Universul, aprilie 1915 (Anul 33, nr. 88-117)

1915-04-01 / nr. 88

m­s3:1 mmm Conferință ținută fie fi. N. N. Săveanu Focșani, 30 Martie In ziua de 29 Martie, între ci­rcle 4—6, d. N. N. Săveanu, sena­­­­tor­ de­,.Furia și fruntaș liberal, a ținut la teatrul Maior Pastia din localitate, o interesantă conferin­ță despre filozoful Vasile Conta. Sala era plină de lume compusă din persoane din toate clasele so­ciale. Se observă mul­ți oameni politici și locuitori din județ, ca preoți, învățători și fruntași ai satelor. In expunerea sa, distinsul con­ferențiar s’a ocupat despre viața destul de chinuită a lui Conta și despre opera filozofică ce s’a ridi­cat în rândul marilor cugetători ai lumei. Vasile Conta, zice vorbitorul, s’a născut la Caimi (Basarabia) probabil în 1846, mai sigur în 1845, într’o zi senină, dar foarte geroasă. Primii ani de copilărie i-S ■ petrecut la Ghindăoani (Neamț) în apropiere de Humu­­leștii lui Creangă. La vârsta de 9 ani, familia sa mutându-se în Tg.-Neamț, l-a dat să învețe bu­­cbele la un dascăl de acolo.­­ De la T.-Neamț, căptând o bursă, urmează clasa I gimnazia­lă la Iași, rămâne repetent însă din cauza cursurilor prea grele. Pierzând bursa este îngrijit și susținut în școală de un om de bine anume Codrescu. Elevul Conta, cam certat cu lecțiilor, începe să lipsească și de la școală, dispărând apoi din Iași. Atras de mirajul scenei se angajează sufleur în trupa de teatru a lui Lupescu din Focșani și tot acolo se­­ amorezează de o artistă. Sătul de viața de actor se reîn­toarce în mijlocul familiei sale din Tg.­Neamț unde este primit ca un al doilea „fiu risipitor“. Se apucă din nou de școală, trece examenul particular al cla­sei III, după care urmează liceul complect la Iași și în cl. VII fi­ind însărcinat de un profesor șl ține locul desvoltă înaintea elevi­lor o conferință­ în care schița Teoria ondulațiunei, desvoltată mai târziu în opera filozofică cu acelaș nume. După ce termină liceul, este tri­mis ca bursier la Anvers, spre a urma studiile comerciale; acolo se înscrie la drept și filozofie. După câtva timp se întoarce în țară ca posesor a trei diplome, dar și bolnav din cauza muncei și mai ales a mizeriei celei mai cumplite. La 1873 a fost numit profe­sor de drept la Universitatea din Iași. Cursurile lui erau urmărite de tot Iașiul cultural de pe a­­tunci. La 1875 a intrat la „Junimea“ unde citind opera sa Teoria fata­lismului n’a fost tocmai bine pri­mită, în schimb aceasta a entu­ziasmat pe Eminescu cu care a legat o strânsă prietenie. D. Săveanu ocupându-se despre opera filizofică a lui Conta arată că Teoria fatalismului constă în aceea că toate fenomenele sunt produsul unei forțe: destinul, fa­talitatea. Că toate actele noastre sunt supuse acestei legi fatale care se impune fenomenelor: fi­zice, sociale și sufletești. Teoria ondulației o explică ast­fel: In natură există forța și ma­teria, inseparabile, dând naștere acțiunea (ondulațiunea) care este ascendentă și descendentă. In fine vorbitorul se mai ocupă de ultima operă a lui Conta, care din cauza morței lui a rămas ne­terminată și anume despre: Me­tafizica materialistă, descriind toate concepțiile religioase prin care a trecut omenirea până la e­­poca materialistă de astăzi. In ultima parte a conferinței d. Săveanu se ocupă despre viața politică a lui Conta care s’a ilus­trat prin idei democratice și prin simțul real cu care a tratat cele mai grele probleme dela noi ca chestia evreiască. Fiind în parlament, în aduna­rea constituantă de la 1879, unde se discuta această chestie, arată în discursul său că principiul de conservare națională trebue să meargă înaintea principiilor de libertate și egalitate, care pot fi dezastroase pentru un popor ne­pregătit pentru ele. In 1880, Ioan Bratianu îi oferă portofoliul ministerului de culte pe care-l refuză deoarece lumea îl considera ateu și socialist. După insistențele șefului partidului li­beral de atunci, Conta primește să intre în guvern, dar pentru scurt timp, până la 1881 când este numit la Curtea de casație. Conta a fost și ziarist colabo­rând la ziarele­­ de pe vremuri „Steaua Dunărei“ și „La Presse’1. * Conferențiarul înainte de a-și termina expunerea sa, face o pa­ralelă între Eminescu și Conta, arătând o mulțime de puncte de asemănare între viața și opera acestor mari gânditori ai neamu­lui nostru. Doborît de o boală crudă, Con­ta merge la Pisa. Presimțindu-și sfârșitul, revine în țară și moare în București în ziua de 21 Aprilie 1882, în etate de 37 ani. Alături de patul morții s-a găsit o carte de medicină unde era descrisă a­­gonia lui. Conștient până în ul­timele momente a urmărit minut cu minut, secundă cu secundă sfârșitul boalei de care suferea, pâ­nă când a intrat în repausul de veci. Timp de 2 ore conferința d-lui Săveanu a fost urmărită cu un interes deosebit de publicul nume­ros, întrerupându-l prin dese a­­plauze. I. M. D. • . 'I « f » nuai român­ia Mia Sunt foarte puțini români cari se aventurează în călătorii depărtate și din fericire, unii dintre aceștia, d. Ernest Istrati, are darul să și scrie, să-Și de­ semne impresiunile saP. D-sa a vizitat In^a, a văzut tot ce e mai inte­r­sant în acea­stă țară încă mristerioasă și des­crierea călătoriei sale formează două frumoase volume, editate de ,­Universul”, prețul unui vo­lum AI peste 100 pagini, fiind mumai 50 bani. Scrisă admirabil, cu observa­­țiuni ce denotă un spirit foarte pătrunzător, cu descrieri în a­­devăr artistice, cartea aceasta în două volume, e menită să aibă un succes ce nu s’a mai înregis­trat până azi la noi. De la ele­vul școalelor secundare, până la persoanele cele mai culte din țara noastră, toți vor citi „Că­lătoria unui român în India”. Ambele volume se găsesc la administrația ziarului ..Univer­sul“. In provincie "se trimet in schimbul unui mandat poștal, sau mărci poștale în valoare de î leu și patruzeci de bani (pa­truzeci de bani pentru porto și recomandarea volumelor). A se adresa administrației .,Univer­sului”, str. Brezoianua­n-rul­lî. Măsurile excepționale în caz de mobilizare pentru personali­­ c. f. r. Direcțiunea generală a c. f. a comunicat personalului c. f. o cir­culară explicativă a măsurilor ex­cepționale în caz de mobilizare. Pe baza declarațiunilor, pe­ care personalul mobilizabil este dator să facă, organele indicate vor e­­mite numai­decât certificatele ce­rute. Aceste declarațiuni și certi­ficate sunt scutite de timbru. In alcătuirea declarațiunilor se va însemna deosebit de leafă, sau diurnă, indemnizația de locuință, în bani sau în natură. Reținerea taxei de 3 la sută pentru stat se va calcula numai a­­supra salariului, rămânând ca la Indemnitatea de locuință, reține­rea să se facă la termenele fixate pentru plată. Salariilor de 175 lei lunar, care au indemnitatea de locuință, li se va calcula reținerea de 3 la sută pentru stat. Lucrătorilor,­ cari ocupă locuin­țe eftine, trebuind să plătească chiria și în timpul mobilizării, li se va opri numai 5 la sută, în loc de 10. De asemenea pentru personalul, care are indemnitate de locuință mai neîndestulătoare, spre a aco­peri chiria locuinței eftine, ce o­­cupă, se va trece în suma reține­rilor și suma calculată lunar, — necesară pentru completarea chi­riilor și accesoriilor. Plata salariilor Cu începere de la a 31 zi de con­centrare, eventual cu începere de la data decretării mobilizării, per­sonalul concentrat, eventual mo­bilizat, va fi scos din listele,­ de plată obișnuite și va fi tratat, pâ­nă la a 15 zi, dela data decretului­­ de punere pe picior de pace a ar­matei, conform regulamentului pentru aplicarea dispozițiunilor din legea specială și pe baza de­­clarațiunilor ce au făcut, chiar când mobilizatul ar fi­­ dispărut, fie prin moarte, fie prin orice altă împrejurare. Plata părței din salariile mobi­lizaților cuvenite familiei, se va face la termenile de plată a sala­riului personalului similar, se va întrebuința însă formularul anu­me întocmit pentru familiile mo­bilizaților. In aceste liste, se va trece atât numele mobilizatului, cât și al persoanei care conform, declarațiu­­nei și certificatului, este împuter­nicită ,a primi partea din salariu cuvenit familiei și care va iscăli­­ de primirea sumei. Aceste liste, se vor achita după ce se vor îndeplini toate formele, ca și pentru listele obișnuite. Pen­tru personalul central la casa ge­nerală, iar pentru personalul ex­terior la casele stațiunilor celor mai apropiate de domiciliul ară­tat în declarație, sau cel ce se va indica de persoana în drept a primi suma. Casierii plătitori vor cere celor ce se prezintă la plată, a se legiti­ma cu duplicatul certificatului, lă­sat familiei, notând în dreptul semnăturei numărul de ordine al certificatului. La ordonanțarea sumelor reți­nute din salariul personalului con­centrat, eventual mobilizat, ca o­­fițeri de rezervă, cari au optat pentru leafa civilă, la ordonanța­rea sumelor reținute din salariul personalului concentrat eventual mobilizat, ca grade inferioare, precum și a salariilor personalu­lui, care a optat pentru alocațiile gradelor militare și care sume urmează să se verse la­­ tezaur la sfârșitul­ fiecărei luni pe contul ministerului de război. Serviciile vor face tablouri nominale, care se vor atașa pe lângă ordonanțele de plată cu aceste justificative. Indemnizația de locuință a ofi­țerilor de rezervă, cari au optat pentru leafa gradului militar, nu se va ordonanța decât după termi­narea mobilizărei, de­oarece in­demnizația de locuință a acestui personal se cuvine ministerului de război, numai pe timpul cât durează mobilizarea. Iigf“ A ap­ărut­ și se află fie vânzare la Administrația ziarului «Universul» Călătoria unui român la India­n@ ERHERT ISTRATI Două elegante volume, cu peste 100 pagini fiecare SRSSSSS2 PREȚUL DE BOT VOLUMUL. = Pentru provincie se adaogă, 40 bani porto Mișcarea perpetuă Sunt câteva chestiuni care preo­cupă pe oameni de mii de ani și dacă la quadratura cercului, de pildă, au renunțat, în schimb s'au apropiat de deslegarea trans­­mutărei metalelor, chestiune ce agita pe alchimiști și care azi fră­mântă pe chimiști. In ceea ce pri­vește însă mișcarea perpetuă ea a fost condamnată de toți învăța­ții moderni și legile termodina­micei se opun cu desăvârșire la realizarea unei asemenea utopii. Aceasta nu împiedică pe nenu­mărați inși să caute deslegarea problemei. Numai în România sunt poate câteva sute de persoa­ne, care cred că ar putea să obți­nă un perpetuum mobile și am primit pentru Ziarul Științelor populare, numai în ultimii doi ani,nenumărate asemenea planuri și descrieri. Am publicat câteva, de curiozitate, iar restul l-am a­­runcat la coșul redacției. Nume­roși colaboratori au arătat apoi pentru ce un perpetuum mobile nu se poate realiza. Aceasta nu va putea însă să descurajeze pe cei cari au încredere în planurile lor. Zilele trecute am primit la re­dacție, o broșură intitulată „Un studiu relativ la mișcarea perpe­tuă, cu calcule tehhnice și o in­troducere technică“ de George Popescu, inginer mecanic, con­structor din București. D-sr după ce face istoricul tu­turor cercetărilor de seamă, in­sistă mai ales asupra mașinei lui Orfh­eus, care a trăit în vea­cul al 18-lea, în Germania. Autorul arată mai multe mode­le de asemenea mașini, demon­strând pentru ce ele nu pot fi puse în mișcare și în sfârșit publică și schița unei invenții proprii. Greutățile mobile ale unei ase­menea mașine fiind de 160 kgf., mașina poate să dea 60—80 cai putere efectivi. Toate­­ calculele aritmetice pe care le-a făcut par a-i da dreptate și ar rămâne ca această mașină să fie construită în dimensiuni așa după cum ar trebui, ca să îi se constate efica­citatea. Se știe că pentru descoperirea unei asemenea mașini se oferă în străinătate premii de milioane. Se știe din istoria științei, că nu e totdeauna cuminte să tratezi de nebun pe cel care urmărește realizarea unei idei ce pare o u­­topie, deoarece sunt multe utopii de pe vremuri, care azi s’au rea­lizat, învățați de seamă, cu aju­torul formulelor condamnaseră mașinele mai grele decât aerul, aceasta până acum vreo 10 ani.... și azi se face război cu aeropla­­nele. D. George Popescu caută un capital, spune d-sa în prefața cărții, dar în același timp decla­ră că primește și orice critici, bazată pe calcule. Poate că s’ar găsi și o critică serioasă și capi­tal. Noi atragem atențiunea asu­pra broșurei d-sale. g. A. 0 expoziție de cal de Biased Ministerul de domenii, în do­rința de a constata rezultatele date de încrucișarea rasei per­­șeron cu iepele de muncă din ța­ra noastră, a hotărît ca în ziua de 12 Aprilie să se facă la Ro­man o expoziție cu produșii a­­cestei încrucișări. Expoziția­, care e cea dintâi în țara noastră cu asemenea pro­duși, e organizată de d. Sab. Piept­eanu. Gospodarilor ai căror cai se vor dovedi ca fiind în mai bune condițiuni li se vor da premii în bani, oferite de stat și de județ. Știri din țară Prin poștă RE SARAT De la „Familia Luptători­lor”. — Duminică 29 c., orele 10 dim., membrii soc. „Familia Lup­tătorilor“ din localitate, s’au în­trunit în sala delegațiunei per­manente a județului, la prefec­tură și au discutat asupra aju­toarelor ce urmează a se da fa­miliilor celor concentrați peste 30 zile, după constatările primi­te de la comitetele centrale și în conformitate cu instrucțiuni­le primite, de la Casa centrală de sprijin. Alegeri. — La 12 Aprilie se va face alegerea consiliilor comu­nale la Gulianca și Hângulești, împușcat din greșală. — Bă­iatul Ghiță Petre St. Dudău, de 13 ani, din Sălcioara, fiind cu oile la marginea satului, a fost împușcat din greșală în piciorul drept de semenul său Petre I. C. Albeiu. Șezătoare. — Vineri a fost în Dălhăuți a 2-a șezătoare studen­țească, ținută de cercul cultural „Al. Sih­leanu“, în beneficiul bi­­bliotecei societății. Furt. — In urma unui denunț, subcomisarul Grigorescu a des­coperit în niște glugi de ciocani din curtea lui M. Dumitrașcu, din acest oraș, mai multă marfă de brașovenie furată de la co­merciantul Irimia Popa. Petru Rareș, a pierdut­­ o fetiță numită Maria, de 4 ani, blondă, ochii negri, părul blond, îmbră­cată cu rochiță verzue, descul­ță și cu capul gol. Cine a găsit-o, e rugat a o duce la părinți, sau a anunța poliția. SLATBHA Crimă. — La 28 cor., locuitorii Alecu P. Nicorescu, Nichita P. Nicorescu și Ioniță G. Diaconu, din com­. Tâmpeni, pe la orele 2 luni. ducându-se la câmp spre a se uita pe la grânele lor, au găsit pe locuitorul Sandu Matei, tot din acea comună, care ara cu plugul un loc vecin cu al lor. Iscându-se ceartă pe motiv că Sandu Matei ar fi intrat cu o brazdă peste locurile lor, cearta a degenerat în bătaie. Sus numi­ții s-au năspustit cu ciomege a­­supra lui Matei, lovindu-1 cu furie în cap. Acesta fiind singur și neputându-se apăra, după o jumătate de oră a încetat din viață. Voind să fugă, criminalii au fost prinși și arestați. . Foc pus.­­ Un puternic in­cendiu a distrus o șiră de pae a locuitorului R. I. Grigore din Scornicești. Focul a fost pus de răufăcători. §® lif © llflsis)a l Statului pentru armăsarii represiuători In urma rapoartelor delegați­lor ministerului de domenii, s’a făcut, în vremea din urmă, cla­sarea iepelor în cele 11 județe cari au fost stabilite ca centre hipice. S’a constatat cu acest prilej că Statul are de subvenționat un număr de 34 armăsari, cu suma de 150 lei fiecare, ceea ce face un total de 5100 lei. Afară de aceasta, ministerul de domenii comptează pe încă zece armăsari cari au fost sub­venționați, și anul trecut și cari vor fi subvenționați și anul a­­cesta, cu prima de 500 lei. Totalul sumei aprobate de mi­nisterul de domenii pentru sub­venționarea armăsarilor anul a­­cest­a e de 10.400 lei. ­MIERCUR 89 8 APRILIE 6SS5 P.­NEAMȚ Furt de la stăpân. — D-na Bach, soția d-lui Leopold Bach, fabricant de perii, reclamând la poliție că i s-a furat suma de 100 mărci și 140 lei, d. polițai a însărcinat cu cercetarea pe d. subcomisar Teodorescu. D-sa, după bănuiala d-nei Bach, a descoperit ca autoare pe servi­toarea Maria Cuțic. Din banii fu­rați numita își cumpărase 2 ro­chii, ceas de argint, pălărie și mai multe giuvaericale. ^ Hoț prins. — Gh. Domoc, fost servitor la d. Solomon Bercovic, furân­d mai multe lucruri cas­nice și voind să plece la Roman de unde este de loc, a fost prins în gara locală, de subcomisarul Postoi, căruia i s-a părut sus­pect. Copil pierdut. — In ziua de 28 cor., Petru Măzăreanu, din str. MSCOREȘTI Furt de vin. — Necunoscuți spărgând prin două locuri cra­ma d-lui I. Nazare din localita­te au furat ca 25 dl. vin alb. R..VALCEA Bătac cruntă. — In gara Pia­­tra-Olt, pe când caporalul din marina militară Șandor, fiul u­­nui mecanic din Piatra-Olt, se prezentase Sâmbătă la poliția locală să-și ridice un bilet de voie pe care îl lăsase la venirea sa în concediu, comisarul gărei, anume Iliescu, ajutat de d. Ger­­veropol, șeful gărei, și de încă patru hamali, sub pretext că Șandor e beat, l-au bătut atât de crunt cu o vână de bou încât l-au umput de sânge. Abia a putut scăpa din mâna celor cari îl bâteau și, așa cum era plin de sânge, a alergat acasă unde părinții i-au dat îngrijirile ne­cesare. — Prin telefon PLOEȘTI 29 Martie Bătaie Intre țigani De mai multă vreme exista v cășmășie între Gheorghe Gro­­zea, vătaful țiganilor din cătu­nul Mimiu, pendinte de orașul Ploești și fostul vătaf Țarida. Aseară Țarida împreună cu un frate al său provocând pe Ghe­orghe Grozea s-a născut o încă era­re între ei din care Grozea s’a ales cu răni mortale. Transpor­tat la Spitalul „Schuller“ el a murit azi. Poliția fiind anunțată a luat măsuri pentru arestarea fraților Tarida și a complicilor lor. Alegere la Camera fie comerț Astăzi s'a făcut la Camera de Comerț alegerea unui membru în locul defunctului Costache Constantinescu. A fost ales d. Iancu Simionescu, membru al cercului comercial și industrial și mare angrosist, singurul can­didat. Ploaie torențială Aseară de la orele 8 și până la orele 11 și jum. a căzut o ploaie torențială în oraș și în județ. Pe ambele locuri ploaia a fost însoțită de o violentă furtună. Au fost desvelite numeroase case și au fost rupți copaci. In oraș până la orele 12 noaptea circulația s’a făcut cu mare a­­nevoință, toate străzile fiind complet inundate. In special în partea de jos a orașului și în cartierul Tabaci­lor apa a intrat în pivnițe. Agresiune Locuitorii Gheorghe Picioruș și Ion Tom­a Văcăruș din com. Gornetu-Cricov au pătruns a­­seară în locuințele sătenilor Mi­­hai și Gheorghe Văcăruș pe cari i-au bătut și rănit grav. Au fost bătute și soțiile acestora. Ei au devastat apoi locuințele victimelor și au dispărut. Anunțându se autoritățile Gh. Picioruș a fost arestat. Furturi Astă noapte s’au petrecut ur­mătoarele furturi: In­com. Poe­­narii­ Apostoli niște necunoscuți au pătruns în casa locuitorului Costi­n­ Ionescu furân­du-i 170 lei, și mai multe lucruri. In co­muna Tomșani a fost spartă lo­cuința săteanului Ion Crăciun furându-i-se numeroase obiecte casnice. Tot în acea comună a fost spartă prăvălia comercian­tului Mitu Popescu și i s-a furat 100 lei și o însemnată cantitate de marfă. Jandarmii fac cercetări pentru prinderea hoților. Sfințirea unei biserici la Moțăței In ziua de 29 Martie s'a sfințit cu pompă deosebită de P. S. epis­cop al Râmnicului Sofronie, bi­serica nouă din comuna Moțăței, clădită prin osteneala d-lui Vasi­le Concovenu și a obștei respec­tive. S’a conferit rangul duhovni­cesc preoților Stroescu și Duga­­șescu, iar ca econom preotul lo­cal loan Moțățeanu. Părintele revizor Popescu Breasta a ținut o frumoasă pre­dică asupra îngemnătăței zilei. S’au distribuit broșuri cu con­ținut moral de P. Sf. episcop care a donat și 100 lei pentru școlarii săraci. ZIARUL ȘTIINȚELOR POPULARE N-rul 13, Marți, 31 Martie 1. Fixarea sărbătoarei PașteM. O convorbire cu Flammarion, de Ciornei de Apolodor. 2. Pentru cititorii noștri de V. Anestin. 3. Sismologia modernă de Con­tele de Montessus de Ballere. 4. Geometria euclidiană și ne­­euclidiană de N. Abramescu. 5. Astronomia la Eschimoși de Al. Pava. 6. Păsări și animale de V. A. 7. Ce sunt servomotoarele de B. B. Delamare. 8. Jurnalul de drum al căpi­tanului Scott la polul sud de Ch. Rabot. . 9. Avicultura de N. Abramescu. 19. La submarinul la atac, de B. B. Delamare. 11. Viața și opera lui William Herschel de Victor Anestin. 17. Cerul și cercetășia. 13. Rubrica cititorilor, avicul­tura, electricitatea, matematică Șiretul navigabil, submarine. 14. Bibliografie, Poșta Redac­ției, etc. Un număr de 16 pagini cu nu­meroase ilustrații, 10 bani. 0 : INFORMATIK * Delegația trimisă de ministe­rul de interne al Turciei pentru a studia aplicarea în țara noastră a legei străinilor, s’a prezintat Duminică într’o lungă audiență d-lui Romulus P. Voinescu, ins­pectorul general al polițiilor, ca­re a pus-o în curent cu întreaga economie a legei. D-l Voinescu a încredințat de­legației, pentru ministrul de in­terne al Tuzicei, traducerea în franțuzește și nemțește a legei și a regulamentului ei. " Duminică d. a. institutorii și institutoarele din Capitală s’au în­trunit la școala general Golescu, pentru a alege două institutori, membri ,în consiliul general de instrucție. A prezidat, d-l revi­zor școlar Petre Rădulescu și au fost aleși d-nii Șt. Negulescu cu 113 voturi și Florea Dumitrescu cu 95 voturi. Ministerul de finanțe a mai prohibit exportul următoarelor mărfuri: măzărica, smoala, hâr­tia de orice fel, furniturile de birou, pământurile colorante și orice alte materii colorante, fie simple, fie preparate. Săpunul și lumânările. In Bulgaria s-a constituit un co­mitet al prevederii sociale. Lu­crările fiind suspendate cu oca­zia sărbătorilor, comitetul și-a reluat acuma ședințele regulate trimițând, în diferitele părți ale țării, membri cari să culeagă informațiuni asupra prețului a­­limentelor. Specula la care se dedau măce­larii a atins culmea. Cu începere de ori, au ridicat prețul kilogra­mului de carne la lei 100, preț nemaipomenit în analele scumpi­rii alimentelor. E mai mult decât scandalos și cu toate astea nici o mișcare din partea autorităților. * Se știe că orice lucru ca repu­tație caută să fie imitat. Să se ceară deci GERVAIS numai cu eticheta: CHARLES GERRVAIS, PARIS. Mai mulți proprietari podgo­reni s’au întrunit la ministerul agriculturei și au constituit sin­dicatul viticol al jud. Ilfov. S’a ales următorul consiliu: președinte, d. G. Nicoleanu; se­­președ­inte, d. G. Nicoleanu; se­cretar, d. Miron Morțun; casier d. V. Brezeanu; membri, d-nii Dobrovici, V. Verzea, V. Sola­­colu, I. Grueff și ing. Bujoiu. Pot face parte din acest sindi­cat podgoreni din orice regiune, mai ales dacă domiciliază în Bu­curești și indiferent dacă mai fac parte și din alte sindicate, înscrierile se fac la d. Brezeanu, subdirectorul agriculturei din mi­nisterul domeniilor, împăratul Francisc Iosef a decorat cu „Crucea militară pen­­tru merite“ pe următorii ofițeri români din armata austro-un­­gară cari s’au distins pe câm­pul de luptă: căpitanii: Iuliu Novac, Ștefan de Petrovici, Co­­riolan Bardosi și Alexandru Lu­­peanu; locotenenții: Ion Șolca, Virgil Ciocian, Eugen Andrei și Eugen Rațiu, împăratul Wilhelm a conferit „Crucea de fer“ caporalului ro­mân Matei Gion, din aripata au­­stro-ungară, pentru bravură pe câmpul de bătae din Galiția. Știrea publicată că Banca Na­țională va retrage din circulație biletele sale de 5 lei, nu cores­punde adevărului. Informându-ne la direcțiunea acestei instituțiuni, ni s-a comu­nicat că biletele de 5 lei vor con­tinua să circule și în viitor, ca și până acum. D. D. Popa, impiegat auxiliar la percepția circ. I, din Iași, a fost mutat la circ. II din Iași, în locul d-lui I. Th. Dunea, tran­sferat ca pedeapsă la circ, I­ descoperit mari fraude în sar­cina multor exportatori. Aceștia încercau să amu teze mărfurile prohibite la export, in fundul vagoanelor. Pentru bi­o­­rectitudinea lor mulți au dSf, supuși la taxe de contravenția iar pentr fraudele mai grave, au fost dați în judecată. Ministe­rul de finanțe a acționat în ju­decată până acum câteva zeci de exportatori incorecți. In Capitală bântue epizootia de holera păsărilor. Numeroase pasări mor pe fiecare zi locui­torilor. Direcțiunea siguranței publice din Constantinopol a însărcinat pe d-nii Midhat Bey, șeful ser­viciului streinilor, Nadji Bey, șeful secțiunei politice la pre­fectura poliției din Constantino­pol și Chefik Bey, inspector de siguranță al portului Consta­n­­tinopol, să studieze la noi apli­carea legei pentru controlul streinilor și modul cum se efec­­tuiază acest control de către di­recțiunea poliției și siguranței generale. In acest scop, cei trei funcțio­nari turci au sosit în Capitală și s-au prezentat d-lui I. Panai­­tescu, directorul poliției și si­guranței, care le-a dat toate ex­­plicațiunile necesare și a atașat pe lângă ei f­uncționari în măsură să explice aplicarea a­­cestei legi și la punctele de fron­tieră. De asemenea, d. Corbescu, prefectul poliției Capitalei, a primit, pe cei trei funcționari turci, cărora le-a arătat cum se procedează la circumscripțiu­­nile polițienești în vederea a­­plicării numitei legi. Banca Națională va încasa zilele acestea de la ministerul de finanțe o nouă sumă de d­ouă milioane lei în aur, provenită din taxele vamale pentru expor­tul cerealelor. Deși ministerul de finanțe continuă a acorda exportatori­lor favoarea de a procura aur mai târziu, în schimbul unei garanții de 25 la sută, totuși sosesc zilnic de la vămile din țară însemnate cantități de aur. Apele Dunărei sunt foarte mari și în creștere continuă. Orașul Ol­tenița este înconjurat de apele revărsate care s-au urcat până a­­proape de vârfurile digului. La Turtucaia, Dunărea s’a re­vărsat, a inundat partea de jos a orașului și a pătruns în piivni­țele caselor.. fesa titular la catedra de „Isto­­ria flozofiei antice, etică și socio­logi­e, dela facultatea de litere și filozi­fie din Iași. ♦P- profesor agregat Ion Pe­­trovii, de la facultatea de litere și filzofie din Iași, a fost ridi­cat­­ r­­angul de profesor titular la caedra de „Istoria filozofiei noderne și logică“ de la mențio­­rat,a Acuitate. ♦­P profesor M. Vlădescu a fost coofirmat în calitatea de ce­al facultății de știință de pe lang Universitatea din Bucu­rești, pe un interval de 2 ani. EPIZOOTII ț In comuna Ciatalar (județ­ul Caliacra) nu­d’a mai ivit mci un caz de tifos exan­teroaib-Măsurile cari fuseseră luate în localitate au fost ridicate. EPIDEMII ♦ In c.a. Ciuperceni (Dolj) s‘a declara epidemia de di­ftă­rie. In rom. Basarabi (Dolj) s-a declarat epidemia de tuse con­vulsivă. DE LA BĂNCILE POPULARE ♦ Casa centrală a băncilor populare a aprobat constituirea și funcționarea cooperativei de producție și consum. „Efteni­­rea traiului“ în com. Ederile, jud. Prahova. Joi 2 Aprilie se va ține la Casa centrală sub prezidenția d-lui director Fotin Enescu, conferin­ța controlorilor și inspectorilor, atât ai băncilor populare cât­ și ai obștiilor sătești. ȘCOLARE •O Ministerul instrucțiunii pu­blice, în dorința de a asigura o cât mai deplină stabilitate în per­sonalul didactic — condițiune ca­re e necesară bunului mers al în­vățământului — a luat următoa­rea hotărîre : , Toți membrii corpului didactic primar cari fac cereri de transfe­rare și cari arată că fac aceste cereri pentru interese familiare, sunt îndatorați să facă dovada, cu certificate eliberate de autoritatea comunală din localitate unde cer transferarea, că în adevăr au gos­podăria și familia în acea comu­nă. Fără acesta certificate, cererile de această natură nu vor fi luate în considerațiune. MILITARE ❖ D. căpitan C. Iancovici, din reg. Gorj, a fost pus în poziție de disponibilitate. ❖ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care d. colonel Ar­tur Văitoianu, comandantul bri­­găzei 11 de infanterie, a fost a­­vansat la gradul de general de brigadă. •4 Se aduce la cunoștința ti­nerilor recrutați în condițiunile art. 52 din legea recrutării cu clasa 1916 în București și sunt studenți în medicină, veterinărie și farmacie, că se vor prezenta la biroul de recrutare București spre a li se face o alta reparti­ție, rămânând anulate ordinele de chemare ce le-au primit. Toți militarii din orice ele­ment al armatei, domiciliați pe teritoriul județului Caliacra, cari nu și-au făcut până în prezent schimbarea de domiciliu prevă­zută la art. 91 din legea­ de re­crutare, sunt invitați să-și înain­teze de urgență cererile în chesti­une însoțite de actele pentru sa­tisfacerea obligațiunilor militare ce posedă, pentru a li se face stră­mutarea de domiciliu; contrariu vor fi dați în judeață conform art. 314 din regulamentul legei de Recrutare. Regimentul 75 infanterie a­­duce la cunoștința ofițerilor de rezervă cari nici până în prezent nu s’au prezentat pentru a primi prima de echipare, să se prezinte la reședința regimentului în gar­­nizoana Urziceni până la 15 A­­prilie a. c. împreună cu echipa­mentul de campanie complet Și ordinul de serviciu pentru a-­1 primi prima de echipare,­­cunos­când că până la acea dată regi­mentul mai poate plăti această primă din fondurile ce are puse la dispoziție. ❖ Regimentul 75 infanterie a­­duce la­ cunoștința tuturor ofițe­rilor de rezervi [i grele]e­­nten­­oare cari contează în controalele corpului și cari cad în prevederi­le legei speciale că, dacă până la 15 Aprile a. c. nu vor trimite formalitățile prevăzute dre sus nu­mita lege, lucrările se îmchid și ei vor rămânea cu poziția neclari ti­csită în caz de mobilizări. UNIVERSITARE . D. profesor agregat Dimitrie Gusti a fost ridicat, pe ziua de 1 Aprilie a.­ C., la rangu de pro­ D. Al. D. Gheorghiu, agent fis­cal la percepția Cucuteni-Iași, a fost numit impiegat auxiliar cl. II în serviciul exterior al finan­țelor, detașat la percepția circ. Piatra-Neamț, în locul d-lui Ion Mihuță, demisionat. La casa de credit, economie și ajutor­­ a corpului telegrafo-poș­­tal fiind vacante două posturi de tiitori de registre a 120 lei lunar, se face cunoscut amatorilor că pentru ocuparea acestor locuri se preferă tineri cari au absolvit o școală comercială și cari au satisfăcut condițiunile legei re­­crutării. Stocul de aur al Băncii Na­ționale a crescut în ultimele 10 zile cu aproape 5 milioane lei în aur. Direcțiunea generală a poște­lor aduce la cunoștința publicu­lui că administrația poștelor noastre s-a însărcinat să înles­nească schimbul corespon­den­­denței telegrafice între prizo­­nierii de războiu și Crucea Roșie dintre Austro-Ungaria de oparte și Rusia, Serbia și Muntenegru de altă parte. Traficul aplicabil acestui­­ fel de corespondență va fi cel obiș­nuit pentru telegramele private. Organele de control ale mini­sterului de finanțe din direcția generală a vămilor veghind cu o ddeosebită vigilență, ca între mărfurile neprohibite la export și­ exportate, să nu fie ameste­cate și mărfuri prohibite, au CRONICA VESELA Staturi împotriva lubreuiozei 1) Nu lăsați niciodată plămâ­­nii seci — ca să nu pătrundă microbul. Plămânii să fie întot­­deauna plini­, de ex. cu fum de tutun. 2. Nu vă lăsați stomacul nici­odată deșert! Să aibă în el ,­totdeauna bere, vin — și, oin nu scoate — și țuică. 3. Creerul să nu vă fie nici­odată fără ocupațiune... Gândi­­ți-vă cel puțin la femei... 4. Pentru buzunare... Dar des­­pre aceasta nici nu mai încape îndoială, buzunarele trebue să fie pline. Cum însă? Dacă par­ticipați regulat la tragerile ma­rilor premii ale Universului, chestiunea e pe deaîntregul re­zolvată. 5. s'îți sărutați vreo femeie... 6. vrî­­ni tuturor paci­­enților să se aboneze la „Vese­lia“ fiindcă numai de „Veselia" fuge tuberculoza cu dracu de tămâe. >. Dr. Piron DIN IASI ARTISTICE Sun­tem informați că în curând va debuta și la Iași faimoasa a­­matoră franceză Solange d’A*­tab­ise, în celebrul și monumen­talul film: „Viața pentru amor” sau „Soața morței", care a făcut­­ atâta senzație în Capitală. Ieșinii, amatori de spectacole alese, așteaptă cu o vie nerăbda­re soarea acestei splendori ar­tistici) Pentru d. ministru fie războiu — Sitaațiunea românilor dezer­tori din armata austriacă in ca­zul unei mobilizări — Pripini din partea d-lui I. Dragom­ir, aflător acum în R.­ Vâlcei, o scrisoare privitoare la situața românilor dezertori din armata austro-ungară și aflători azi imară. D. l Dragomir a fost sergent în reg. 31 de infanterie din Si­biu ; a fost în Galiția, la ocupa­rea Lembergului, și, la Stanis­­lau, a­ fost rănit în picioare de două gloanțe la trei zile după ce intrase în foc; întrebarea care se pune e: el se face cu românii dezertori din armata austro-ungară în cazul unei mobilizări a armatei noas­­tre ? Foarte mulți români aflători în această categorie, — ni se scr­ii — au fost găsiți de anu­miți agenți de aci, cari i-au de­terminat să se înapoieze în Un­­garia­In această situație se găsesc foate mulți din românii cari, trecân­d munții, s’au oprit în sa­­tul Brezoi. Bine ar fi dacă ministerul de războiu, printr’un comunicat, ar lămuri situația acestor oameni cari stau azi în țară într’o desă­vârșiții, nesiguranță de ziua de mâine și de rostul lor. Scrisoarea d-lui Dragomir sa închei cu propunerea urmă­toare­i Rom­ânii cari au venit în țară sunt foarte mulți la număr, ră­tăcind prin diferite orașe fără să facă nimic. Ar fi e­­ te necesar ca ei­ să­ fie concentați, pe t»** termen de 30 zile, de pilă a se deprinde cu comand țară în românește. In ace ar putea răspunde și a chemării pe care țara­­ să le-o adreseze mâine. * Aducem această propă, cunoștința d-lui ministru u boiu. t i

Next