Universul, august 1915 (Anul 33, nr. 210-240)

1915-08-01 / nr. 210

Rămâne toată vara In Capitală Or ERAGLIE STEIllAN vech­iu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și l.­ I EHXE Consult. del­a 10—12 și 6-8 22, Str. Bibescu- Vodă, Telel. 25|70 _________ mi SB LBCOBSG Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA­ , Or. M. D. Stam­atopoL — BLCUHEșn — Strada General Moreseu, 9 (partea dreapta a spitalului Col­ea) Nu intrați până ce au citiți pe firmă „Sănătatea” Dr. Sta­­matopol, ca să nu fiți induși 'n eroare. 2642 Dinți­i scoate fără du­rere Plombătă, exe­cută dansuri artistice in aur cauciuc etc. 3-rul A Reichstadt Strada Slin­ilor 1T, Etaj S — Consultata 8-12. 7 -­Dr. HABAI.AM­ Medic șef al C. F. R, membru titular al Societății de Dermatologie și Sifiligrafie din Parisi-Fost medic-șef al servi­ciului de boale venerice de la Spitalul Colenting BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS Telefon 8-96. Calea Victoriei 113 1420 Doctor MIRON - italic comunal al Capitalei — SPECIALIST IN BOALELE •. DERMATO-SIFILIS IGE. S’A STABILIT LA Govora, Palace-Hotel Consultaținni dels 5—7 p. m. 8744 l­ocent Ur.«. Răsvan BO­ILE și OPERAȚIUNI — a © ochi — Prescripțiunea corectă a­­ OL­I1ELARILOR - Str. 6. Cantacuz în orfo.92‘fosta Polonia Consult 2—4. Telefon SS 71­2816 Doamna Doctor Manicatide Vénért Faceri, Boale de femei, Operațiuni Strada Dr. Kalinderu 34 (colț cu str. Armenească) Rămâne vara in Capitală 2808 Casinul din Sinaia. = CD MĂRI ATRACI­IÜNÍ= TRUPA FRANCEZA DE COMEDII cu DOAMNELE : BETTY DRUSSMOfID de la Teatrul Vaudeville JUlflUD GfIUTHLEB fie la Teatrul Gymnase l^EffÉE CARELE ESTELLE DECLOS —El%fU]VIE3§5sES! I fie la Teatrul Porte St. Martin fie la Bouffes Parisiens DOMINI: ^ ^ ^ fie la Teatrul Variátes s BRIZARDa fie la Teatrul Grand Guignol si UUVELLIKOT sa fie la Teatrul Palais Royal DIRECTOR ARTISTIC: kTVES MARTEL.­ 2931 Yoi> juca: Vineri, 3S Iui ie 3 L’ANGLAIS TEL rea sufletească, că prin d-v. copiii noștri se duc cu drag și cu inima deschisă pentru a-și apara patria, libertatea și în­tregirea neamului. Un d'Annunzio al Italiei, tot ca și d­v., prin poezie și pro­ză, a făcut să fâlf­e tricolorul italienesc, chemând toată su­flarea­­ la arme. Bunul și valorosul nostru patriot, Andrei Popovici, să desfășura stindardul și să facă să fâlfăm tricolorul românesc, chemându-ne și grupându-ne împrejurul său de la cel mai mic până la cel mai bătrân, ca să mergem acolo unde ne cheamă datoria și ne așteaptă gloria sau moartea pentru în­tregirea neamului românesc. Primiți, stimate d-le Popo­vici, expresiunea sedimente­lor mele sincere și devotate. Nicolae Spiridon Bădescu prof. de scrimă și gimnastică Băile Pucioasa. 25 iulie 101&. La frontiera dintre Bucovina și Basarabia — Rușii primesc noul întăriri — Mamorhița, 29 iulie Deși pe frontul bucovinean con­­tinuă a domni liniște relativă, se semnalează totuși fapte destul de importante Cu începere de azi dimineața ruș­ii au început să primească a­­jutoare însemnate. In Basarabia se observă mai a­­les numeroasă artilerie japoneză. Numai în cursul zilei de azi au trecut prin Sulița Nouă peste 40 tunuri japoneze, însoțite de 8 o­­fițeri superiori, luând direcția Za­­liscichi-Colomea. După cât transpiră din cercuri bine informate, rușii au intențiu­­nea să reia ofensiva contra Buco­vinei. De asemenea sunt informat că cercurile oficiale austriece, având în vedere numărul forțelor austro­­germane concentrate la frontiera Bucovinei, nu atribue mare im­portanță sosirii nouilor ajutoare rusești pe acest front. Se prevăd ciocniri serioase.­Sigma Sâmbătă 15 August 1915, va avea loc ps Velodromul Socie­tății­­ de Gimnastică „Sentinela Dunărei de Jos“ din Galați curse de biciclete și alergări pe jos, pentru campionatul orașului Galați, pe anul 1918, la care curse pot lua parte cicliști și a­­lergăitori din întreaga țară. Campionilor se vor distribui însemnate premii în bani. In­formațiuni și înscrierile se primesc până Joi 13 August 1915, la d. G. Nicolau str. Balaban­­ti, Galați. Dezb­eraíele clobului conservator- democrat din Târgoviște V-am telefonat pe scurt des­pre adunarea generală a parti­dului conservator-democrat din Dâmbovița. Vă comunic azi, după procesul-verbal încheiat, de­zideratele votate cu unanimi­tate, minus două glasuri, iată dezideratele : I) Este exclusă cu desăvârșire orice cooperare a armatelor noa­stre cu armatele austro-ungare­­germane. II) Guvernul nostru să încheie alianțe precise și formale cu gu­vernele statelor din Quadrupla. Ințelegere, cari să garanteze statului român achizițiunea Bu­covinei, Transilvaniei cu Mara­mureșul și a ambelor Banate, ale Temișanei și Crișanei. In­) Libertatea navigațiunei pe marea Neagră, Bosfor și Dardanelele, fiind o chestiune de viață și moarte economică pentru regatul român, să se ga­ranteze regatului nostru de că­tre puterile aliate cu noi acea­stă libertate de naviga­țiune, in­­stituindu-se la Constantinopol, o comisiune de control compu­să din delegații tuturor puteri­lor interesate și care comisiu­­ne să aibă organizațiune la fel cu organizarea Comisiunii Euro­pene a Dunării. IV) Dată fiind lipsa de muni­­țiuni de care suferă armata noa­stră și în special lipsa unei ar­tilerii de munte, intrarea în ac­țiune să aibă loc imediat după ce Dardanelele vor fi în mâini­le puterilor din Impătrita­ Ințele­­gere sau după ce aceste fflm­i­­țiuni ne vor­ sosi de vor fi notabil pe căile de transport deschise astăzi. V) In vedere, că în Constitu­ția noastră nu se precizează bine, care din puterile constituite are dreptul de a declara război u­­neia sau unora din țările vecine, intrarea in acțiune să fie prece­dată și încuviințată de un mare meeting național; măsura a­­ceasta o socotim cu atât mai necesară cu cât la acest meeting național vor participa tocmai mare parte din aceia cari vor lua parte in viitoarea campanie. Soldații conștienți de scopul, pentru care se bat sunt cu mult mai tari și mai folositori țării lor decât soldații, cari se bat în mod inconștient, s Au participat la această adu­nare generală optzeci și cinci de membri ai partidului conser­vator-democrat din județul Dâm­bovița. $ AMBATA, 1 AUGUST 1915 RĂZBOIUL EUROPEAN — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — Pe frontul Comunicat englez Londra, 2S (sosită 2$).—Ma­reșalul French comunică cele următoare cu data de 27 Iulie: De pa­ ultimul comunicat cu data de 19 Iulie, artileria a desfășurat o mare activitate la nord și la est de Ypres, în a­­cest duel de artilerie am avut mereu superioritatea. Azi dimineață, după o bom­bardare folositoare, la care au cooperat și francezii la aripa noastră stângă, am dat un azil­ în contra tranșeelor din Ho­­oge, cucerite de germani în ziua de 17 Iulie. După ce am recucerit toate aceste tranșee, am mai înain­tat spre nord și vest de Hooge și am reușit să mai cucerim tranșeele dușmanului pe o în­tindere de 4200 de metri. In timpul acestei lupte, arti­leria noastră a bombardat un tren german la Langemarck, făcându-l să deraieze și dând foc la 5 vagoane. Am capturat 3 ofițeri și 124 oameni, precum și două tu­­nuri revolver. (Depeșă comunicată de Le­­gațiunea engleză). Comunicate franceze Paris, 28 (sosită 29). — Co­municat oficial din 28 iule, o­­rele 15. — la Artois, la nord de gara din Sourchez, germanii au dat azi noapte două atacuri cu petarde: dușmanul a fost respins în tranșeele sale ,de focul arti­leriei noastre. In Argonne în partea răsări­teanâ a pădurei, a fost un duel de artilerie și împușcături, dar fără acțiuni de infanterie. La pădurea Leprêtre, dușmita­nul, după o bombardare violen­tă, a atacat pe la orele 20 tran­șeele noastre din reguinea Croh­­­atu Carmis dar a fost oprit de focul artileriei. In timpul noptei un alt atac însoțit de o bombardare cu pro­­ectile cu gazuri înăbușitoare, a­ fost din nou oprit de bateriile noastre. In Lorena, o recunoaștere în­dreptată de germani în contra gării din Moncel, a fost ușor respinsă. In munții Vosgi, noaptea a fost relativ calmă. (Havas). Pățania unui grănicer rus „Novoie Vremia” comunică, după povestirea făcuă de nevasta grănicerului Abacunof comisiunii însărcinată cu cercetarea atroci­tăților germane, barbariile sufe­rite de bărbatul ei din partea sol­daților germani. Abacunof, intor­­căndu-se dintr'o inspecțiune de serviciu, își găsi casa și satul o­­cupate de germani. Soldații ger­mani, cum îl văzură tras­eră în­­ el și-l răniră la piept. Grănicerul dete fuga acasă la el, sperând să se poată ascunde. Dar germ­anii se luară după el, îl scoaseră în curie și, sub ochii nevesti­rii, îl chinuiră așa că, peste trei ore, muri. — Prin telegrafia fără fir — D. Poincare vizitează tra­­peze din Alsacia Lyon. 29.— D. Poincaré, preșe­dintele republicii francefa, în­soțit de ofițerii casei sale mili­tare, a vizitat, azi și alalte ori, frontul armatelor din Alsacia. In localitățile alsaciene pe unde a trecut, a fost primit ca entusi­­as ®. Stări neliniștitoare în Germania Un pictor și scriitor norve­gian Karl Konow, care a stat mult în Germania și acum,a se întoarce de acolo, scrie în ,, Mor­genblatt" că încrederea popu­­lațiunii germane este impusă, prin disciplina civilă și mai a­­les militară față cu străinii. A observat că toate clasele socia­le sunt neliniștite, căci își dau seama că luarea Varșoviei nu schimbă întru nimic mersul războiului și se preocupă de viitor. Austro-Ungaria a daî ultimele elemente După informațiuni venite din Germania, prin scrisori particu­lare, austriacii au mobilizat pe toți oamenii valizi, constituind o categorie cunoscută sub nume­le de „Freischuetzer“ (trăgători l­iberi), compusă din cei care fac o f­arte din societățile de trupert. Ia­semn­ți în vârstă de cel puțin 40 de ani. Au fost chemați pâ­nă la vârsta de 57 de ani. Cei din urmă mobilizați, în vârstă de la 17 până la 52 de ani, ar fi fost trecuți prin vizita medicală în Mai trecut. Ista Guadruplicsi la Atena - Grecia nu primește propunerile făcute și se opune oricărei cedări de teritoriu — Roma. 29. — Se telegrafiază din Atena că îndată după remi­­terea notei Quadruplicei, d. Gu­­narîs a ținut să declare repre­zentanților Ințelegerei că acea­stă notă pune guvernul grec in­­tr’o situațiune foarte grea. Pri­mul ministru s’a dus apoi ime­diat la „Dekelia" și a comuni­cat regelui conținutul notei re­misă Bulgariei. D. Gunaris a expus suvera­nului vederile guvernului asu­pra demersului Ințelegerei și a adăugat că, atât el cât și ceilalți miniștri au luat hotărîrea de a nu primi propunerile făcu­te. Poporul elenic nu se va în­voi să cedeze Bulgariei nici cel mai mic petic de pământ. In afară de aceasta, d. Guna­ris a mai comunicat regelui că guvernul său nu va permite ca teritorii sârbești să fie cedate Bulgariei, nevoind ca aceasta din urmă să devie mai puterni­că de­cât Grecia. 2). Gunaris nu s-a sfiit a spu­ne guvernului că, dacă Coroana are alte idei asupra acestei che­stiuni, atunci guvernul său va fi nevoit să-și prezinte demisia­­nea. Asupra acestor declara­­țiuni ale d-lui Gunaris, regele Constantin ar fi răspuns că este peste putinț.. ca Coroana să aibă alte vederi de­cât acele ale gu­vernului. Prin urmare el este complect de acord cu politica intransigentă a guvernului.­­ Ziarul ,,Estia" anunță că în nota guvernului din Sofia, pute­rile împătritei înțelegeri, fac cu­noscut Bulgariei că i se va acor­da Cavalla cu „hinterland-ul” a cărui întindere are să se fixeze mai târziu, atunci când aliații vor fi in măsură să stabilească compensațiunile pe care le-ar pu­tea acorda Greciei. Acelaș stat adaugă : Este pen­tru prima dată de la deschiderea ostilităților europene, că Puterile aliate propun concesiuni pe soco­teala Greciei. Este bine să amin­tim că pe când era la putere d. Venizelos, răspândindu-se zvonul că aliații ar fi gata să acorde Bulgariei parte din teritoriile­­ grecești, ministrul Angliei la Ate­na s'a grăbit să desmintă catego­ric că Anglia s'ar putea gândi să atingă integritatea Greciei. Acum cinci reprezentanții Qua­dru­plicei au înmânat nota d-lui Qhharist au ținut să declare că știu prea bine că guvernul elenic s'a opus odată la orice cesiuni de teritorii, și se așteaptă ca și de astă dată să protesteze, dar au adăugat că cedarea portului Ga­­van­a este un lucru hotărât și de altfel Grecia va primi drept re­compensă o bucată de pământ in Asia mică, și In sfârșit ca după ocuparea teritoriilor din Macedo­nia de către bulgari, puterile în­țelegerii își iau obligațiunea să apere integritatea Greciei. Nu se știe precis ce concesiuni s­ă cerut Serbiei, dar se crede că Bulgaria va obține toată Macedo­nia sârbească, totuși menținând o legătură între teritoriile Serbiei și Greciei, in schimb Serbia va primi compensări largi în Austro. Ungaria. Cfn încheere reprezentanții Qua­­druplicei au declarat că guverne­le lor speră, că atât Serbia cât și Grecia vor contribui în această împrejurare la victoria definiti­vă a armatelor civilizațiunii. In tot cazul Quadruplica va veghea ca nu cumva un nou incendiu să izbucnească în Balcani. Comentând detaliile de mai sus, ziarul ,,Estia" zice că se vede c­ t­ Quadruplicea voește să-și asigure prin toate mijloacele sprijinul Bulgariei un operațiunile contra Dardanelelor. Este de remarcat ca aliații nu cer intervenția Greciei, ci îi pro­pun teritorii în Asia­mică în schimbul Cavallei. Este iarăși ca­racteristic că Quadruplicea lasă să se înțeleagă că nu consideră răspunsurile guvernelor din Niș și Atena ca indispensabile. Demersul este datorit mai ales inițiativei Angliei. (A. T. I.) Aeroplane pentru Serbia Roma, 28 (sosită 29). — Se afli din Atena că transatlanti­cul grec „Ioanina“ care a sosit la Salonic, a debarcat un ma­re număr de aeroplane desti­nate armatei sârbești. Transportul acestor aeropla­ne către Serbia a și început. (A. T. I.). t» Pe frontul Asaltol pzițiumlor din Kovno Petrograd, 28 (sosită 29), — Comunicat oficial. — După ști­rile primite la statul major ge­neral, asaltul pozițiunilor noa­stre din Kovno de către germani în ziua de 28 s’a petrecut după cum urmează : Dușmanul a dat asalt în con­tra întăriturilor noastre de pe frontul satului Pipie până la £­­lisenthal, pe râul Jossin. Arti­leria de asediu a dușmanului a început bombardarea după mie­zul nopții, întrebuințând tunu­rile de toate calibrele până și cele de 16 degete. Focul dușma­nului era ca un vifor groaznic, care a ținut mai bine de două ore , bateriile noastre au ripo­stat tot timpul. Pe la orele 3 dimineața co­loanele de asalt, cu rânduri strânse au înaintat spre posi­­țiiunile noastre. Printr’un foc convergent și prin exploziunea minelor noastre (fougasses) și a­­poi prin contraatacurile energi­ce al trupelor noastre, la orele 5 dimineața dușmanul era res­pins pe întregul front. Soldații germani morți de o­­boseală, încercând pierderi e­­norme, se înapoiază în văile ve­cine unde se pregătiră pentru un asalt nou. In aceiași zi, la amiazi, focul dușmanului a reînceput și a de­venit tot mai intensiv , totuși și cu toată durata și forța de distrugere a lui, trupele noastre au rezistat vijejiei. In timpul acesta artileria noastră spriji­­nea puternic trupele noastre ad­mirabile. Astfel a trecut toată ziua de 26 Iulie. După înserate, coloanele duș­­mani aglomerate în fața pozi­țiunilor noastre n’au repezit iar la asalt, o luptă teribilă s’a în­­cins care a ținut două ore. Duș­manul a reușit, la început să cu­cerească o parte din tranșeele noastre cele mai înaintate și care fuseseră răsturnate de focul artileriei dușmane, dar maai pe urmă, sforțările eroice ale re­zervelor noastre au izgonit pe germani, pricinuindu-le pierderi enorme. Dușmanul nu a mai păstrat de­cât câteva întăriri înaintate lângă satul Piple, pe cari le-a cucerit cu pierderi grozave. (Westnik). Scopul d@m@rsului C^paci.ji^"ULtaliei! în Balcani Roma. 28 (sosită 29). — Rela­tiv la­ tratativele Quadruplicei cu­ statele balcanice. ziarul Tri­buna, după ce înregistrează svo­­nul că Grecia ar refuza să pri­mească propunerile ce i s‘au fă­cut’ zice că trebue acum să se aștepte răspunsul Serbiei. In a­­celaș tim­p e nevoe să se lămu­rească bine înțelesul acestui pas al Quadruplicei, care nu s'a fă­cut in ce privește pe Grecia, în scop pe a se obține o intervenție, ceea ce ar reprezenta pentru Quadruplicea o cantitate negli­jabilă ci, mai mult, ca, înlătu­rând neînțelegerile dintre statele balcanice> să le aducă la un a­­cord prin deslegarea­ problemei Macedoniei’ acest nod supără­tor care a rămas încurcat în ur­ma celui de al doilea război balcanic. In al doilea rând, de­mersurile împătritei înțelegeri ar avea de scop să satisfacă ce­rerile­ Bulgariei, dintre care u­­nele sunt întru­câtva îndreptă­țite, pentru ca astfel să se re­­constitue aproape în mod auto­matic„­­,Liga Balcanică“ și ca ur­mare să se pună la cale acțiu­nea statelor balcanice i­potriva Austro-Ungariei și Turciei. Dacă — zice ziarul Tribuna — această mișcare a Quadruplicei nu va reuși în scopul său final, este totuși sigur că ea va avea o adâncă înrâurire fie prin aceea că noi vom fi arătat Bulgariei că-i recunoaștem legitimitatea intereselor sale, fie prin aceea că se va fi înlăturat definitiv si­­tuațiunea aceasta de echivoc și se va fi constatat de Ce parte sunt dificultățile care se opun realizării programului politicei de libertate internațională a Quadruplicei. Ziarul Tribuna conchide zi­când că aceia cari se dosesc as­tăzi de la focul războiului, nu vor putea lua la urmă o atitudine contrarie, căci după războiul eu­ropean nu va mai rămâne pen­tru armatele­ care acum stau de o parte, nici o cale, pe unde să intervie numai pentru a­ culege roadele semănate de alții. In aceleași privință ziarul Idea Nazionale zice că puterile Qua­druplicei, la începerea tratati­velor, au întâmpinat dificultăți din pricina intransigenței gu­vernelor balcanice, dar că ace­ste puteri insistând au arătat putința unei apropieri intre di­feritele puncte de vedere ale fie­căruia dintre statele balcanice, fără însă a le cere prin asta un ajutor direct, întrucât ele își păstrează credința nestrămutată de a obține victoria finală prin propriile lor forțe. Giomnare detalia zice că în Balcani se hotărește astăzi o ma­re bătălie dintre Quadruplă și Imperiile Centrale și că nu mai rămâne decât să­­ se aștepte desfășurarea. (A. T. I.) fi! Tr­iimii/5 IM DOBROGEA-NOVA BAZARDIC 28 Iulie Doi frați cari comit trei țurțuri și o crimă Prin anul 1912 frații Gheorghe Stoianof Stamof și Jeb­așcu Sto­­ianof Stamof din corn. Trupciu­­lor fiind angajați ca ciobani de locuitorii din acea comună, li s-a dat să păzească un număr de 110 capre. După câteva zile însă ambii frați dispar luând cu ei și ca­prele pe care le vând în Bulga­ria cu suma de 3500 lei. După vreo câteva luni, ambii frați fu­ră din Bulgaria 2 boi, pe cari îi vând într’o comună din județul Durostor, și în drum într’o altă comună fură un număr de 40 oi pe care le trec frontiera și le vând în Bulgaria cu 500 lei. Crezând­ că nu vor fi prinși, în anul 1915 luna iulie 16, după ce comit­ o crimă în Bulgaria omo­­rînd pe un cioban, trec frontiera în mod fraudulos. De astă dată însă fiind prinși de jandarmi ei mărturisesc faptele arătate mai sus. Astăzi acești doi tâlhari au fost înaintați parchetului îm­preună cu actele dresate. Crimă săvârșită dar neizbutită In ziua de 3 Mai c., individul Mari­u Hristu Atanasof, zis Mar­­cu Hristu din satul Cara-Murat comuna Sredno-Cimnrnurli, fiind surprins cu vitele în pădurea statului de pădurarul Gh. Cio­banul din acel sat și fiind somat să­ vie cu vitele la oborul comu­nal, el sări asupra pădurarului și­ îi aplică mai întâi vreo câteva lovituri de ciomag în cap, în ur­ma căror lovituri pădurarul că­zând jos scoate cuțitul și-l love­ște în piept. In urmă dispare. După câteva zile aducându-se cazul la cunoștința autorităților criminalul este prins însă eva­dează din arestul secției și dis­pare în Bulgaria. Fiind încu­­noștiințată de această evadare poliția de siguranță din locali­tate în urma măsurilor luate de d. șef al siguranței Gh. Dra­­gonov, în ziua de 20 Iulie a. c. criminalul a fost din nou arestat și cu actele dresate trimis par­chetului. Extrădare Azi prin punctul de frontieră Cuigiuc a fost extrădat autori­tăților bulgare individul Mihail Ghincoi. Numitul este acuzat că fiind perceptor fiscal în orașul Varna a delapidat suma de 21.000 lei dispărând în acest o­­raș. Crimă . Bazargic, 29 Iulie Turcul AU Semit, curățitor de latrine fiind angajat, de reg. 40 Călugăreni a curăța latrinele, s-a dus în mai multe nopți co­­secutive spre a le curăța, însă când voia să arunce murdăria în dosul viilor un număr de mai mulți bulgari din acel cartier, au sărit asupra turcului și l-au bătut. An­ Semit plângându-se de acest fapt regimentului i s’a dat un soldat care să-l însoțea­scă în noaptea de 27 -28 iulie a­n. Pe la jumătatea drumului î să un număr de 10--15 bulgari sar asupra turcului AM spre al lovi cu ciomege și furci. Santi­nela care era față somează pe bulgari să se retragă, însă ei se reped să lovească cu furcile pe santinela, soldatul Neagu C. Ion din compania 8, a reg. 40 Călu­­găreni, care retrăgându-se câtva pași înapoi face somațiunile le­gale și bulgari repezindu-se din nou asupra santinelei, acesta trage în bulgari un foc de armă rănind grav pe unul din ei a­­nume Petre Mitou. Ceilalți bul­gari, au luat-o la fugă. Aducân­du-se cazul la cunoștința auto­rităților si au început cercetările din partea autorităților militare fiind delegat d. lt. Flergot. Victima în stare muribundă a­­ fost internată în ch­ulîcă dr. Ha­­gioglu. Sosirnd un nou­­ transport de zahăr cubic, primăria locală a început distribuirea zahărului diferiților­­ comercianți, de unde populațiun­ea luând bonur de la primărie se duc să-și primea­scă cantitatea de zahăr necesară. , Diverse Escursiu­nea esperantiștilor Constanța Cu prilejul escursiunei ce Cer­cul esperantist „Doctorul G. Robin“ organizează pentru Du­minecă 2 August — eventual și Luni 3 August — la Constanța s-a stabilit următorul program: 1) întâlnirea tuturor escursio­­niștilor Sâmbătă 1 August orele 9 seara în salonul de așteptare cL I; plecarea tuturor escursioni­­știlor la orele 11 noaptea din gara de Nord, având sosirea in Constanța la orele 6 dim. 2) Dună dorință vor lua deju­nul la careul Bristol din piața O­­vidiu; plecarea cu primul tren de la halta Hatis spre Mamaia băi de mare, escursii, etc.., la orele 12 înapoierea la Constanța; 3) La orele 12 jum. masa, apoi îmbarcarea faculta­tivă — în gon­­dole, trăsuri sau pe jos — spre Vii; vizitarea fabricei de bere a d-lui Gruber; înapoerea seara; intrarea în port după o lungă e­­scursie cu gondolele pe marea Neagră, cu lampioane esperan­­tiste, focuri bengale, bubuituri de bombe, rachete, etc. 4) Vizitarea cheiului, farului, terasa pavilionului Regal, preumblări pe cheiu și în oraș, după masa comună înapoierea spre gară și plecarea spre Bucu­rești a primului grup.­­ Participanții cari vor dori a ră­mâne și Luni vor trebui a face înscrierea numai la­ magazinul esperantist ,.Pomul­ Verde“ Ori­­viței 143, comunicând această pentru o bună rânduire; costul participărei B­u­c­urești-C­on­stan­ța și înapoi (numai tren, lei 11 el. III, sau lei 16 cl. II). Gondolele, trăsurile, omnibuzele, masa etc. vor privi pe escursioniști. Prețu­rile stabilite sunt­ foarte reduse; în acest scop s-a intervenit pe lângă poliția orașului, primăria și Căpitănia portului. Adeziuni însoțite de cost și la librăria Socec, calea Victoriei. în învățământul normal a­ fetelor Ministerul instrucțiunii publice a aprobat următoarele numiri în învățământul normal al fetelor : D-na Constanța Zamfiropol, pro­fesoară definitivă la școala profe­sională din Câmpulung, la orele vacanțe de istorie, geografie și drept de la școala normală de fete din Craiova. D-na Eugenia Saroș, maestră provizorie la școala de sericicul­tură și țesătorie dela școala pro­fesională de fete din­, Craiova, la orele vacante de sericicultură și țesut dela școala normală de fete din Craiova. D-na Eliza Buzdugan, profe­soară de limba franceză și româ­nă la școala profesională de fete din Galați, la orele vacante de istorie și geografie dela școala normală de fete din acelaș oraș. D-na Elena Predescu, maestră de desen și caligrafie la școala profesională de fete din Botoșani, la orele vacante de desen și cali­grafie de la școala normală de fe­te din Galați. Halera in Ungaria face mari ravagii Direcția generală a serviciului sanitar a fost încunoștiințată că in intervalul dela la—18 Iulie , s’au ivit în Ungaria 366 cazuri de holeră cu 178 decese. Dintre acestea 53 cazuri sunt printre soldați și 35 printre pri­zonierii de război. In Croația-Slavonia s’au ivit în intervalul de la 5—-12 Iulie 120 cazuri cu 59 decese. SUCCESE RUSEȘTI pe front. Caucazmul Petrograd, 28 (sosită 29). — Comunicat al armatei din Cau­­caz, din 26 iulie. — In­valea, Pasine, am respins lacurile turcilor pe întregul front. O luptă crâncenă s­a pentru stăpânirea trecătoarei Merghemir, pe care­, trupele noastre au cucerit-o in ciuda atacurilor vijelioase ale turci­lor cari, mai pe urmă, s'au re­tras in dezordine spre Sud in direcția fluviu­ui U­uf­rat, trupele noastre urmare si ne­contenit pe duș­m­­­a care se retrage, și in vecrni r­­ z­­ fi fi­nite t­ușme intui la Pa­pin te­ken cap­turani 2 tunuri cu mai multe h­aoti». , o canti­tate de cartușe, de afine, un post telefonic, o cab­i­ană de cămile și m­i­ci prizonieri, prntre cari comandantul u­nui regiment de infanterie și 4 ofițeri. Coloniele noastre fu­gărind pe turci fac merei, prizonieri noui. {­Vestnik). dai ­%.

Next