în vreme de război, când politica socială a tuturor statelor se practică pe o scară atât de întinsă. In Austro-Ungaria, mișcarea sindicatelor muncitorești este destul de însemnată, fără a fi la înălțimea celei din Germania, Anglia, Statele Unite și Franța. In anul 1910, numărul muncitorilor organizați în sindicate în Austria se ridica la 451.230, cu o ușoară scădere față de anul 1909 când erau în număr de 455.401. Din acești muncitori sindicaliști, numai 400.565 aparțineau Internaționalei sindicatelor. In Ungaria, numărul muncitorilor organizați se ridica în anul 1909 la 85.266, crescând în anul 1910 la 86.778. Din aceștia, 86.478 muncitori aparțineau și Internaționalei sindicatelor. Desigur, în ultimii 4 ani, numărul sindicaliștilor a mai crescut. Nu posedăm însă date statistice exacte, pentru a arăta actuala organizație sindicală. Datele de mai sus permit totuși o orientare generală.* în Austria, întocmai ca și în Germania, sindicatele socialiste Încă de la izbucnirea războiului european și-au dat seama de însemnatul rol social ce aveau. Preocupându-se în primul rând de menținerea organizațiilor, conisiunea sindicatelor își propuse să lucreze cât mai activ în direcțiunea intereselor muncitorești, rămânând totuși în cadrele prescripțiunilor ungare. Orice lupte muncitorești pentru salarii — activitatea de căpetenie a sindicatelor în vremuri normale — trebuiau părăsite, pentru ca toate mijloacele materiale de care dispuneau să fie întrebuințate, în scopuri mai utile. Sindicatelor le reveneau o grea sarcină pentru motivul că, nicicând suferințele păturei proletare nu sunt mai dureroase ca în vreme de război, când marele dușman al salariaților —lipsa de lucru— este atât de puternic. Cum foarte bine se spunea, în cercurile sindicaliste, misiunea organizațiilor muncitorești era, cu atât mai grea, cu cât lipsea experiența. Niciodată politica spcială nu a avut mai mult de lucru, ca în aceste vremuri grele t și cu toate astea nimeni nu poate indica o metodă de lucru sigură, prin care prin minim de mijloace să se poată realiza maximum de efecte. Iată de ce și sindicatele muncitorești din Austria s'au găsit la greu impas, căci lipsea orientarea și directiva de acțiune. Prima problemă ce se prezenta organizațiilor muncitorești austriace era desigur lipsa de lucru și metoadele de Plasare. La 7 August 1914, federalele sindicatelor se întruniră într-o conferință pentru a discuta modul de plasare a celor aruncați pe piața munucei, fără mijloace de existență. Se hotărî ca sindicatele să sprijine birourile de plasare, organizate de stat, pentru a se combate cu mai mult efect, prin această acțiune unitară, lipsa de lucru din industrie. Sindicatele făcură mai întâi o anchetă prin care să se determine cu oarecare aproximație, care era întinderea lipsei de lucru în industria austriacă. Iată ce comunică Korrespondenblatt, organul sindicatelor germane, în această privință: Putem spune de la început că lipsa de lucru in Austria, mai ales la începutul ■războiului, a făcut mari ravagii printre salariați. In industria metalurgică, în legătură cu nevoile armatei, activitatea n’a încetat o clipă; dimpotrivă celelalte ramuri se găseau într’o completă stagnare, în Viena, numărul lucrătorilor din sindicatul muncitorilor mestalurgiști, lipsiți de lucru, numai de la 1 la 21 August a crescut de la 1522 la 3909 , situația era și mai precară în Boemia și Steiermark. Aceeași stare nefavorabilă o găsim și în industria turnătoriilor, unde din 2238 muncitori organizați, 656 erau lipsiții de lucru, iar 601 erau chemați sub drapel. Asociațiile muncitorilor din industria bijuteriilor și a diverselor obiecte de aur și argint, cu un cuvânt în industria de lux, mai mult de jumătate din lucrători erau lipsiți de lucru. In industria lemnului, din 26.060 lucratori organizați, 6ă?zii erau chemați sub arme și tot atâția lipsiți de lucru. Din această cauză, sindicatul, din lipsa de mijloace materiale, a fost silit să reducă ajutoarele acordate până atunci. Industria construcțiilor era în aceeași situație tristă, cu tot ajutoul dat de Stat prin darea în lucru diferitelor lucrări de utilitate publică. Industria textilă se prezenta ceva mai bine. Totuși cu 40,000 de muncitori organizați 9600 erau fără lucru. Aceeași eituație mai mult decât tristă întâlnim și la industria pielăritului, la fabricile de încălțăminte, în industria herei, în industria tipografiei unde din 13.000 de muncitori, 3000 erau fără 1 cru. In asociați muncitorilor din comerț cât și din industria transporturilor, o treime din lucrători erau chemați sub arme. Prin aceste pierderi de membri, sindicatele nu-și puteau împrospătă mijloacele materiale, așa că se văzură nevoite să micșoreze foarte mul ajutoarele ce acordau celor lipsiți de lucru. Cea mai îngrozitoare lipsă de lucru se simțea în industria, saniei și porțelanului. în această ramură industrială din urmă nici o fabrică nu-și putea continua lucrul în mod normal Trei sferturi din fabrici iți întrerupie.ro cu totul activitatea își poate închipui oricine mizeria lucrătorilor din această industrie. Numai în districtul Gablenz-Tannwalder, unde industria sticlei este foarte întinsă erau 11—12000 muncitori lipsiți de lumi. In general 70—80 la sută din muncitorii industriei sticlei erau fără ocupație. Numai în Viena erau din 110.521 muncitori și muncitoare organizați, lipsiți cu totul de lucru. 23.719. Ceea ce reprezintă 21.5 la sută. La această cifră trebue să se mai adauge acei muncitori cari lucrau numai jumătate de zi. Sindicatele austriace au cheltuit în luna August cu sprijinul celor fără lucru 390.746 coroane ceea ce pentru puterile materiale ale organizațiilor muncitorești din Austria, însemna foarte mult. In anul 1913 sprijinul lunar, pentru cei lipsiți de lucru era în mijlocia de 44 heleri de cap de lucrător organizat. In August 1914, mijlocia ajutorului acordat era de 3 coroane și 55 heleri. Se vede clar, din cele expuse mai sus că lipsa de lucru în industria austriacă este foarte mare Cu tot sprijinul sindicatelor, situația nu s’a îmbunătățit. Deși în Septembrie se constată o ușoară ameliorare, din înseși cercurile sindicaliste austriace se răspândește părerea că linia de lucru, în lunile de iarnă, țurt, va fi și mai adânc simSindicatele muncitorești din Ungaria au fost surprinse de război cu totul nepregătite. Situația economică precară, din ultimii 2 ani a necesitat mari sume de bani pentru ajutorarea celor fără de lucru, fără ca contribuțiile membrilor să fi sporit. La 21 August, din rapoartele celor 25 de asociații, erau 6.667 muncitori lipsiți de lucru, din care a șasea parte aparțineau industriei tipografice. Mobilizarea ,a răpit sindicatelor foarte mulți membri, așa că puterea de plată și ajutor a asociațiilor s’a micșorat, simțitor. Toată speranța sindicatelor muncitorești stă în sprijinul guvernului, care să ofere în lucrările publice un lucru, prilej de muncă și posibilitatea câștigărei existenței zilnice, celor rămași fără ocupație. Aceasta este triste situație a moietariilor salariați din monarhia dunăreană, sub influența războiul”’ e”Tonean. Dr. Winter I. Săvescu. * Tifosul exantematic la Predeal Tifosul exantematic face victime și la Predeal; până acum au fost confirmate 4 cazuri. Bolnavii au fost transportați și izolați la spitalul din Sinaia. Faptul că s'au ivit aceste cazuri la Predeal adeverește pe deplin convingerea, că boala aceasta a fost adusă în țară de prizonierii bulgari, pe care calea ferată a trebuit să-i plimbe de la Predeal la Ramadan și înapoi la Predeal, fiindcă autoritățile bulgare, prevenite de boalele conaționalilor lor, au refuzat să-i primească. De altfel, la Predeal ar fi fost o minune, ca tifosul exantematic de care sufereau prizonierii bulgari, să nu lase urme. Aceștia, după ce au fost „descărcați" din vagoanele austroungare au stat fără nicio pază sanitară fără să se fi luat o cât de ușoară măsură, de precauțiune, pe peronul și în sălile de așteptare ale gării, până să intre în vagoanele românești, care erau sortite să-i transporte. Negreșit în timpul cât au stat în gara Predeal au format motive de curiozitate. La Predeal, după apariția cazurilor de tifos exantematic a fost trimis un inspector sanitar care să facă toate posibilitățile pentru a opri răspândirea contagiunii. Dacă s’a făcut o greșală neluându-se toate măsurile atunci când se putea evita importarea acestei boli, se cer acum forțe extreme pentru alungarea ei. COMERȚUL ȘI NOUA LEGE PENTRU CONTROLUL STRĂINILOR întrunirea ■emirilor Camerei de comerț din Craiova Craiova, 21 Ianuarie Proectul de lege depus la Cameră pentru controlul străinilor, al hotelurilor, cafenelelor și cârciumilor, prin dispozițiunea unora din articole a stârnit o legitimă nemulțumire printre comercianți și a determinat Camera de comerț din Craiova ai convoace pe membrii ei într o ședință extraordinară iin care a redijat un memoriu pentru apărarea intereselor clasei negustoresti. In proectul de lege de care ne ocupăm se găsesc articole cari dau dreptul; ofițerilor de poliție, jandarmilor și administratorilor de plasă să închidă pentru totdeauna localurile unde s-ar săvârși anumite abateri. Proprietarul acestor localuri, comerciantul adică, nu găsește contra acestei deciziuni decât o singură cale deschisă, apel la judecătorul de ocol, care, se rostește in ultima instanță Dispoziția e cât se poate de nedreaptă și este de natură să dea o lovitură de moarte comerțului de la sate care, prin legea enunțată, este lăsat la bunul plac al urei, răzbunări, sau incompetinței acelora cari sunt chemați să se rostească prin hotărîrile ce dau de soarta unui comerciant. Și bine motivează președintele Camerei de comerț din Craiova, d. Mitu Constantinescu, mare comerciant din Oltenia, argumentele din memoriul adresat d-lui ministru de comerț și industrie prin care cere modificarea profetului. Să nu se lase interesele comercianților la liberul arbitru al polițiilor, jandarmior, administratorilor de plasă și judecătorilor de ocol, ci să li se recunoască dreptul de apel la Camera de comerț. Iar, dacă această instituție s’ar părea că nu procedează în mod cu totul nepărtinitor și în vederea intereselor superioare de Stat. 'Și deriziunile anle, cazul să fie deferit unei comisiuni compusă din președintele Camerei de comerț, un delegat al ministerului de justiție și unul al ministerului de interne cari vor avea să examineze deriziunea apelului și să se pronunțe asupra ei. Această modificare se impune cu atât mai mult cu cât legiuitorii din trecut, pentru motive de ordin economic, au căutat sâ stabilească cât mai accentuat o emancipare a intereselor comerciale. Legea burselor și instituirea Camerelor arbitrate sunt puternice dovezi ale considerației de mai sus. De asemenea legea firmelor, a monopolului băuturilor spirtoase, legea licențelor, legea rmpausului duminical etc., etc., prin care se subordonează interesele comercianților oamerilor de comerț sau ministerului de resort, sunt de asemenea dovezi de emancipare. Când așa stă lucrul, cum s’ar putea clar ca libertatea muncei și manifestării acestei libertăți în comerț să fie subordonate unei instanțe inferioare, căreia prin legea de organizare i se limitează competința în ce privește valoarea litigiului, judecătoria de ocol, și să fie învestită cu puteri așa de mari, de a se rosti în ultima instanță. Nu, aceasta nu trebue îngăduit. Sunt comune mari in regiunea circumscripției Camerei noastre de comerț, cum sunt: Poiana Mare, Băilești, Segarcea, Moțătei,. Filiaș (Roii), Strehari, (Mehedinți), Cărbunești (Gorj), Bălcești (Vâlcea), Balș (Roransțl unde cârciumarii mai fac negoț, în acelaș local, de fierărie, manufactură, marchidă,de mașini agricole, etc. ?iau relații cu străinătatea, cum de s’ar putea ca jandarmul pe o simplă presupunere, și judecătorul de ocol pe probe dubioase să desființeze asemenea centre de comerț, a căror existență numără pe alocurea decenii? Procct îl are dar nevoie de mod.fiică 3 și, țînându-se seamă de argumentările «șt. de justificate ale Camerei de comerț, din Craiova, am credința că va fi pus în acord și cu interesele superioare ale Statului, dar și cu ale camerei an jilor * N. Ciocârdia. Asistența sanitară și suciții în timp de război Miercuri seară, la „Cercul de studii al partidului liberal”, d. dr. H. Boiescu a vorbit despre „asistența sanitară și socială în timp de războiu“. A asistat, un mare număr de membri ai partidui. Asistența — a spus conferențiarul — nu trebuie confundată cu manifestarea unui simțământ creștinesc și cu niciun fel de caritate sau pomană; asistența, în timp de război, e o operă patriotică și națională, o operă de solidaritate, absolut necesară menținerii echilibrului civilizat. Aceasta fiind definiția reală a asistenței, reiese că toți Cetățenii unei țări sunt îndatorați să participe la organizarea asistenței. Preocuparea de căpetenie a unei țări care intră în război e aceea de a avea armamentul necesar și provizii de tot felul Lângă acestea, stau măsurile de ordin sanitar menite a face ca ravagiile armamentului vrășmaș să fie cât mai mici. O desăvârșită pregătire a războiului mai cere însă și alte măsuri, în domeniul asistenței sociale. Căci e foarte firesc ca, atunci când iei toate măsurile pentru ori cari pleacă, să te gândești și la cei oari rămân, și nu rămân în cele mai fericite condiții, mai ales azi când un îngrozitor război durează de jumătate de an și mai poate dura încă cine știe cât. Asistența socială angajează pe toți indivizii care compun națiunea. De reușita organizare a acestei asistențe depinde într-o largă măsură izbânda generală a războiului. Soldatul se duce la luptă, cu stare sufletească oarecare. Intr’un fel merge el să lupte, când se strânge inima gândindu-se că nevasta și copiii ar putea să moară de foame în urma lui, dar altfel merge când știe că e cineva care se gândește la ai lui, că pe când el luptă, alții ,au gria, de familia lui. Fericit poporul care ’n preajma unui război reușește să formeze un tot, sufletesc și trupeșc, între ,cei ce pleacă și cei cari rămân ! Victimele făcute de desechilibrul social sunt adeseori mai numeroase decât victimele războiului propriu zis. Statul, toate societățile, de Stat și particulare, și toți indivizii au datoria să sprijine alcătuirea acestui echilibru. Asistența în timp de război, e de două feluri: pentru cei cari amân și pentru cei cari pleacă. Pentru armată,— pentru cei cari pleacă, — asistența, organizată de inițiativa privata poate face: bufete pe lângă gări sau în preajma drumurilor pe unde vor trece trupele, mergând la luptă sau înapoindu-se de la luptă. S’ar găsi aci alimente, băuturi răcoritoare și obiecte de imediată necesitate. Doamnele pot da, aci un concurs efectiv și prețios. Asistența în trenuri sa poate manifesta de asemenea cu mult folos. Asistența prin spitale constituie o mare și importantă problemă : mobilierul, materialul și personalul — bine pregătit—iată ce trebuie să pregătească din vreme societăți ca „Crucea Roșie“ și persoane particulare. Clasarea rațională a spitalelor și repartizarea personalului medical, după specialitate, sunt deasemenea condițiuni absolut necesare, dar cari, în trecuta noastră campanie, n’au fost respectate cum se cuvenea. Organele administrative se cuvine să lucreze, într’o asemenea împrejurare, într’o strânsă legătură și absolută dependență cu capii unităților și formațiunilor sanitare militare. Anglia, America, Irlanda, Elveția și într’o oarecare măsură și Rusia, și-au organizat din vreme o asistență socială, întemeiată pe aceste baze și care le e de mult folos. O organizare ideală a arătat însă Japonia, încă din anul 1905. Conferențiarul a citat o serie de exemple care dovedesc că, sub acest raport, Japonia poate servi ca model pentru orice Stat european. In această țară, Crucea Roșie e într’o activitate permanentă, luptând în timp de pace cu flagele ca tuberculoza, lucru pe care-l fac și alte țări ca Danemarca, Suedia, Norvegia, Irlanda, Anglia, Germania și altele. * Asistența celor ce rămân, adevărata asistență socială, e un element care înrâurește foarte mult asupra stării de spirit a celor duși în luptă. Această din urmă asistență se poate manifesta prin: ajutorarea celor rămași sau a familiilor lor, prin adăposturi și azile, ospătarii, înființare de grădini de copii sau orfelinate și ateliere de lucru. Elementul feminin are și aci un rol foarte mare. O atare asistență se manifestă în timp de război în chip cu atât mai lăudabil, cu cât bazele ei au fost puse din timp de pace. •îl Asistăm — din fericire — la Un început, al organizării acestei asistente în țara noastră. E insa numai un început Opera are nevoie de un program de coordonare, de sistematizare, absolut necesară bunei funcționări. La sol se face un abuz condamnabil cu caritatea, manifestată în toate direcțiile. Statul însuși, cheltuiește mult, dar nu face aproape, nimic, tocmai din pricina lipsei de control, care creiază trândavi și vițroși de tot felil Numeroasele societăți cu caracter filantropic pe cari te tem în Capitală, dacă s’ar aduna laolaltă în vederea organizării asistenței sociale, ar consilia un element, de desăvârșire a marei opere sociale care e războiul. Lupte © Ain Belgia și Franța Comunicat german Berlin, 21. — Marele stat major află de la marele cartier general cele ce urmează. Atacurile franceze în contra pozițiunilor noastre de lângă Perthes, au fost respinse. Pe tot restul frontului au fost numai lupte de artilerie. (Wolff bureau). Debarcarea trupelor greze la Havre en Viena. 21.—,, Hamburger Nachrichten"1 află din Bruxelles că, după știrile aflate din Havre, transporturile de trupe engleze au început de la 2 ianuarie și au continuat până acum fără întrerupere. Se debarcă în fiecare zi de la 3000 la 1000 de oameni. Vapoarele de transport sosesc toata din Portsmouth. (K. B-) Serviciul nostru telepatic Războiul £ U3tra*prMM-ans Successle anstro-imprisor la Andreieff Roma. 24. — Se telegrafiaza din Berlin că trupele asstre-ungare ar fi repurtat cu succes însemnat Lângă Andrejeff. Cu toate unpoternea trupelor rusești, aushro-ungarii au izbutit să ocupa câteva linii pe dealurile ce se ridică la nordul șișului oraș, și din cariea stăpânește întreaga vale a Jedei..Austriacii au așanat pa aceste coline câteva baterii de tunuri grele și acuma bomber' deasă drumul de fier care duce la Kieles» și care reprezintă o cale importantă pentru ruși. (A) T. I.) Comunicat german Berlin. 24. — Marele stat major anunță deja marele cartier general: Pe granița Prusiei răsăritene, nimic de semnalat. In Polonia, la nord de fluviul Vistula, luptele de cavalerie s-au terminat prin alungarea rușilor. La sud de Vistula, atacul nostru la est de Bolimowne a dat satul Hu&rin. Lângă Wola Szydlowiecka, lupta mai urmează. De la 19 ianuarie am făcut în Polonia peste 4.000 de prizonieri și am capturat 6 mitraiere. Atacurile de noapte ale rușilor în contra pozițiunilor noastre au fost respinse. (Wolfsbureau). Raidul aeroplanelor germane în Franța Vie?r«, 24. — >,Le Temps“ din Paris află că un aeroplan german a zburat deasupra orașului Nancy, unde a aruncat bombe și săgeți care au căzut în cartierul gărei de mărfuri, fără a pricinui stricăciuni. O bombă a căzut in curtea unei școlii rănind ușor pe un elev. Două alte aeroplane germane zburând deasupra orașului Lunaville, unul a fost silit să se scoboare la Vathimenil și a fost capturat ; altul a dispărut. (K. B.) Viena. îl. — Un aeroplan german a aruncat mai multe bombe pe orașul Hemiremont; o bombă a explodat lângă o școală, totuși nimeni nu a fost rănit. Un alt aeroplan a aruncat mai multe bombe pe fabricile din Gaaníomaine și pe minele de automobile „Lorraine-Dietrich“, dar nu au pricinuit dacât stricăciuni neînsemnate. (K. B.) * Viena, 24. — ».Petit Parisien“ află din Dunkerque că două aeroplane germane, grav avariate, au fost găsite lângă Dunkerque. Se lucrează la repararea lor. (K. B.) Presa franceză și atitudinea Bulgariei Paris, 24. — Ziarul »,Matin“ vorbind de Balcani și de Bulgaria, sice că cele trei mari Puteri din Tripla înțelegere ar trebui să se însărcineze să realizeze ceea ce nu s'ar putea casa înțelegerei directe între Statele balcanice, Rusia, Anglia și Franța ar putea garanta Bulgariei că, în cazul când România și Serbia vor obțini ce doresc, Bulgaria va dobândi, în momentul când se va iscăli pacea, teritorii anume specificate. Puterile aliate ar putea asigura de asemenea la Sofia banii pe care Germania îi precupețește Bulgariei, în fine a permite Bulgariei să în aleagă că interesele ei sunt paralele și identice cu ale vecinilor ei. (Havas). Situația in Seriile Armata înarizată perzistă șr entuziasmul și speranțele ei Sofia. 24.— O personalitate independentă sosită din Serbia și perfect informată asupra situației de acolo, mă asigură că ultima victorie sârbească a ridicat mult moralul trupelor. Populația este de asemenea liniștită și plină de speranțe, grație faptului că traversul a avut prudenta să nu rechiziționeze până acum nici un fel de alimente. Toată lumea speră că rușii vor reuși să treacă Carpații și să se unească cu armata sârbă. Lipsa de alimente nu se observă nici în armată, nici în populație, pentru că sosesc neîntrerupt mari transporturi prin Salonic. Din Rusia n’au venit, în ultimul timp, decât câteva șlepuri. De asemenea nu e lipsă de saunițiuni, deoarece importante transporturi de munițiuni de artilerie au sosit din Franța. In acelaș timp ea sosit instructori francezi de artilerie. In armata sârbă se află acum ISOOO ruși. Cadrele armatei au fost completate cu noiae recrutări. Efectivul actual al armatei sârbești se ridică la 220000 oameni. Singurul neavans iremediabil la care sufera armata sârbă este lipsa materialului sanitar, în special tifosul exantematic face mari ravagii. R. Prințul Assiss spre Lenda Roma, 21. — Se telegrafiasă că a sosit la Marsilia, prințul Alexis al Serbiei, având o misiune pentru Crucea Roșie sârbească si tu, vUm spre Londră, (A. T. ,/j Ieo B Sfântul Scaun și Franța Roma. 21. — Cu privire la sequestrul rugăciunei Papei în Franța, ziarele romane afirmă că autoritățile Vaticanului nu sunt încă pe deplin lămurite asupra importantei si caracterului acestui incident care ar putea să îngreuneze reluarea raporturilor diplomatice intre republica franceză si Sfântul Scaun. (A. T. I.) , Roma, 21. — Se telegrafiază din Paris că in careurile catolice din localitate se crede că Sfântul Scaun va protesta pentru oprirea rugăciunei Pontificelui pentru pace. (A. x. I.) Frecausium contra bombardărei aeriene în Anglia Roma, 21. — Se comunică din Londra că, in orașele expuse unui eventual atac aerian, s'au luat măsuri ca tablourile și colecțiunile de valoare din muzee să fie puse in siguranță. La Londra, cea mai mare parte a picturilor din „National Galery“ au fost transportate în bolte subterane. (A. T. 7.) împrumutul comun de război al aliaților Roma. 24. — Astăzi au început la sumisferul de finanța din Paris tratativele între miniștrii de finanțe, ai Franței, Rusiei și Anguși (v. Lloyd George), pentru facerea împrumututa comun a aliaților, care se va împărți după trebuințe, între Anglia, Franța, Rusia și Japonia. Acest împrumut sa emite cu dobânda de 4%. Cu ocazia acestei întrevederi, miniștrii se vor ocupa, în ședințele ei vor ține, și de măsurile ce ar fi potrivite pentru ca să creeze o situațiane economici dificilă atâtt Austriei cât și Germaniei, în scop de a le obliga să-și epuizeze rezervele lor metalice. (A. T. L) Diferite știri Berlin, 20 (sosită 24). Depozitele făcute în casete de economie din Berlin au întrecut în luna Ianuarie suma totală a retragerilor, cu 8 milioane și jumătate. Procentul celor fără de lucru a scăzut în a treia săptămână din ianuarie cu 4, 4%, deși cifra lucrătorilor brutali fără lucru a sporit în urma măsurilor luate pentru regulamentarea fabricațiunei pâinei, precum și procentul lucrătorilor de binale, din cauza gerului. (V. B.) . Viena. 24. —* Se telegrafiază din Londra că ziarul socialist „Baily Citizen” anunță că în ziua de 31 Ianuarie vor avea loc manifestațiuni în 44 orașe din Britania Mare în contra scumpției traiului. — Vaporul „Pionier", fost german, care a fost cumpărat de societatea ..Standard Oi Co." și care a fost înregistrat ca un popor american, a plecat cu o încărcare de petrol. Mâine va pleca un alt vapor, tot fost gorgodîr-Mareni". (K- 9.) * SAMBATA 24 IANUARIE ISIS PARLAMEN 11 — Ședința dela 22 Ianuarie 1015 — CÍMEI! Prezidează d. I. Th. Florescu D. I. G. Duca depune un proiect de lege din inițiativă parlamentară pentru recunoașterea ca persoană modală a Legumei cercetaților. D. Morun depune un procet din inițiativă parlamentară pentru recunoașterea ca persoană morală a Casei de economie a funcționarilor din țară. Amestecal lui Stere și Ardeal D. Vericeanu întreabă, pe d. prim-ministru și pe d. ministru de instrucție publică asupra amestecului d-lui Stere, rectorul universităței din Iași, în Ardeal, unde s’a dus să îndemne pe români să lupte pentru monarhia habsburgică. D. A. C. Cuza spune că d. Stere a fost văzut cutreerând în automobilul ministerului de interne. D. Morțun.— Nu-i adevărați! D. A. C. Cuza.—Și a îndemnat pe ardeleni să lupte pentru Austria. B. Stere s’a dus cu autorizația și din îndemnul primului ministru. Cer explicații d-lui prim-ministru asupra acestui fapt. In același timp interpelez pe d. ministru de externe asupra rolului pe care îl au în străinătate d-ni dr. Cantacuzino, I. Costinescu și G. Diamandi, cari au spus în străinnătate și ziua când România, va intra în acțiune contre Austriei. Cer să mi se răspundă dacă misiunile acestor domni nu sunt contra politicei noastre de neutralitate. Răspuisiri-lul prl-ministul D-l Ion Brătianu declară că nu va răspunde interpelări ci i se adresează. Roagă Camera să-i acorde și mai departe încrederea dată guvernului dela început și să nu i se mai ceară explicațiuni asupra acțiunei sale. Nu înțeleg în a-1 timp si se adreseze interpelări împotriva unui membru al parlamentarei. D-sa adaugă că va da lămuriri asupra politicei sale, atunci când le va putea da complete. Declară însă că automobilul ministerului de interne n'a fost pus nimănui la dispoziție peste hotar. Interpelarea d-lui lena D-l N. Iorga își desvoltă interpelarea asupra cazului Lazăr Ghermani. Oratorul reamintește cete petrecute în Biserică și spune că nu e bine să se reînceapă. Or, prin recomandarea lui Lazăr Ghermani la catedra de teologie se tinde la aceasta. Oratorul reamintește timpul când s-a votat legea sinodală împotriva căreia s-a ridicat episcopul de Roman Safirim. Oratorul arată cum Episcopul de Roman în mod brutal a fost scos din scaun. Am întovărășit mulți pe episcopul de Roman în nenorocirea lui. Atunci Insă când episcopul de Roman a continuat și a pornit război contra fostului mitropolit nu i-a mai putut aproba nici un creștin adevărat. Și atunci a intervenit d. Chiricescu care a scos din sertar o scrisoare. Cazul e cunoscut. Oratorul reamintește cele urmate apoi. Oratorul crede că prin recomandarea d-lui Gherman se va continua războiul în Biserică. Cu această recomandată, se urmărește plata unei polițe personale, a unui angajament. Oratorul susține că părintele Ghermani era la Bucovina acolitul mișcărei contra mitropolitului Atanasie și Pentru a susține afirmația aceasta citește o scrisoare ce a primit-o de la părintele Ghermani. D. Iorga insistă asupra rolului pe care-l joacă în biserică un domn Cernăianu. Oratorul închee arătând necesitatea unei vieți morale care să facă din tineret adevărați eroi oriunde ar fi în rândurile ostașilor tenați ca preoți la sat. (Apl.) D. Duca, ministrul mirelea spune că o parte din interpelarea d-l ui Iorga, aceea de a nu admite recomandarea părintelui Ghermani, a fost satisfăcută. In ce privește rolul pe care l’a jucat părintele Ghermani în afacerea mitropolitului Atanasie, d.: ministru spune că va aplica cu strictețe legea după cum a aplicat-o și în cazul recomandațiunei. (Apl.)* D. J. Miclescu cere să se intervertească ordinea zilei pentru votarea indigenatului d-lui dr. Saint John. Se admite și indigenatul e votat. Se votează recunoașterea ca cetățean român a d-lui Batzaria, fost senator și ministru turc Se votează recunoașterea d-lui Galin, locotenent. Ședința: se ridică. * Viitoarea ședință Marii. Rechiziționarea grânelor la Austria Asupra rechiziționărei grânelor de către guvernul austro-ungar, ziarele din Italia află următoarele amănunte: Orie, grasse, ca: grăn, arz, secară, sțonund, în orice stare ar fi, se ivenia îi axă și nu confiscă. Această acțiune necesită un aparat asemănător cu acela al unei mari întreprinderi comerciale și cum guvernul nu dispune de acest aparat se va servi de câteva case comerciale însărcinate cu rechiziționările și anume cinci bănci și patru case de cereale. Impiegații nu vor mai fi considerați ca fiind ai acestei case, ci ca oamenii de încredere ai ministerului agricultarei. De aci urmează ca firmele însărcinata ca rechizitiunile încetează de a mai face orice alte afaceri, ci rămân exclusiv la dispozițiunea ministeratei ag rL casimrei, care va distribui grande rechiziționate asa după cum va cere consumul general. Scăpul principal al acestei acțiuni este să facă să nu se simtă lip upsa grânelor, insă să fie prea abundentă in unele puncte. Firmele în chestiune vor primi de la guvernul austriac o indemnizare de 20 coroane de vagon. Cu această ocasiune guvernul a modificat prețul maxim în sensul că mijlocitorii pot calcula 1 juna. la sută provizión.* ... La Bursa din Budapesta afacerile în timpul săptămânei trecute, sau limitat la câteva vagoane de porumb, pe când celalaite cereale nu au fost tratata. Nesiguranța proprietăței asupra măriei și greutățile cu expedierea au ținut pe cumpărători în rezervă. Rechiziționările au și fost ordonate in Bacska, Banat și în Ungaria de nord și de vest. Prima grijă a guvernului va fi desigur să trimită grâne morilor care acum nu au pe măcina. Preluigiisa mormonului în Bulgaria Sofia. 22. — Ia Sobrania s‘a depus cn proect de lege prin este meratoxial, care expiră în cărând, ve rămâne în vigoare până când va fi desființat printr’un decret regal, după propune…,* mtaistralai da justitie. S abaotat sigur că proectul va fi votat Mited; trenuri în Austria Viena. 22.K Un tren de per«scans a ciocnit azi dimineață lângă gara Girasdorf din Austria de jos un tren expres. Un locotenent a fost ucis. 2 soldati au fost grav răniți, 30 usor.(S.B) leen Misioiirea Davilor în Italia Roma, 22. — în Guzz siU li fier al r, se publică an decret-legi prin care se dă putința, gives aului ca, în caz de utilitate publică, sau când interesele generale ale Statului vor cere, să se poată rechiziționa năvile de mărfuri de transbordară șlepuri sau orice plutitoare. Rechiziționea este ordonată de ministerul de Marină în țară și de autoritățile finaulare sau comandanții navali în străinătate. Contractele de angajament ale echipagiilor rămân în vigoare pentru năvila rechiziționate. După terminarea între serinițăr rei, o comisiune tehnică va fi numită de ministerul de Marină spre a aprecia stricăciunile eventuale suferite de navă, propunând răsplata cuvenită precum și îndemnizarea ce va re .finzmte. naval. (A. f, S->