Universul, iulie 1915 (Anul 33, nr. 179-207)

1915-07-22 / nr. 200

Știri din țară D­ela corespondenții noștri - Prin poștă BÂRLAD Rănire. — Duminică la orale 10 jum. dim., în cârciuma d-lui Gh. Luca, din bulevardul Eli­­sabeta, se găsiau meșterii fie­rari Alexandru Novac, din str. Anastase Panu și Alecu­ Iorda­­che, din str. Armenească. Nu se știe încă din ce cauză, ambii s-au luat la ceartă și la un moment dat Novac, care era înarmat cu un cuțit, se repede asupra lui Alecu Iordache, ii apucă mâna și îi taie vinele și carnea până la os. In stare îngrijitoare, rănitul a fost transferat la spital. Ca­zul se anchetează. CARACAL !­­us în libertate. — In urma temei telegrame venită de la Ca­mera de punere sub acuzare din Craiova, prevenitul Gheor­­ghe Tomuleasa, din localitate, a fost pus în libertate pe o cau­țiune de 500 lei. Se știe că numi­tul a fost arestat pentru crimă. Un bătrân înecat. — Locuito­rul Ilie Mincă, din com. Brân­­coveni, în etate de 95 ani a fost luat de valuri pe când se scălda în apa Oltului, înecându-se. I Cadavrul a fost pescuit după câteva ore. Un notar bătut grav. — Dincă M. Matei și fiul său Toma D. M. Matei, din com­. Amărăștii­­de­ Jos, având ură contra lui D. Dumitrescu, notarul acelei co­mune, la o întâlnire ce au avut l-au bătut îngrozitor cu ciome­­gile, jefuindu-l și de suma de­­ 47 lei. Șeful postului cercetează cazul. I Epidemie. — De vreo câtva timp bântue în județ epidemia­­ de scarlatină; în ultimul timp s'au ivit trei cazuri, dintre cari unul mortal. ftmist SLEȘTI Accident.­­ Lucrătorul Dra­­gomir Podureanu, din com. Lu­­căcești, pe când lucra la o son­dă, voind a se da jos pe podul­­ n-rul 1 al sondei, a fost lovit de un fier, fracturându-i gamba piciorului stâng. A fost dus la spital, din urmă Bâzu a dat rivalului său mai multe lovituri de cuțit, lăsându-l mort în stradă. Parchetul fiind avizat, a dis­pus transportarea cadavrului la morgă și arestarea crimina­lului. Cazul se anchetează de d. Crăescu, substitut de procuror. RE SARAT Serbare populară. — Asocia­ția cercetașilor din localitate a dat o frumoasă serbare în sea­ra de 19 c.. în grădina publică, în folosul acestei instituțiuni. Rezultatul moral și material a fost satisfăcător. Pungași depuși. — Moise A­­bramovici zis Bursuc și Mi­hail Ionescu zis Mielu, doi din autorii furtului de 15 mii lei, comis asupra lui Ștefan Marcu, șuncar, din localitate, au fost depuși în arestul local, iar tri­bunalul le-a confirmat man­datele de arestare. Transferare.­­ D. Constantin G. David, licențiat în drept, care a­ făcut cinste orașului ca poli­­țaiu timp de 7 ani de zile, a fost transferat la Balcic în locul d-lui Eugeniu Călinescu, care trece la R.­Sărat. D. David a părăsit acest oraș în mijlocul regretelor unanime ale cetățenilor, cari drept o bine meritată răsplată, l-au condus până la gară împreună cu toți ofițerii de poliție. CURTEA-DE-AR S3ES Omorât de furtună. — V’am­ comunicat la timp, despre fur­tuna care a bântuit aici în ziua­­ de 18 Iulie, în timpul căreia a fost grav rănit de Grigore Po­­­pescu zis Mărunțelu, care sta într'o căruță sub un slon, în curtea caselor sale. Nenorocitul Popescu a murit.­­ înmormântarea se va face m­âine, la orele 5 dim., locuitorul Ion Știrbu, din com. Jilavele, luân­­du-se la ceartă cu locuitorul Constantin Cristea, din com. Armășești, s-a bătut foarte rău, lăsându-l în nesimțire; în sta­re gravă a fost internat în spi­talul Urziceni. Ion Știrbu a fost arestat. Cazul se cercetea­ză de șeful de post. TECUCI . Schimb de terenuri. — Intre primăria orașului Tecuci și mi­­nisterul de război a intervenit un schimb de terenuri. Mini­sterul de război a cedat primă­­riei poligonul de tragere din­­ partea de răsărit a orașului în suprafață de 122 H. a. în schim­bul a 63 H. a cedate de primă­­rie pe poligonul de tragere în împrejurimile cazărmilor. înecat. — Soldatul milițian Popa Marin, de loc din com­. Barcea, aflat în garda podului c. f. r. la punctul Drăgănești, svoind să pescuiască în râul Bârlad, și rănindu-se grav la cap de niște piloți, s'a înecat. Cadavrul a fost pescuit. Ordonanțe cominiale. — D-l primar al orașului a dat o or­donanță prin care oprește lipi­rea afișelor pe stâlpii de susți­nerea firelor electrice și a ghe­retelor de la punctele de ali­mentare ; nu se mai­ permite co­piilor de a înălța smee, care­­ prin încurcarea lor cu firele e­­lectrice împiedică circulația cu­­rentului electric; toți vânză­torii de pâine sunt obligați a păstra pâinea ce au spre vân­­­zare în garantare sau dulapuri. Este interzis de asemenea de a se vinde în oraș vre­un soi de­­ fructe fără permisiunea ce­lui medic comunal. Poliția este însărcinată cu e­­xecutarea acestor măsuri, dând judecăței pe contravenienți. Crimă.­­ Săteanul Nicolae Șt. Bâzu, din com­. Buciumeni, venind în acest oraș la femeia sa, care era în serviciul d-lui Gh. Agapi și surprinzând la ea pe consăteanul său Marin Ne­­delcu, s'au luat la hărțuială, văzându-se reciproc, iar în cele SLABII CĂPRAR­OVA Distribuirea zahărului. — In urma mai multor intervenții, Du­minică a sosit la primăria lo­cală cantitatea de 5000 kgr. za­hăr, care s'a și distribuit atât locuitorilor cât și publicului vizitator care ducea de mult lipsă. Distribuirea s'a făcut de d. primar I. Nicolau, proporțio­nal cu numărul membrilor fie­cărei familii. Deși aglomerația a fost mare, totuși s'a păstrat cea mai mare ordine. Pentru înlesnirea traiului. — Intru­cât anul acesta localita­tea este plină de vizitatori și cum alimentele sunt puține și scumpe, d. primar a intervenit către cei în drept și zilnic so­sește pește proaspăt, care se vinde în curtea primăriei. Furt. — Vineri seara necunos­cuți introducându-se în casa să­teanului Ioniță Pârvu, din comn. Bortea, i-au furat suma de lei 70 și mai multe lucruri casnice. Cazul se cercetează de șeful postului respectiv. URZICENI Bătăi.­­ In seara de 15 iulie­­individul Badea P. Zamfir, din com. Jilavele, luându-se la ceartă cu nepotul său Vasile P. Zamfir, tot din acea comună, pentru niște pământ ce au ca moștenire, cel dintâi a bătut pe Vasile P. Zamfir; în stare gra­vă bătutul a fost internat în spitalul Urziceni. Cazul se cer­cetează de șeful de post. — In ziua de 17 Iulie cor., pe ALEXANDRIA Școală normală. — Pentru că în județul Teleorman e un nu­măr prea mare de suplinitori în învățământul primar rural, d. prefect N. Racotă s'a gândit că cel mai bun mijloc pentru re­medierea acestui rău ar fi în­ființarea pe lângă unul din gimnaziile județului a unei școale normale. Pentru acest scop a cerut și a obținut de la d. ministru al instrucțiunei, în­ființarea cl. V-a normală pe lângă gimnaziul din Alexan­dria. Cum elevii normaliști tre­­bue să fie numai interni, d. prefect a propus constituirea u­­nei societăți pe acțiuni pentru susținerea unui internat. In a­­cest internat vor fi primiți și elevii­ gimnaziului. D. prefect a convocat Dumi­nică pe orășeni la o consfătui­re în localul primăriei, expli­­cându-le acest lucru. S'a format un comitet de acțiune, compus din d-nii N. Racotă, prefect, pr. A. Gheli­an, A. Văcăreanu, primarul orașului ; D. Mihăes­­cu, profesor; I. Antonescu, in­stitutor; G. Curpen, directorul școalei de agricultură; A. Ca­racaș, comerciant și Aug. Va­­silescu, librar. Acțiunile sunt de 100 lei. Internatul va cuprinde câteva burse, date de primării și județ și restul solve. Până la Aprilie, când școala normală va fi luată pe seama Statului, d-nii profesori ai gim­naziului s'au oferit să predea cursurile gratuit. In curând se vor face publi­­cațiuni oficiale. BRASLA JPfIm i­elefaia 19 Iulie — Astă noapte s’a declarat un incendiu la proprietatea lui Dionisie Mangioru din­­ Islaz. Focul a distrus întreaga clă­dire. In urma s’a transmis la pro­prietatea lui Mihalach­e Costes­­cu. Și aceasta a fost nimicită d­e flăcări. Cu mare greutate focul a fost stins spre ziuă. Nici una dintre proprietăți nu era asigurată Pagubele se urcă la 8090 lei Cauza incendiului este negli­jența unui servitor, care a a­­runcat o țigare aprinsă în graj­dul proprietății unde a izbuc­nit incendiul. PLOEȘTI 19 Iulie, Intra­rea meseriașilor Astă seară meseriașii patroni din localitate au ținut o întruni­re la sediul Cercului micilor pa­troni, de la hotel „Moldavia”,­ pen­tru a protesta contra faptului că ministerul de industrie n’a dat nici un ordin până în prezent spre a se suspenda pentru mai târziu executarea amenzilor la le­gea meseriilor. A prezidat d. Matache Trestio­­reanu, au luat cuvântul patronii Moise Georgescu, Stelian Anto­nescu și Ion Cristescu, conducă­torul Cercului, susținând cu toții că legea meseriilor trebue modi­ficată în întregime și că până la o asemenea modificare ea trebue suspendată. D. Ion Cristescu a citit cu a­­ceastă ocaziune o scrisoare de îm­bărbătare a micilor patroni din Caracal, care felicită pe patronii meseriași din Ploești pentru cam­pania întreprinsă, cum și pentru fapul că nu lasă pe meseriași de a fi executați de către autorități, in aceste timpuri în cari meseria­șul nu-și poate scoate nici pâinea zilnică. S’a vorbit apoi despre serbarea pe care Cercul patronilor locali o va da în seara de 23 curent, în grădina teatrului „Moldavia",spu­­nându-se că fondul acestei serbări va servi la întreținerea mișcărei patronilor meseriași. Diverse Siguranța locală a arestat pe Ion Jipa, unul din autorii tâlhă­riei săvârșită nopțile trecute asu­pra agentului O. Oprișan de la fa­brica de petrol Predinghel.­­ Mitropolia a autorizat publi­carea unei broșuri, datorită sta­vroforului Inocențiu Ștefănescu, protoereul județului Prahova, prin care se combate adventismul.­­ Astăzi s’au inaugurat cursu­rile pe cari mai mulți studenți din orașul nostru le-au deschis, cu aprobarea ministerului de in­strucție, pentru a prepara pe elevii cari voiesc să intre în diferite școli. Cursurile se țin la institutul Preotul N. Vasilescu, din calea Câmpinei. TULCEA 19 Iulie — Primăria din com. Telița a­­nunță că s’a găsit cadavrul lui Vasile Ion Ciocârli, pe șoseaua Sarica-Fîculițel. Ciocârli era în etate de 70 ani și suferea de e­­pilepsie.­­ Din cauza unei certe pen­tru niște pământ, Mustan Monac, din satul Nalbant, a lovit pe con­săteanul său Ani Molah cu un cu­țit în gât și mâna stângă. Rănitul a fost internat în spi­talul din Ortachioi.­­ Arion Ivanovici fiind beat a fost somat de subcomisarul Bo­lea să-l urmeze la poliție. Beți­vul s-a năpustit asupra subcomi­sarului, bătându-l. Condus la po­liție a început să facă scandal și acolo. Contra lui s’au dresat acte spre a fi înaintat parchetului.­­ Din cauză că au vândut za­hărul cu un preț ridicat, au fost amendați de minister comercian­ții Saib Margulis cu 100 lei și Dumitru Ion cu 200 lei, căruia s’a dispus a i se vinde zahărul ce-l mai are. SINAIA 19 Iulie Escu­rsioniști Azi cu trenul de 9.20 dim., a sosit în escursiune la Sinaia o echipă de 40 cercetași din co­horta Câmpina, sub conducerea d-lor Miron Pan­diva și Oproiu. Escursioniștii, aprovizionați cu cele necesare pentru trei zile, au plecat înspre Poiana Țapului și Bușteni, unde vor vizita Cascada Urlătoarea, Po­iana Reginei, Piatra Arsă, Sf. Ana și Vârful cu dor, rămâ­nând ca peste noapte să se adă­postească în corturi. Cu trenul de 2.20 au sosit de asemenea în escursiune mem­brii cercului esperantist „Dr. G. Robin“,­ sub conducerea d-lor Miluță Simion, președinte și E. Harle, secretar. Mâine, esperantiștii se vor înapoia la București. Scandal Doi zarzavagii, din cauza con­curenței prețurilor, s'au luat la ceartă, care a degenerat în bă­­tie, pe bulevardul Ghica, în dreptul proprietăței d-lui Emil Costinescu. Un jandarm rural, care în­tâmplător trecea pe acolo, a in­tervenit să'i liniștească, însă modul intervenției sale fiind scandalos, a intervenit poliția pentru a'l aresta. Acesta refu­­giindu-se într'o prăvălie, s'a transformat în haine civile și a dispărut pe o fereastră de din dos, lăsând acolo hainele mili­tare și baioneta cu seria 5726 J. R., care au fost luate de po­liție. Vizită ministerială Azi cu trenul de 11.08 dim. a sosit, în localitate de Al. Cons­­tantinescu, ministru al dome­niilor, și cu trenul de 8 seara s'a înapoiat la București. 7 Diverse — Azi afluența publică a fost foarte animată la Sinaia. Par­cul, Bulevardul și câteva străzi laterale erau o adevărată mare de capete. — A. S. R. Principesa Mari­­oara a făcut mai multe preum­blări cu automobilul prin oraș, conducând în persoană automo­bilul. — Mai mulți lucrători crivi­­neni din Piatra-Arsă, ai antre­prizei Moșea, au declarat grevă, patronul lor nerespectând anga­jamentul în privința plăței. CRAIOVA 19 Iulie Furt cu spargere Niște hoți au spart prăvălia comerciantului Dumitrescu din str. Calomfirescu. Ei au furat cassa de bani cu totul și au dis­părut.­ Obligațiuni trase la sorți Azi s'au tras la sorți, la pri­mărie, 34 obligațiuni în valoare de 18.600 lei din împrumutul de 5 milioane și 43 obligațiuni in va­loare de 21.500 lei din împrumu­tul de 2 milioane. Spargeri­ tul.* 20 Iulie In strada Amaradia un necu­noscut a intrat astă-noante pe fereastra locuinței lui Nae Tu­dor, care în acel timp dormea. Hoțul fiind simțit a fugit. Proprietarul s’a luat după el,cu o pușcă, a tras asupra lui mai multe focuri și crede că un glonț ca și rănit, după urmele de sânge ce fugarul a lăsat. Poliția caută cine a fost de­mot astă-noapte un anume A­­lesandru Popovici, zis Brabete, a încercat să spargă și să pră­­deze casa primului­ președinte de tribunal, Eugeniu Bănescu. Sergentul postat în stradă a reu­șit să-l aresteze. Spărgătorul a fost predat po­liției. Dela comitetul regional sanitar Având în vedere numărul ma­re de lucrări pe care trebue să-l îndelinească comitetul re­gional sanitar dela noi, de că­tre comitetul central sanitar, s'a luat deciziunea ca să se pri­mească în comitetul regional ca membri activi sau membri aju­tători și alte persoane afară de cele prevăzute în regulament. Monede false La bariera Vâlcii o țărancă care a vândut niște pui de găi­nă, a primit bani de la un necu­noscut numai în monede false de câte 50 de bani. Am mai spus și acum câteva zile că s'au găsit în circulație asemenea monede. Nu mai înca­pe vorbă că la mijloc trebue să fie cineva care falsifică aceste monede și le pune în circulație. Diverse . Comitetul central a admis introducerea doamnei Romane­­scu în comitetul regional sani­tar. — Constantin Gheorghe din Sălcuța a violat pe copila Eleo­nora Dragea în vârstă de 6 ani. Monstrul a fost arestat. — G. Căpraru din Mihăița, a fost apucat de o mașină de trac­ra! care i-a rupt picioarele. Primăria orașului a dat o or­donanță prin care fixează prețul lânei și anume : lâna corcitură Merinos 3 lei kgr., lâna țigae albă 2.70 kgr., colorată 2.30 kgr., lâna țurcană albă 1.80 kgr., iar cea seină 1.50 kgr. . A murit și al doilea soldat din batalionul 5 de vânători trăsnit cu ocazia furtunii de Sâmbăta trecută. ­MIERCURI, 22 IULIE 1915 Actit­tatea cercetașilor focșâneni ’- ------------ ■ .. — Escursia în Vrancea — • Focșani, 19 Iulie De abia răsărise soarele din­colo de Răchitaș, când cerce­tașii au încheiat frontul, gata de plecare. E dimineață și soarele arde, anunțând­ o zi călduroasă. Avem de făcut 18 k­m. până la Vizantea. Mergem peste munte, abătându-ne din drumul ce du­ce prin Câmpuri, unde se odih­nește în țărâna muncită de mii de strămoși țărani, cel mai de frunte între țărani, înțeleptul și nedreptățitul Moș Ioan Roa­tă, în jurul căruia se străduesc și astăzi în aceleași suferinți și nedreptăți nepoții săi și ai con­timporanilor lui din sat. Neclintiți au­ rămas în cre­dința lor, acești aspri țărani ai muntelui care înțeleg, ca și mo­șul lor, că numai vorba fără faptă nu poate urni piatra de pe umeri nevoilor lor. Oameni practici, muncitori cinstiți, aș­teaptă vremuri de înfrățire a­­devătrată, de tovărășie la bine și rău, la bucurie și întristare, la muncă și răsplată. După ce trecem prin pajiștea verde din poalele muntelui, unde pase vitele soverănilor, urcăm pe Răchitaș, și după un drum obositor, prin frânturi de codri și poeni al căror fân co­sit împrăștie o mireasmă plă­cută, ajungem pe culmea lui. E o priveliște fermecătoare. Parcă trăești în alte lumi. So­­veja reapare, pitulându-și ca­sele ei albe prin frunzișul live­zilor de pruni. Pârâiașul Dra­gom­ira, care desparte Dragos­­lovenii de Rucăreni scânteiază în soare. Pe de altă parte se desfășură în toată măreția ei panorama Vrancei. Revedem toate locurile pe unde am tre­cut cu câteva zile înainte. Nu te mai saturi privind. Pe dea­lul Bârsăștilor se zărește mo­numentul Voivodului dela Put­­na, ridicat de vrânceni la praz­nicul celor 4­00 de ani de când doarme sub piatra rece, cea mai desăvârșită întrupare de domn român, Ștefan cel Mare. Legenda spune că odată, în­­tr'un amurg de seară ar fi ră­tăcit pe aici Voivodul Moldo­vei. Fusese învins d­e turci și gonit din cuibul de vulturi al Cetăței Neamțului. In culmea disperărei ajunse la casa unei bătrâne, legendara Vrânceaae, care auzind durerea Domnului său, porunci celor 7 feciori ce-i avea să adune oaste. Ga din pă­­mânt se strânseră cete, cete de voinici din plaiurile Vrancei, cari pornind la luptă cu Voi­vodul lor biruesc, curățind țara de vrăjmași. Pentru aceste fap­te vitejești Ștefan cel Mare răs­plătește pe feciorii Vrânceanei, dâruindu-se munții ce-i stăpâ­nesc și astăzi strănepoții lor. Amintirea despre Ștefan cel Mare e vie în mint­ea tuturor. Și­ nu arare ori în casa vrânce­nilor, alături de icoana rugă­­ciunei creștinești, ia lumina candelei, sclipește și icoana Sfântului de la Putna, care e așteptat de toți­ ca un alt Chris­tos în viitor și aducător de drep­tate... Pe la nămiezi coborîm pe pâ­râul alb al Vizanțului plin de ape tămăduitoare, care atrage în fiecare vară mii de bolnavi în stațiunea de băi­ a Vizante. După o oră, ajungem în sat. Sunt 12 ceasuri și o căldură doborîtoare. Ospătăm și apoi odihnim la umbra unor copaci. Către seară, vizităm mânăsti­­rea Vizantea ridicată de Ieremia Movilă, Domnul Moldovei. Bi­serica e bine întreținută, însă zi­durile mânăstirei se prăbușesc în ruină. Satul de la deal, Vizantea Mănăstirească, e locuit de co­loniști unguri, aciuați prin a­­ceste locuri cu feredee (băi) pe la începutul veacului trecut. Vorbesc încă ungurește, sunt buni cetățeni, iubesc sincer noua lor patrie, au împrumu­tat portul și obiceiurile locali­­tății și de la o vreme se ames­tecă prin căsătorie cu locuitori din celalt sat Vizantea Răză­­șească. Nu au nici un fel de legătură cu maghiarii de peste munți, se deosibesc de ceilalți vizăn­­teni prin aceia că ei sunt catol­­nici și nu ortodoxi. Copiii ur­mează la școala primară din sat și spun cu drag lecția de istorie „Lupta de la Baia“, când Craiul Matiaș Corvinul a fost bătut de Ștefan cel Mare. Păs­trez această plăcută amintire din timpul celor două luni cât am fost învățător în această co­mună. L H. D. Băieții atmosferic — Pe ziua de 20 Iulie — IN ȚARA De la Institutul Meteorologic Ploile au încetat cu totul și timpul este iarăși frumos și li­niștit pretutindeni. Temperatura cea mai ridicată din cursul zi­lei de er­ a fost- 3 str. la Giur­giu, iar cea mai coborîtă de pe­ste noapte 7 gr. la Sinaia. Astăzi dimineață cerul senin în toată țara afară de unele părți din Moldova unde­­ este înotat; vântul tare care sufla ori pe alocuri în această regiu­ne s-a liniștit către seară. Pre­siunea atmosferică a crescut puțin în ultimele 24 de ore și este în general către 763 mm, cu privire la starea truplu­lui în vestul țărei, se da­­torește furtunei care a avut loc în ziua de 18 Iulie și care a în­trerupt comunicațiunile telegra­fice și telefonice în acea parte. Informațiuni Corespondentul nostru din Isaccea ni se plânge de purtarea­­ telefonistului Ion Florescu, de la administrația plășii. Atragem atențiunea d-lui administrator Vasiliu. Ni se scrie din Cavarna, că in ziua de 17 Iulie, la orele 4.30, au trecut prin localitate A. S. R. Principii Carol, Ileana și Ni­colae, venind din Mangalia. Au vizitat comuna Șabta, capul Ca­­liacra, apoi au pornit la Balcic de unde pe la orele 7.10 au tre­cut înapoi spre Mangalia. ♦ Toată lumea știe că lectura de predilecție în lungile nopți de toamnă și iarnă este un alma­nah­ bine redigiat și complect. In această categorie este con­siderat în prima linie ALMANA­­CHUL EDITAT DE ZIARUL „U­­NIVERSUL“ care a ajuns la un tiragiu de peste 109.000 exem­plare. Anul trecut prima edițiune e­­puizându-se în primele zile ale apariției am fost nevoiți să-l im­primăm pentru a doua oară. A­­cest almanah­ mai are și marele avantagiu de a fi oferit ca pre­miu marelui număr de abonați ai ziarului nostru. In aceste condițiuni, publica­rea inserțiilor demnilor comer­cianți și industriași în ALMA­NACHOT, ZIARULUI „UNIVER­­SUL“, este de un folos real și indiscutabil. De aceea nu putem decât să sfătuim pe numeroșii inferenți ai ziarului nostru, de a-și publica inseratele lor în a­­cest prețios almanah­, succesul fiindu-se de mai înainte asigu­rat. Se știe ce preț pune străinăta­tea asupra acestui gen de recla­mă și numeroase sunt casele cari țin în mod expres ca să-și aibă inseratele la fiecare început de an în Almanahhurile cele mai importante și răspândite, astfel cum e și cel editat de ziarul nos­­tru. Pentru colecționarea inserate­lor acestui Almanach am însăr­cinat în mod exclusiv pe vechea și cunoscuta Agenție de Publici­tate D. Adania, București Str. Carol 104. Telefon 18,26. Mai mulți meseriași din Foc­șani, se plâng că, deși în fața crizei de lucru de astăzi mini­sterul lucrărilor publice luase inițiativa să se execute lucrări de stat pentru îndulcirea soartei meseriașilor, acestea se execută cu oameni plătiți de inspecțiile respective cu lei 2,30 pe zi. Lu­crările se execută astfel de oa­menii căilor ferate, meseriași nepricepuți cari nu vor face un bine serviciului­ rău, spre a vedea lucrările spi­talului din acel sat, construit din veniturile averei lăsate de răposatul Gazeta. Legatar testa­mentar este d. Brătianu-D-ra dr. Agripina Iliescu spe­cialistă în boli de femei s'a sta­bilit In București, Buzești 42 bis. Duminică s’au întrunit mem­brii comisiunei interimare a societății „Avram Ian­cu“ din București, sub­ preșidenția d-lui I. Aldica. S’a luat în discuție statutele și s’a hotărît ca toți membrii să se întrunească Duminică 26 ort, pe­ntru punerea bazelor societă­­ței și votarea statutelor. D. Aldica a mulțumit asisten­ților și i-a rugat ca și pe viitor să fie la înălțimea chemării spre a putea ajunge la țelul dorit. 25. MILITARE Schimbații de la roșiori și călărași, sunt concentrați de la 24 Aprilie, făcând 90 de zile ln loc de 30, pentru cât fuseseră chemați. Primind prin poștă o scrisoa­re care ne face cunoscut acea­sta, recomandăm cazul atențiu­nii și bunăvoinții ministerului de război, rugând autoritatea militară să ia măsurile cuvenite spre satisfacerea celor în drept . Regimentul 46 infanterie a­­duce la cunoștința tuturor re­zerviștilor săi, domiciliați pe ra­za cercului de recrutare Bucu­rești, că cu începere de la 25 cor. sunt chemați la concentrare de instrucție pentru 20 zile toți acei cari n’au făcut concentrare în cursul anului 1915, —■ împărțiți în trei serii după cum urmează: Seria 1, dela 25 Iulie la 11 August conting. 1897, 1898, 1899, 1900 și 1901; Seria II, dela 16 August la 4 Sept. conting. 1902, 1903 și 1904; Seria 111, de la 6 Sept. la 25 Sept. conting. 1905, 1908, 1907. Cunoscând că toți acei cari nu se vor prezenta precis la date­le arătate mai sus, pe lângă că vor fi ținuți concentrați un nu­măr îndoit de zile, dar vor fi tri­­miși și în judecată, spre a li se aplica pedepsele prevăzute de regulamentul de mobilizare și codul de justiție militară, art. 224. ARTISTICE Dragostea Corinei este tit­lul unei noui operete a compozi­torului Ionel Brătianu. Libretul pentru această ope­retă a fost scris de d. A de Herz. Opereta se va juca în stagiunea de iarnă de către compania li­rică „C. Grigoriu". BIBLIOGRAFII — Drum drept anul X, a­ rul — România agricolă, anul VII, a­nul 305. Citiți in pap. 6-a. anunciul „De necrezut", cu lei 3,55 aveți 12 lei. Ni se scrie din Urziceni că Duminică pe la orele 12, d. prim ministru I. I. Brătianu a trecut cu automobilul prin acel oraș, mergând la Gazeta în jud. Bu­ Întrunirea din Galați Galați, 19 iulie Secțiunea partidului social-de­mocrat și sindicatele unite din Galați au ținut astăzi, în sala teatrului „Apollo“, o mare în­trunire publică de protestare contra curentului războinic, con­tra scumpirei traiului și pentru comemorarea morții marelui so­cialist francez Jaurès. D. N. Ionescu, președinte, a deschis întrunirea la orele 3 și jum. d. a. D-sa arată scopul întrunirei și pune în evidență meritele lui Jaurès în politica Franței și a sumei întregi, Ind­ee spunând că muncitorimea trebue să ducă lupta mai departe, spre a nu se arunca țara în groaznicul măcel de astăzi, iar federația balcani­că a proletarilor să ferească toa­te statele balcanice de dezastrul războiului, Costache Dolojan vorbește con­tra scumpirei traiului și contra războiului. Manole Auntanu cere ca mun­citorii să se organizeze spre a lupta contra nedreptăților so­ciale. Gheorghe Munteanu vorbește în acel­aș sens. Dumitru Stoiculescu deplânge moartea luptătorilor din răz­­boiu, precum și moartea mare­lui Jaurès, care a fost asasinat de burghezime. D-sa se ridică împotriva războinicilor și con­tra guvernului, care n’a luat măsuri contra scumpirei traiu­lui, precum și a lipsei de ali­mente și de material. D. Christescu din București a­­duce elogii lui Jean Jaurès, a­­cestui titan al gândirii și al o­­menirii, care a luptat atât de mult pentru proletariat și pen­tru pacea lumei. D-sa spune că, cauza războiului, după mulți, ar fi moartea arhiducelui Franz Ferdinand și soției acestuia, da­torită unui dement și pentru care burghezimea aruncă în mă­cel atâtea milioane de oameni. Dar cauza adevărată a acestui războiu nu este arătată de mulți; ea este dușmănia dintre Austro- Ungaria și Rusia de o parte iar pe de alta dintre Anglia și Germania pentru interese econo­mice. Având in vedere aceasta, noi trebue să păstrăm neutralita­tea și să rezistăm tuturor ade­menirilor și amenințărilor gru­purilor cari vor să ne atragă în războiu de partea lor, contra in­tereselor noastre, fiindcă noi suntem un popor mic și trebue să ne apărăm interesele noastre proprii și să ne desvoltăm în pace. D-sa mai spune ca familii­lor soldaților căzuți în Bulgaria în 1913 precum și celorlalte ale concentraților actualmente nu li s-a dat nici un ajutor. Face apel ca muncitorimea să se organizeze și să se înscrie în partidul social-democrat, singu­rul care dorește fericirea mun­­citorimei. Propune a se trimete, și asistența aprobă, d-lui prim­­ministru o telegramă prin care o roagă să mențină neutralitatea definitivă și să desconcentreze pe soldații concentrați. D. N. Ionescu comunică că muncitorimea va duce lupta mai departe. întrunirea s-a terminat la ore­le 6 seara. 9­a­ so stă interesantă Tecuci, 19 Iulie Tânărul Gh. A., fost locote­nent în geniu, actualmente ingi­ner la lucrările statului la for­­­turile Hanu Con­ache, face în­tâmplător prin Octombrie anul expirat cunoștința unei tinere fete cu oarecare cultură într’un local de cofetărie din București, legându-se între ei de atunci o strânsă prietenie, tânăra ur­­mându-i pretutindeni ca o to­varășe în viață. Tovărășia între ei ar fi mers neturburată, dar fapt curios — care a stârnit și oarecare ne­încredere în inginer­i e că d-șoara în chestiune fiind între­bată adese­ori despre identitatea ei, totdeauna refuza și nu voia nici în ruptul capului a spune aceasta. A cercat inginerul timp de 9 luni toate metodele pentru a ajunge la acest rezultat, dar totul a fost zadarnic, căci nu a reușit să afle nimic. îngrijorat de această atitudi­ne a ei și cum ea vorbea perfect limba germană, temându-se — mai ales acum când avea și a­­ceste lucrări la torturi — a nu avea în fața sa vreo Spioană, a pretextat că se mută la Tecuci, iar aci, a denunțat cazul d-lui Ștefanescu, polițai al orașului. Prsnuncindu-se aducerea ei la poliție și supusă unui interoga­tor, după multe tărăgărțeli a cercat a se ascunde sub numele de Ortansa Petrescu din Bucu­rești, dar fiind desmințită de si­guranță în cele din urmă a fost trimisă parchetului, fiind nevoi­tă a mărturisi înaintea d-lui Crăescu, substitut de procuror al trib. local, declarând că se numește Clara Goldnrn*, din fun­dătura Negru Vodă București, și că declarațiile false de până a­­cum sunt făcute de teama că ea fiind evreică, i-a fost frică ca nu cumva iubitul ei să o pără­sească pe acest motiv. «au cerut relații și Siguran­țe­ statului, care a răspuns că nu planează nimi­ asupra ei, dar părinții cer înapoierea la domiciliu. Parchetul dresând actele cu­venite, a dispus trimiterea ei la domiciliu. întrunirea partidului social-d­emocrat Ion Bârlad C, Miile calificat de trădător de neam Bârlad, 19 Iulie Ani, Duminică, la orele 3 d­a., în sala de la tunelul hotelu­lui „Traian“, din str. Ștefan cel Mare, partidul social-democrat și sindicatul mixt al muncito­rilor din Bârlad, a ținut o întru­nire publică, în scop de a mani­festa dorința pentru pace, a pro­testa contra agitațiunii război­nice, pornită mai ales, de la o anumită presă necinstită și in­teresată și a conlucra pentru formarea unei confederațiuni re­publicane balcanice. întrunirea a fost prezidată de către cetățeanul Holbîncă, cis­­mar din localitate, care a des­­voltat scopul întrunirea. A luat apoi cuvântul d. Pe­trescu, delegat al sindicatului din București, care după­ ce a­­tinge punctele arătate mai sus, atacă cu vehemență purtarea d-lui Mille, directorul Adevăru­lui, calificându-l de trădător de neam, căci, spune vorbitorul, el a vândut hrană dușmanilor noș­tri (ungurii), îmbrăcându-se în acelaș timp cu masca de națio­nalist și căutând să ne arunce în vaî-vârtajul acestui îngrozi­tor măcel. In acelaș sens mai vorbește d. Gh. Georgescu tot din Bucu­rești, după care întrunirea, a luat sfârșit la orele 5 d. a. în perfectă liniște. Din Bucovina și Basarabia Mamornița, 19 iulie Imediat ce vii s'a semnalat ori respingerea rușilor din Bu­covina și incendierea orașelor din Sulița Nouă rusească, am plecat spre frontieră, pentru a lua informațiuni precise. Din cauza insă a ploaei torențiale care a căzut în județul Dorohoi, toate sforțările mele pentru a afla amănunte precise în acea­­stă privință au fost zadarnice în primul moment, de abia azi, după încetarea furtunei, am putut culege primele informa­­țiuni. Pentru moment, luptele au încetat, iar în orășelul Sulița Nor­uă care este aproape în între­gime distrus, se m­ai observă numai ruinele fumegânde. In noaptea de Vineri spre Sâmbă­tă, trupele austriace situate în partea de nord-est de Mahala, au dat un puternic atac flancur lui rus, care se afla întins pe distanță de 16 k­m, de la Boian și Noua Suliță. Atacul fiind dat rușilor prin surprindere, trupele austro-germane au reușit a ru­pe flancul rusesc de la mijloc, producând o mare panică în rândurile acestuia. Spre Lipcani, unde urma re­gruparea flancului, rușii, în fu­ga lor, au incendiat câteva case evreești din Noua­ Suliță, de un­­de apoi focul s'a întins asupra întregului târgușor. In acest timp artileria austriacă bubuia, aruncând o ploaie de șrapnele asupra inamicului, producăn­­du-i pierderi colosale. La un mo­ment dat a început o ploaie to­rențială; atunci lupta a încetat din ambele părți, iar rușii au profitat de acest prilej pentru a se retrage în liniște. In părțile ocupate de ei până acum în Bucovina, nu rămăse­se decât patrule între 20—30 oameni, iar grosul armatei se află concentrat în interiorul Ba­­sarabiei. Interesant este însă că până în acest moment, austriacii nu au reocupat localitățile evacuate de ruși. De asemenea, cu toate că ploaia a încetat de aproape S ore, luptele nu au reînceput. Lipsindu-mi pentru moment detalii asupra întregei acțiuni din nordul Bucovinei, voiu re­veni mâine cu amănunte pre­cise. Sigma Ceafif­ nni de fis admiíerö la șGoala medie de agricultura dela ftoman Pentru anul școlar 1915—1916 sunt vacante la școala medie de agricultură de la Roman 34 de burse și 15 locuri pentru sol­venți. Examenul de admitere va fi în ziua de 6 Septembrie 1915 în localul școalei. Condițiunile e­­sențiale sunt: 1) Să fie român. 2) Sa aibă cel puțin 16 ani împliniți. 3) Să fie sănătos, robust, con­statare ce se va face prin exa­menul medical la școală. 4) Să aibe cel puțin 4 clase secundare sau un curs echiva­lent, sau să fie absolvent al cur­surilor teoretice ale unei școale inferioare de agricultură. Examenele se vor ține din ur­mătoarele materii: limba româ­nă, matematici, științele natura­le și fizico-chimice. Solvenții plătesc o taxă de 250 lei anual. Conform legii pen­­tru recrutare absolvenții fac ar­mata un an cu dreptul la gra­­dul de ofițer în rezervă. Toți e­­levii sunt interni în școală unde au hrană, lumină, căldură si lo­cuință. Condițiunile mai detailate se găsesc pe la prefecturi, licee si inspectoratele agricole. t A

Next