Universul, ianuarie 1915 (Anul 33, nr. 2-30)

1915-01-24 / nr. 23

V 5 BANI EXEMPLARUL. — ANUL XXXIII.—N­rul 23 Politica socială și vreme de război Sindicatele muncitorești din Austro-Ungaria și lipsa de lucru Organizațiile muncitorești, ce reprezintă și apără interesele lu­crătorilor salariați, sunt astăzi răspândite în mai toate țările cu desvoltare industrială. In anul 1908 erau organizați în Europa și în Statele Unite 9.308.157 mun­citori. Numărul lor crește în a­­nul 1909 la 9.845.243, iar în 1910 ajunge la 10.089.430. In fruntea tuturor statelor se găsește Ger­­mania, care singură avea în anul 1910, 2.688.144 muncitori organizați în sindicate de toate­­ categoriile și de diferite nuanțe politice. Aceste organizații mun­citorești dispun astăzi de sume de bani considerabile, ce se urcă la sute de milioane, așa că lucră­torii pot găsi, în cazuri de ne­voie — lipsă de lucru, boală, ac­cidente, etc.—sprijine însemnate. De o astfel de mișcare sindicală trebue să se țină seama mai ales acum în vreme de război, când politica socială a tuturor state­lor se practică pe o scară atât de întinsă. In Austro-Ungaria, mișcarea sindicatelor muncitorești este de­stul de însemnată, fără a fi la înălțimea celei din Germania, Anglia, Statele Unite și Franța. In anul 1910, numărul muncito­rilor organizați în sindicate în Austria se ridica la 451.230, cu o ușoară scădere față de anul 1909 când erau în număr de 455.401. Din acești muncitori sindicaliști, numai 400.565 aparțineau­ Inter­naționalei sindicatelor. In Un­garia, numărul muncitorilor or­ganizați se ridica­ în anul 1909 la 85.266, crescând în anul 1910 la 86.778. Din aceștia, 86.478 muncitori aparțineau și Interna­­­ționalei sindicatelor. Desigur, în ultimii 4 ani, numărul sindica­liștilor a mai crescut. Nu pose­dăm însă date statistice exacte, pentru a arăta actuala organi­zație sindicală. Datele de mai sus permit totuși o orientare ge­nerală.* în Austria, întocmai ca și în Germania, sindicatele socialiste Încă de la izbucnirea războiului european și-au dat seama de în­semnatul rol social ce aveau. Preocupându-se în primul rând de menținerea organizațiilor, co­­­nisiunea sindicatelor își propu­se să lucreze cât mai activ în direcțiunea intereselor muncito­rești, rămânând totuși în cadre­le prescripțiunilor ungare. Orice lupte muncitorești pentru sala­rii — activitatea de căpetenie a sindicatelor în vremuri normale — trebuiau părăsite, pentru ca toate mijloacele m­aterial­e de care dispuneau să fie întrebuin­țate, în scopuri mai utile. Sin­dicatelor le reveneau o grea sar­cină pentru motivul că, nicicând suferințele păturei proletare nu sunt mai dureroase ca în vreme de război, când marele dușman al salariaților —lipsa de lucru— este atât de puternic. Cum foarte bine se spunea, în cercu­rile sindicaliste, misiune­a orga­nizațiilor muncitorești era, cu a­­tât mai grea, cu cât lipsea ex­periența. Niciodată­­ politica sp­­cială nu a avut mai mult de lu­cru, ca în aceste vremuri grele t și cu toate astea nimeni nu poa­te indica o metodă de lucru si­gură, prin care prin minim de mijloace să se poată realiza ma­ximum de efecte. Iată de ce și sindicatele muncitorești din Au­stria s'au găsit la greu impas, căci lipsea orientarea și directi­va de acțiune. Prima problemă ce s­e prezen­ta organizațiilor muncitorești austriace era desigur lipsa de lu­cru și metoadele de Plasare. L­a 7 August 1914, federalele sindi­catelor se întruniră într-o confe­rință pentru a discuta modul de plasare a celor aruncați pe piața munucei, fără mijloace de exis­tență. Se hotărî ca sindicatele să sprijine birourile de plasare, organizate de st­at, pentru a se combate cu mai mult efect, prin această acțiune unit­ară, lipsa de lucru din industrie. Sindicatele făcură mai întâi o anchetă prin care să se deter­mine cu oarecare aproximație, care era­ întinderea lipsei de lu­cru în industria austriacă. Iată ce comunică Korresponde­n­­blatt, organul sindicatelor germane, în această privință: Putem spune de la început că lipsa de lucru in Austria, mai ales la începutul ■războiului, a făcut mari ravagii printre salariați. In industria metalurgică, în legătură cu nevoile armatei, ac­tivitatea n’a încetat o clipă; dimpotrivă celelalte ramuri se găseau într’o completă stagnare, în Viena, numărul lucrătorilor din sindicatul­­ muncitorilor m­e­­stalurgiști, lipsiți de lucru, nu­mai de la 1 la 21 August a cres­cut de la 1522 l­a 3909 , situația era și mai precară în Boemia și Steiermark. Aceeași stare nefa­vorabilă o găsim și în industria turnătoriilor, unde din 2238 mun­citori organizați, 656 erau lipsiți­i de lucru, iar 601 erau chemați sub drapel. Asociațiile muncito­rilor din industria bijuteriilor și a diverselor obiecte de aur și ar­gint, cu un cuvânt în industria de lux, mai mult de jumătate din lucrători erau lipsiți de lu­cru. In industria lemnului, din 26.060 lucratori organizați, 6­ă?­zii erau chemați sub arme și tot atâția lipsiți de lucru. Din această cauză, sindicatul, din­­ lipsa de mijloace materiale, a fost silit să reducă ajutoarele acordate până atunci. Industria construcțiilor era în aceeași si­tu­a­ție tristă, cu tot aj­utoul dat de Stat prin darea în lucru diferitelor lucrări de utilitate pu­blică. Industria textilă se pre­zenta ceva mai bine. Totuși cu 40,000 de muncitori organizați 9600 erau fără lucru. Aceeași ei­tuație mai mult de­cât tristă întâlnim și la industria pielări­tului, la fabricile de încălțămin­te, în industria herei, în indus­tria­ tipografiei unde din 13.000 de muncitori, 3000 erau fără 1 cru. In asociați muncitorilor din comerț cât și din industria tran­sporturilor, o treime din lucră­tori erau chemați sub arme. Prin aceste pierderi de membri, sindicatele nu-și pu­teau împrosp­ătă mijloacele ma­teriale, așa că se văzură ne­voi­te să micșoreze foarte mul ajutoarele ce acordau celor lip­siți de lucru. Cea mai îngrozitoa­re lipsă d­e lucru se simțea în in­dustria, saniei și porțelanului. în această ramură industrială din urmă nici o fabrică nu-și putea continua lucrul în mod normal Trei sferturi din fabrici iți în­trerupie.ro cu totul activitatea își poate închipui oricine mize­ria lucrătorilor din această in­dustrie. Numai în districtul Ga­blenz-Tannwalder, unde indus­tria sticlei este foarte întinsă erau 11—12000 muncitori lipsiți de lumi. In general 70—80 la sută din muncitorii industriei sticlei erau fără ocupație. Numai în Viena erau din 110.521 muncitori și muncitoare organizați, lipsiți cu totul de lu­cru. 2­3.719. Ceea ce reprezintă 21.5 la sută. La această cifră trebue să se mai adauge acei muncitori cari lucrau numai jumătate de zi. Sindicatele austriace au chel­tuit în luna­ August cu sprijinul celor fără lucru 390.746 coroane ceea ce pentru puterile materia­le ale organizațiilor muncitorești din Austria, însemna foarte mult. In anul 1913 sprijinul lu­nar, pentru cei lipsiți de lucru era în mijlocia de 44 heleri de cap de lucrător organizat. In August­ 1914, mijlocia ajutorului acordat era de 3 coroane și 55 heleri. S­e vede clar, din cele ex­puse mai sus că lipsa de lucru în industria­ austriacă este foarte mare Cu tot sprijinul sindica­telor, situația nu s’a îmbunătă­țit. Deși în­ Septembrie se con­stată o ușoară ameliorare, din înseși cercurile sindicaliste au­striace se răspândește­ părerea că linia de lucru, în lunile de iarnă, țu­rt, va fi și mai adânc sim­Sindicatele muncitorești din Ungaria au fost surprinse de război cu totul nepregătite. Si­tuația economică precară, din ultimii 2 ani a necesitat mari sume de bani pentru ajutorarea celor fără de lucru, fără ca con­tribuțiile membrilor să fi sporit. La 21­ August, din rapoartele ce­lor 25­ de asociații, erau 6.667 muncitori lipsiți de lucru, din care a șasea parte aparțineau in­dustriei t­ipografi­ce. Mobilizarea ,a răpit sindicatelor foarte mulți membri, așa că puterea de plată și ajutor a asociațiilor s’a mic­șorat, simțitor. Toată speranța sindicatelor muncitorești stă în sprijinul guvernului, care să o­­fere în lucrările publice un lu­cru, prilej de muncă și posibi­litatea câștigărei existenței zil­­nice, celor rămași fără ocupație. Aceasta este triste situație a m­oiet­ariilor salariați din monar­hia dunăreană, sub influența războiul”’ e”Tonean. Dr. Winter I. S­ăvescu. * Tifosul exantematic la Predeal Tifosul exantematic face vic­time și la Predeal; până a­­cum au fost confirmate 4 cazuri. Bolnavii au fost transportați și izolați la spitalul din Sinaia. Faptul că s'au ivit aceste ca­zuri la Predeal adeverește pe deplin convingerea, că boala a­­ceasta a fost adusă în țară de prizonierii bulgari, pe care ca­lea ferată a trebuit să-i plimbe de la Predeal la Ramadan și îna­poi la Predeal, fiindcă autorită­țile bulgare, prevenite de boale­­le conaționalilor lor, au refuzat să-i primească. De altfel, la Predeal ar fi fost o minune, ca tifosul exantematic de care su­fereau prizonierii bulgari, să nu lase urme. Aceștia, după ce au fost „des­cărcați" din vagoanele austro­­ungare au stat fără nicio pază sanitară fără să se fi luat o cât de­ ușoară măsură, de precauțiu­­ne, pe peronul și în sălile de aș­teptare ale gării, până să intre în vagoanele românești, care e­­rau sortite să-i transporte. Ne­greșit în timpul cât au stat în gara Predeal au format motive de curiozitate. La Predeal, după apariția ca­zurilor de tifos exantematic a fost trimis un inspector sanitar care să­ facă toate posibilitățile pentru a opri răspândirea con­tagiunii. Dacă s’a făcut o greșală nelu­­ându-se toate măsurile atunci când se putea evita im­portarea­ acestei boli, se cer acum forțe extreme­ pentru alungarea­ ei. COMERȚUL ȘI NOUA LEGE PENTRU CONTROLUL STRĂINILOR întrunirea ■emirilor Camerei de comerț din Craiova Craiova, 21 Ianuarie Proectul de lege depus la Ca­meră pentru controlul străinilor, al hotelurilor, cafenelelor și câr­ciumilor, prin dispo­zițiunea u­­nora din articole a stârnit o le­gitimă nemulțumire printre co­mercianți și a determinat Came­ra de comerț din Craiova ai convoace pe membrii ei într o șe­dință extraordinară iin care a redijat un memoriu pentru apă­rarea intereselor clasei negus­­to­resti. In proectul de lege de care ne ocupăm se găsesc articole cari dau dreptul; ofițerilor de poliție, jandarmilor și adminis­tratorilor de plasă să închidă pentru totdeauna localurile unde s-ar săvârși anumite abateri. Proprietarul acestor localuri, comerciantul adică, nu găsește contra acestei deciziuni de­cât o singură cale deschisă, apel la judecătorul de ocol, care, se ros­tește in ultima instanță Dispoziția e cât se poate de ne­dreaptă și este de natură să dea o lovitură de moarte comerțului de la sate care, prin legea e­­nunțată, este lăsat la bunul plac al urei, răzbunări, sau incompetinței acelora cari sunt chemați să se rostească prin hotărîrile ce dau­ de soarta u­­nui comerciant. Și bine motivează președintele Camerei de comerț din Craiova, d. Mitu Constantinescu, mare comerciant din Oltenia, argu­mentele din memoriul adresat d-lui ministru de comerț și in­dustrie prin care cere modifica­rea profetului. Să nu se lase interesele comer­cianților la liberul arbitru al polițiilor, jandarmior, adminis­tratorilor de plasă și judecăto­rilor de ocol, ci să li se recunoas­că dreptul de apel la Camera de comerț. Iar, dacă această in­stituție s’ar părea că nu proce­dează în mod cu totul nepărti­nitor și în vederea intereselor su­perioare de Stat. 'Și deriziunile an­le, cazul să fie deferit unei comisiuni compusă din președin­tele Camerei de comerț, un dele­gat al ministerului de justiție și unul a­l ministerului de inter­ne cari vor avea să examineze deriziunea apelului și să se pro­nunțe asupra ei. Această modificare se impune cu atât mai mult cu cât legiui­torii din trecut, pentru motive de ordin economic, au căutat sâ stabilească cât mai accentuat o emancipare a intereselor comer­ciale. Legea burselor și instituirea Camerelor arbitrate sunt puter­nice dovezi ale considerației de mai sus. De asemenea legea firmelor, a monopolului băuturilor spir­toase, legea licențelor, legea rm­pausului duminical etc., etc., prin care se subordonează inte­resele comercianților oamerilor de comerț sau ministerului de resort, sunt de asemenea dovezi de emancipare. Când așa stă lucrul, cum s’ar putea clar ca libertatea muncei și manifestării­ acestei liber­tăți în comerț s­ă fie subordonate unei instanțe inferioare, căreia prin legea de organizare i se limitează competința în ce pri­vește valoarea litigiului, judecă­toria de ocol, și să fie învestită cu puteri așa de mari, de a se rosti în ultima instanță. Nu, aceasta nu trebue îngă­duit. Su­nt comune mari in regiu­nea circumscripției Camerei noastre de comerț, cum sunt: Poiana­ Mare, Băilești, Segarcea, Moțătei,. Filiaș (Roii), Strehari, (Mehedinți),­ Cărbunești (Gorj), Bălcești (Vâlcea), Balș (Ror­a­­nsț­l unde cârciumarii mai fac negoț, în acelaș local, de fieră­rie, manufactură, marchidă,de­ mașini agricole, etc. ?i­au relații cu­ străinătatea, cum de s’ar pu­tea ca jandarmul pe o simplă presupunere, și judecătorul de ocol pe probe dubioase să desfi­ințeze asemenea centre de co­merț, a căror existență numără pe alocurea decenii? Procct îl are dar nevoie de mod.fiică 3 și, țînându-se seamă de argumentările «șt. de justifi­cate ale Camerei de comerț, din Craiova, am credința că va fi pus în a­cord și cu interesele su­perioare ale Statului, dar și cu ale cam­erei an jil­or * N. Ciocârdia. Asistența sanitară și suciții în timp de război Miercuri seară, la „Cercul de studii al partidului liberal”­, d. dr. H. Boi­escu a vorbit despre „asistența sanitară și socială în timp de războiu“. A asistat, un mare număr de membri ai partid­­ui. Asisten­ța — a spus conferențiarul — nu trebuie confundată cu manifes­tarea unui simțământ creștinesc și cu niciun fel de caritate sau pomană; asistența, în timp de război, e o operă patriotică și națională, o operă de solidarita­te, absolut necesară menținerii echilibrului civilizat. Aceasta fi­ind definiția reală a asistenței, reiese că toți Cetățenii unei țări sunt îndatorați să participe la organizarea asistenței. Preocuparea de căpetenie a u­­nei țări care intră în război e aceea de a avea armamentul ne­cesar și provizii de tot felul Lângă acestea, stau măsurile de ordin sanitar menite a face ca ravagiile armamentului vrăș­maș să fie cât mai mici. O desăvârșită pregătire a răz­boiului mai cere însă și alte mă­­suri, în domeniul asistenței so­ciale. Căci e foarte firesc ca, a­­tunci când iei toate măsurile pentru ori cari pleacă, să te gân­dești și la cei oari rămân, și nu rămân în cele mai fericite con­diții,­­ mai ales azi când un îngrozitor război durează de j­umătate de an și mai poate dura încă cine știe cât. Asistența socială angajează pe toți indivizii care compun națiu­nea. De reușita organizare a a­­cestei asistențe depinde într-o largă măsură izbânda generală a războiului. Soldatul se duce la luptă, cu stare sufletească oarecare. In­­tr’un fel merge el să lupte, când se strânge inima gândindu-se că nevasta și copiii ar putea să moară de foame în urma lui, dar altfel merge când știe că e cineva care se gândește la ai lui, că pe când el luptă, alții ,au gri­­a, de familia lui. Fericit poporul care ’n preaj­ma unui război reușește să for­meze un tot, sufletesc și tru­peșc, între ,cei ce pleacă și cei cari rămân ! Victimele făcute de desech­ili­­brul social sunt­ adeseori mai numeroase decât victimele răz­boiului propriu zis. Statul, toate societățile, de Stat și particula­re, și toți indivizii au datoria să sprijine­­ alcătuirea acestui echi­libru. Asistența în timp de război, e de două­ feluri: pentru cei cari amân și pentru cei cari pleacă. Pentru armată,­­— pentru cei cari pleacă, — asistența, organi­zată de inițiativa privata poate face: bufete pe lângă gări sau în preajma drumurilor pe unde vor trece trupele, mergând la luptă sau înapoindu-se de la lup­tă. S’ar găsi aci alimente, bău­turi răcoritoare și obiecte de imediată necesitate. Doamnele pot da, aci un concurs efectiv și prețios. Asistența în trenuri sa­­ poate manifesta de asemenea cu mult folos. Asistența prin spitale consti­tuie o mare și importantă pro­blemă : mobilierul, materialul și personalul — bine pregătit—iată ce trebuie să pregătească din vreme societăți ca „Crucea Ro­șie“ și persoane particulare. Cla­sarea rațională a spitalelor și repartizarea personalului medi­cal, după specialitate, sunt­­ de­­asemenea condițiuni absolut ne­cesare, dar cari, în trecuta noa­­stră campanie, n’au fost respec­tate cum se cuvenea. Organele administrative se cu­vine să lucreze, într’o asemenea împrejurare, într’o strânsă legă­tură și absolută dependență cu capii unităților și formațiunilor sanitare militare. Anglia, America, Irlanda, El­veția și într’o oarecare măsură și Rusia, și-au organizat din vreme o asistență socială, înte­meiată pe aceste baze și care le e de mult folos. O organizare ideală a arătat însă Japonia, încă din anul 1905. Conferențiarul a citat o serie de exemple care dovedesc că, sub acest raport, Japonia poate servi ca model pentru orice Stat european. In această țară, Cru­cea Roșie e într’o activitate per­manentă, luptând în timp de pace cu flagele ca tuberculoza, lucru pe care-l fac și alte țări ca Danemarca, Suedia, Norve­gia, Irlanda, Anglia, Germania și altele. * Asistența celor ce rămân, ade­vărata asistență socială, e un e­­lement ca­re înrâurește foarte mult asupra stării de spirit a celor duși în luptă. Această din urmă asistență se poate manifesta prin: ajutora­rea celor rămași sau a familiilor lor, prin adăposturi și azile, os­pătarii, înființare de grădini de copii sau orfelinate și ateliere de lucru. Elementul feminin are și aci un rol foarte mare. O atare a­­sistență se manifestă în timp de război în chip cu atât mai lău­dabil, cu cât bazele ei au fost puse din timp de pace. •îl Asistăm — din fericire — la Un început, al organizării aces­tei asistente în țara noastră. E insa numai un început Opera are nevoie de un program de coordonare, de sistematizare, ab­solut necesară bunei funcțio­nări. La sol se face un abuz condamnabil cu caritatea, mani­festată în toate direcțiile. Statul însuși, cheltuiește mult, dar nu face aproape, nimic, tocmai din pricina lipsei de control, care creiază trândavi și vițroși de tot felil Numeroasele societăți cu ca­racter filantropic pe cari te t­­em în Capitală, dacă s’ar adu­na laolaltă în vederea organiză­rii asistenței sociale, ar consil­ia­ un element, de desăvârșire a marei opere sociale care e răz­boiul. Lupte­ © Ain Belgia și Franța Comunicat german Berlin, 21. — Marele stat ma­jor află de la marele cartier ge­neral cele ce urmează. Atacurile franceze în contra pozițiunilor noastre de lângă Perthes, au fost respinse. Pe tot restul fron­tului au fost numai lupte de ar­tilerie. (W­olff bureau). Debarcarea trupelor greze la Havre en­ Viena. 21.—,, Hamburg­er Nach­richten"1 află din Bruxelles că, după știrile aflate din Havre, transporturile de trupe engleze au început de la 2 ianuarie și au continuat până acum fără în­trerupere. Se debarcă în fiecare zi de la 3000 la 1000 de oameni. Vapoarele de transport sosesc toata din Portsmouth. (K. B-) Serviciul nostru telepatic Războiul £ U3tra*prMM-ans Successle anstro-imprisor la Andreieff Roma. 24. — Se telegraf­iaza din Berlin că trupele asstre-un­gare ar fi repurtat cu succes în­semnat Lângă Andrejeff. Cu toa­te unpoternea trupelor rusești, aushro-ungarii au izbutit să ocu­­pa câteva linii pe dealurile ce se ridică la­­ nordul șișului oraș, și din cari­ea stăpânește întreaga vale a Jedei..Austriacii au așanat pa aceste coline câteva baterii de tunuri grele și acuma bomber' deas­ă drumul de fier care duce la Kieles» și care reprezintă o cale importantă pentru ruși. (A) T. I.) Comunicat german Berlin. 24. — Marele stat ma­jor anunță deja marele cartier general: Pe granița Prusiei răsăritene, nimic de semnalat. In Polonia, la nord de fluviul Vistula, luptele de cavalerie s-au terminat prin alungarea rușilor. La sud de Vistula, atacul nos­tru la est de Bolimow­ne a dat satul Hu&rin. Lângă Wola­ Szy­­dlowiecka, lupta mai urmează. De la 19 ianuarie am făcut în Polonia peste 4.000 de prizonieri și am capturat 6 mitraiere. Atacurile de noapte ale ruși­lor în contra pozițiunilor noa­­stre au fost respinse. (Wolfs­­bureau). Raidul aeroplanelor ger­­mane în Franța Vie?r«, 24. — >,Le Temps“ din Paris află că un aeroplan german a zburat deasupra orașului Nancy, unde a aruncat bombe și săgeți care au căzut în cartierul gărei de mărfuri, fără a pricinui stricăciuni. O bombă a căzut in curtea u­­nei școlii rănind ușor pe un elev. Două alte aeroplane germane zburând deasupra orașului Luna­­ville, unul a fost silit să se sco­­boare la Vathimenil și a fost cap­turat ; altul a dispărut. (K. B.) Viena. îl. —­ Un aeroplan ger­man a aruncat mai multe bombe pe orașul Hemiremont; o bombă a explodat lângă o școală, totuși nimeni nu a fost rănit. U­n alt aeroplan a aruncat mai multe bombe pe fabricile din Gaaníomaine și pe minele de automobile „Lorraine-Dietrich“, dar nu au pricinuit da­cât stri­căciuni neînsemnate. (K. B.) * Viena, 24. — ».Petit Parisien“ află din Dunkerque că două aero­plane germane, grav avariate, au fost găsite lângă Dunkerque. Se lucrează la repararea lor. (K. B.) Presa franceză și atitudinea Bulgariei Paris, 24. — Ziarul »,Matin“ vorbind de Balcani și de Bulga­ria, sice că cele trei mari Puteri din Tripla înțelegere ar trebui să se însărcineze să realizeze ceea ce nu s'ar putea casa înțeleg­erei directe între Statele balcanice, Rusia, Anglia și Franța ar putea garanta Bulgariei că, în cazul când România și Serbia vor ob­țini ce doresc, Bulgaria va do­­bândi, în momentul când se va iscăli pacea, teritorii anume spe­cificate. Puterile aliate ar putea asi­gura de asemenea la Sofia banii pe care Germania îi precupețeș­te Bulgariei, în fine a permite Bulgariei să în aleagă că intere­sele ei sunt paralele și identice cu ale vecinilor ei. (Havas). Situația in Seriile Armata înarizată perzistă șr entuziasmul și spe­ra­nțele ei Sofia. 24.­— O personalitate in­dependentă sosită din Serbia și perfect informată asupra situa­ției de acolo, mă asigură că ul­tima victorie sârbească a ridicat mult moralul trupelor. Populația este de asemenea li­niștită și plină de speranțe, gra­­ție faptului că traversul a avut prudenta să nu rechiziționeze până acum nici un fel de ali­mente. Toată lumea speră că rușii vor reuși să treacă Carpații și să se unească cu armata sârbă. Lipsa de alimente nu se ob­servă nici în armată, nici în populație, pentru că sosesc ne­întrerupt mari transporturi prin Salonic. Din Rusia n’au venit, în ulti­mul timp, decât câteva șlepuri. De asemenea nu e lipsă de sau­­nițiuni, deoarece importante transporturi de munițiuni de ar­tilerie au sosit din Franța. In a­­celaș timp ea sosit instructori francezi de artilerie. In armata sârbă se află acum ISOOO ruși. Cadrele armatei au fost completate cu noiae recru­tări. Efectivul actual al armatei sârbești se ridică la 220000 oa­meni. Singurul neavans iremediabil la care sufera armata sârbă este lipsa materialului sanitar, în special tifosul exantematic face mari ravagii. R. Prințul Assiss spre Lend­a Roma, 21. — Se telegraf­iasă că a sosit la Marsilia, prințul Ale­xis al Serbiei, având o misiune pentru Crucea Roșie sârbească si tu, vUm spre Londră, (A. T. ,/j I­e­o B Sfântul Scaun și Franța Roma. 21. — Cu privire la se­­questrul rugăciunei Papei în Franța, ziarele romane afirmă că autoritățile Vaticanului nu sunt încă pe deplin lămurite a­­supra importantei si caracteru­lui acestui incident care ar pu­tea să îngreuneze reluarea ra­porturilor diplomatice intre re­publica franceză si Sfântul Scaun. (A. T. I.) , Roma, 21. — Se telegrafiază din Paris că in careurile catolice din localitate se crede că Sfântul Scaun va protesta pentru oprirea rugăciunei Pontificelui pentru pace. (A. x. I.) Frecausiu­m contra bombardărei aeriene în Anglia Roma, 21. — Se comunică din Londra că, in orașele expuse u­­nui eventual atac aerian, s'au luat măsuri ca tablourile și co­­lecțiunile de valoare din muzee să fie puse in siguranță. La Lon­dra, cea mai mare parte a pictu­rilor din „National Galery“ au fost transportate în bolte subte­rane. (A. T. 7.) împrumutul comun de război al aliaților Roma. 24. — Astăzi au început la sumisferu­l­ de finanța din Pa­ris tratativele între miniștrii de finanțe, ai Franței, Rusiei și An­­guși (v. Lloyd George), pentru facerea împrumututa­ comun a­ aliaților, care se va împărți după trebuințe, între Anglia, Franța, Rusia și Japonia. Acest împru­­mut sa emite cu dobânda de 4%. Cu ocazia acestei întrevederi, mi­niștrii se vor ocupa, în ședințele ei vor ține, și de măsurile ce ar fi potrivite pentru ca să creeze o situațiane economici dificilă a­­tâtt Austriei cât și Germaniei, în scop de a le obliga să-și epuizeze rezervele lor metalice. (A. T. L) Diferite știri Berlin, 20 (sosită 24).­­ Depo­zitele făcute în casete de econo­mie din Berlin au întrecut în luna Ianuarie suma totală a retragerilor, cu 8 milioane și ju­mătate. Procentul celor fără de lucru a scăzut în a treia săptămână din ianuarie cu 4, 4%, deși cifra lucrătorilor brutali fără lucru a sporit în urma măsurilor lua­te pentru regulamentarea fabri­­cațiunei pâinei, precum și pro­centul lucrătorilor de binale, din cauza gerului. (­V. B.) . Viena. 24. —* Se telegrafiază din Londra că ziarul socialist „B­aily Citizen” anunță că în ziua de 31 Ianuarie vor avea loc manifestațiuni în 44 orașe din Britania Mare în contra scum­pției traiului. — Vaporul „Pionier", fost ger­man, care a fost cumpărat de societatea ..Standard Oi­ Co." și care a fost înregistrat ca un po­por american, a plecat cu o în­cărcare de petrol. Mâine va ple­ca un alt vapor, tot fost gorgodî­r-Mareni". (K- 9.) * SAMBATA 24 IANUARIE ISIS PARLAMEN 11 — Ședința dela 22 Ianuarie 1015 — CÍMEI! Prezidează d. I. Th. Fl­ores­cu D. I. G. Duca depune un pro­iect de lege din inițiativă par­lamentară pentru recunoașterea ca persoană modală a Legu­mei cercetaților. D. Mor­­un depune un pr­ocet din inițiativă parlamentară pen­tru recunoașterea ca persoană morală a Casei de economie a funcționarilor din țară. Amestecal lui Stere și Ard­eal D. Vericeanu întreabă, pe d. prim-ministru și pe d. ministru de instrucție publică asupra a­­mestecului d-lui Stere, rectorul universităței din Iași, în Ardeal, unde s’a dus să îndemne pe ro­mâni să lupte pentru monarhia habsburgică. D. A. C. Cuza spune că d. Stere a fost văzut cutreerând în automobilul ministerului de in­terne. D. Morțun.— Nu-i adevărați! D. A. C. Cuza.—Și a îndemnat pe ardeleni să lupte pentru Aus­tria. B. Stere s’a dus cu autorizația și din îndemnul primului minis­tru. Cer explicații d-lui prim-mi­­nistru asupra acestui fapt. In același timp interpelez pe d. mi­nistru de externe asupra rolului pe care îl au în străinătate d-ni­ dr. Cantacuzino, I. Costinescu și G. Diamandi, cari au spus în străinnăta­te și ziua când Româ­nia, v­a intra în acțiune contre Austriei. Cer să mi s­e răspundă dacă misiunile acestor domni nu sunt contra politicei noastre de neutralitate. Răspuisir­i-lul prl­-ministul D-l Ion Brătianu declară că nu va răspunde interpelări ci i­­ se adresează. Roagă Camera să-i acorde și­­ mai departe încrederea dată gu­vernului dela început și să nu i­­ se mai ceară explicațiuni asupra acțiunei sale. Nu înțeleg în a-1 timp si se adreseze inter­­­­pelări împotriva unui membru al parlamentarei. D-sa adaugă că va da lămuriri asupra poli­ticei sale, atunci când le va pu­tea da complete. Declară însă că automobilul ministerului de in­terne n'a fost pus nimănui la dispoziție peste hotar. Interpelarea d-lui lena D-l N. Iorga își desvoltă in­terpelarea asupra­ cazului Lazăr Ghermani. Oratorul reamintește cete pe­trecute în Biserică și spune că nu e bine să se reînceapă. Or, prin recomandarea lui Lazăr Ghermani la catedra de teologie se tinde la aceasta. Oratorul re­amintește timpul când s-a votat legea sinodală împotriva căreia s-a ridicat episcopul de Roman Safirim. Oratorul arată cum E­­piscopul de Roman în mod bru­tal a fost scos din scaun. Am întovărășit mulți pe episcopul de Roman în nenorocirea lui. Atunci Insă când episcopul de Roman a continuat și a pornit război contra fostului mitropo­lit nu i-a mai putut aproba nici un creștin adevărat. Și atunci a intervenit d. Chiricescu care a scos din sertar o scrisoare. Cazul e cunoscut. Oratorul re­amintește cele urmate apoi. Oratorul crede că prin reco­mandarea d-lui Gherman­ se va continua războiul în Biserică. Cu această recomandată, se ur­mărește plata unei polițe perso­nale, a unui angajament. Oratorul susține că părintele Ghermani era la Bucovina aco­litul mișcărei contra mitropoli­tului Atanasie și Pentru a sus­ține afirmația aceasta citește o scrisoare ce a primit-o de la pă­rintele Ghermani. D. Iorga insistă asupra rolu­­lui pe care-l joacă în biserică un domn Cernăianu. Oratorul închee arătând necesitatea unei vieți morale care să facă din tineret adevărați eroi oriunde ar fi­ în rândurile ostașilor tenați ca preoți la sat. (Apl.) D. Duca, ministrul mirelea spune că o parte din interpela­rea d-l ui Iorga, aceea de a nu admite recomandarea părintelui Ghermani, a fost satisfăcută. In ce privește rolul pe care l’a ju­cat părintele Ghermani în afa­cerea mitropolitului Atanasie, d.: ministru spune că va aplica cu strictețe legea după cum a apli­­cat-o și în cazul recomandațiu­­nei. (Apl.)* D. J. Miclescu cere să se in­­­tervertească ordinea zilei pentru votarea indigenatului d-lui dr. Saint John. Se admite și indigenatul e vo­tat. Se votează recunoașterea ca cetățean român a d-lui Batzaria, fost senator și ministru turc Se votează recunoașterea d-lui Galin, locotenent. Ședința: se ridică. * Viitoarea ședință Marii. Rechiziționarea grânelor la Austria Asupra rechiziționărei grâne­lor de către guvernul austro-un­­gar, ziarele din Italia află ur­mătoarele amănunte: Orie, grasse, ca: grăn, arz, se­cară, sțonund, în orice stare ar fi, se i­­venia îi axă și nu confiscă. Această acțiune necesită un a­­parat asemănător cu acela al u­­nei mari întreprinderi comer­ciale și cum guvernul nu dis­pune de acest aparat se va servi de câteva case comerciale însăr­cinate cu rechiziționările și a­­nume cinci bănci și patru­ case de cereale. Impiegații nu vor mai fi considerați ca fiind ai a­­cestei case, ci ca oamenii de în­credere ai ministerului agricul­­tarei. De aci urmează ca firmele însărcinata ca rechizitiunile în­cetează de a mai face orice alte afaceri, ci rămân exclusiv la dispozițiunea ministeratei ag rL casimrei, care va distribui gra­­nde rechiziționate asa după cum va cere consumul general. Scă­pul principal al acestei acțiuni este să facă să nu se simtă lip­­ upsa grânelor, insă să fie prea abunden­tă in unele puncte. Firmele în chestiune vor primi de la guver­nul austriac o indemnizare de 20 coroane de vagon. Cu această ocasiune guvernul a modificat prețul maxim în sensul că mij­locitorii pot calcula 1 juna. la sută provizión.* ... La Bursa din Budapesta afa­­cerile în timpul săptămânei tre­cute, s­au limitat la câteva va­goane de porumb, pe când cela­­laite cereale nu au fost tratata. Nesiguranța proprietăței asupra măriei și greutățile cu expedie­rea au ținut pe cumpărători în rezervă. Rechiziționările au și fost or­donate in Bacska, Banat și în Ungaria de nord și de vest. Pri­ma grijă a guvernului va fi de­sigur să trimită grâne morilor care acum nu au pe măcina. Preluigiisa mormonului în Bulgaria Sofia. 22. — Ia Sobrania s‘a depus cn proect de lege prin es­te meratoxial, care expiră în cărând, ve rămâne în vigoare până când va fi desființat prin­­tr’un decret regal, după propu­ne…,* mtaistralai da justitie. S abaotat sigur că proectul va fi votat Mited; trenuri în Austria Viena. 22.­­K­ Un tren de per«­scans a ciocnit azi dimineață lângă gara Girasdorf din Aus­tria de jos un tren expres. Un locotenent a fost ucis. 2 soldati au fost grav răniți, 30 usor.(S.B) leen­ Misioi­irea Davilor în Italia Roma, 22. — în Guzz siU li fi­er al r, se publică an decret-legi prin care se dă putința, gives aului ca, în caz de utilitate pu­blică, sau când interesele gene­rale ale Statului vor cere, să se poată rechiziționa năvile de mărfuri de transbordară șlepuri sau orice plutitoare. Rechizițio­nea este ordonată de ministerul de Marină în țară și de autori­tățile finaulare sau comandan­ții navali în străinătate. Con­tractele de angajament ale echi­­pagiilor rămân în vigoare pentru năvila rechiziționate. După terminarea între serinițăr rei, o comisiune tehnică­ va fi numită de ministerul de Marină spre a aprecia stricăciunile e­­ventuale suferite de navă, pro­­punând răsplata cuvenită pre­cum și îndemnizarea ce va re­ .finzmte. nav­al. (A. f, S->

Next