Universul, martie 1915 (Anul 33, nr. 59-87)

1915-03-01 / nr. 59

5 BANI EXEMPLARUL. ANUL XXXIII.- N-rai 59 Fondator: LA El CAZAVILLAN UNIVERSUL CELE DIN URMĂ STÎRÎ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ DUMINECA 1 MARTIE 1915 TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Balacia și Ad.ninis ra.n: ,r -SJie/oa’mt. !î GRECIA RAMANE NEUTRA DECLARAȚIA NOULUI MINISTER% ■ / ■/ ’ DEMISIA d-lui ministru Costinescu Se știe că acum, patru zile guvernul a depus odată cu proectul de lege pentru înființarea taxelor de export și uni procet pentru prohibirea exportului mazărei, orzului și secarei. Guvernul a cerut urgenta, care s-a și admis. A doua zi însă, în sânul guvernului s'a discutat să nu se mai voteze prohibirea, întrucât guvernul poate să declare prohibirea prin simplu decret. S'a luat atunci o hotărâre în acest sens. Aflându-se că nu se mai aduce proectul la vot și cum au început să circule tot felul de versiuni asupra motivelor cari au determinat oprirea proectului, în ședința de. ori a Camerei deputate au cerut cu insistentă ca proectul să fie imediat votat. Cele petrecute la Cameră se pot vedea din darea de seamă a ședinței. D. Costinescu venind la Cameră, după ce a dat explicațiunile necesare, a declarat că aprobă cu plăcere cererea deputaților și a cerut să se voteze imediat proectul, pentru ca să-l ducă și la Senat. Proectul prohibitei a fost votat atunci cu unanimitate și rezultatul a fost primit cu aplauprelungite. In acest timp la Senat, se petreceau următoarele: In așteptarea proectului prohibitei, d. Constantinescu, ministrul de domenii, a telefonat primului ministru că Senatul așteaptă proectul de la Cameră și că va citi deci mai târziu mesajul de închidere a sesiunei. Primul ministru a spus d-lui ministru de domenii că poate citi mesajul de închidere, fără să mai aștepta proectul de la Cameră. Când, votându-se proectul la Cameră, ministrul de finanțe a aflat despre închiderea sesiunei la Senat, și cum d-sa își luase angajamentul că va fi votat proectul și la Senat, a găsit nejustificată și ca o lipsă de deferință față de d-sa,graba de a se citi mesajul de închidere la Senat și și-a înaintat demisiunea, pe care a și trimis-o d lui prim-ministru, de la Cameră. Cum ședința nu se ridicase încă la Cameră, știrea s'a aflat numai decât și ea a produs senzație în cercurile politice. Se crede însă, că prin faptul că prohibirea se va declara prin decret, probabil chiar mâine, d. Costinescu nu va persista in demisiune, deși în unele cercuri se afirma aseară că demisia este irevocabilă. —f.— Scrisori din Grecia (Dela corespondentul nostru particular) Atena, 19 Februarie Ceasul pentru intrarea Grereciei în acțiune pare a fi sunat. După cum v'au anunțat telegramele, un consiliu al foștilor prim-miniștri, sub președenția regelui, s-a ținut orici palat de la orele 3 până la 6 după amiazi. Venizelos a făcut un expozeu larg al situației aic ’< motivele care impun imediata intrarea în acțiune a țării alâturi de Tripla înțelegere. El a susținut cu căldură părerile, spuind că în caz de divergență, guvernul e gata să demisioneze, cu obligație de a susține în parlament ori pe cine ar chema regele la cârmuirrea țării. Toți foștii prim-miniștrii și anume: Theotokis, Kallis, Mavromihali și Bragamis au fost de părerea d-lui Venizelos, cum că evenimentele impun Greciei o acțiune imediată. Dorind însă să aibe informațiuni mai precise asupra situației militare, au hotărît să mai fie a doua zi un sfat la care să participe și generalul Dușmanu, șeful marelui stat major. Asta este tot ce se cunoaște după comunicatele oficiale. Vă mai pot comunica însă și următoarele știri pe cân le-am cules prin culisele politice, știri tot atât de sigure, și de unda ge va putea înțelege graba guvernului Venizelos de a se hasarda în războiul mondial. Acum vreo 10 zile când a început bombardarea Dardanelelor, s’a crezut aci că această bombardare va trece ca și cealaltă de acum vreo lună, fără vreo urmă serioasă. Când însă s'a văzut că se țintește la forțarea strâmtorilor și la cucerirea Constantinopolului, acestui oraș sacru al helenismului, și că cucerirea orașului visurilor și aspirațiunilor panellenice era să se efectueze fără ajutorul trupelor regelui Constantin,oti au înțeles că momentul sosise, că nu mai putea să existe aici o alternativă. Demersul făcut de către miniștrii plenipotențiari ai Franței, Angliei și Rusiei a întărit poate hotărîrea guvernului Venizelos. Intr’adevăr, acești diplomați au invitat Grecia să dea ajutor a cucerirea Constantinopolului contra unor anumite foloase, char dacă războiul s-ar termina favoarea aliaților. Duminică 15 Februarie sosit in Paris de Romanos, plenipoențiarul Greciei pe lângă republica franceză, aducând propunerile formale ale Triplei Inglegeri, in sensul următor. Aliații se așteaptă acum ori niciodată la o acțiune din partea Greciei. Dacă Grecia nu se va hotărî să intre în acțiune, nu i se va admite nici o pretenție de mărire, ba va fi lăsată soartei, oricare ar fi aceasta. Dacă, însă Grecia va intra în război, aliații ii admit următoarele condițiuni: 1) Armatele aliate să fie puse sub comandamentul suprem grecesc; 2) In statul ce se va forma din noul al strâmtorilor și Constantinopolului, pe lângă cele trei puteri să guverneze Grecia cu drepturi egale și 3) Se recunoaște Greciei alipirea vilaetului Aidin din Asia mică cu capitala Smirna, a unei jumătăți din alăturatul vila et Brussa precum și a Sandjacului vecin Balik-Hissar, adică a unei întinderi ca de vreo 125.000 kil metri Pătrați cu circa S.S00.000 locuitori. Bineînțeles, cele relatate mai sus cu toate că nu poartă pecetea oficialitatei, totuși, trebuiesc considerate ca atare, având în vedere isvoarele de la cari le-am putut culege. _ Alfa Presa franceză și intervenția neutrilor in război Paris. 26.—Ziarul .,Le Temps“ laudă serioasele capacități, competența indiscutabilă și înalta integritate a d-lui Gunaris, dar crede că aceste calități nu vor fi suficiente spre a-i asigura în împrejurările actuale încrederea Camerei, căci opinia greacă a manifestat limpede preferințele sale cu prilejul demisiunei d-lui Venizelos. „Le Temps“ adaugă : influențele germane cari apasă asupra Balcanicilor nu izbutesc să rătăcească sentimentul popular. Amenințările, făgăduelile din Viena și Berlin la Atena, Sofia și București nu pot să orbească popoarele până într’a le împodeca a recunoaște că numai aliații, prin victoria lor, sunt capabili să realizeze dorințele lor naționale. O intervenție alături de noi nu prezintă avantagii eseniale de pe neam chiar decât pentru țările ce s’ar alipi de noi, pe câtă vreme noi suntem în măsură să ducem sarcina noastră la capăt cu izbândă fără colaboratori, atât în Orient ca și aiurea. 'Havas). Stația pa câmpul de luptă Comunicat german Berlin. 26. — Comunicat oficial din 26. Un aviator englez a aruncat bombe asupra localității Menin, dar n'a izbutit de câi să ucidă 7 belgieni și să rănească zece. Englezii au atacat eri pozițiunile noastre de lângă Neufchatel și au pătruns prin câteva locuri în sat. Lupta continuă. Silința englezilor de a înainta spre Givency a fost respinsă. Francezii au dat în Champagne două atacuri contra unei mici păduri la est de Louain, pădure din care fuseseră respinși alaltăeri. Ambele atacuri au fost respinse cu pierderi sângeroase pentru adversar. Luptele pentru posesiunea localității Reichsackerkopf, în Vosgi, au fost reluate ori. * Pe teatrul oriental, la vest de Serejo am luat rușilor 600 oameni, 3 tunuri 2 mitraliere. Noua tentativă a iușilor de a-și face loc la sud de Angustovo s’a încheiat prin zdrobirea trupelor rusești ce luptau acolo. Am rămas victorioși în lupele da la nord-vest de Ostrolenka. Rușii au părăsit în mâinile noastre 6 ofițeri, 900 oameni, 8 mitraliere. Atacurile noastre la nord și nord,vest de Prazniș au făcut noui progrese. In lupta dela nord,vest de Miasto, am făcut din nou 1660 prizoneri. (Wolfsbureau). Pe frontul ruso-turc Petrograd, 26. — Comunicat din 25 Februarie al armatei din Caucaz: In regiunea Transciprocului trupele noastre au luat turcilor două tunuri. In lupta de la Dilman, în direcția Azerbeidjan, am cucerit un tun turcesc și trei chesoane. Pe celelalte fronturi nicio schimbare, (Westnik). Un succes important al armatei engleze Paris, 26. — Comunicat oficial din 25 Februarie ora 23: In Belgia Nieuportville a fost bambardat cu mare violență de tunurile de 42 cm. Intre lays și canalul La Bassée, armata engleză, sprijinită pe artileria noastră grea, a repurtat un succes important; a cucerit satul Neuvechappelle la răsărit de drumul Estaires spre La Bassée. A înaintat la nord est de acest sat în direcția Aubeps iar la sud.est în direcția pădurei Riez. Englezii au făcut aci 1000 prizonieri dintre care mulți ofițeri și a luat mitraliere. Pierderile germanilor sunt foarte mari: în Champagne inamicul a contraatacat cu violență în mai multe rânduri în noaptea de 24 spre 25 Februarie și în ziua de 25, dar nu a putut câștiga un singur petec de pământ. Am consolidat și lărgit pozițiunile noastre pe coastele ce le- am cucerit și am respins pe atacanți cu foarte mari pierderi. In Haut de Messe artileria noastră a distrus aproape complet un număr de tranșee inamice. Nimic de semnalat pe restul frontului. (Havas). Comunicat englez Londra,25(sos.26). Comunicat oficial. — Așa zisul blocuj al Angliei de către submarinele germane a avut chiar mai puțin rezultat decât se aștepta. Deși s'au făcut mai multe tentative, dintre rari una contra unui vas spital și una contra unui pachebot, nici un vas n'a fost scufundat, de la 12 până la 17 Febr. Mai târziu, un vas, încărcat cu cărbuni, a fost scufundat, dar aceasta este o izbândă prea mică față de pierderea unui submarin german și de avariile suferite de alte submarine ale lor. Se mai poate menționa atacul contra Osteniței făptuit de șase aeroplane ale marinei britanice. Acest atac a izbutit. Bombe au fost lansate asupra șantierului unde se repară submarinele și asupra cartierului general militar. Progrese însemnate s'au realizat de asemenea în Dardanele precum și contra întăriturilor Smirnei, unde mai multe baterii inamice au fost reduse la tăcere cu pierderi ușoare pentru echipagiile vaselor noastre. Ziarul Vorwärts comentând atacul flotelor aliate contra Lordanelelor, spune: prezența superdreadnoughtului Queen Elisabeth la acel atac dovedește, trebue să se recunoască aceasta, puțina îngrijorare pe care amiralitatea engleză o simte cu privire la superioritatea britanică în marea Nordului. • In Persia trupele britanice și indiene au dat dovadă de curaj și rezistență. Ele s'au bătut contra unor trupe cu mult mai superioare numericește și le-au pricinuit pierderi mari. Inamicul a avut un număr de zece ori mai mare de morți decât noi. (Reuter). Comunicat francez Paris, 26. — Comunicat din 24 Februarie ora 23: In Belgia, la est de Steenstraete am respins un atac inamic. La nord de Arras, spre Notre Dame de Lorette ne-am bătut toată ziua fără ca pozițiunile reciproce să poată fi schimbate. In Champagne s'au dat lupte foarte crâncene cari ne-au fost favorabile. Intre Louain și Perthes, în pădurea ce o ocupasem acum trei zile, am respins două contraatacuri și am realizat noui progrese. Am progresat de ademeni în pădurea mai spre răsărit de cea precedentă și imediat lângă rerihel. La nordul satului inamicul a atacat, dar a fost respins. Pe coama dela nord-est de Mesnil câștigul de teren de eri, care era de 400 metri, a mai fost sporit cu 200 metri. Am cucerit fortificații germane, am luat un tun revolver, 3 mitraliere, am făcut prizonieri, întăririle făcute de dușmani sunt extrem de puternice. Germanii au adăposturi blindate cu tunuri revolver și camere subterane foarte adânci. In sfârșit, la nord de Mesnil, am reluat câțiva metri de tranșee din cele ce le cuceriserăm, Duminecă dar pe cari le-am pierdut Luni. In Argonne, între Four de Paris și Rolande, am dat un atac care ne-a dat stăpânirea primei Unii germane pe o lungime de 200 metri. (Havas). Submarin german stațiiat la Berlin, 26.— Amiralitatea engleză anunță că submarinul german distrus de contratorpilorul „Arial“ nu era submarini No. XX ci submarinul No. XII. Zece oameni din echipagiul de 28 ar fi fost salvați. (Wolff). Ärltsnest flotei austriaca la Antivari Viena. 26. — Cu privire la acțiunea flotei la Anticari la 16- 18 Februarie, povestită eronat de ziarele străine, iată adevărul: Trei din torpiloarele noastre însoțite de trei contratorpiloare au intrat la 16 și 17 Februarie dimineața în portul Anticari și au debarcat un detașament, care a incendiat proviziile din magaziile de pe malul de piatră. Malul de lemn construit de curând pentru transporturile franceze a fost distrus cu dinamita. Yahtul ,,Rumija", care era utilizat pentru transportarea contrabandei și care fusese menajat până acum, a fost scos din portul interior, dar furtuna împiedicând remorcarea lui, a fost scufundat în fața portului. In cursul acestor operațiuni unitățile noastre au fost violent bombardate de cinci baterii, dar nu au fost lovite. Torpiloarele au ripostat cu mitralierele. Orașul n'a fost bombardat, nu s'a tras asupra portului, nu s'a dat foc măcar depozitului de benzină din port, pentru că alături erau ancorate două vase de origină necunoscută. Toate știrile muntenegrene despre orori comise despre bombardare, sunt minciuni. (K. B.) IGG ACȚIUNEA DIPLOMATICA IN BULGARIA _ Tratativele pentru intrarea in acțiune a Bulgariei — Suntem itsformsți din sursă diplomatică aaiteresată că se stimează în acest monement tratative între Tripla intelegere și îiss wermsir Sningar pentrtu intrarea Bulgariei în acțiune, și anume pentru ca Bulgaria să atace Turcia» Tripla înțelegere a făcut, ni se asigură, propuneri formale Bulgariei asigurându-se compensațiuni, teritoriale însemnate resurse financiare și imboiuis gnile necesare, se cunoaște însă rexaltatul acestor de*ămersuri, surse de cercuri diplomatice păreau aseară optimiste. Lumea noastră politică nu cunoștea însă nimic precis asupra rezultatului acestor demersuri. Intr’o zi sau două se va putea ști precis. F. Grecia rămâne neutră - Declarația noului minister — Atena, 26, (sosită 27). — Noul minister a depus eri jurământul. Iată termenii declarațiunei ministeriale care a fost comunicată presei: Grecia avea, după războaiele sale victorioase, o nevoie imperioasă de o perioadă prelungită de pace spre a lucra în favoarea prosperității țarei, la organizarea serviciilor publice, a forțelor de uscat și de mare, la desvoltarea bogăției publice; era deci nevoie de a se garanta în contra oricărei atingeri a bunurilor dobândite cu prețul jertfelor făcute și să se adopte o politică conform cu tradițiunile naționale. In astfel de situație, neutralitatea de la începutul războiului european se impunea guvernului grec, dar Grecia avea și mai are datoria de a-și îndeplini obligațiunile sale de alianță și să urmărească realizarea intereselor sale, însă fără să compromită integritatea teritoriului ei. Guvernul, conștient de datoria sa de a servi astfel interesele țărei, e convins că patriotismul poporului va asigura întreaga lor salvgardare. (agenția grecească) Pro te egrafiia FiliA nn Lyon, 26 Februarie Presa franceză și noul poem pec Comentând in ziarul „Echo de Paris declarațiunea ministerială a cabinetului Gnnaris, Jean Herbette constată că amânarea intervenției militare nu va împiedica Grecia să rămână favorabilă Triplei înțelegeri. Prezența dnui Zographos și a dnui Stratos la externe și marină, este cea mai bună chezășie. In ziua în care guvernul grec va propune concursul său triplei înțelegeri va primi acelaș răspuns cordial pe care îl rezervă Tripla înțelegere tuturor. Elogii aduse trupelor franceze Ziarul New-York Herald scrie în numărul său dela 21 Februarie: „Europa aduce elogii trupelor franceze, hotărîrei lor, funcțiunei admirabile a ofițerilor și excelentei organizații a serviciilor; un asemenea sistem, acelaș la șefi ca și la soldați, nu este ușor de învins". Lipsa de făină în Germania Gazeta Germaniei de nord din 24 Februarie scrie: „Reducerea dela 230 la 100 grame de făină pe zi de persoană, va arăta tuturor germanilor gravitatea situației“ țjisîria va ceda Haliéi TRENTINÜL ? Petrograd, 27.— Corespondentul berlinez al ziarului din Zürich, a aflat că au început tratative austro-italiene în privința Trentinului și că aceste negocieri ar fi pe cale bună. (Westssik) 1. riturifie carierei Constantinopolului comentariile presei franceze Paris, 23 (sosită 26). — „Le Temps" cercetând repercusiunea evenimentelor din Dardanele asupra României, amintește că primul obiectiv al mersului aliaților contra Constantinopolulm este de a deschide strâmtorile. Culorile cari vor fâlfâi în curând pe Bosfor sunt o garanție indiscutabilă că acest drum nu va mai fi închis, oricare ar fi regimul care va succeda celui al sultanului; pe când Germania victorioasă ar însemna ca ea să fie stăpâna Constantinopolului și aceasta ar însemna vasalitatea României. Victoria aliaților îi asigură din contra libera trecere a strâmtorilor, libertatea politică și economică și unitatea națională. Românii o știu și nu se vor lăsa înșelați. (Havas). Comentariile presei ruse Stockholm, 26.—D. Menschikow scrie în ,,Novoje Vremia". Constantinopolul trebue să ne aparțină; chiar dacă aliații ar sosi cei dintâi în oraș, aceasta n'ar însemna nimic. Războiul se face pe o bază cooperativă. Fiecare combate contra inamicilor, atacând acolo unde îi e mai favorabil. Fiecare depune și linii mari. Rezultatele dobândite sunt discutate solidar și împărțite pe dreptate. Am trimis fără a murmura un crucișător în Oceanul Pacific spre a apăra comerciul englez și ne-am consolat când a fost scufundat. Avem conștiința că în seria de bătăi eroice în Caucazia am îndepărtat armata turcă din Egipt și armata germană de pe frontul francez. Luptele continua in vegiunea Giorskului ta Petrograd. 27. — Comunicatul armatei din Caucaz. Pe ziua de 25 n'au fost lupte serioase pe întreg frontul. In regiunea de peste Ciorok luptele continuă. (Westnik). Evsnimen'.ele in Bmv’na Austriacii întăresc Cernăuții Mamornița, 26 Febr. Autoritățile militare austriace au luat măsuri pentru întărirea Cernăuților în vederea eventualei invazii a rușilor, care pare foarte probabl. Malul stâng al Brutului este întărit cu puternice forțe militare. Așa unitățile austriace dislocate la vama Tureni, lângă Mamornița au avansat cu 200 meri spre Prut unde au început să sape tranșee. Operația e foarte anevoioasă din cauza viscolului cumplit și a marii cantități de zăpadă. Aceleași măsuri au fost luate în partea orașului dinspre Jucica. Populația israelită continuă să părăsească Cernăuții. Trenurile care pornesc spre Dorna sunt tixite de refugiați. De astă dată Cernăuții vor rămâne pustii. Cu toată retragerea autorităților civile austriace din Cernăuți și a măsurilor de întărire, până acum nu se observă nici o mișcare deosebită între beligeranți în vederea unor apropiate lupte. Totuși ele par inevitabile. Viscolul continuă să bântue fără întrerupere de trei zile, înfundând toate drumurile. Localitatea Mamornița este aproape izolată de restul județului. Astăzi nu ne-a sosit nici poșta. farul la Helsingfors Helsingfors, 23 (sosită 26), împăratul a sosit aci azi dimineață și a fost salutat la debarcader de autoritățile militare și civile, de membri Senatului, de delegațiuni ale municipalității, asociațiunilor lucrătorilor, studenți, un mare număr de public, care a salutat pe țar cu urate entuziaste. Orașul era pavoazat, împăratul a vizitat catedrala ortodoxă, apoi s-a dus la catedrala luterană, unde a fost primit de arhiepiscopul suedez. Apoi suveranul a vizitat vasele de război și fortăreața Sweanberg. (Westnik). Petrograd, 26. — împăratul s-a întors azi la Tzarskojeselok (Westnik). anevreii brigăzei a X-a infanteria R.-Sărat, 26 Februarie Trupele de infanterie și artilerie din Buzău și R.-Sărat, au executat manevre de garnizoană în zilele de 23, 21 și 25 Februarie sub conducerea d-lui colonel G. Sănătescu, comandantul brigăzii a X-a infanterie. împrejurările climaterice au dat prilejul ca pe lângă folosul din punct de vedere al conducerei și execuției manevrelor să se poată pune la încercare și rezistența ofițerilor și trupei ce au luat parte la acest exercițiu de pregătire și antrenare pentru război. Intr’adevăr, încă de Duminică 22 c„ a început să ningă și să viscolească, transformând timpul primăvăratec al săptămânei precedente într’o adevărată iarnă siberiană. Dar transformarea neprevăzută a vremei n’a putut schimba programul conceput, care s’a executat zi cu zi și a procurat prilejul cel mai doveditor asupra aprecierei gradului de pregătire și antrenare a oștirei noastre.* Iată pe scurt cum au decurs manevrele: Garnizoana din Buzău compusă din regimentul 8 infanterie, un divizion din reg. 7 artilerie și un pluton din reg. 6 călărași a fost alarmată Luni, la 5 dimineața, constituind un detașament (partidul roșu) cu însărcinarea sub comanda d-lui colonel A. Razu de a înainta spre R.-Sărat și a pune stăpânire pe trecerile de peste Râmnic. Garnizoana din R.-Sărat, compusă din reg. 9 infanterie, un divizion de obuziere și un pluton de călărași, a fost alarmată în aceleași condițiuni Luni dimineața și constituind un detașament sub comanda colonelului P. Alexandrescu, a avut însărcinarea de a executa o recunoaștere ofensivă spre Buzău, în scopul de a determina situațiunea forțelor inamice. Ambele detașamente s’au întâlnit la nord-est de satul Fundeni, unde a fost o luptă de întâlnire. Atât marșul cât și lupta s’au executat în condițiuni foarte anevoioase, dar foarte folositoare și instructive. Pe deoparte viscolul, pe de alta greutatea manevrei în teren acoperit de zăpadă, au pus la încercare forțele fizice ale oștenilor noștri și era o plăcere rară a vedea desfășurarea manevrei de pregătire a luptei precum și lupta propriu-zisă. Echiparea în vederea ieriei a făcut ca atât ofițerii cât și trupa să nu sufere nici de viscol, nici de terenul înfundat de troieni de zăpadă alternând cu movile de pământ curățite de vânt. Dacă infanteristul întâmpină greutăți de marș și de luptă, nu mai puțin artileria a fost supusă la încercări grele. Caii etapelor tunurilor și chesoane lor trecând prin zăpadă dincolo de genunchi au trebuit să tragă după ei materialul greu al artileriei. După lupta de la 23 c., detașamentul albastru s’a retras spre satele de la sud și R.Sărat, iar cel roșu în satele Fundeni și Zărnești. Pe timpul nopții ambele partide s’au acoperit cu avantposturi, iar în cursul dimineții de 24 c. partidul roșu de la Fundeni a luat ofensiva spre R. Sărat, unde s’a dat marea luptă în cursul dimineții, după care trupa, înainte de a intra în cantonamente, a defilat înaintea d-lui general Frunză, comandantul diviziei a 5-a. A fost o defilare în condițiuni foarte interesante. Cu tot frigul și viscolul, populațiunea orașului R.Sărat a venit în mijlocul orașului spre a vedea falnicele regimente de infanterie și artilerie defilând după două zile de muncă obositoare. Ofițerii și soldații îmbrăcați în blăni și cojoace, având capul acoperit cu capișoane cari făceau să li se vadă numai o parte mică a feței și în special mustățile și sprâncenele pline de ghiață; caii cu coarnele în țurțuri și spatele plin de zăpadă; tunurile, trăsurile și chesoanele pline de zăpadă, ofereau un aspect rar. Dar mai interesante erau voioșia și sănătatea ce se citeau pe figura ostașilor noștri mândri de a fi putut arăta șefilor și țării vrednicia și rezistența lor. Seara trupele au fost cantonate în R.Sărat, unde populațiunea și-a făcut o deosebită plăcere de a oferi adăpost oștenilor, cari se antrenau azi pentru greutățile de mâine. Foc a suitanul din Macin Măcin, 26 Februarie. Azi, la orele 8 dim., un incendiu a izbucnit la spitalul din localitate. Focul a luat naștere de la o sobă. O panică de nedescris s'a produs printre bolnavi, cari au alergat afară oare cum a putut. Cu multă greutate focul a putut fi localizat. Pagubele sunt neînsemnate. Csresjr