Universul, aprilie 1915 (Anul 33, nr. 88-117)
1915-04-01 / nr. 88
.tor: LUKI CI2ZSVILLAN UNIVERSAL București, 31 Martie 1915 pace și pentru râzboiu încă amestecați învălmășeală eui stâm în starea 3. — cu toate asimțim tot mai [e urmările acea] in prejurul nosas în situația lailor cari trebuie scă bucățica zis— dar sunt lipeste o strâmtor mai găsim la a care ne gârle pace. In mare a coru exterior, amoape sugrumanent, este și ea ou de râzboiu în Europa, și astăitate în care se aceasta însemîre de pe urma ea tot mai mult oui. Dar nu tre S nierdem acuma, se ajunge, vom pi sos mai târziu, târziu. Insă, eipsurile, despre momentul de o măsură mai decât aceea pe guvernul, Iotălucru mulțmei cari din cauza stare a lucrărise găsesc imeenta lor. îare 35 de milipentru lucrări e o sarcină îtru bugetul țădar această măla timp, pentru nuia din relele asecintă a stării vi v ! Nu este un ajutor, cu atât mai puțin o pomană; căci Statul va profita din lucrările ce se vor săvârși, — va profita în mod mai statornic chiar, decât aceia cari le vor fi desăvârșit. Insă mai este o altă întrebare care se pune, și care cere neapărat răspuns. Sunt unii cari spun: Din moment ce Statul găsește 35 de milioane pentru a da de lucru brațelor muncitoare rămase în neîntrebuințare, aceasta însemnează că el nu se mai gândește la o posibilă acțiune războinică din partea țării noastre, căci în acest caz ar fi mai sgârcit cu banii publici, i-ar strânge și i-ar păstra pe toți în acel scop. Foarte greșită argumentare. Care este, în adevăr, Statul ce numai într’o singură direcțiune să-și îndrepteze toate puterile materiale de cari dispune, — în direcția războinică așadar, dacă se găsește în războiu, sau în amenințare de războiu? — Nu este nici unul, și nu poate fi. Pregătirea și purtarea de război sunt una,— purtarea de grijă a celor ce rărămân la muncă,—fiindcă nici fără de aceștia nu se poate, — e alta. Amândouă cer rezolvare, și întru cât în această rezolvare intră și cheltuiala, cheltuială trebuie să fie, și acolo, și dincoace. Nici o cheltuială însă, cu chibzuială făcută, nu e pierdută. N’are să fie pierdută dimpotrivă! — cheltuiala de 35 de milioane pentru a se da de lucru meseriașilor. Iar ceea ce mai rămâne, — și mult mai rămâne, — va fi de ajuns pentru o cheltuială cu alt, și mai mare folos. — Așa să fie. L ATENEUL ROMÂN iele de altă dată și războaiele de astăzi conferința 1Mui Octav Lecca J caracteizează iie ale istoriei, în, cruzinea și elementele comu 3i omeneșteală și blâncețe era ;1, nu pitea fi stare mai umană și în războiu, fie i numai arizoniueau în lupte, cu cruzime, utilimijloacelui sângeomor, chinuri și cate de cele mai lingiuiri. fă ce timpul ade civilia ție, se ie norm, care am trebui să se 3 în canpanie. ■ aceste reglemen- i tribunall de la la o desfășurare călcări a acestor ivele războaielor iu, sentimentele suveranilor, Con, ue, că e greșită ă în epocile an, patriotismul era îlăuzitor al suresentiment a înfa dtor conducător mai târziu, odată nonarhiilor, de factor corelativ tonale, toatele erau puri de meserie, cari dărăt de a comite crime. Atrocităori cu caracterul asperăriii tropenoderai sau zăvii în războ jugur se mai mult ră zboiu. bon 1idată, trupelor moderne, cu efective mari. Marea armată a lui Napoleon avea 250.000 oameni, pe când astăzi, singură România poate pune pe picior de război o armată de două ori mai numeroasă ca marea armată a lui Napoleon. Progresul continuu a răsturnat teoria de altă dată, că nu se poate lupta decât cu trupe restrânse. Proporțiile războiului actual sunt uriașe din toate punctele de vedere. In vechime erau indiferente, dacă nu disprețuite trupele de infanterie, pe când astăzi infanteria are un rol de căpetenie, fiind adevărata trupă de rezistență. Altă dată nu era o artă a războiului, ci luptele erau simple ciocniri; astăzi însă conducătorii mânuesc trupele după planuri strategice și tactice. Conferențiarul a expus numele armelor utilizate în decursul timpului ; a descris apoi luptele de asediu, foarte frecvente în trecut. Trecutul e aproape un șir de războaie, caracterizate de obicei prin aceea, că nu au avut nici un scop. Războaiele de altă dată erau crunte, cele de astăzi sunt tragice. Războaiele contimporane izbucnesc mai rar, sunt mai științifice, dar mai distrugătoare. Conferențiarul încheie dorind ca războiul actual să se termine cât mai curând, fie că vom lua și noi parte la el, ori nu. -erau e cele rotite iar sendele isusprin lotieperimat culme, 1 ciirile oale se numără și niște în lordul Epirului Atena, 30. — Revista Near ESI din 26 Martie publică o corespondență din Sofia afirmând că familiile albaneze din Devonnop, lângă Korita, au fost masacrate de bande grecești. Guvernatorul din Korita declară însă că această afirmațiune este cu totul falsă și că din potrivi dovanește liniște și siguranță perfectă în toate județele nordice ale Epirului, în așa măsuri încât familii albaneze stabilite dincolo de acea zonă de ocupațiune a Grecii au cerut să poată eni ^i:____ _____îl CELE DIN URMĂ ȘTIRI PUN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE S3 TELEFONICE MIERCURI I APRILIE 1915 Badaciia ;i AMnistraJIa: ,rES32S.u RĂZBOIUL EUROPEAN H SerViciul nostru telegrafie - în Caucaz Petrograd, 29. — Stat majorul armatei din Caucaz comunică: In regiunea de costă, în ziua de 26, a avut loc luptă de artilerie și împușcături. In direcțiunea Olty, împușcături neînsemnate. Pe celelalte fronturi nici o schimbare, (Westnik). Importanța ultimelor succese franceze Paris, 29.— Comunicatul din 28 Martie, orele 23 . Intre Menza și Mosella am conservat tot terenul câștigat și am făcut noi progrese. Intre Dine și Menza nici o luptă. La Eparges inamicul n’a reacționat nici cu artileria nici cu infanteria. Ziua a trecut liniștită ; întreaga pozițiune ern puterea noastră. Declarațiunile prizonierilor arată însemnătatea succesului nostru. Germanii, de la finele lui Februarie aranjaseră pe această parte a frontului divizia 33-a de rezervă întreagă, apoi la finele lui Martie, când această divizie a fost sleită, divizia X-a activă, din corpul V de armată, alcătuită din cele mai bune trupe din armata lor. Această divizie e acea care a perdut adevărata fortăreață clădită pe pintenul de la Eparges. Trupele primiseră în deosebite rânduri ordinul de a se menține cu orice preț, și sa specificase că pozițiunea era de cea mai mare însemnătate. Generalii lor le spusese că pentru a o păstra ar jertfi divizia, corpul de armată, o sută de mii de oameni de ar fi nevoe. Perderile încercate de germani la Eparges în ultimele două luni ating 30.000 de oameni. In pădurea Mortmain am luat în stăpânire o nouă linie de tranșee și am respins un contraatac. La N de Regniville am întărit și lărgit ușor pozițiunea noastră. In Lorena o semicompanie care în noaptea de 27 spre 28 împinsese până la satul Bezange la Grande, situat intre liniile noastre și cele germane, a fost învăluită de forțe superioare și făcută prizonieră. (Havas). Situația pi supuljii luptă Rosirea soierilor In Macedonia sârbească — Noui dovezi — Niș, 29 (sosită 30). — Comisiunea însărcinată să culeagă dovezile că incursiunea din Macedonia sârbească a fost pusă la cale de Bulgari a mai găsit noui dovezi; așa, o pecete purtând inscripția „ Comuna rurală Radetz“. Acest sat nu se află pe teritoriul sârbesc. Interogatoriile comitagiilor bulgari continuă. Biroul Presei a publicat în buletinul din 28 Martie depoziția lui Ismail Alilovici care a declarat că a fugit în Bulgaria cu câțiva inși spre a scăpa de serviciul militar, dar că în Bulgaria a fost înrolat îîmpreună cu mulți alții spre a forma bande în grupe de câte zece sub comanda unui caporal. Fiecare primea pe zi 1 franc 50. Intr‘o zi li s‘a comunicat să fie gata de plecare, dar nu li s‘a spus In ce direcție pornesc. In seara atacului toate bandele erau întrunite la Cepeli. Susnumitul a declarat că a văzut, cum se transportau pe lângă biserică, mulți soldați sârbi omorâți , a dat apoi amănunte despre șederea sa în Bulgaria, despre ce a făcut și a văzut până când a fost făcut prizonier. Acelaș buletin al Biroului Presei dă în extenso depunerea lui Arahur Antonovici din care s-a publicat eri un extract. După ce a explicat cum a fost luat și dus în Bulgaria de comitagii împreună cu alți locuitori, a declarat că banda care l-a luat cu deașila număra 700-800 comitagii și spuneau populațiunei musulmane că veneau să-i ia cu dânșii. Ancheta continuă .(Biroul Presei). Comitagiii provoacă conflicte pe toată granița Niș. 30. —. Atacurile comitagiilor au continuat chiar și după afacerea din Strumița. La 24 Martie, seara, ei au atacat blokhausul de la Zaboka, județul Meleg. Sârbii au trebuit să se retragă întâi față de superioritatea numerică a comitagiilor, dar s-au întors și au gonit banda în Bulgaria priciniuindu-i mari pierderi. Înainte de afacerea de la Strumița alte bande mai puțin considerabile au trecut granița. La Ofiei s'a dat o luptă de opt ceasuri. Comitagiii au lăsat pe teren două puști Manliester, cartușe, două bombe, haine, o pelerină cu nasturi galbeni având ca efigie un leu. Înainte de 20 Martie comitagiii atacaseră blokhausul nostru de la Bair-Vair, altă bandă a atacat blokhausul nostru de la Kithau. Lupta a ținut un ceas. Agresorii au lăsat pe teren două bombe care nu făcuseră explozie, cartușe pentru arme Manlicher și două puști turcești cu tragere repede. Sublocotenentul bulgar Stolmenoff a fost invitat să vie la fața locului să se convingă că atacul venea dinspre partea bulgărească. 1t Impresia generală este că dele de comitagii au fost trimise spre a provoca o serie de conflicte pe toată linia graniței. Când s'a întâmplat incidentul de la Strumița au trecut tocmai prin gara acelei localități șeful misiunei sanitare engleze, căpitanul Benett, cu medicii misiunei, un medic elvețian și un ziarist român. Toți s-au putut convinge că răniții bulgari și turci erau îngrijiți laolaltă cu răniții sârbi. Medicul elvețian a făcut o injecție cu ser unui rănit turc, ca să poată răspunde interogatoriului. (Biroul Presei). Austro-Ungar ns 6 obosită de război — Declarațiile contelui Andrassy — Viena. 29.— Contele Julius Andrassy relevă în ziarul Zeit că deja în numărul de Crăciun a desmințit zvonurile tendențioase răspândite de către presa Triplei înțelegeri că Ungaria și monarhia ar fi obosite de război. Atari știri din vremea din urmă, și mai cu seamă fabula despre o pace separată și despre oboseala de război a Ungariei sunt născocite, tot ca și știrile răspândite acum, câteva luni. In vizitele ce a făcut în Germania și în Austria, contele Andrassy a văzut același punct de vedere și ferma voință de a continua războiul până ce se va garanta o pace durabilă și onorabilă. Aceasta este adevărat pentru toate partidele și toate naționalitățile din Ungaria. Cu toate acestea Andrássy crede că pacea nu va fi așteptată multă vreme. Evenimentele de pe teatrele de război se succed unul după altul acum mai repede iar puterile centrale aliate vor ajunge la scopul dorit mai repede decât cred vrășmașii lor. (G, B.) ' - Qsspre revolta din Stopper Roma, 30. — După știri din izvor competente, revolta ce a izbucnit pe la jumătatea lui Februarie la Singapor a fost provocată de prizonierii germani, din care cei mai mulți de pe vasul Emden. Un regiment de indieni a părăsit postul de gardă pe câmpul de concentrare, a împușcat ofițeri englezi, și intrând în ningător a omorât mai mult ca 400 persoane (englezi). Revolta a ținut opt zile și a fost nevoie să intervină flota franceză și japoneză ca să o potolească. (A. T. I.). Impresiil © lui Sven Hédin în tabăra austrolngară Viena, 29. — Ziarele publică povestirea lui Sven Hédin care, cum s'a semnalat deja in timpul Paștelui, a avut ocaziunea de a vizita trupele austro-ungare pe frontul Carpaților. Dânsul descrie impresiunile ce a avut, vorbește cu entuziasm de organizațiunea și atitudinea și ardoarea lor războinică. Spune : Am vizitat trupele pe pozițiunile lor, am vorbit cu câțiva husari și tirolezi cari fuseseră deja în foc, am găsit la ei toți bucuria de a lupta pe slăbită și ferma speranță de a învinge. Voința de a învinge reiese din micile observațiuni naive ale soldaților, și domnește în toată armata. Șeful lor arhiducele Josef Ferdinand este adorat de ofițeri și de soldați. Numai cu înalte cuvinte de respect am auzit vorbindu-se despre el. Am avut plăcerea de a petrece câteva ore în apropierea sa imediată; nu pot decât să spun că am fost mișcat de interesul și cordialitatea ce arhiducele pune în tot ce privește binele soldațior săi. Nu a fost o adevărată luptă. Rușii In acest sector au fost tocmai în sărbătorile Peștelui foarte liniștiți ; artileria lor tăcea iar liniile lor de infanterie bine întărite nu se mișcau de loc. Intr'o zi am văzut din posturile de observațiune 3 ruși și 3 austrieci petrecând pacinic împreună Paștele. Mai mulți ruși agitând batiste albe se apropiaseră foarte mult de tranșeele austriece. Am făcut în trannșee și în pozițiunile bateriilor mai multe schițe cari vor ilustra impresiunile mele cu privire la armata austro-ungară. Arhiducele Josef și arhiducele Ferdinand au arătat mult interes pentru acele schițe. In cursul turneului meu am văzut și pe feldmareșalul locotenent Noth, care comandă corpuri germane pe Dunajetz, și am vizitat pe feldmareșalul locotenent Arz von Strausserbuhr, făcând astfel cunoștință cu doi mii literi admirabili. (K. B.) Războiul pe mare — Lepe și transmise de Viena LYON. — Ziarul Nouvelliste află din Madrid că după știrile ziarelor, vaporul Southpoint a fost scufundat de către submarinul german U 28 lângă capul Finister. Echipagiul a fost salvat. COPENHAGA. — Se află din Londra că micul remorcher Homer remorcând barca franceză General de Lonis a fost atacat de un submarin german. Remorcherul a scăpat, barca franceză a fost scufundată. Echipagiul a fost salvat și debarcat la Hosel van Holland.* COPENHAGA. Două vapoare neerlandeze au debarcat 27 de oameni din echipagiul vaporului englez Harpalyce care a fost torpilat ori a lovit o mină lângă canalul din Noordhinder. Harpalyce era vasal comitetului de ajutoare belgiene. (K, B,). Măsuri contra scumpirei alimentelor în Moscova ( Moscova 29 prin Viena). Consiliul municipal a decis să propue guvernului diferite măsuri în contra scumperei alimentelor, intre cari înregistrarea alimentelor, crearea unei comisiuni de aprovizionare, un credit de cinci milioane pentru cumpărarea de merinde pentru populațiunea din Moscova. Predarea cărnei a scăzut cu o treime din cauza lipsei de trăsuri. Bursa de grâu a declarat că nu curând va fi cu totul epuizată. Organizațiunea muncitorească din guvernământul Charkov a remis o petițiune cerând de urgență să se remedieze scumpeștea de alimente, deoarece muncitorii suferă cea mai mare mizerie pe când rudele lor își varsă Prin telegrafia fârâuii Lyon, 29 Martie, „A Information" a publicat constatările culese de un italian de Capenelli, însărcinat de guvernul italian să facă o anchetă asupra agitațiunilor germane in bazinurile Briey și Longwy. Povestirea sa constitue o nouă și necontestată mărturie a barbariei germane. D. Capenelli povestește intre altele că ,la 11 August, regimentul 30 de husari a ars de vii 6 prizonieri francezi; altă dată trei răniți francezi au fost înmormântați de vii din ordinul căpitanului Führer. Întreaga regiune a fost sistematic jefuită și devastată, mobilele furate locuitorilor fiindtransportate în camioane automobile. Ziarul iezuiților italieni „Civilta Catolica“ de la 25 Martie publică ca aprobarea papei un articol, prin care se condamnă masacrarea necombatanților, distrugerea fără scopuri militare a orașelor nefortificate și dărâmarea edificiilor sfinte. In cercurile catolice italiene acest articol este considerat ca o condamnare a metodelor de război germane. Din Berlin se scrie ziarului :,Union Rotterdamsche Courant” Timpul său de la sfârșitul lui Martie a fost defavorabil in special iscotelor; fie de altă parte lipsa de brate se simte tot mai mult în Westphalia și în ianovra; încercările de a se angaja muncitori streini n'au reușit. Elevii claselor superioare sunt întrebuințați la agricultura. După ziarul „Telegrapht", numeroase familii își trimit în Olanda copiii care nu pot suporta pâinea ce se servește acum. India expriează grâne în Anglia Londra. 29. — După o telegramă provenită din Viena, ziarul Times ar fi aflat din Bombay că secretarul de stat al comerțului Indiilor ar fi anunțat consiliul viceregal că guvernul era pe cale de a rechiziționa toate stocurile de grâu cu preț fix. Pe lângă aceasta, ceea ce nu ar fi de trebuință pentru interiorul țărei, s'ar exporta in Anglia în folosul statului. E de nevoie în această privință să atragem atențiunea, că guvernul Indiilor nu rechiziționează de loc stocurile de grâu. Dânsul a interzis neapărat exportațiunea privată a grănelor, însă a dat instrucțiuni agenților săi de a cumpăra pe piața liberă în anumite cantități; cu toate acestea nici un prejudiciu nu se va aduce stocului necesar trebuințelor interne ale fărei. Grânele astfel cumpărate vor fi exportate în Anglia. (Comunicat de Legațiunea Marii Britanii). Epidemie din Serbia Londra 29, (prin Viena). — „Daily Chronicle" află din Atena. Căpitanul Penal s'a înapoiat din călătoria sa în Serbia și raportează că situațiunea devine zilnic din ce în ce mai rea. Epidemia de febră tifoidă este înspăimântătoare și bântie în țara întreagă; numai la Monastir sunt trei mii de bolnavi și numai zece medici. In țara întreagă se simte nare lipsă de medici și de infirmiere. Țara a cerut în zadar ajutoare de la aliați.(K. B.) Beștîmințir Sofia. 29. — Presa sârbească răspândește sistematic informațiuni calomnioase în contra Bulgariei anunțând ba un transport de mari cantități de bombe și materii explozibile cu destinațiune pentru Strumitza, ba somațiunea ministrului Angliei către președintele consiliului Radoslavoff, etc. Caracterul tendențios al tuturor acestor informațiuni sare așa de tare in ochi încât nu avem nevoe a le dezminți. (Agenția bulgară). GENERALUL PAD SPRE PARIS Roma, 28 (sosită la 3d). — Generalul Pau a plecat din T>_____" ------- * - --*-" t f.g s’a făcut și ce se face de Franța pentru prepararea tineretul militar Marile și teribile evenimente, cari domină azi Europa, preocupă pe toată lumea dar mai ales pe beligeranți. In special nevoia de soldați cât mai instruiți și cât mai rezistenți, ca să poată purta greutățile răsboiului, o simt fiecare din ei; de aceea prepararea tineretului pentru răsboi este azi preocuparea lor de căpetenie. In Franța, pe care evenimentele au surprins-o, s‘a dat și se dă o deosebită importanță. Franța până la finele anului 1870 s‘a preparat din punct de vedere militar, dar după răsboiul din 1870—71, ea nu s‘a mai ocupat atât de mult, ca altele, pentru militarizarea națiunei. A căutat însă, pe toate căile, ca fiii ei să fie la înălțime, atunci când Patria va avea nevoie de ei. Pe lângă cultura generală, s‘a‘ căutat a li se face și o cultură fizică cât mai intensă, încă de la 1887, guvernele franceze s-au ocupat de aceasta. S-au constituit comisiuni de medici, cari au studiat această problemă așa de importantă pentru viitorul unui popor. De unde până atunci nu se făcea nimic, din punct de vedere al educației fizice, după această dată apărură societăți de gimnastică, câmpuri de jocuri, tragere în țintă, iar in școale i se dădu o îndrumare nouă. De atunci toate guvernele au dat sprijinul lor și moral și material. S-a format Uniunea soc. de gimnastică, care a progresat mereu, încât azi poate fi mândră de roadele sale, căci dintr-o sută de tineri gimnastici, ce pleacă regimente, nici unul nu-i bolnav, nici unul puțin rezistent, etc. Toți sănătoși, viiguroși, curagioși, plin de avânt, cu un moral, mai presus de orice laudă. Nici unul nu știe ce e oboseala, ce e frica și rezistă forței teutone cu o putere fizică și morală neașteptată la ei, cari erau socotiți de adversari, niște lași, bolnavi la minte și la fizic. Spusele generalului Chanzi, ’a «erviciile federale de gimnastică din Reims: „Dați-na oameni și vă vom face soldați“, s-au urmat cu regularitate, lucru ce se vede în actualul război. Oamenii dați de joc, de gimnastică, sport și tir sunt cei mai buni soldați. Aceasta este o probă de admirabilele foloase ale educației fizice. Nimeni nu mai neagă astăzi utilitatea exercițiilor fizice, dar ele nu trebuie să fie nu numai privilegiul câtorva dela orașe, ci al întregului tineret dela orașe și sate, deoarece mai ales pe cc de la sate, se rezimă forța unei națiuni. In război, fără a putea executa marșuri, fugi, sări etc. nu se poate, de aceea este nevoie ca tineretul să fie preparat în această direcțiune înainte de a fi sosit la cazarmă. Văzându-se toate acestea, parlamentul francez a votat o lege prin care se înființează școli regionale de gimnastică și tir, menite a prepara tineretul, atât dela orașe cât și de la sate, pentru serviciul militar, nu numai din punct de vedere fizic ci și moral. Art.. 1 din lege, stabilește ca toate instituțiunile de învățământ să prevadă în programe, educația fizică cât mai intensă. Art. 10, stabilește crearea a 5 școli regionale de gimnastică și preparație militară. In aceste școli sunt sunt însărcinați cu educația fizică profesorii de gimnastică, iar ofițeri activi și de rezervă cu preparația militară. Programul de învățământ e teoretic și practic, iar după terminarea cursurilor se obține brevetul de aptitudini fizice și militare. (Art 2). Cei ce posedă un brevet de aptitudini de la o școală sau societate de gimnastică, are drept la reducerea termenului serviciului militar și la avansare cu gradul de caporal, sergent etc. în mai puțin timp de serviciu decât ceilalți. Este măreț interesul ce-l poartă guvernele franceze, educației fizice a tineretului, de aceea și el a începu și continuă și azi cu un avânt de admirat practicarea exercițiilor fizice. De la Nord la Sud, de la Vest la Est, Franța este azi un imens câmp de gimnastică și preparație militară. Tineretul de toate clasele și chiar bătrânii practică exercițiile fizice. Nevoia evidentă a preparațiunei militare a contribuit mult la acest avânt, începutul ne garantează durata. Interesele țării coincid cu interesul sănătății oricui. Toate acestea ridică mult. Franța în ochii lumii. „Uniunea soc. de gimnastică din Franța, care de peste 40 ani face e ducația fizică a tineretului și-a văzut azi rezultatele.’ Numărul mereu crescând al societăților și gimnasticilor, cum și interesul depus de cei ce au condus și conduc Franța, au făcut și fac, că tinerii francezi sunt tot așa de buni soldați ca Instituția „Uniunea socie gimnastică“, a adus foloase și mai mari, de când serbărilor și concursurilor sale li s’au dat un caracter oficial și de când chiar președinții Republicei au prezidat asemenea serbări. Această instituție a fost recunoscută de utilitate publică, după care, cum am spus mai sus, guvernul și parlamentul au decis înființarea de școli regionale de gimnastică și tir și cât mai multe șeci de gimnastică. Patriotismul însă ridica Franța căci preparația militară, cum spune d-l Hinzelin de la „France de Domain“ nu aduce tot atâtea foloase, ca atunci când este unită cu preparația morală și fizică. Tirul, sporturile gimnastica sunt de o utilitate necontestată de nimeni, dar de un ordin inferior, dacă preocuparea națională nu le înobilează. Ceea ce s-a făcut în Franța, trebuie să se facă și la noi, deși suntem așa de departe din acest punct de vedere. Totuși, muncind din toată inimii și cu gândul la Patrie, vom putea ajunge și noi să fim dați pildă altora și să ne mândrim cu fiii țări noastre, oricând și la orice. Prof. Nic. Radulescu Alexandria Rezultatul alegerii dela Tulcea Alaltăeri s'a făcut la Tulcea alegerea pentru un scaun vacant la col. I de Cameră. Iată rezultatul : Înscriși: 462 alegători; vo*tanfi 343; anulate 1. Au întrunit : Dumitru Hentesen, liberal, 22 vol.,ales. Alexandru Calafateanu, conservator, 82 vol. Demetru Negulescu, cons.dermocrat, 33 v. ‘j Principele Carol Ialin și Huși, 29 Martie D. C. Rădulescu, prefectul județului nostru, a fost anunțat astăzi că A. S. R. Principele Carol va sosi Duminica viitoare în localitate, spre a asista la depunerea jurământului cercetașilor din cohorta Dimitrie Cantemir. La orele 5 d. a. s’a ținut le prefectură o consfătuire a membrilor din comitet, la care a participat și P. S. S. Episcopul Nicodem, d. Vântu, inspectorul seminariilor, d. Adam Hitachinator, d- C. Iamandi etc. S’a discutat în termeni generali asupra primire ce se va face înaltului oaspete. In mod pozitiv putem afima că A. S. R. va sosi Sâmbătă seara în gara Crasna, unde va petrece noaptea. Duminică dimineața va pleca spre Huși, fie cu trenul, fie cu automobilul. Aceasta, precum și ora plecărei, se vor ști în cursul săptămânei. In gara Huși, A. S. P. Principele Carol va fi întâmpinat de șefii autorităților civile și militare, de unde se va duce la episcopie; aci se va oficia un scurt serviciu divin, după care A. S. R. urmat de suită și de lumea oficială va pleca la prefectură, unde se vor face prezentăririle. In drumul spre prefectură, înaltul oaspete va trece prin centrul orașului, parcurgând străzile: Ștefan cel Mare, Grigore Ghica, Piața Mârza, Anastasie Panu și Maior Teleman. De la prefectură A. S. va merge pe jos până la squarul dela gimnaziu unde va avea loc solemnitatea depunerei jurământului. In fața porței de est a squaruului se vor construi 2 estrade din formă de amfiteatru, cuprinzând tanță în distanță arcuri de triumf. Prăvăliile vor fi pavoazate, iar casele particulare frumos decorate. Defilarea cercetașilor se va face în fața estradei regale. De la gară și pe tot parcursul străzilor din centru până la episcopie se vor ridica din distanță arcuri de triumf. Prăvăliile vor fi pavoazate, iar casele particulare frumos decorate. La consfătuirea de astăzi, comitetul a decis să lanseze un apel către populația orașului, invitând-o să iasă întru întâmpinarea A. S. R. D. C. Antonescu, directorul școalei a-rul 3 de băeți, a fost delegat de comitet cu primirea, conducerea și ospătarea patrulelor de cercetași din celelalte orașe din țară, cari vor participa la solemnitate. In cursul săptămânei se vor ține la prefectură dese consfătuiri în cari se va discuta și redacta programul primirei tș “----1„î ,,