Universul, ianuarie 1916 (Anul 34, nr. 1-30)
1916-01-01 / nr. 1
Vedenia noastră dn ia.. *e Generalul CRAINICIANU m» slea aevazit piia «lunci, un soart ascuns (Cililor noștri, s’a arătat ■tomăjis din ?î)I4: unirea cu frații noștri «51 n %ideal și ai jure a țării române subjugate la Smânia iii«rependentil, rînma astfel un stat temie și un popor ccelași suflet și de același «g "de 11 milioane Ioiiori. 11 am atins atunci sínt«» d«î durerea ce a«!etiori ani simfis in viața »a, cmd, trecind prin firo- Ungaria, mă plani înaintea soldaților nân!,îmbră«ai în «minue ungurești, și idei nani soarta lor și a aștrii . Cind luam parte manevre In Austrogaria, aergaui peste unde se aflau regióle românești. Le priv..m cu nesaț și suferință, opriam ca să se aud aiul românesc, și inima ^a tresărea de bucurie le revoltă Sleitul ridian ochii și privium coate dealurilor și vîrful munților, cu frumușa lor tainică și fermecare, totdeauna și neitenit cugetam : „la oae, tot acest pămint 3 al nostru, ,este pilaf» romanesc! Veni-vare vreodată vremea să-l luăm înapoi, goți pe lungm-i în pustiulor “?in manevrele din 1909: ofițerii austriac* *, inuna cu imcouiparaidon« și cap încoronat înlucele Frantz Ferdich, se întreceau vile asupra soldaților uni: „Satul cel ’mai «fî*J nmi himtor din armata noastră‘ , eau ei cu vădită nilusi sinceritate. Repusul Arhiduce îmi istoi, cind a venit la Si * , cum tatăl său îl va, istoria la virsta de mi și cum îi spunea „dintre toate popoar Imperiului“ cel mai și mai credincios poera poporul roma■» *4 " j • un ne-am purtat noi acest admirabil popor 1 e și frate mai mare?ste rău, — ne spune •ia, mai ales din jumătatea a doua a secolului 19 și pină astăzi. La inceputul răsboiului, un roman, din patima personală, 1 a indciunal ca să meargă «*u voie bună contra Hușilor, căci contra Rușilor vom merge și noi, iar Ungurii le vor «la libertatea. Neadevăr culpabil și criminal . Apar refugia.]NI vântâni, pribegi iu țarilifUnstră și a lor, au fost și sunt foarte rău tratați. 11 sunt bănuiți, «lesprețuiți și alungați. O prăpastie a din că se sapă intre noi și poporul îndurerat și schingiuit de peste Carpați. O bucurie imensă se simte in Jngirimie și»r«î rușinea și nenorocirea noastră a tuturora ». • Veslenia noastră «din 1911, mai ales «rupe înfringerea completă a Austro-uaghiarilor în Cialiția și ajungerea Rușilor în crestele Cârpalor, fost măreață, și plină de nădejdi. Tot așa și după depărtarea și inundarea, Austro-Germanii prin Rusia, de-o parte, iar, de alta, in Peninsula balcanică, când armata noastră se putea arunca deodată in spatele amândour părților și putea face minuni. — Ce am făcut noi? — fie-am pregătit, ne am socotit si ne-am certat. Weil putut face nimic mai mult. Vina este a fatalității împrejurărilor sau a nimenii și a tuturora. Acuzările pentru trecut sunt de prisos și chiar periculoase. Ele trebuesc să înceteze de o ți«i«‘ *iIi* «vi se puite desprinde azi in mod absolut sigur și precis, spre a condamna la moarte pe cei de bună credință, cari ar fi fost vinovați. Astăzi, cu îngroparea anului 1915», îngropați. rlomâni, și patimile voastre omenești, împăcațiră asupra alegerii fraților noștri Ardeleni și, apoi, luptați uniți cu toții, pentru îndeplinirea strălucitoarei noastre vetienii din 1914. 31 Decembrie 1916. IMPORT-EXPORT UF â>n.2ESME>este BO.ODa vagoane de grâu pentru Anglia misiunea centrală pentru Tea exportul cerealelor rivalelor este pe punctul de cheia o nouă transacție pen. vvizare da cereale, mult însemnată de cit cea închecu reprezentanții comisiei■* da cumpărare din Gerviași Austro. Ungaria. : astădată vor fi vindute SOnii, vagoane ruriu pentru An, în condițiuni ci sa poate mulțumitoare. Al. Constantinescu, minidomeniilor, a comunicat siunei de vinzare și export•dința de Marți seară a accmmisiuni: "că a tratat vinza~rătatei cantități de griu, din la anului curent, unui sine englez, pe prețul minimal lit de comisiune; că tratații au ajuns la bun sfirșit; că • ! cumpărat va fi depozitat iră, pină cind expedițiunea •e va putea face cu destulă ■nine, dar că plata se va face iar după indicerea contrar. : de vinzare,cumpărare, a cerut comisiunei,autorizarea să semneze contractul înlit. >misiunea, luând zeci de coicarca, făcută a dat autori inea d.lor Al. Constantin efihlilă Brătianu și Fotin •cu, directorul general al ■i contrate a băncilor păpușă semneze, în numele său, ractul de vinzare, mnarea contractului Va fi itt azi sau inline. )rnnde intra astfel viară arînd, aproape 36O.OOO.OOO ! drept cuvînt, această știre [UNK]e fi primită cu cea mai mare ffacțiune, atit de marii agriori și de comercianții de cec*rit și de țăranii cari au abilitatea să-și vîndă cerealele ; mijlocirea Casei centrale a oilor populare, iarăși nu drept cuvînt, ca să amintim că, prin înelte importante, Communed centrală pentru vînzarea și exportul cerealelor, și.a dovedit pe deplin însemnătatea rostului său, confimînd în acelaș timp temerii, cia prevederei celor cari cu dreaptă judecată au hotărit crearea sa. In ședința de Marți seară a Comisiunoi centrale pentru vinzarea și exportul cerealelor, s-a mai hotărit definitiv pentru fiecare ramură de vînzători, pentru agricultori și comercianți de cereale, ca și pentru băncile populare. cota de participare ■ la completarea sumei de 50.000 vagoane de cereale, destinate exportului în Germania și Austro. Ungaria. * S'a pus In exploatare linia îngusta Palanca.Frontieră, destinată exclusiv pentru transportul cerealelor. Costul de transport, căre e 30 bani de 100 kgf., sa va plăti la gara Palanca. Expedierea se va face cu scrisori de trăsură, locale, pentru fiecare vagon și ia ordinea însorierii în registrul de predare, încărcarea cerealelor la Palanca și descărcarea lor la frontieră incumbă predătorului. Vaganele cari nu se vor descărca în timp de o oră, de la sosirea transportului la frontieră, se vor înapoia la Palanca, percepindu.se pentru înapoiarea. Iar o nouă taxă de 30 bani de 100 kilograme * Situația importului și exportului pe ziua de o zi la stațiunile de frontieră a fost următoarea- Au intrat în țară, prin Cîineni 5 vagoane cu mărfuri, prin Predeal 42 goale, 33 încărcate, dintre cari 11 cu colisi d in Germania pentru ministerul de finanțe și 51 cazane, prin Palanca Ű0 goale 17 încărcări cu mărfuri și 7 cisterne și prin Burdujeni 10 goale și 5 cisterne. Au ieșit, din țară, nrîn nfinerd ,o și S cazane, u cereale și cu cereale. * Se exportă 600 de cereale Casa «- .a a băncilor populare a contractat o vînzare de 600 vagoane cu cereale (300 grîu și 300 porumb) pe care să se exporte în Germania. Transportul acestor cereale se face în vagoane străine, direct, fără transbordări. încărcările au început de eri: la Craiova 20 vagoane cu mălai și la lași 5 cu făina. S-a rînduit așa fel, ca zilnic să se încarce 10—15 vagoane străine cu producte de ale băncilor populare, atît în formă de cereale, cît și măcinate. Export cu compensații Comisiunea care avizează la ministerul de finanțe asupra exportului cu compensații de import, a liberat mai multe autorizații de acest fel. Se vor importa mărfuri necesare comerțului interior, ca: fier rotund, țevi, olărie de lucru, oxid de zinc, sodă caustică, geamuri, hârtie și in aceleași vagoane cu care vor fi aduse aceste mărfuri se vor exporta cereale, în număr egal de vagoane. Se va mai exporta tot cu compensații de import ploi de miel și ouă, aducîndu'se in țară, strcia și fier. Dela Curte Cu ocazia, sărbătorilor Crăciunului, s'au distribuit în tot cursul săptămânei trecute, din partea MM. N. Regelui, Reginei, și A. S. R. Principesei Elisabeta, săracilor din București, Iași, Craiova, Bâriad și alte localități din țară, 33.000 lei în bani, lemne, îmbrăcăminte, cum și prin liberare de amaneturi mici de la Muntele de pietate. Numărul săracilor ajutați trece peste 100 numai in București. Dexrhl-S. 27 © din iM-r’i, a treia Zi de Crăciun, MM. II Regele și Regina au invitat la sărbătoarea Pomului de Crăciun pe toți copii între vîrsta de 8—20 ani ai ofițerilor din garnizoană, dimpreună cu părinții lor. La orele 5 seara, Maiestățile Lor împreună cu AA I. BR, Principele Moștenitor, Principesele Elisabeta, Mariosia, Principele Nicolae și Principesa Ileana, au intrat în sala Tronului, unde au fost salutați de peste 300 copii, strînși în jurul unui brad frumos decorat și încărcat de daruri . Maiestățile Lor și Altețele Lor Regale au mîngîiat cu multă bunătate copiii strînși în jurul Lor, distribuindu-se personal fiecăruia eite nn prea frumos dar. După aceea copii și părinții lor au trecut la bufet și apoi s’a dansat pina la orele 7 luni., cind Maiestățile Lor S’au retras. ------I< « ijlMii --- ltemiiiunii despre treburile din Anglia Nation. 30. — Ziarul „Daily Mail“ citează discursul lui Runciimo Mackenna, care a spus că națiunea engleză nu poate să suporte o majorare financiara, cheltuelile zilnice de război sunt de 5 milioane pfunzi; importul englez in 1913 a fost 659 milioane pfunzi, in 1915, 755 milioane pfunzi; exportul din potrivă a scăzut de la 525 milioane pfunzi la 334 milioane pfunzi. Aceasta floare sa atragă după sine un mare pericol financiar. Ziarul „Daily Mail ” arată că lucrătorul ciștiga înainte de izbucnirea războiului 2 jumătate pfunzi zilnic acuma câștigă 5 pfunzi, ar trebui să fie forțat să-și plaseze diferența în acțiuni de împrumut, astfel dar ziarul recomandă un împrumut forțat făcut de jucitorii Britaniei. Ziarul încheie cu peste cuvinte: Dacă voim să plătim acest război trebue sa ajungem , la aceste măsuri, și cu cît vom începe mai devreme cu atita, va fi mai bine. Runncimatr avînd în vedere aceste dificultăți economice înanciare a declarat următoarele în Camera Comunelor: Dacă facem economie de mijloacele noastre de ajutor vom putea dura mai mult de cît de mării. in Mon.nonthshe au avut loc numeroase în mir a celor cari s’au pronunțat în contra serviciului obligatoriu. Lucrători minieri din Rhonda au trimis delegați la conferința minierilor elegior înapoi, spre țară — Prin Austro^Ungana, cu popas la Viena și Budapesta — Da cum ajungi la frontiera austriacă, la Buchs, și mai ali la Feldkirch, punctul pentru revizia bagajelor, uiți plictiseala așteptării la control și lipsa adesea de delicatețe a funcționarilor administrativi și polițienești de la frontiera franceză. Ucide cuvîntul de ordine pare a fi dela războiu enervarea future,, neutrilor cari ies din Franța cu simpatii pentru ca să nu ducă intacte în țara lor aceste simpatii. " Dela început remarcăm la Feldkirch ordine în trecerea călătorilor la revizia bagajelor, dar de cum intri în sală toată buna impresie dispare. Geamantanele sunt scotocite cu o rnzistență jignitoare în vreme ce ofițerul îți ia un adevărat interogatoriu polițienesc. Românii se bucură în mod special de favoarea, de a fi lăsați la urmă' întotdeauna pentru a fi mai bine cercetați. Reviziei bagajelor îi urmează o cercetare corporală minuțioasă,cu dezbrăcarea, și descălțarea călătorilor și întovărășită de o scotocire a buzii narator, a căptușelilor, a gulerului și a tuturor colțurilor unde sar putea ascunde ceva. Funcționarul, probabil de origină italiană, care m'a supus operațiunii acesteia, a ținut să nu explice de ce Românii sunt miai deaproape cercetați pentru că’s „tare vicleni”. Celelalte întrebări și observații ale lui asupa neutralității române n'au nici o importanță ca să le reproducem. E probabil că cercetarea mai riguroasă a subsemnatului a fol justificată de legitimația „Universului cît și de prezența, printre alte cărți de visită, a um cărți a istoricului sîrb Gr. Misiei, care trăește la Paris. ■ In tron spre Viena contre- i două ori, deoarece ne găsim în bună parte în zona de război dinspre frontul italian. Comisarul de siguranță de cum , dădu ochi de pașaportul meu și ai tovarășului de drum, liberate de legația română de la Paris, căpătă gust de vorbă și se arătă dispus la toate atențiile față de noi. In primul rînd comisarul vroia să știe dacă Francezii sau săturat de război, răspunsul negativ, îmbrăcat într’o formă dulce conform locului și împicurărilor, nu-1 mulțumi de loc și păru a-i pune pe ginduri. O reconfortare pe care au putut-o găsi, a căutat-o imediat comisarul în întrebarea: dacă în Franța știe lumea ce rău au fost bătuți Rușii și dacă presa franceză a vorbit despre cucerirea liniilor de fortificațiuni ruse de către Germani. Prima întrebare ne-a sugerat imediat ideea că în Austria lumea-i sătulă de războiu; a două ne-a întărit o credință veche, anume că Franța are în afară de frontierele ei o reputație mai rea decît ar merita-o spiritul glumeț și în aparentă ușuratec al națiunii franceze, își închipuise, probabil, comisarul ca în Franța liberală și democratică, cu opinia sa publică foarte sensibilă, sar putea ascunde adevărul luni dearundul și ține lumea într’o necunoștință a faptelor mai primejdioasă decît cunoașterea celui mai trist adevăr Pe urmă ne-a întrebat Austriacul dacă viața e mai scumpă la Paris; răspunsul nostru, afirmKiv și fără ezitare, l’a mulțumi, in mod deosebit, căci nu avusesem, încă vreme să știm cum s’a scumpit viața în Austro-Ungaria ca să-i fi dat un răspuns precis ■ La Viena de cum am eșit dela Westbahnhof pe Ring m’a izbit ?special de sărăcie și tristețe al străzii și al urnei. O compania de soldați, foarte împestrițată din copii și oameni cu părul alb, care tocmai trecea cu muzica în frunte, n a făcut decît să confirme aceeași primă impresie. I a eram în minte comparația cu soldații francezi cari se întorc grămadă spre front cu toate trenurile ce pleacă din gara da Lyon și cari se silesc, prin glumele lor, să mai descrețească fruntea tinerilor neutri cari părăsesc triști Parisul, și mai făceam comparația cu rindurile strînse de flăcăi cari trec așa de mândri pe străzile Bucureștilor ,în sunetele muzicii militare Hotelurile din Viena și scumpi și pline, deși au trecut zilele find refugiații din Galiția invadaseră capitala Habsburgilor, scumpe, probabil pentru ca sa se compenseze marca -.-aderea valorii coroanei în vb r.neținna lor de cumpărare în vntrif . -t, ridicarea tuturor prețurilor, și pline de ofițeri în concediu cari nu plătesc decît în bonuri da rechiziție. Scumpetea birturilor, și proba : "In fr> O «‘Vîpilor «v. . însoțita și de marea lipsă de alimente. Cărțile depline continuă de a fi în vigoare, iar porția zilnică de cap a rămas aceeași: 2.10 grame dintre pâine neagră și grea. In restaurantele unde găsiai altădată fripturi,» vieneze, mari și gustoase cu o coroană și douăzeci, astăzi ai cerceta zădarnic un șnițel pa lista de bucate. La „Grüne Arbor , în cartierul ziarelor, reata,u#nt ținut odinioară de un italian, am citit cu groaza pi, listă că un antrecor costă șapte coroane, iar o porție de cartofi, vorba vine cu unt, alcătuită din doi cartofi, fiecare tăiat în două, costă două coroane juni. i’ntrucît privește alte feluri de bucate, în care carnea era aproape, invizibilă, prețurile variau între trei și patru coroană. Dacă acestea sunt prețurile, apel calitativ și cantitativ alimentația nu stă mai prejos în nici unul din restaurantele ce am colindat două zile. Tiv rezumat, sa toate spune că astăzi plătești mult la Viena și pe deasupra țărcîi flămînd. Ce-o fi făcînd și cum s’o fi hrănind în vremea asta mulțimea nevoiașe și fării lucru din cauza războiului? întrebare pe care mi-am pus-o și n am Îndrăznit să-mi răspund. Seara orașul este luminat și animat. In centru lumea se plimbă vioaie și îmbrăcămintea elegantă a vienezelor nu te lasă să ghicești adevărul. Cafenelele la modă sunt pline, la ora obișnuită a după amiezii ca și seara, de aceleași tipuri nepăsătoare: la „Graben Kaffee” abia găsești loc. pe la șase, iar la „Capua“ după zece seara localul se umple de lumea subțire venită să asculte o orchestră admirabilă prin precizia execuției și lipsa oricărui sentiment, dar importanță a instrumentelor de metal. In localurile acestea subțiri scapi de obsesia cărții do, pline ca și do,a, pîinei negre- poți căpăta în libertate un mic „Kupei” pe care-1 plătești jumătate coroană. Prin mulțimea care frecventează asemenea localuri și nu pare ,a fi atinsă de război, predomină tinerii civili cu monoclii sau ofițerii, tineri și ei, în uniforme impecabile. Comparativ cu aspectul străzii la Paris, unde tineretul masculin este astăzi așa de rar, ai fi dispus să crezi că rezervoriul în oameni al monarhiei este aproape neatins, dacă nu ți-ai aminti că din ținuturile românești ate Habsburgilor au fost ridicate dea valma, copii și bătrîni, iar în curînd și femeile voinice au fost chemate pentru serviciile auxiliare ale armatei. La Budapesta aproape aceeași atmosferă, cu oarecare deosebiri. Cea dintîi ne-a fost pusă în vadurt de chelnerița de la cafeul New York în momentul cînd își lua comanda: ,,aici avem plină albă fără carte“, ne-a răspuns la întrebarea noastră cu toată mîndria nației maghiare. La restaurant, pe lîngă pline albă fără carte, am găsit și boni care suficientă în farfurie; deosebirea n’a mers mai departe cînd a venit socoteala ne-am amintit din nou că eram în monarhia habsburgică. Constatînd această unitate și solidaritate la vecinii-noștri din statul dualist, trebue să-i dam Cesarului ce-i aparține la Budapesta plantești cît la Viena, dar în schimb nu rămîi flămînd. Ceea ce te izbește le. Budapesta din primul moment așunt manifestațiile de dragoste pentru vecinii noștri dela Sud Revistele ilustrate ungurești, ca și suplimentele gazetelor, răsfață pe toate paginele tipurii de ofițeri și soldați bulgari, iar explicațiile sunt adesea notate și în bulgărește. In „hat”mrile ziarelor vederile de fie cîmpul de război reproduc foarte des pe țarul de la Sofia și pe împăratul de la Berlin — căruia la Budapeste, i se spune pretutindeni împăratul Vilmoș — dar puțin grai rar pe cel de la Viena, Vitrinele librăriilor și ale colporterilor de ziare si reviste sunt în sfârșit pline de voclume mari și mici, pe ale căror coperți se resfață, în compozițiuni variate, numele țării de dincolo de Dunăre, Bulgaria Potopul acesta de bulgărism are o manifestare și mai vie în mulțimea de ofițeri ri solde... buteani ce ar văzut.- săzi' s. nimele în apreia unoară am văzut chiar pe Elisabeth-ul, o companie bulgară în ținută de campanie. Ce rost aveau am putut ști, dar în orice caz manifestările acestea nu nații înrudite prin comuna Toi descendență turanică. De la Budapesta spre țară au avut în tren prilejul si <unos„ mojicia unei doamne maghiare, — desigur de bună condiție, căci cunoștea multe lucruri și vorbea franceza și germana, —, pentru motivul că tovarășul meu a găsit cu cale să-i răspundă, la observația ,că Parisul este foarte trist după informațiunile sale, că Francezii nu mai petrec astăzi ca să facă economie spre a putea susține sarcinele luptei în care sunt angajați. La Brașov scena scotocirii minuțioase de la Feldkirch s’a repetat cu aceeași strășnicie și, ca să fim drepți, cu mai multa brutalitate, aci toate onorurile erau rezervate purtătorilor de pașapoarte românești, căci ceilalți călători erau lăsați să treacă fără nici o plictiseală spre România. Noroc că am renunțat la ideea de a ne procura de o lista modei de bucate cu prețurile atît la Viena cît și la Budapesta, căci faptul acesta s’ar fi putut interpreta ca o tentativă de a spiona... slăbiciunea monarhiei la stomac. Citeva cuvinte asupra lipsei și a scumpetei , alimentelor. Blocujul Aliaților face în primul rînd să se producă lipsa — căci îngreuiază aprovizionarea —, dar el are mai ales efecte asupra prețului alimonte lor. Cu toată spărtura blocusului pe urma evenimentelor din Balcani, lipsa se va acoperi în parte, dar scumpetea va fi mai cu greu combătută. Produsele industriale ale Puterilor Centrale fiiind în neputință de a inunda lumea prin faptul stării de război cu principalii lor cumpărători, cît și din cauza biocnsuirii mărilor, ele nu mai pot juca un rol în schimbul cu produsele alimentare și astfel acestea sa scumpesc. Este tocmai situația unui fabricant pentru care viața ar deveni ucigător de scumpă și săi conduce la ruină din ziua cina 1 sar ridica putința să-și vinda mărfurile. Numai după o trecere prin .rana •>; Budáé,-.te, voința Aliaților de a prelungi cît mai mult războiul, — cu toate succesele incontestabile de pînă acum ale Puterilor Centrale, — pare întemeiată, iar discuția din presa austro-germano-maghiară asupra artei de a încheia pacea la momentul oportun, capătă un adînc înțeles. jf. D. DESTĂINUIRLE scrisorilor și documentelor agenților diplomatici din Salonic — Radiogramă *— Lyon, 3a. — Printre hirtiile luate de la consulii inamici din Salonic s’au găsit documente care atestă că țiganii diplomatici ai Germaniei și ai aliatelor sale se îndeletniceau cu spionagiul nu numai in contra puterlor Intelegerei, ci și în contra Greciei. Intr’un interview de curînd, regele Constantin ar fi declarat că are sentimente amicale pentru Germani, care însă îi corespund rău. Astfel, intr’o scrisoare a d-ttei Walter, soția consulului german din Salonic, se citesc următoarele: „Dacă Grecii nu vor să ridice degetul ca să ia la goană pe soldații intelegerei, bravii noștri luptători nu se vor jertfi pentru gunoaele grecești (in nemțește „Griechisches Gesindes"), __ ci ii vor mătura ne toți." Ziarele reproduc în facsimile interesantul fragment al scrisori. Documentele oficiale nu sunt mai puțin instructive decât scrisorile private, iată, de exemplu, părerea dini Kniatcowsk, consul general al Austriei: „Salonicul ar fi o bază navală de cea mai mare utilitate pentru Germania și Austro-Ungaria", Producția nafiii la Baku Borna, 28.— Stocările de nafiâ la Baku se urcau la sfîrșitul stagiunei de navigație ( Ncembrie [ v 1.) la 41.800.000 fu uzi, care e cifra cea mai înaltă atinsă de la 1910 încoace. (A. T. 1.) Isars Zoje 8ek, 20.— Împăratul a primit in audiență pe președintele DusrÄk imperiului, care ia Prezenta suveranului rapertuî a j wk.-*-îi— cinismnâi- buîc.i wmn lite — Serviciul nostru telegrafic — In jurul evacuărei peninsulei Gallipoli Nauen, 30. — Asupra evenimentelor din SediUbahr avem numai informațiinni telegrafice foarte scurte. Acestea arată ca Englezii au încercat vi*noaptea de Duminică spre Luni să îmbarce, trupele fiind apărate de trei crucișătoare. Turci, observînd aceasta, au început spre zum un atac cu baioneta, căruia i-a urmat o luptă sîngeroasă. Enver Pașa a comunicat în Camera turca neisbînda expedițiunei anglo-franceze in contra Dardanelelor, arătind ca plenipotentarii au crezut că Dardanelele nu vor putea rezista, dar Osmanlii au arătat acum că poarta Istnului, care a rămas închisă de cînd se găsește în minuție turce, va rămâne și pe viitor închisă și nici un străin nu o va trece vreodată. Camera a luat hotărirea să trimeată armatei salutări și felicitări. Și Constantinopol a avut loc eri retragere cu torțe și manifestațiim în fața legațiunilor germană austro-ungară și bulgară. Politica engleză își dă osteneala de a se arăta mulțumită de nereușita din Dardanele. Ascutih a declarat în Camera Comunelor că retragerea din Gallipoli va fi considerată ca operațiune din cele mai de seamă arătând că ofițerii cari au luat pan vor primi întalte disticțiimi.ceste cuvinte urmăresc sapul de a înșela popoarele stine asupra adevăratului motiv a acestei retrageri silit Trupele engleze par totuși ghidi altfel. Pe frontul occidental Luptele din Champagne. —Lupte aeriene lângâ Dixmudle — Prin telegrafia fără fir — Paris- 29. — Tunurile noastre de tranșee au distrus un deposit de puști al dușmanilor. După noni informațiuni venite din Champagne, se confirmi că tirul artileriei noastre, apărarea tranșeelor și contraatacurile noastre au făcut, să eșueze cu desăvîrșire un atac important al dușmanului, la care au luat parte trupe de un efectiv de cer , k"rliiyif: i/?n Contraatacurile noastre și luptele cu, grânate de astă noapte au izgonit pe inamic din posturile ocupate de ei, exceptînd un mic unghiu la vest de casele din Champagne unde fracțiuni dușmane se mențin cu greutate. Tirul, în special acela al artileriei noastre a cauzat, Germanilor "pierderi grele. Luptătorii noștri au impresia de a fi obținut un succes important. Pe ziua de cei trei avioane au avut o serie de lupte cu avioane inamice de tip Forkker, deasupra liniilor germane in apropiere de Dixmude. Utahl din avioanele noastre, atacat de un Forkker, a fost silit să ateriseze. Avionul inamic a fost insă asaltat, la rândul său. de ale noastre cari au tras asupra lui, dela o distanță de 23 m., cu mitraliere și a fost doborât. Un alt aparat francez a atacat de asemenea un Forkker, care a căzut in pădurea Houthwest, la sud est de Dixmude. Comunicat german Norddeich. 30. Atacuri inamice în contra tranșeelor luate de noi la nord de Massiges au fost respinse. Numărul prizonierilor se ridică la 480. Un avion francez înarmat cu un tun de 3,S centimetri a fost silit prinî4-’c.lupta aeriană să ateriseze la Woumen la sud de Dixmude. Atît aeroplanul cît și echipagul au căzut nevătămate în inimile noastre. Un biplan englez a fost împușcat într’o luptă aeriană la Tournai. Duel de artilerie între Francezi și Germani — Radiogramă — Paris, 30. — intre Avre și Oise, în noaptea de 27 spre 23, o recunoaștere puternică germana care încerca să se apropie de liniile franceze in regiunea Ribecourt, a fost decimată de focul francez. A lăsat pe teren cîțiva morți și răniți. In cursul zilei, bateriile franceze au făcut stricăciuni mari lucrărilor germane din sectorul de la Pompelle. La sud-est de Reims, în Champagne, s-a urmat un duel de artillerie. Francezii au bombardat cu succes tranșeele germane dintre muntele Teiu și dealul Mestul. ■ * La ■ ■ Tlr Sup' % ■ .Te .în.vC e „in tranșee au spulberat două blochause germane. la Argonne, artileria grea franceză a damnat o parte dintr'o lucrare germană de Pe KratjOalcani Salonicul bombardat de escadrilă de aeroplane germane Nauen, 30. — O escadi compusa din 12 aeroplani bombardat in ziua de 25 . Ionicul în deosebi lagărul iglo-francez cauzind incert Două aeroplane inamice fost doborîte; escadrila umană nu a avut nici o guba. Lupte!»? dintre Muntenen? și Austriac! — Radiogramă : Lyon. 30. — Telegrame din Geneva și comunic oficial muntenegrean semnează înverșunarea luptei pe frontul muntelui Low în urma căreia poziția Cul a ramas în mîinile striacilor. Pe fronturile de la v< est și pe frontul Hertegneî, atacurile Austriacilor fost respinse. h Iroiiful ajisiro-ita! Comunicat italiav - Coltano, 30. — Actil artileriei continuă pe tot ftul. Inamicul întrebuind mult tunuri de calibru n mai cu seamă în zona ntelui Spii la sud-est de vereteșii Monfalcone; tuși nu reușește sa proi decît pagube neînserait In seara de 26 inamicul a cercat un atac cu infam în contra pozițiunilor stre din muntele Siexi Col di Lana, dar a fost imediat respins de vitezele noa spre trupe. Cadoru PLECAREA recruților francezi din contingentul 1917 Lyon. 30. — Recruții parizieni din contingentul 1917, chemați sub drapele, au plecat ori pe cîmpul de luptă prin diferitele gări ale Captalei. () mulțime numeroasă a aclamat pe tinerii soldați plini de veselie și de entuziasm. Mdreierea lucrărilor Camerei și Senatului francez. Lyon, 30. — Camera deputaților și Senatul au început prima ședință de remizare. Constituindu-se biroul d-nii Deschanel și Dubost au fost realeși președinți. Lri îi Lai la toma, 28.— In ultima sa,se în trmină a lunei Decembrie fit. o., rozer va ie aur a baccei Franței e sporit cu 44 milioane de frânți ( A. T. D *