Universul, august 1916 (Anul 34, nr. 211-240)
1916-08-01 / nr. 211
"r ✓ t 5 BANI EXEMPLARUL—AMOL XXXIV. — Nini 211 ... i.nIi 1 (14) AUGUST 1918 O singură cale După cum toată lumea la noi știe, nu sunt decât foarte puțini aceia cari din convingere cred, sau mai cred și acuma, că pentru Romînia e mai bine să meargă cu puterile centrale, sau cel puțin să observe o neutralitate definitivă și binevoitoare acestora. Dar chiar și raționamentul acelor partizani convinși ai puterilor centrale — raționament învăluit, și asupra căruia insistă mai mult așa zicînd „între patru ochi“, — nu e decît de prudență, zic ei, — de lașitate ar putea zice alții. Ce s’ar întîmpla adică, se întreabă și întreabă ei, dacă mergînd noi împotriva puterilor centrale, acestea totuși ar ieși biruitoare din marele războinic — lucru ce acum doi ani li se părea sigur, și astăzi încă li se pare posibil. S’ar întîmpla că elementul romînesc din Austro-Ungaria ar fi fără nici o cruțare și fără nici o îndoială exterminat. Pe cînd acest lucru nu s’ar întîmpla, chiar dacă mergînd alături cu puterile centrale, sau păstrînd față de ele o neutralitate binevoitoare, ele ar fi învinse. Aceasta s’ar putea numi o politică de renunțare la marele ideal național, de teamă ca una din eventualitățile posibile să nu fie fatală unei părți a neamului nostru, pe cînd celelate eventualități cel puțin ne-ar lasă statutul Netemeinicia acestui raționament începe de la credința sau închipuirea că le-ar fi mai bine Romînilor din Austro-Ungaria sub o Ungarie triumfătoare contra căreia noi nu am fi luptat, decît sub una contra căreia am fi ridicat armele. Eroare profundă — și ea ar trebui să pară vădită, oricui știe — și cine nu știe? — că alipirea Romîniei de puterile centrale, care a fost politica ei externă de mai multe decenii, n’a împiedicat cîtuși de puțin opera de prigonire, cu vădite intenții de exterminare, a elementului romînesc din Austro-Ungaria în deosebi de către Maghiari. Apoi dacă starea de quasi-alianță a noastră cu puterile centrale n’a putut împiedica acele tendințe de exterminare, pe cînd poate contam ca o carte de valoare în jocul de răsboiu ce avea să se deslănțuiască, — cum să ne închipuim că neam putea aștepta la mai multă cruțare din partea unei Austro-Ungarii biruitoare, care în acest caz pentru multă vreme n’ar mai avea nicio nevoie să caute să păstreze alianța noastră? Ce urmează de aci? Triumful Austro-Ungariei fiind în orice caz fata cauzei neamului romînesc, datoria noastră nu poate să fie alta decît să căutăm să contribuim, din toate puterile noastre, la împiedicarea unui astfel de triumf. Nu vom reuși? Vom fi scăpat cel puțin onoarea și speranța într’un viitor mai clement,—pe cînd dacă vom lua ori și care altă atitudine, vom pierde totul, și onoarea pe de-asupra. Aceasta poate fi ar mai fi nevoie — o argumentare față de sincerii partizani ai alipirei noastre de puterile centrale, chiar punîndu-ne în ipotezele cele mai favorabile lor, —ipoteze însă cari pe zi ce trece se dovedesc tot mai puțin probabile. Cît pentru ceilalți filo-centraliști, ei n’ar putea aduce asupra țării decît disprețul celor cari i-au cumpărat, dispreț ce ar fi cu atît mai umilitor și apăsător asupra ei, atunci cînd cupărătorul ar ajunge să fie și triumfător. h. daca PE CALEA JERTFEI Pe cît de mișcătoare pe atît de înălțătoare a fost îndeplinirea ulimei îndatoriri în pragul mormântului, față de cei căzuți jertfă datoriei lor cu prilejul groaznicului accident de la puperăria din Dudești. Căci, cu ei începe ideea primei jertfe de singe românesc, închinată patriei M- S. Regele, înconjurat de Augusta Sa Familie, au venit în fața acelor morminte proaspăt deschise, ca să cinstească fapta eroică a celor căzuți și spre a dovedi oastei sale că, precum astăzi împărtășește durerea față de cei ce s-au jertfit pentru îndeplinirea unei datorii și a lă rămașilor lor, tot astfel va ști să acorde înalta sa dragoste faptelor eroice ce se vor scurge de acum înainte pe cîmpul de luptă-Pilda dată cu acest prilej de Suveran, nu e o simplă formalitate de paradă, nu, ea vorbește inimilor noastre de ceea ce așteaptă El de la brava sa oștire, în vederea faptelor mari ce ne înflăcărează mintea pentru ziua de mîine. A fost mîndră scena ce ni s-a înfățișat cînd M- S. Regele, după ce a salutat pe victimele groaznicului accident, a strîns cu adîncă compătimire mîinile umilelor lor rude , mame, soții, surori și copii. Am simțit în acel moment un fior de mândrie, căci mi-am dat seamă că a trebuit o atare nenorocire, ca să vedem cît de aproape stă Regele de poporul său și aită apropiere se poate naște, într-un viitor apropiat, între cei de sus și cei de jos, pe ideea marilor sacrificii. Am avut impresia unei înfrățiri între Dinastie și popor, atunci cînd M- S. Regele, vădit emoționat, s-a apropiat de d. ministru al domeniilor și La spus în auzul tuturor: — Pe lingă ceea ce am dat eu pentru ajutorarea familiilor victimelor, rog să adăugați 20 mii de lei din partea Moștenitorului Tronului. Și lacrimi au isvorît din ochii tuturor cînd Suveranul, adresîndu-se d-lui general Savopol, i-a spus cu glas de adevărat ostaș : — Generale, căpitanul Savopol și-a plătit datoria de ostaș către patrie-iar grațioasa noastră Regină, caritabilă ca în totdeauna, a mers la căpătîiul celor răniți, să le aducă un cuvînt de mîngîiere și generosul ei sprijin. Nenorocirea de la pulberăria din Dudești a frămîntat dureros inimile noastre, dar ea ne-a desvăluit în acelaș timp ce va fi mîine, atunci cînd doliul ce-i va lua țara pentru fii săi cari vor lupta spre îndeplinirea idealului național, va fi în primul rînd împărtășit de membrii Dinastiei noastre. Din acel doliu țara românească va răsări mai mare, iar Dinastia va statornici și mai bine în jurul ei iubirea, respectul și admirația celor umili, celor de jos- Și așa va fi! Emil Nicolan GERMANIA amenință Anglia cu măsuri represive Bhlin, 29 (CI). De curînd ziarele londoneze și pariziene au publicat o înștiințare oficială anunțînd vînzarea silită iminentă a tuturor proprietăților imobiliare germane situate în colonia engleză Nigeria. In această privință Lokalanzeiger află din izvor autorizat că guvernul german a informat pe guvernul englez că în cazul cînd acest act de jefuire ar fi adus la îndeplinire, palatul agentului comercial englez Sir Francis Oppenheimer situat în Francfort pe Mein ar fi îndată vînduta fi citațiune publică (Wolffbureau). Trupe italiene la Salonic Roma, 28 (10). — „Corriere d’Italia“ află din Brindisi. După știri din izvor grecesc, bine informat, sosite aci, la Salonic continuă debarcarea unor noi contingente de trupe rusești. Incep să sosească și transporturi de trupe italiene Trupele italiene debarcate pina acuma au ocupat tabăra provizorie pregătită acuma pentru ele. Tot așa trupele rusești au fost strînse in tabăra destinată lor. Italienii au trimis o mare cantitate de artilerie ca ș i un bogat material de aviație. Cu acest material se va alcătui un nou parc aerostatic în împrejurimile orașului. Aceste știri au produs o mare impresia la Atena și la Pireu. (A. T. I.). SEASE PAGINI Mm și mari succese rusești — Trupele rusești au ocupat Monasteriska și au trecut — Zolotaia-Lipa. — Peste 20.000 prizonieri. — — Radiogramă — Petrograd, 29 (11). — Psluviul Stolhod continuă lupte înverșunate în regiunea Mikhlu*bașevo, satele Vulka, Lubașevska și Stobokva Zareice. Pe Serer trupele noastre înainteaza, susținînd lupte violente, inami'cul desfășură cea mai mare energie întreprinzînd contraatacuri. Vitezele trupe ale generalului Saharov au izgonit pe dușman, după o serie de atacuri, din satul și pădurile situate pe malul drept și atingînd creasta înălțimilor dominante se luptă în apropiere de satele Trestianez— Nesterenzo Unul din regimentele noastre de cavalerie a atacat de două ori infanteria inamică și risipind pe germani a oprit ofensiva lor. In această secțiune au fost capturați de bravii noștri soldați ai generalului Ekke, în zilele de la 22—28 iulie, 268 ofițeri, 13.000 soldați și peste 1.000 răniți; numai ziua de 28 iulie ne-a adus 106 ofițeri și 4.872 soldați prizonieri. După declarațiile prizonierilor pierderile dușmanului sunt foarte mari. In apropiere de linia de fier Monasteriiska-Neminvo trupele noastre continuînd succesul lor înaintează [UNK] Infanteria noastră izgonind Pe dușman din pădurea de la nordestul satului Dubenka, a intrat în orașul Monasteriskai pe la sud, unde lupta continuă Contratacurile, executate mai toate de germani, au fost respinse. Au capturat cu această ocațiune 2500 soldați pe comandantul ei întregul său stat major și pe preotul catolic. * Spre vest trupele noastre au atins malul stîng al rîului Zolotda-Lipa, ocupînd satul Lazurowka și capturînd 1000 cifr anim&ni. Unul din regimentele de cazaci din Orenburg atacînd a făcut 200 prizonieri și a capturat 3 mitraliere. Un regiment german traversind Zolotaia-Lipa lingă Zadarov a încereat să execute un contraatac spre pozițiunile noastre dar a fost respins cu mari pierderi. Bravele noastre elemente de cavalerie traversînd gura fluviului Zolotaia-Lipa, au respins pe dușman și s’au apropiat de malul stîng al Nistrului spre sudul satului Ustye-Zelene. Numărul total al prizonierilor făcuți la 26—27 iulie se ridică la 5000. In direcțiunea spre Stanislau trupele noastre au atins Nistrul la sud de Marianopol și s'au stabilit pe malul drep al Bistriței. In regiunea Vorohta și Tiolibeni trupele noastre au ocupat, după o luptă aprigă, mai multe înălțimi. Austriacă anunță că au evacuat Staniislau Viena. 29.— Frontul arhiducelui Carol. La Sud de Zabie au fost respinse puternicile atacuri rusești. La nord-est de Stanislaw [UNK], și la sudvest de Monastrzycka inamicul a atacat cu forțe numerice superioare, dar atacul lui a fost stagnat după o încăerare s crîncenă și după ce ajunsese la o oarecare avantagii locale. Ruși,, au ocupat Delatyn și TySmienica-Stanislau a fost evacuat de noi fără luptă. Frontul Hindenburg. La sud- vest de Salesco au fost respinse atacurile în masă ale rușilor. Deasemenea și lîngă Trosciani inamicul a fost respins. La cotul Stochod-ului de la Kazowka , detașament austro-ungar a luat o poziție avansată a rușilor. Încercarea rușilor de a trece dincolo a fost înăbușită de focul de baraj al artileriei noastre. Comunhiar c german Ioenigswusterhausen( 2011J. — Frontul generalului feldmareșal von Hindenburg, între pacul Wisniew și Smorsc% p £ș<cum și în regiunea dela noi C$sV<^ Krewo au fost respinse ffird Jhici o greutate numero gele și ''labele atacuri al rușilor. Pe ‘'frontul Stochod adversar, s-a imărginit în genere, dupa 1 imfrîngerile ce a suferit în ultimele zile, ,la o vie acțiune de artilerie.' Atacurile prin aia, pe care aceasta' le-a încres la vest de lacul Igâel, lîngă Ajsieszow și la sud de Zarecze TM reușit. Luptele date la sud de Zarecze au luat o întindere mai mare. Atacul rușilor care la început cîștigase teren între Bialoglowy și Sordyszcze, a fost stagnat printrun contra ,atac german. Puternicile atacuri alel inamicului în regiunea Trpsk§Amiee au fost respinse în mod sîngeros. Deasemenea au eșuat și încercările lui de a cîștiga avantagii la Siret spre sudest de Horodyszcze. Frontul feldmareșalului arhiducele Carol, la sudvest de Nowasterzyska precum și în unghiul Nistrului și al Bistriței au atacat puternicile forțe rusești. In unele locuri viteazul apărător a trebuit să cedeze față de superioritatea adversarului. Contraatacurile au parat asaltul dat de inamic și au stagnat lupta Gruparea trupelor Aliaților care se găsește în curs și care a fost aranjată spre a da socoteală de înaintările forțelor rusești, se execută neîndeparte. In Carpați inamicul s’a străduit în zadar la sud de Zabie spre a ne smulge din nou avantagiile cîștigate. în Giarafile lui V. Manu — El înjosește cultura română și aprobă politica guvernului ungar — Vasile Mangra, noul mitropolit al bisericii ortodoxe din Transilvania, ales în împrejurările cunoscute, a fost întîlnit pe cirluarul Camerei ungare de un redactor de la „Az Est“ cu care a avut următoarea convorbire: Alegerea Prea Sfinției Voastre ca mitropolit va produce impresie în România? a întrebat ziaristul. — Fără îndoială — a răspuns Mangra. In România vor ști acum că românii din Ungaria, în majoritate covîrșitoare sunt pentru o politică prietenească cu ungurii, politică pe care o ducem alături de contele Tiza. Faptul mai dovedește de asemenea că comiterul național, pe care în România se conta foarte mult, și-a pierdut terenul de sub picioare. — Care e părerea Sfinției Voastre despre discursul de opi al contelui Karolyi? — N aprob în întregime, și ca o dovadă că noi de multă vreme urmăm aceeași cale, mă refer la presa română din jurul meu, care a protestat contra cucerirei Ardealului sau mai bine zis contra răpirei lui de la Ungaria. Această presă a scris că numai acolo se pot face cuceriri, unde un popor cu o cultură mai superioară vrea să stăpânească pe unul cu o cultură inferioară. Și tocmai aci e cazul să spunem că cultura maghiară e mult superioară celei românești. Dacă românii au poftă să cucerească să poftească, au acolo Basarabia. — Sfinția Voastră renunțați la mandatul de deputat? — îndată ce voi fi confirmat în scaunul mitropolitan. E nevoe însă de aprobarea Maiestății Sale ca să fiu hirotonisit episcop și apoi să fiu instalat ca mitropolit. * Iată cum vorbește viitorul Mitropolit al românilor din Ardeal despre cultura românească, Nu se poate o sfidare mai nerușinată a sentimentului românesc și a limbei in care te-ai născut și ai trăit aproape o viată întreagă. . Iată cum își înțelege noul mitropolit al bisericei autonome din Transilvania chemarea sa ca păstor sufletesc. In alte vremuri înălțătoare ca și astăzi mitropoliții românilor porneau în fruntea poporului, la Blaj, la Budapesta și Viena refînt drepturi naționale. Marele Șaguna a așezat pe o temelie puternică biserica română, de curînd decedatul Mețianu a apărat-o în contra răpitorilor, iar noul mitropolit îi pregătește mormintul și neamul românesc il pune mai prejos de urmașii lui Atila și ai lui Arpad. Mai mult ca oricînd vremurile sunt grele pentru noi. Pe toate căile se lucrează la distrugerea elementului românesc din Ardeal. Timpul a sosit ca să salvăm ce a mai rămas. Dl NEPERSIA Roșii s’au retras plin Hamadan Petrograd, 29. — In Persia, trupele noastre sub presiunea turcilor, sau retras din HaMadan. (Westnîk) GENERALUL ILIESCU. Evenimentele în curs au avut fzul ca, printre alte multe revimente înfăptuite în felul nosu de a cîrturi valorile, să aducă o mai dreaptă valorificare a oșteî. Pînă mai acum cîțiva ani, a idealiza rău înțeles tindea la ușoară substituire a himerelor scifizmului, și această substituie se făcea în detrimentul forței tășești de pretutindeni. Astăzi, ei, gestul puternic al națiunilor negătite înadins ca să-și susțină cpturile lor netăgăduita la viaț, și adevărul acestor drepturi, turnat o bună parte din aeste himere, și a ridicat în loc, devarul etern al ,,luptei pentru ,istență’’. Armata fiind,, astfel, în viața I turned, prima manifestare a vilităței sale, a fost, implicit, oectul tuturor atențiilor de bună edință. S’a născut, astfel, un realizm etnic și etic, pe urma ăruia ofițerimea noastră a ajuns in nou obiectul unor noi și bineveritate atenții.Publicațiile au prins să se inereseze de corpul ofițeresc al iirei, să încerce să stabilească și pună in lumină valorile miliare și să ridice, deci, încrederea rei concentrată, implicit, spre tîlpii ei firești de reazăm. Cu prilejul acesta era firesc să iă, în primul rind, personalitaea generalului Iliescu, în relief, lacăra a publicat, astfel, în ultmul ei număr, un admirabil aricol al d-lui C. Banu. Pentru a vita parafraza vom cita un pasagiu mai caracteristic: .Din 1884, ca elev și pînă la gradul pe care îl are, a fost neclintit în fruntea promoțiunei sale. De la 1889 și pînă la 1894, își completă studiile la școala politehhnică din Paris, și la școala superioară din Fontainbleau, atragînd atențiunea deosebită a olarilor săi maeștri. Ca profesor la școlile superioare de artilerie si geniu, unde îndrumă o serie strălucită de ofițeri cari sunt astăzi colonelii Rășcanu, Alevra, remia. Gabriel Negrei, Gheor TV pem M"ierul Sîrbu ?* atîția alții, el puse bazele unui învățămînt tactic și strategic, care călăuzește și astăzi pe ofițerii profesori ai acestor școli. Studiile teoretice nu-i răpiră, însă, întreaga activitate. Spiritul lui practic și inventiv, îi deschise orizonturi noi pe terenul tecnc. Membru în comisiunea de recepțiune a tunurilor noi, cu tragere repede, de la 1902 și pînă la 1904, el aduse modificări serioase materialului prezentat ca model de Casa Surup. Mulțumită, astfel, ingeniozităței și energiei lui Iliescu, țara noastră a fost înzestrată cu un material de artilerie într’adevăr superior. O recunoaștere strălucită a meritelor lui în această direcție a fost faptul că aceeaș casă, prezintînd modele altor state ca Argentina, Olanda, Italia, Turcia, a ținut seamă pe cît îi era cu putință, de modificările noastre și, astfel, tunuri cari nu aveau decît în parte avantagiile celui românesc, au fost unanim adoptate, însăși Franța, în actualul războiu, recunoscînd calitatea balistică a tunului nostru, a ținut seamă, în construcțiunile noi, de calea indicată de generalul Iliescu. Chemarea acestui eminent ofițer, mai întîi ca profesor la cea mai înaltă instituție militară, la școala superioară de război, apoi ca șef de Stat Major al corpului II de armată, și în urmă ca șef de Stat Major al Inspectoratului general al armatei era, în acelaș timp, o consacrare a meritelor dovedite și o indicațiune limpede pentru viitor. A fost desigur o mare fericire că împrejurările ulterioare au făcut cu putință ca secretariatul general al ministerului de război să fie încredințat, cu toată autoritatea ce se cuvenea, unui militar care, nu numai prin pregătirea lui științifică, dar și prin vasta-i experiență și adînca-i cunoaștere de lucruri și oameni stă, cu drept cuvînt, în fruntea ofițerimei noastre. încrederea ce s’a pus într’însui a fost, de altfel, din plin justificată. De la 1913 și pînă astăzi in timp de 2 ani și jumătate, armata romînă a făcut, sub impulsiunile generalului Iliescu, progrese uimitoare în toate direcțiunile. Efectivul armatei în timp de pace se mări de la 85 000 la 119 mii de oameni. Intr’adevăr, se înființa câte un nou batalion ,la fiecare din cele 40 regimente de infanterie; unitățile de rezervă se transformară în regimente cu o încadrare la fel cu cele active; se înființă al 10-lea batalion de vânători și al 10-lea regiment de călărași; se creiază 5 regimente de artilerie de cîmp, iar cele 5 divizioane de obuziere se transformară în regimente; divizionul de obuziere grele deveni regimentul de artilerie grea și alături de el se creiază alte 8 regimente, iar încă 3 sunt în curs de creare; divizionul de munte de 63 mm, deveni regiment; escadroanele de tren se transformară în divizioane, iar batalionul de căi ferate și pontonieri în regiment. Sub ochii lui, și sub directa lui conducere, se făcură și la noi trenurile în contra aeroplanelor, armate cu tot ce tehnica poate concepe, și tot acum se creă și o direcție a aviației în minister. Deoarece războiul actual arătase că succesul nu se poate datori decit numai abundenței de munițiuni, industria noastră privată fu acaparată și pusă in serviciul armatei. Arsenalului i se aduseră îmbunătățiri, înființîndu-se un batalion de lucrători; pulberăria de la Dudești deveni una din cele mai de seamă din Europa, putind fabrica orice substanțe explozibile, fără a mai fi obligați sa ne procurăm materia primă din Austria, pirotecnia fu înzestrată cu ultimele creațiuni în mașini; vechia artilerie, în sfîrșit, fu transformată într’una cu tragere repede, făcîndu-se astfel, ca numărul gurilor de tun să depășească cu cîteva mii pe cel din trecut’’. Inventator, profesor pregătitor al unora din cei mai distinși militari ai noștri, organizator și îndeplinitor al tuturor golurilor arătate pe urma campaniei din 1913. înfăptuitor al mecanizmului complicat pe urma căruia țara noastră se poate măsura cu țările occidentale printr-o formidabilă mobilizare a întregei națiuni, personalitatea generalului Iliescu a crescut treptat de la începutul chiar al carierei sale și pînă în clipa cînd, avînd prilejul să se manifeste ca secretar general, s’a ridicat în chip de aripi de pază deasupra multora din îndoelile noastre. Firește că nu e vorba aici de a reedita fapte cunoscute de toată lumea. Aricolul nostru are mai ales rostul de a atrage luarea aminte asupra revirimentului moral întîmplat în sufletul mulțimei anonime, în ceea ce privește oastea tarei. Astăzi fiecare om simte forța ei implacabilă și își reazimd cu încredere” "cele mai înalte sentimente ale lui, pe ea. Generalul Iliescu, de fapt, nu mai are nevoe să fie pus în lumină; munca lui fără preget și-a luat singură și din plin această N. Davidescu SOSIREA d-nci și d-lui blondei la Silistra Silistra, 29 Iulie Cu vaporul ,,Cuza-Vodă, comandat de căpitanul George Niculescu, azi la orele 11 jumătate au sosit în port d-na și d. Blondei, fost ministru al Franței. Toată suflarea românească a arborat tricolorul și a eșit în întimpinarea distinsului diplomat francez, ovaționîndu-l cu urale. Studentul Silviu Georgescu- Vâlcea, a rostit la debarcader o cuvîntare de bună venire. D. Blondei a schimbat cîteva cuvinte cu d-nii general Basarabescu, procuror Georgescu-Vâlcea și șefii autorităților. D-na și d. Blondei vor rămîne în localitate mai multe zile la d. prefect Cămărășescu a cărui soție este fiica d-lui Blondei. șmrm Rusia Petrograd, 28 (10) — intr'o convorbire cu primarul din Moscova publicată in Ruskoie Slovo la 27 ministrul președinte Sturmer a declarat: ci Tratatele și acordurile noastră cu Aliații rămi n neschimbate. Rusia va face încă și mai mult: ea va ține de datoria ei de a pune in execuțiune toate măsurile ce Anglia profctează față de Germania"". * La 26 la Grozny a început să funcționeze o nouă fîntînă de napht de o adîncime de 162 de sagene producînd 1000 de puzi de naphtă Pe ceas. * In afară de arhiducele Iosef Ferdinand și de generalul Pflanzer, germanii au destituit pentru incapacitate de a dirija operațiunile de războiu pe frontul rus Și alți ofițeri superiori austriaci și numai puțin de 13 comandanți de reigmente. * La Rolstein a sărit în aer un depozit de muniții; 30 de bărbați și 20 de femei au fost ucise; sunt 14 răniți grav și 53 ușor. * Ministrul instrucțiunii publice belgian Poulette, acum la Haga a adus la cunoștință minstrului Rusiei că este informat din izvor bun despre starea nenorocită a prizonierilor de războiu ruși internați în taberele de la Bruxelles. * După ultimele informațiuni holera bîntite în Turcia secerînd sute de vieți din popor și armată. In multe locuri au sucombat S0 la sută. (Westoik)* L STAȚIUNILE BALNEARE ImmEN-SYLVA — ISLracjä; ComstarinpfcaL — de Virgil N. Dărăscu Odată cu sosirea verei, acei cari pot, părăsesc ocupațiunile și se stabilesc la munte sau la mare. Unii fac cură de aer, alții băi, cei mai mulți flirtează, se distrează. La Carmen Sylva, din apropierea Constanței, poți face din toate, chiar băi in Marea Neagră, sau mai sărate și de nomoi în Tecirghiol. Este foarte folositoare și expunerea corpului la binefăcătoarea acțiune a razelor solare. Treptat părăsesc localitatea grupuri de pârliți, spre a le lua locul alții. Adevărații pâiliți sunt însă jucătorii de la cazinourile din Constanța și Sinaia, pentru că numai pîrleala buzunarelor este vătămătoare. Băile se fac mai mult pentru curățenia corpului. Acei cari, fac băi cu proprietăți medicale profită îndoit, curățenia fiind cerută și lăudată de toată lumea. Murdarii nu mai sunt oameni, ci monștri. Adolf Ricard are prea drepte păreri despre femeile murdare : „ele desgustă pe cine le privește și face rușine acolora cari le posedă. Le displace stima altora, cînd au atît de puțină pentru ele“. S’a găsit o singură femee, D-na Necker, care a spus: „curățenia este găteasa bătrineței“. Aceasta înseamnă că femeilor tinere, d-na Necker le pretinde să fie murdare. Cu toate acestea ași face prinsoare că d-na Necker și in tinerețe a fost una din cele mai curate și parfumate femei. Ce poate fi mai plăcut decît să fte depărtezi de sgomotul orașului și să duci o viață liniștită, admirind splendide vederi in largul mărei ? ! Dar la Carmen Sylva sunt atîtea lipsuri, încît toți nu au altă vorbă decit să-ți povestească cit de prost și scump mănîncă și tot felul de nemulțumiri. Mult regretatul I. Movilă, văzînd efectele nămolului din Techirghiol, învecinat cu sfoara lui de moșie care merge pe lîngă acel lac și marea Neagră pînă la farul din Tuzla și fermecat de splendoarea naturii din aceste locuri, a construit, prin anul 1899, un mare hotel la un cap al moșioarei sale și un stabiliment de băi în apropiere. A mai făcut un plan de parcelare, formînd 4619 loturi, cu proiecte de grădini publice, piețe, străzi, bulevarde, biserică, etc. etc. Moartea nemiloasă a răpit pe vrednicul bărbat I. Movilă încă pe cînd lucrările erau în plină activitate, astfel că ele au încetat fără nici o revenire, iar ce s’a clădit a început să se ruineze. Unii au înțeles toată valoarea acestei localități și au construit hoteluri și vile, risipite la distanțe mari prin iarba prăfuită a cîmpiei. Noi suntem obicinuiți, ca buni și răbdători români, să ne mulțumim cu puțin, dar la Carmen Sylva avem foarte puțin și dacă vorbim drept, nu găsim nimic. Să mă explici. La băi de mare trebue să ai o plaje frumoasă și îngrijită, dar aci nu există decât astfel cum a lăsat-o natura, plină de pietroaie, cioburi de sticlă și ciulini, iar malurile rupte de apă și cu prăpăstii dau loc la accidente. II. Spre a te duce la plaje trebue drumuri bune, șosele cu nisip, dacă nu se poate încă asfaltate, sau chiar numai gudronate. Nimic absolut din toate acestea, găsim numai poteci șerpuite pline cu praf, sau trebue să treci peste câmpii acoperite cu seaeți să poți ajunge la malul mărei. III. Lumind nu există decît vre-o șase lămpi, obținute cu multă stăruință și întreținute de comuna Tuzla. Vă închipuiți, desigur, ce neplăcut este să rătăcești prin întuneric, lovindu-te de burueni și scrîntindu-ți picioarele prin gropile câmpului, cînd te reîntorci acasă, după ce ai respirat puțin aer mai răcoros la marginea mărei. Mai bine te lipsești! IV. La băile reci de nomoi nu este alt adăpost, decit opt cabine din cele mai primitive. V. La băile calde, prea puține la număr, lumea se îmbulzește și trebue să se ducă de la orele 4 dimineața, iar nomolul se toarnă în baie astfel cum este extras din lac, amestecat cu tot felul de melci, scoici și ghimpii buruienei cunoscută sub numele holera, care aranjează pielea suferinzilor cum nu se poate mai prost. Administrația băilor nu s’a gîndit încă, după 17 ani de funcționare, să repare corpurile tari din nomoi, mai ales că, pentru băi plătite colosal de scump, ar fi putut să imite celelalte instalațiuni din apropiere, unde nomoiul este o adevărată alifie. VI. Murdărie pretutindeni, deși fiecare proprietar de vilă plătește o taxă pentru ridicarea gunoaielor, cîmpul e plin cu hîrtii, tinichele, fulgi, zdrențe și tot felul de murdării, cari sunt purtate după cum suflă vîntul, dola mare spre lac, sau dinspre lac la mare. VI. In registrele administrației Succesiunei Movilă, s’a întîmplat puțină zăpăceală ; astfel, același lot No. 1804, vîndut în 1906 unei persoane a fost revindut alteia in 1912. Vă închipuiți ce surprins a rămas cel mai bun prieten al meu, cînd a aflat de această păcăleală. I-a rămas gîndul și inima spre Tekirghiol, unde venise cu intenția să facă o casă, oricum ar fi putut, dar în schimb a dobindit un drept proces în daune. Vili Simtra* : ■ [UNK] > 1 ,... (or este lăsată la voia întimplărei, nu este post de jandarmi, gardiști, sau alți paznici credincioși, într’o localitate in care se află înghesuite prin hoteluri și case particulare peste o mie de persoană și unde proprietarii plătesc câte 20 lei taxa gardiștilor. Aceasta desigur într-o țară prea depăsătoare se poate vedea și atragem serioasa atențiune a Ministerului de interne să ia urgente măsuri pentru menținerea ordinei și supravegherea avutului cetățenilor, acolo unde sezonul ține pînă după 15 Septembrie.’ Nu trebue să aflăm că s’au petrecut crime și delicte, iar numai în urmă să ne mișcăm, cînd avem obligația și puterea să le prevenim. . IX. Nu există nici o pompă, în contra incendiului, astfel zilele trecute, pe un vânt puternic, a ars o magazie și materiale, cari ar fi putut să distrugă toate vilele, dacă din nprocire vântul nu sufla spre mare, unde în față nu era nici o construcție. Toată lumea adunată privea cu brațele încrucișate. X. Distracții nu se află decât un cinematograf, odată sau de două ori pe săptămână și muzica militară, care este obligată să nu cânte în serile de cinematograf, pentru că se face întuneric, curentul electric fiind prea slab ! (?) Dacă printre distracții se poate număra localul infect al așa zisului cazinou, apoi toți s’au convins că nu poți găsi mai nimic, iar ce ți se dă este scump, prost și personalul necuviincios. * * După cum vedem sunt linele lucruri cari privesc direct administrația succesiunei Movilă, iar altele de competința autorităților. In privința succesorilor, știut este că omul face ce poate și cât mijloacele îi permit. Dacă el este mulțumit cu atât cât câștigă, nu-i putem înghesui cu de-a sila bani în buzunare. Atunci insa când este vorba de o localitate unică în lume, unde ar putea găsi o vindecare schilozii și suferinzii de pe tot globul printr-o regenerare complectă, este păcat de somnolența care a cuprins atât autoritățile, cât și pe proprietarii cari nu-și cunosc interesul. Despre autorități se știe inacțiunea și încetineala. I Carmen Silva, nu există primărie, iar aceea din Tuzla nu are pricepere, chiar dacă ar i