Universul, august 1915 (Anul 33, nr. 210-240)
1915-08-01 / nr. 210
Rămâne toată vara In Capitală Or ERAGLIE STEIllAN vechiu medic al Eforiei Spitalelor Civile SPECIALIST IN BOALELE SIFILITICE și l. I EHXE Consult. dela 10—12 și 6-8 22, Str. Bibescu- Vodă, Telel. 25|70 _________ mi SB LBCOBSG Boalele lumești (SIFILITICE) La Policlinica ,SANATATEA , Or. M. D. StamatopoL — BLCUHEșn — Strada General Moreseu, 9 (partea dreapta a spitalului Colea) Nu intrați până ce au citiți pe firmă „Sănătatea” Dr. Stamatopol, ca să nu fiți induși 'n eroare. 2642 Dinții scoate fără durere Plombătă, execută dansuri artistice in aur cauciuc etc. 3-rul A Reichstadt Strada Slinilor 1T, Etaj S — Consultata 8-12. 7 -Dr. HABAI.AM Medic șef al C. F. R, membru titular al Societății de Dermatologie și Sifiligrafie din Parisi-Fost medic-șef al serviciului de boale venerice de la Spitalul Colenting BOALE DE PIELE ȘI SIFILIS Telefon 8-96. Calea Victoriei 113 1420 Doctor MIRON - italic comunal al Capitalei — SPECIALIST IN BOALELE •. DERMATO-SIFILIS IGE. S’A STABILIT LA Govora, Palace-Hotel Consultaținni dels 5—7 p. m. 8744 locent Ur.«. Răsvan BOILE și OPERAȚIUNI — a © ochi — Prescripțiunea corectă a OLI1ELARILOR - Str. 6. Cantacuz în orfo.92‘fosta Polonia Consult 2—4. Telefon SS 712816 Doamna Doctor Manicatide Vénért Faceri, Boale de femei, Operațiuni Strada Dr. Kalinderu 34 (colț cu str. Armenească) Rămâne vara in Capitală 2808 Casinul din Sinaia. = CD MĂRI ATRACIIÜNÍ= TRUPA FRANCEZA DE COMEDII cu DOAMNELE : BETTY DRUSSMOfID de la Teatrul Vaudeville JUlflUD GfIUTHLEB fie la Teatrul Gymnase l^EffÉE CARELE ESTELLE DECLOS —El%fU]VIE3§5sES! I fie la Teatrul Porte St. Martin fie la Bouffes Parisiens DOMINI: ^ ^ ^ fie la Teatrul Variátes s BRIZARDa fie la Teatrul Grand Guignol si UUVELLIKOT sa fie la Teatrul Palais Royal DIRECTOR ARTISTIC: kTVES MARTEL. 2931 Yoi> juca: Vineri, 3S Iui ie 3 L’ANGLAIS TEL rea sufletească, că prin d-v. copiii noștri se duc cu drag și cu inima deschisă pentru a-și apara patria, libertatea și întregirea neamului. Un d'Annunzio al Italiei, tot ca și dv., prin poezie și proză, a făcut să fâlfe tricolorul italienesc, chemând toată suflarea la arme. Bunul și valorosul nostru patriot, Andrei Popovici, să desfășura stindardul și să facă să fâlfăm tricolorul românesc, chemându-ne și grupându-ne împrejurul său de la cel mai mic până la cel mai bătrân, ca să mergem acolo unde ne cheamă datoria și ne așteaptă gloria sau moartea pentru întregirea neamului românesc. Primiți, stimate d-le Popovici, expresiunea sedimentelor mele sincere și devotate. Nicolae Spiridon Bădescu prof. de scrimă și gimnastică Băile Pucioasa. 25 iulie 101&. La frontiera dintre Bucovina și Basarabia — Rușii primesc noul întăriri — Mamorhița, 29 iulie Deși pe frontul bucovinean continuă a domni liniște relativă, se semnalează totuși fapte destul de importante Cu începere de azi dimineața rușii au început să primească ajutoare însemnate. In Basarabia se observă mai ales numeroasă artilerie japoneză. Numai în cursul zilei de azi au trecut prin Sulița Nouă peste 40 tunuri japoneze, însoțite de 8 ofițeri superiori, luând direcția Zaliscichi-Colomea. După cât transpiră din cercuri bine informate, rușii au intențiunea să reia ofensiva contra Bucovinei. De asemenea sunt informat că cercurile oficiale austriece, având în vedere numărul forțelor austrogermane concentrate la frontiera Bucovinei, nu atribue mare importanță sosirii nouilor ajutoare rusești pe acest front. Se prevăd ciocniri serioase.Sigma Sâmbătă 15 August 1915, va avea loc ps Velodromul Societății de Gimnastică „Sentinela Dunărei de Jos“ din Galați curse de biciclete și alergări pe jos, pentru campionatul orașului Galați, pe anul 1918, la care curse pot lua parte cicliști și alergăitori din întreaga țară. Campionilor se vor distribui însemnate premii în bani. Informațiuni și înscrierile se primesc până Joi 13 August 1915, la d. G. Nicolau str. Balabanti, Galați. Dezberaíele clobului conservator- democrat din Târgoviște V-am telefonat pe scurt despre adunarea generală a partidului conservator-democrat din Dâmbovița. Vă comunic azi, după procesul-verbal încheiat, dezideratele votate cu unanimitate, minus două glasuri, iată dezideratele : I) Este exclusă cu desăvârșire orice cooperare a armatelor noastre cu armatele austro-ungaregermane. II) Guvernul nostru să încheie alianțe precise și formale cu guvernele statelor din Quadrupla. Ințelegere, cari să garanteze statului român achizițiunea Bucovinei, Transilvaniei cu Maramureșul și a ambelor Banate, ale Temișanei și Crișanei. In) Libertatea navigațiunei pe marea Neagră, Bosfor și Dardanelele, fiind o chestiune de viață și moarte economică pentru regatul român, să se garanteze regatului nostru de către puterile aliate cu noi această libertate de navigațiune, instituindu-se la Constantinopol, o comisiune de control compusă din delegații tuturor puterilor interesate și care comisiune să aibă organizațiune la fel cu organizarea Comisiunii Europene a Dunării. IV) Dată fiind lipsa de munițiuni de care suferă armata noastră și în special lipsa unei artilerii de munte, intrarea în acțiune să aibă loc imediat după ce Dardanelele vor fi în mâinile puterilor din Impătrita Ințelegere sau după ce aceste fflmițiuni ne vor sosi de vor fi notabil pe căile de transport deschise astăzi. V) In vedere, că în Constituția noastră nu se precizează bine, care din puterile constituite are dreptul de a declara război uneia sau unora din țările vecine, intrarea in acțiune să fie precedată și încuviințată de un mare meeting național; măsura aceasta o socotim cu atât mai necesară cu cât la acest meeting național vor participa tocmai mare parte din aceia cari vor lua parte in viitoarea campanie. Soldații conștienți de scopul, pentru care se bat sunt cu mult mai tari și mai folositori țării lor decât soldații, cari se bat în mod inconștient, s Au participat la această adunare generală optzeci și cinci de membri ai partidului conservator-democrat din județul Dâmbovița. $ AMBATA, 1 AUGUST 1915 RĂZBOIUL EUROPEAN — SERVICIUL NOSTRU TELEGRAFIC — Pe frontul Comunicat englez Londra, 2S (sosită 2$).—Mareșalul French comunică cele următoare cu data de 27 Iulie: De pa ultimul comunicat cu data de 19 Iulie, artileria a desfășurat o mare activitate la nord și la est de Ypres, în acest duel de artilerie am avut mereu superioritatea. Azi dimineață, după o bombardare folositoare, la care au cooperat și francezii la aripa noastră stângă, am dat un azil în contra tranșeelor din Hooge, cucerite de germani în ziua de 17 Iulie. După ce am recucerit toate aceste tranșee, am mai înaintat spre nord și vest de Hooge și am reușit să mai cucerim tranșeele dușmanului pe o întindere de 4200 de metri. In timpul acestei lupte, artileria noastră a bombardat un tren german la Langemarck, făcându-l să deraieze și dând foc la 5 vagoane. Am capturat 3 ofițeri și 124 oameni, precum și două tunuri revolver. (Depeșă comunicată de Legațiunea engleză). Comunicate franceze Paris, 28 (sosită 29). — Comunicat oficial din 28 iule, orele 15. — la Artois, la nord de gara din Sourchez, germanii au dat azi noapte două atacuri cu petarde: dușmanul a fost respins în tranșeele sale ,de focul artileriei noastre. In Argonne în partea răsăriteanâ a pădurei, a fost un duel de artilerie și împușcături, dar fără acțiuni de infanterie. La pădurea Leprêtre, dușmitanul, după o bombardare violentă, a atacat pe la orele 20 tranșeele noastre din reguinea Crohatu Carmis dar a fost oprit de focul artileriei. In timpul noptei un alt atac însoțit de o bombardare cu proectile cu gazuri înăbușitoare, a fost din nou oprit de bateriile noastre. In Lorena, o recunoaștere îndreptată de germani în contra gării din Moncel, a fost ușor respinsă. In munții Vosgi, noaptea a fost relativ calmă. (Havas). Pățania unui grănicer rus „Novoie Vremia” comunică, după povestirea făcuă de nevasta grănicerului Abacunof comisiunii însărcinată cu cercetarea atrocităților germane, barbariile suferite de bărbatul ei din partea soldaților germani. Abacunof, intorcăndu-se dintr'o inspecțiune de serviciu, își găsi casa și satul ocupate de germani. Soldații germani, cum îl văzură traseră în el și-l răniră la piept. Grănicerul dete fuga acasă la el, sperând să se poată ascunde. Dar germanii se luară după el, îl scoaseră în curie și, sub ochii nevestirii, îl chinuiră așa că, peste trei ore, muri. — Prin telegrafia fără fir — D. Poincare vizitează trapeze din Alsacia Lyon. 29.— D. Poincaré, președintele republicii francefa, însoțit de ofițerii casei sale militare, a vizitat, azi și alalte ori, frontul armatelor din Alsacia. In localitățile alsaciene pe unde a trecut, a fost primit ca entusias ®. Stări neliniștitoare în Germania Un pictor și scriitor norvegian Karl Konow, care a stat mult în Germania și acum,a se întoarce de acolo, scrie în ,, Morgenblatt" că încrederea populațiunii germane este impusă, prin disciplina civilă și mai ales militară față cu străinii. A observat că toate clasele sociale sunt neliniștite, căci își dau seama că luarea Varșoviei nu schimbă întru nimic mersul războiului și se preocupă de viitor. Austro-Ungaria a daî ultimele elemente După informațiuni venite din Germania, prin scrisori particulare, austriacii au mobilizat pe toți oamenii valizi, constituind o categorie cunoscută sub numele de „Freischuetzer“ (trăgători liberi), compusă din cei care fac o farte din societățile de trupert. Iasemnți în vârstă de cel puțin 40 de ani. Au fost chemați până la vârsta de 57 de ani. Cei din urmă mobilizați, în vârstă de la 17 până la 52 de ani, ar fi fost trecuți prin vizita medicală în Mai trecut. Ista Guadruplicsi la Atena - Grecia nu primește propunerile făcute și se opune oricărei cedări de teritoriu — Roma. 29. — Se telegrafiază din Atena că îndată după remiterea notei Quadruplicei, d. Gunarîs a ținut să declare reprezentanților Ințelegerei că această notă pune guvernul grec intr’o situațiune foarte grea. Primul ministru s’a dus apoi imediat la „Dekelia" și a comunicat regelui conținutul notei remisă Bulgariei. D. Gunaris a expus suveranului vederile guvernului asupra demersului Ințelegerei și a adăugat că, atât el cât și ceilalți miniștri au luat hotărîrea de a nu primi propunerile făcute. Poporul elenic nu se va învoi să cedeze Bulgariei nici cel mai mic petic de pământ. In afară de aceasta, d. Gunaris a mai comunicat regelui că guvernul său nu va permite ca teritorii sârbești să fie cedate Bulgariei, nevoind ca aceasta din urmă să devie mai puternică decât Grecia. 2). Gunaris nu s-a sfiit a spune guvernului că, dacă Coroana are alte idei asupra acestei chestiuni, atunci guvernul său va fi nevoit să-și prezinte demisianea. Asupra acestor declarațiuni ale d-lui Gunaris, regele Constantin ar fi răspuns că este peste putinț.. ca Coroana să aibă alte vederi decât acele ale guvernului. Prin urmare el este complect de acord cu politica intransigentă a guvernului. Ziarul ,,Estia" anunță că în nota guvernului din Sofia, puterile împătritei înțelegeri, fac cunoscut Bulgariei că i se va acorda Cavalla cu „hinterland-ul” a cărui întindere are să se fixeze mai târziu, atunci când aliații vor fi in măsură să stabilească compensațiunile pe care le-ar putea acorda Greciei. Acelaș stat adaugă : Este pentru prima dată de la deschiderea ostilităților europene, că Puterile aliate propun concesiuni pe socoteala Greciei. Este bine să amintim că pe când era la putere d. Venizelos, răspândindu-se zvonul că aliații ar fi gata să acorde Bulgariei parte din teritoriile grecești, ministrul Angliei la Atena s'a grăbit să desmintă categoric că Anglia s'ar putea gândi să atingă integritatea Greciei. Acum cinci reprezentanții Quadruplicei au înmânat nota d-lui Qhharist au ținut să declare că știu prea bine că guvernul elenic s'a opus odată la orice cesiuni de teritorii, și se așteaptă ca și de astă dată să protesteze, dar au adăugat că cedarea portului Gavana este un lucru hotărât și de altfel Grecia va primi drept recompensă o bucată de pământ in Asia mică, și In sfârșit ca după ocuparea teritoriilor din Macedonia de către bulgari, puterile înțelegerii își iau obligațiunea să apere integritatea Greciei. Nu se știe precis ce concesiuni să cerut Serbiei, dar se crede că Bulgaria va obține toată Macedonia sârbească, totuși menținând o legătură între teritoriile Serbiei și Greciei, in schimb Serbia va primi compensări largi în Austro. Ungaria. Cfn încheere reprezentanții Quadruplicei au declarat că guvernele lor speră, că atât Serbia cât și Grecia vor contribui în această împrejurare la victoria definitivă a armatelor civilizațiunii. In tot cazul Quadruplica va veghea ca nu cumva un nou incendiu să izbucnească în Balcani. Comentând detaliile de mai sus, ziarul ,,Estia" zice că se vede c t Quadruplicea voește să-și asigure prin toate mijloacele sprijinul Bulgariei un operațiunile contra Dardanelelor. Este de remarcat ca aliații nu cer intervenția Greciei, ci îi propun teritorii în Asiamică în schimbul Cavallei. Este iarăși caracteristic că Quadruplicea lasă să se înțeleagă că nu consideră răspunsurile guvernelor din Niș și Atena ca indispensabile. Demersul este datorit mai ales inițiativei Angliei. (A. T. I.) Aeroplane pentru Serbia Roma, 28 (sosită 29). — Se afli din Atena că transatlanticul grec „Ioanina“ care a sosit la Salonic, a debarcat un mare număr de aeroplane destinate armatei sârbești. Transportul acestor aeroplane către Serbia a și început. (A. T. I.). t» Pe frontul Asaltol pzițiumlor din Kovno Petrograd, 28 (sosită 29), — Comunicat oficial. — După știrile primite la statul major general, asaltul pozițiunilor noastre din Kovno de către germani în ziua de 28 s’a petrecut după cum urmează : Dușmanul a dat asalt în contra întăriturilor noastre de pe frontul satului Pipie până la £lisenthal, pe râul Jossin. Artileria de asediu a dușmanului a început bombardarea după miezul nopții, întrebuințând tunurile de toate calibrele până și cele de 16 degete. Focul dușmanului era ca un vifor groaznic, care a ținut mai bine de două ore , bateriile noastre au ripostat tot timpul. Pe la orele 3 dimineața coloanele de asalt, cu rânduri strânse au înaintat spre posițiiunile noastre. Printr’un foc convergent și prin exploziunea minelor noastre (fougasses) și apoi prin contraatacurile energice al trupelor noastre, la orele 5 dimineața dușmanul era respins pe întregul front. Soldații germani morți de oboseală, încercând pierderi enorme, se înapoiază în văile vecine unde se pregătiră pentru un asalt nou. In aceiași zi, la amiazi, focul dușmanului a reînceput și a devenit tot mai intensiv , totuși și cu toată durata și forța de distrugere a lui, trupele noastre au rezistat vijejiei. In timpul acesta artileria noastră sprijinea puternic trupele noastre admirabile. Astfel a trecut toată ziua de 26 Iulie. După înserate, coloanele dușmani aglomerate în fața pozițiunilor noastre n’au repezit iar la asalt, o luptă teribilă s’a încins care a ținut două ore. Dușmanul a reușit, la început să cucerească o parte din tranșeele noastre cele mai înaintate și care fuseseră răsturnate de focul artileriei dușmane, dar maai pe urmă, sforțările eroice ale rezervelor noastre au izgonit pe germani, pricinuindu-le pierderi enorme. Dușmanul nu a mai păstrat decât câteva întăriri înaintate lângă satul Piple, pe cari le-a cucerit cu pierderi grozave. (Westnik). Scopul d@m@rsului C^paci.ji^"ULtaliei! în Balcani Roma. 28 (sosită 29). — Relativ la tratativele Quadruplicei cu statele balcanice. ziarul Tribuna, după ce înregistrează svonul că Grecia ar refuza să primească propunerile ce i s‘au făcut’ zice că trebue acum să se aștepte răspunsul Serbiei. In acelaș timp e nevoe să se lămurească bine înțelesul acestui pas al Quadruplicei, care nu s'a făcut in ce privește pe Grecia, în scop pe a se obține o intervenție, ceea ce ar reprezenta pentru Quadruplicea o cantitate neglijabilă ci, mai mult, ca, înlăturând neînțelegerile dintre statele balcanice> să le aducă la un acord prin deslegarea problemei Macedoniei’ acest nod supărător care a rămas încurcat în urma celui de al doilea război balcanic. In al doilea rând, demersurile împătritei înțelegeri ar avea de scop să satisfacă cererile Bulgariei, dintre care unele sunt întrucâtva îndreptățite, pentru ca astfel să se reconstitue aproape în mod automatic„,Liga Balcanică“ și ca urmare să se pună la cale acțiunea statelor balcanice ipotriva Austro-Ungariei și Turciei. Dacă — zice ziarul Tribuna — această mișcare a Quadruplicei nu va reuși în scopul său final, este totuși sigur că ea va avea o adâncă înrâurire fie prin aceea că noi vom fi arătat Bulgariei că-i recunoaștem legitimitatea intereselor sale, fie prin aceea că se va fi înlăturat definitiv situațiunea aceasta de echivoc și se va fi constatat de Ce parte sunt dificultățile care se opun realizării programului politicei de libertate internațională a Quadruplicei. Ziarul Tribuna conchide zicând că aceia cari se dosesc astăzi de la focul războiului, nu vor putea lua la urmă o atitudine contrarie, căci după războiul european nu va mai rămâne pentru armatele care acum stau de o parte, nici o cale, pe unde să intervie numai pentru a culege roadele semănate de alții. In aceleași privință ziarul Idea Nazionale zice că puterile Quadruplicei, la începerea tratativelor, au întâmpinat dificultăți din pricina intransigenței guvernelor balcanice, dar că aceste puteri insistând au arătat putința unei apropieri intre diferitele puncte de vedere ale fiecăruia dintre statele balcanice, fără însă a le cere prin asta un ajutor direct, întrucât ele își păstrează credința nestrămutată de a obține victoria finală prin propriile lor forțe. Giomnare detalia zice că în Balcani se hotărește astăzi o mare bătălie dintre Quadruplă și Imperiile Centrale și că nu mai rămâne decât să se aștepte desfășurarea. (A. T. I.) fi! Triimii/5 IM DOBROGEA-NOVA BAZARDIC 28 Iulie Doi frați cari comit trei țurțuri și o crimă Prin anul 1912 frații Gheorghe Stoianof Stamof și Jebașcu Stoianof Stamof din corn. Trupciulor fiind angajați ca ciobani de locuitorii din acea comună, li s-a dat să păzească un număr de 110 capre. După câteva zile însă ambii frați dispar luând cu ei și caprele pe care le vând în Bulgaria cu suma de 3500 lei. După vreo câteva luni, ambii frați fură din Bulgaria 2 boi, pe cari îi vând într’o comună din județul Durostor, și în drum într’o altă comună fură un număr de 40 oi pe care le trec frontiera și le vând în Bulgaria cu 500 lei. Crezând că nu vor fi prinși, în anul 1915 luna iulie 16, după ce comit o crimă în Bulgaria omorînd pe un cioban, trec frontiera în mod fraudulos. De astă dată însă fiind prinși de jandarmi ei mărturisesc faptele arătate mai sus. Astăzi acești doi tâlhari au fost înaintați parchetului împreună cu actele dresate. Crimă săvârșită dar neizbutită In ziua de 3 Mai c., individul Mariu Hristu Atanasof, zis Marcu Hristu din satul Cara-Murat comuna Sredno-Cimnrnurli, fiind surprins cu vitele în pădurea statului de pădurarul Gh. Ciobanul din acel sat și fiind somat să vie cu vitele la oborul comunal, el sări asupra pădurarului și îi aplică mai întâi vreo câteva lovituri de ciomag în cap, în urma căror lovituri pădurarul căzând jos scoate cuțitul și-l lovește în piept. In urmă dispare. După câteva zile aducându-se cazul la cunoștința autorităților criminalul este prins însă evadează din arestul secției și dispare în Bulgaria. Fiind încunoștiințată de această evadare poliția de siguranță din localitate în urma măsurilor luate de d. șef al siguranței Gh. Dragonov, în ziua de 20 Iulie a. c. criminalul a fost din nou arestat și cu actele dresate trimis parchetului. Extrădare Azi prin punctul de frontieră Cuigiuc a fost extrădat autorităților bulgare individul Mihail Ghincoi. Numitul este acuzat că fiind perceptor fiscal în orașul Varna a delapidat suma de 21.000 lei dispărând în acest oraș. Crimă . Bazargic, 29 Iulie Turcul AU Semit, curățitor de latrine fiind angajat, de reg. 40 Călugăreni a curăța latrinele, s-a dus în mai multe nopți cosecutive spre a le curăța, însă când voia să arunce murdăria în dosul viilor un număr de mai mulți bulgari din acel cartier, au sărit asupra turcului și l-au bătut. An Semit plângându-se de acest fapt regimentului i s’a dat un soldat care să-l însoțească în noaptea de 27 -28 iulie an. Pe la jumătatea drumului î să un număr de 10--15 bulgari sar asupra turcului AM spre al lovi cu ciomege și furci. Santinela care era față somează pe bulgari să se retragă, însă ei se reped să lovească cu furcile pe santinela, soldatul Neagu C. Ion din compania 8, a reg. 40 Călugăreni, care retrăgându-se câtva pași înapoi face somațiunile legale și bulgari repezindu-se din nou asupra santinelei, acesta trage în bulgari un foc de armă rănind grav pe unul din ei anume Petre Mitou. Ceilalți bulgari, au luat-o la fugă. Aducându-se cazul la cunoștința autorităților si au început cercetările din partea autorităților militare fiind delegat d. lt. Flergot. Victima în stare muribundă a fost internată în chulîcă dr. Hagioglu. Sosirnd un nou transport de zahăr cubic, primăria locală a început distribuirea zahărului diferiților comercianți, de unde populațiunea luând bonur de la primărie se duc să-și primească cantitatea de zahăr necesară. , Diverse Escursiunea esperantiștilor Constanța Cu prilejul escursiunei ce Cercul esperantist „Doctorul G. Robin“ organizează pentru Duminecă 2 August — eventual și Luni 3 August — la Constanța s-a stabilit următorul program: 1) întâlnirea tuturor escursioniștilor Sâmbătă 1 August orele 9 seara în salonul de așteptare cL I; plecarea tuturor escursioniștilor la orele 11 noaptea din gara de Nord, având sosirea in Constanța la orele 6 dim. 2) Dună dorință vor lua dejunul la careul Bristol din piața Ovidiu; plecarea cu primul tren de la halta Hatis spre Mamaia băi de mare, escursii, etc.., la orele 12 înapoierea la Constanța; 3) La orele 12 jum. masa, apoi îmbarcarea facultativă — în gondole, trăsuri sau pe jos — spre Vii; vizitarea fabricei de bere a d-lui Gruber; înapoerea seara; intrarea în port după o lungă escursie cu gondolele pe marea Neagră, cu lampioane esperantiste, focuri bengale, bubuituri de bombe, rachete, etc. 4) Vizitarea cheiului, farului, terasa pavilionului Regal, preumblări pe cheiu și în oraș, după masa comună înapoierea spre gară și plecarea spre București a primului grup. Participanții cari vor dori a rămâne și Luni vor trebui a face înscrierea numai la magazinul esperantist ,.Pomul Verde“ Oriviței 143, comunicând această pentru o bună rânduire; costul participărei București-Constanța și înapoi (numai tren, lei 11 el. III, sau lei 16 cl. II). Gondolele, trăsurile, omnibuzele, masa etc. vor privi pe escursioniști. Prețurile stabilite sunt foarte reduse; în acest scop s-a intervenit pe lângă poliția orașului, primăria și Căpitănia portului. Adeziuni însoțite de cost și la librăria Socec, calea Victoriei. în învățământul normal a fetelor Ministerul instrucțiunii publice a aprobat următoarele numiri în învățământul normal al fetelor : D-na Constanța Zamfiropol, profesoară definitivă la școala profesională din Câmpulung, la orele vacanțe de istorie, geografie și drept de la școala normală de fete din Craiova. D-na Eugenia Saroș, maestră provizorie la școala de sericicultură și țesătorie dela școala profesională de fete din, Craiova, la orele vacante de sericicultură și țesut dela școala normală de fete din Craiova. D-na Eliza Buzdugan, profesoară de limba franceză și română la școala profesională de fete din Galați, la orele vacante de istorie și geografie dela școala normală de fete din acelaș oraș. D-na Elena Predescu, maestră de desen și caligrafie la școala profesională de fete din Botoșani, la orele vacante de desen și caligrafie de la școala normală de fete din Galați. Halera in Ungaria face mari ravagii Direcția generală a serviciului sanitar a fost încunoștiințată că in intervalul dela la—18 Iulie , s’au ivit în Ungaria 366 cazuri de holeră cu 178 decese. Dintre acestea 53 cazuri sunt printre soldați și 35 printre prizonierii de război. In Croația-Slavonia s’au ivit în intervalul de la 5—-12 Iulie 120 cazuri cu 59 decese. SUCCESE RUSEȘTI pe front. Caucazmul Petrograd, 28 (sosită 29). — Comunicat al armatei din Caucaz, din 26 iulie. — Invalea, Pasine, am respins lacurile turcilor pe întregul front. O luptă crâncenă sa pentru stăpânirea trecătoarei Merghemir, pe care, trupele noastre au cucerit-o in ciuda atacurilor vijelioase ale turcilor cari, mai pe urmă, s'au retras in dezordine spre Sud in direcția fluviuui Uufrat, trupele noastre urmare si necontenit pe dușma care se retrage, și in vecrni r z fi finite tușme intui la Papin teken capturani 2 tunuri cu mai multe haoti». , o cantitate de cartușe, de afine, un post telefonic, o cabiană de cămile și mici prizonieri, prntre cari comandantul unui regiment de infanterie și 4 ofițeri. Coloniele noastre fugărind pe turci fac merei, prizonieri noui. {Vestnik). dai %.