Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)

1919-08-01 / nr. 247

Os ce suntem atacafi Pe cât ni-a fost cu putință, de-am ferit întotdeauna de polemică cu ziarele de partid nu ne vom fort, fiindcă o asemenea polemică e da cele mai multe ori fără de folos pentru public. 1. Neputând privi lucrurile 4 acțiunile decât prin prizma lor particulară, ziarele de Partid nu pot vedea cu ochi prietenești ziarele independente, cari deschid publicului perspective mai largi; e în firea lucrurilor ca unui ziar de partid să nu-i fie simpatici decât aceia cari simt și cugetă ca dânsul și din contra neplăcuți și chiar nesuferiți aceia cari văd și judecă altfel. Dacă de la generalitatea ziarelor de partid ne oprim în particular la ziarele guvernamentale, după timp, vom găsi și mai accentuată această „incompatibilitate de umoare“. Incomode în tot timpul, ziarele independente devin supărătoare de la o vreme Pentru organele guvernamentale In adevăr, orice guvern slăbește deja o vreme; îngrămădirea greșelilor — errare humanum! — oboseala guvernanților, plictiseala guvernaților, schimbarea împrejurărilor fac la un moment dat ca orice guvern să nu mai corespundă situației și nevoilor țării. Atunci, se schimbă guvernul. Până să se schimbe însă trece timp; și, cum ziarele cu adevărat independente oglindesc situația reală, aceasta supără ziarele guvernamentale și, cum supărarea e rău sfetnic, ele tabără asupra presei independente și o acuză de... lipsă de independență Aceasta se poate observă regulat în preajma fiecărei schimbări de guvern. De câtva timp, cu toate că sunt la ordinea zilei atâtea chestiuni mari și grave, ziarul guvernamental ,„Viitorul“ nu mai poate de grija independenței „Universului“, aproape cu o zi să nu ne atace pe tema asa. Vine iarna cu asprimea ei și nu s-a făcut încă nimic serios — deși au trecut atâtea luni de zile — pentru rezolvarea problemei transporturilor, a chestiei financiare, a libertății comerciale, de cari atârnă dacă vom putea să ne hrănim, să ne îmbrăcăm, să ne încălzim, adică să trăim, adică să nu pierim la iarna viitoare... și ,,Viitorul“ îi dă dor cu independența „Universului“. Nu avem vagoane și locomotiva pentru transporturi repezi și dese ; reparațienile merg extrem de încet; refacerea, faimoasa refacere a industriei, doarme; cheltuielile Statului joacă pe la cifra de trei sute de milioane pe lună, adică vreo Patru miliarde pe an, specula nu cunoaște nici o margine, nu i s-a pus nici un frâu, ba presa a arătat chiar numeroase cazuri de provocare a speculei din sfere guvernamentale. Toate astea sunt realități, dureroase și periculoase realități de cari masa poporului se interesează fiindcă-i ating și pot să-i taie rădăcinile viaței. Și fiindcă nu vede nici o îndreptare, lumea noastră e nemulțumită. Dar „Viitorul“, organ de Partid și guvernamental, mi poate vedea toate acestea, iar ,,Universul“, fiindcă nu e ziar de partid și vede, și spune, nu e „independent“. Aceasta nu ne va împiedeca să ne facem datoria. Deschiderea Marelui Sfat Marti s'-a deschis la Sibiu îsiunea Marelui Sfat pentru Tansilvania, Banat și părțile ungriene locuite de Români. După un Tedeum celebrat t catedrala greco-ortodoxa de către episcopul Aradului, Pap, și la biserica greco-ctolică de către episcopul losszu, deputații s’au întrunit sala cea mare a prefectuei, unde vice-președintele Mașini Sfat, d. Teodor Mihály, deschis ședința la orele 10 , trei sferturi. . 1 In vorbirea de deschidere mulțumește celui Atotputeric că ne-a dat să ajungem peste zile mari, când nu mai ținteau străini în țară străiă. își aduce aminte de barații providențiali ai poporuli nostru din trecut și preont care au contribuit la reazarea aspirați liuiilor noastre, duce omagii celui mai vredic și glorios rege Ferdinand I întregei familii regale și actorilor executivi și gloriasei armate române. Prin legea agrară voim să atisfacem justeilu așteptările sătenilor. Cu adânc regret aduce launostinta Adunărei moartea ostului președinte al partiduul national și președinte [a] 1 dunărei de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Săsești, a ostului deputat Vasile Calian și vrednicului luptător . Ciordaș. In procesul-verbal se aduc mlțumirile Consiliului diricat pentru munca săvârșită până acum și se apelează la o zi să se lase de animozități și să se lase conduși numa! de dor de muncă spre a sădi temeliile de mărire a pariei noastre scumpe. Implorăjutorul lui Dumnezeu ca să Pată creia legile referitoare l chestiunile cele mai imporante pentru consolidarea noi lui Stat, cea agrară și eectorală, spre îndestularea și mulțumirea mult încercatului costru popor. Declară descriă ședința a doua a Marelui Sfat. D. Mihály face apoi propunerea să se timveată telegrame de felicitare d-lor Brătianu, Pressan, Ni stor și Ciugueanu. Secretarul Marelui Sfat, d. d'hail Popovici citește telegramele primite. Se dă cuvântul c lui Suehi,eful resortului organizărei, care a spus că prin adunarea lui Alba Iulia Consiliul dirijgent a primit autorizarea să se întregească Marele Sfat prin cooptare la numărul de 150. Membii propun să se neagă o comisie de 7, care să studieze cooptările și să facă propuneri concrete în ședința viitoare. A propus ca membri în comisie pe d-nii: Saftu, Isidor Varcu, Acsente, Băncilă, Iuiu Grossean, loan Moța, Misai Grosseanu și Victor Onijor Propunerea se primește. D. Mihály a propus să se primească pentru adunare regulamentul deputaților. Propune suspendarea ședinței până după masă, la orele 5, ceea ce se primește și ședința se suspendă. D-na dr. Lemeny a pregătit un protest al femeilor din Ardeal contra înlăturării lor de la vot. Protestarea aceasta e susținută de representanții socialiștilor. ȘTIRI POLITICI Guvernul a dat ori următorul comunicat prin ziarele sale: Un comunicat al partidului conservator-nationalist se ocupa de formarea unui viitor guvern și de intențiile Coroanei. Alegerea miniștrilor este o prerogativă regală și nimeni nu poate cunoaște în ce fel Coroana o va exercita. Încercarea de a arunca răspunderea situației politice asupra Coroanei nu poate însă să fie îngăduită. Guvernul singur poartă întreaga răspundere a politicei și a actelor sale. In fața Țarei și în fața Coroanei, el revendică cu mândrie această răspundere, având conștiința că susține cu hotărâre drepturile poporului român, nu cel mai însemnat moment al istoriei lui. Nimic nu-i va abate din această cale, nici conjecturile unora, nici amenințările altora. Operațiile de pe Zisa — Bela Kuhn telegrafiaza lui Clemenceau.— informatii neexacte —" Journal des Debets publică, următoarea telegramă a lui Bela Kuhn către Clemenceau: „In vederea atitudinei ofensive a Românilor, contrarie voinței Antantei, ne-am văzut constrânși să trecem Tisa și să ne silim a face să se respecte contră Românilor voința Antantei1“. In același timp trupele roșii au ocupat KisUjezalles și Turkerec, conform indicațiilor din Pesta. Un regiment de husari a atacat cavalerie română și a respins-o în fața Korceapului. Trupele din Pesta, cu un regiment de infanterie, compus din voluntari și marinari, au înaintat până la Mecediup. Sunt lupte violente între Scentes și Mindscent. Pe de altă parte statul-major român confirmă exactitatea acestor informații. In fața acestui atac neprevăzut, a cerut la Paris instrucțiunile necesare și, în așteptarea răspunsului, a dat ordin forțelor sale să se retragă“. Articolul din Journal des Dabats are o parte nostimă: Indrăsneala cu care Bela Kuhn arată Antantei că-i face servicii atăcând pe Români! Are însăși o parte curioasă: in același timp când ziarul francez crede că noi am dat ordin de retagere, noi înnaintam și ne pregăteam să trecem Tisa! Pentru censură și censor! Censura spre a complace stăpânilor săi, comite pur și simplu Infamii, aperarate escrocherii. Din articolii nostri Misia ie eri in care arătam că una iin glicinele pentru care suntem speculați este aceea că chiar Statul inseamna la speculă, s’a lisat numai partea care privea pe acei cari au conceput neomenia și s'a suprimat partea cea mai interesantă, partea care caracteriza sistemul adoptat de guvern, partea pe care prin articole nostru, voiam să o arătăm particolii spre a fi el jndecator * * 1 ' ■ ’* Ud ' Al ’ V J nl ' 1 . 1 h li V s ■ v 10 rVnf 1 . ’ ' *' J - 1 ■ ’; ■ • >» ■ / -4 ’ ^ Acest sistem de a tăia din articolele se presă, tot ceeace lovește in guvern și partizanim, pentru ca publicul să nu poată cunoaște pe vinovații stărei de lucruri de azi, constitue după codul penal o escrocherie și treime să Înceteze, iu contra vii protestăm sin toate puterile și promitem să luptăm până la intima suflare, ca censorii cari se fac complici acestei escrocherii să nu scape a fi pedepsiți cu toată strășnicia. Va veni și ziua Mecăței. Nu vom înceta lupta pe care am pornit-o și in care, suntem siori, publicat nenorocit și speculat va fi cu noi. Conferința Păcii NOUL PREȘEDINTE AL DELEGAȚIEI AMERICANE Lyon, 30 — D. Falk a sosit Marți dimineața la Paris. Noul secretar de stat american la externe ia locul președintelui Wilson și al lui Lansing, în fruntea delegației americane la Conferință. LUCRĂRILE comisiuNILOR Lyon. 30. — Marți după amiază s’au întrunit următoarele comisiuni: a despăgubirilor, a porturilor, a afacerilor poloneze, comisiunea “însărcinată să examineze clauzele politice din tratatul cu Austria cari au fost amânate la cererea Italiei și comisiunea internațională pentru revizuirea tratatului de la 1839. GERMANIA POATE INTRA IN CONFERINȚA MUNCII Lyon 30. — D. Clemenceau n’a putut să se prezinte Luni înaintea comisiunei de pace ca să fie ascultat asupra țărmului stâng al Rinului In schimb, d. Pichon, ministru de externe, asistat de d. Jules flambon și de un jurisconsult dala externe a răspuns la mai multe chestiuni puse de comisiune. Cu privire la validitatea sermiii turci regatului german, d. Pichon a declarat că chestia a fost examinată de o comisiune de jurisconsulți care au răspuns afirmativ: „D. Pichon și ministrul muncii au dat, apoi, explicații, relativ la condițiunile muncii internațonale, declarând că Germania poate intra în Conferința muncii, fără ca să fie nevoie ca Germania să facă parte din Liga națiunilor. AUSTRIA CERE PRELUNGIREA TERMENULUI Lyon, 30. — 1). Renner a remis dlui Clemenceau. Marți dim 3 note: prima anunță demisia lui Otto Bauer și înlocuirea lui la externe cu cancelarul Renner, a doua cere o prelungire de o săptămână a termenului acordat pentru răspunsul la propunerile de pace și a treia exprimă doleanțele Austriei cu privire la aprovizionarea cu cărbuni. PRETENȚIILE greco- MLUARE GREU DE REZOLVAT Lyon. 30. — In ședința Conferinței dela 22 cor., d. Tittoni a citit raportul cu privire la frontierele bulgare. El constată imposibilitatea unui acord între pretențiile Bulgariei și ale Greciei, și cerând Conferinței să decidă ea însăși asupra diferendiului__consideră ca isprăvit mandatul ce i se încredințase. SARBII INVITATI SA EVACUEZE KLAGENFURT Lyon. 30. — După ascultarea raportului d-ln Tardieu și după o lungă discuție între d-nii Balfour și Tittoni, Conferința a decis: 1) Respingerea cevarei Greciei de a avea un delegat în comisiunea din Asia mică. Va fi admis doar un ofițer grec spre a cita explicațiile necesare comisiunei. 2) Că motivele invocate de sârbi spre a nu evacua Klagenfurt și zona de lângă el— în care se va face un plebiscit—nu sunt drepte și pentru aceasta se va cere sârbilor în mod amical evacuarea. Apoi se numește comisiunea de anchetă în Asia mică, în care Italia va fi reprezintă,ta prin generalul DaU'Olio. rilli " Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costă: Lei 15 pe 3 luni „ 60 „ 12 „ w 30 M 6 n ALIAȚII vor lua masuri drastice contra Ungariei Conferința speră că nota către Ungaria va avea un efect serios, evitând astfel necesitatea unei intervențiuni armate din partea aliaților. In acelaș timp se așteaptă că dacă rezultatul va fi favorabil în stabilirea condițixinilor, aceasta ar ușura foarte mult sarcina aliaților în Rusia. Nimeni la Conferință nu dorește reînoirea războiului. Dar în ce privește Ungaria pacea poate fi tratată numai cu un guvern reprezentant al poporului și nu cu un guvern terorist. Consiliul suprem a făcut cunoscut atât bolșevicilor din Rusia cât și celor din Ungaria că Marile Puteri vor fi forțate ca pentru apărarea lor să procedeze drastic și amenințător, __ astfel se exprimă un ziar oficial. Nu există nici o dispozitiune încă ca să se trimeată trupe franceze, italiene, engleze, americane, spre a goni pe Bela Kuhn, dar dacă Ungaria nu primește condițiunile impuse, nu este exclus ca generalul Poch să fie împuternicit pentru a aduce la îndeplinire planul învederat, în combinație cu cehii, românii... (Sfârșitul lipsește!. — am» 0 ca... — CHESTIA DOBROSEI se va tranșa Intre România și Bulgaria Lyon. 30. — Consiliul suprem aliat s’a întrunit Marțida. ca să continue cu examinarea stipulațiufei lor cari sunt încă în suspensie, privitoare la pacea cu Bulgaria. • Le Temps scrie in această privință: Indicatiunile publicate până acum cu privire la delimitarea frontierelor Bulgariei nu par să aibă un caracter definitiv. In ce privește mai ales chestia Dobrogei, tendinta actuală este să se lase României și Ungariei grija să tranșeze diferendul, prin tratative directe^^^^ ^ — Nemțsfilii bulgari la Paris — Cine cere drepturi pentru bulgari — Afară de cele trei fracțiuni liberale (Radoslavoff, Tonceff, Gienadieff) și de socialiști, toate grupările politice din Bulgaria sunt reprezentate în delegația de pace. Guvernul s'a silit să pue pe cei mai puțin colorați în apele germane, dar n‘a reușit decât cu doi: Ganeff și Stamboliski. Aceștia însă n'au importanță primul fiindcă n‘a făcut niciodată politică, al doilea fiindcă în timpul războiului n‘a fost urmat de agrarienii săi. Ceilalți delegați sunt cu totul compromiși. Primul-ministru Teodoroff, șeful delegației, la 18 iulie 1910 conjura poporul în Sobranie să lupte alături cu nemții, iar atunci când credința bulgarilor în victorie slăbise, el a făcut uniunea sacră, ca să înalțe moralul pentru lupta cot la cot cu Centralii. Gheșoff a scris tot timpul pentru nemți. Sakisoff și Sakaroff făceau la Stokolm propagandă pentru nemți și colaborări la Neue Freie Presse, la fel cu Panaretoff, fost ministru, la Washington și generalul Lukoff, care în 1917 comanda armata a doua. In fine, Sararoff era răsfățatul Puterilor Centrale și Morloff a fost ministru în cabinetul Radoslavoff! Iată cine cere azi la Paris nu numai integritatea Bulgariei, dar Dobrogea și alte ținuturi Telegrame din Străinătate INTERVENITA slovaciei IN UNGARIA Lyon, 30. — Ziarul L'Oeuvre comentează ofensiva maghiară contra Românilor și constată ca, dacă armata slovacă ar fi intervenit, situația s‘ar fi schimbat într‘un dezastru pentru bolșevicii maghiari. SOCIALIȘTII GERMANI SE ACUZA INTRE EI Lyon. 30. — Congresul sindicalist din Amsterdam a formulat un strașnic vechiztoriu contra atitudinii socialiștilor germani, privitor la declararea Și prelungirea războiului. După ce au încercat să se justifice, delegații germani au remis congresului o declarație prin care dezaprobă atitudinea partidului social-democrat pentru sprijinul ce l-a dat Kaizerului. PUBLICAREA ACTELOR DIPLOMATICE GERMANE Nauen. 30. — Fostul secretar de stat de la externe, von Kuhlmann, publică următoarea declarație : „Cabinetul răspunzător este după părerea mea, în drept să găsească că se pot publica în curând actele asupra importantelor evenimente diplomatice. Personal, eu nu mă găsesc chemat să public lucruri confidențiale asupra celor petrecute în timpul funcțiunei mele, fără împuternicirea ministerului de externe. Chiar m’am îndoi de utilitatea lor pentru politica noastră generală. Va fi posibilă o expunere reală numai la judecată, în fața tribunalului proectat, când se vor putea studia evenimentele politice. ÎNȚELEGERE RUSO-GEIMANA Nauen. 30. __ Ziarul din Stokholm Socialdemokraten, organul luin Brantingz comentează svonurile despre o apropiere între Rusia sovietistă și Germania, prevenind capitalismul biruitor din țările Antantei să procedeze la o grabnică și fundamentală revizuire a tratatului de pace, spre a evita legătura dintre comunismul rus și cel german. UN OFIȚER AMERICAN DESPRE BASARABIA Paris, 29. — Căpitanul american Kaba, întors de our fund diin Basarabia, publică în trio broșură rezultatul observațiuniloir sale. Căpitanul constată, înainte de toate, carneterul mirat românesc al Basarabiei, provincie compusă, spune el, din două treimi populație românească și o treime evrei, ruteni, ruși germanii, polonezi și bulgari. Mai departe spune că regimul românesc este primit favorabil de către majoritatea populațiunei, afară de proprietarii și clerul rusesc cari aveau interese din regimul țarist. Cei 79 mii de germani, din sudul Basarabiei, polonezii și grecii, precum și coloniile franceze sint cu românii. Căpitanul a notat că bolșevicii fac o propagandă foarrte intensă în toată Rusia, dar că țăranul basarabean este cu totul refractar la bolșevism. Ca încheiere, căpitanul Kaba aduce elogii mișcătoare armatei române, care stă strajă neclintită la frontieră pentru întreaga lume civilizată ca să o scape de distrugere. La plecarea din Basarabia căpitanul Kaba a dus cu el, dorințele locuitorilor basarabeni ca Congresul din Paris să nu-i despartă de..România. Consiliul de- miniștri Miniștrii s-au întrunit într'un scurt consiliu acasă la I. Brătianu. S'a examinat situația de pe front, care este dintre cele mai îmbucurătoare. Inamicul fuge, pretutindeni urmărit de bravii noștri soldați.Întregul teren până la Tisa a fost complet curățit de bolșevicii unguri. S-a capturat mult material de război și prizonieri. Trupele noastre se găsesc 30—40 km, în unele părți peste Tisa. Discuțiile au privit apoi chestiunea comerțului cu cerealele. S'a dispus ca el să fie cu totul liber in interiorul țării. Modalitățile vor fi comunicate zilele acestea. Prețul unui vagon de grâu va fi maximum 10 mii lei. A trecut prin consiliu procesul înființărei unei Universități libere, a cărei funcționare va începe de la 1 Noembrie anul acesta. In timpul Consiliului a sosit știrea morței fostului ministru V. G. Marian, știre, care a afectat adânc pe membrii guvernului. Consiliul sa terminat la orele 6. „TIMES“ și ratificarea păcii de către Anglia Parlamentul britanic a dat un exemplu de disciplină și înțelepciune, ratificând dintr’o singură trăsătură într’o singură ședință atât tratatul de pace cu Germania cât și pactul de garanție în baza căruia Marea Britanie se obligă să vină în ajutorul Franței, la caz când aceasta va fi atacată de Germania. In ce privește tratatul, nu s’a ridicat nici o obiecțiune serioasă in Camera comunelor, fiecare membru simțind necesitatea de a afirma unirea partidelor, făcând să facă preferința, criticele sau regretele sale și ministrul președinte a putut, cu drept cuvânt, să se declare satisfăcut de mersul general al desbaterilor.Ceea ce e important în această ratificare este că Anglia printr'un gest superb de unire, nu acceptă numai clauzele tratatului de pace care lichidează trecutul ci și acele clauze cari asigură viitorul Franței față de o Germanie momentan slăbită și față de o Germanie care speră într’o revanșe improbabilă. „Times’* comentează în modul următor evenimentul ratificării : Punctul semnificativ asupra desbaterilor ratificării tratatului de pace este, că guvernul n’are nici o directivă politică față de Irlanda. Această lipsă de politică constructivă în această chestiune constitue un mare pericol național. Dacă guvernul nu va lua nici o inițiativă în această privință, alții trebue să o facă. Irlanda este marea problemă, care trebue resolvată de către oamenii de stat britanici: pacea cât și caritatea o face ceea ce întâi la sine. Această chestiune este mult mai periculoasă decât dificultățile noastre actuale cu muncitorii, deoarece ea atinge nu numai afacerile interne ci și relațiunile noastre externe. 0 Martie PENTRU M. S. REGINA —_— Inspectorul muzicelor armatei, I. Vladuță lei 100.Suma din urmă lei 25.009.75 Total lei 25.109.75 Problema românilor din Macedonia Niciodată termenul de „problemă” n’a fost aplicat unei chestiuni mai pe drept decât în împrejurarea în care se discută chestiunea atât de dureroasă a românilor din Macedonia. Nu este pentru nimeni o noutate că în peninsula Balcanică trăește de vreme îndelungată o numeroasă populațiune română, care,— în decursul vremilor cu desăvârșire vitrege — luptând cu greutăți nenumărate, și,a păstrat ființa națională întreagă- Luptele desnădăjduie pe care acest element le-a dus, cu asupritori de circumstanță, turci, bulgari și sârbi, — fiecare după regiunea în care se găsea __ au fost încurajate totdeauna de statul român, sub forme cari rămâneau adeseori cu un rezultat îndoielnic. Trebue recunoscut însă că sforțările oficialității noastre n’au lipsit în această direcțiune. Acelaș respect pentru adevăr ne obligă să arătăm că sume apreciabile au fost cheltuite de oficialitatea noastră, întreținându-se în școlile de acolo cultura națională română. Lipsiți însă de orice legătură de vecinătate directă cu noi, românii rătăciți în massa așa de pestriță a tuturor neamurilor balcanice, oferă în strădania lor, un spectacol cu totul mișcător. Ei au fost singuri în trecut și singuri sunt și azi — având o singură dar amară temere, să nu rămână iar singuri... Și totuși, întrebarea care se pune, marea întrebare căreia trebuie să i se dea negreșit un răspuns, este să se știe în ce chip se pot apropia oamenii aceștia în mod efectiv de noi, în ce chip acest sfâșietor sentiment al lor de izolare va fi locuit... Soluțiuni diverse s’au formulat, argumentele s’au desfășurat și într’o direcțiune și în alta, judecățile însă n’au căzut de acord. Pricina de capetemie a suferimței elementului român este simplă: tendințele de expansiune ale vecinilor, bulgari, sârbi, etc. —i au ca primă manifestare o presiune permanentă, în vederea desulaționalizarei elementului român. Cunoscută fiind această situațiune, avem și posibilitatea de ai întrevedea soluțiunea problemei. Nenorocita stare de lucruri de azi va înceta numai în momentul în care ținuturile locuite de români nu vor mai excita dorința de posesiune a vecinilor. Renașterea, sub formă de autonomie, a acestor nediscutabile drepturi ale elemenului românesc va pune stavilă în mod aproape definitiv manevrelor speciale ale interesaților de azi, adică voi face "să se sfârșească odată cu persecuțiunile cari tind la exterminarea românilor din Balcani. Zicem „aproape definitiv* petrytru că negreșit, sunt și vecini care se opun la această soluțiune. Explicațiunea acestor opoziții constă tocmai în faptul că i se sustragă obiectul pentru care se agită și pe care voiește să și-l însușească. Statul român, care a făcut în trecut mult mai puțin decât ar fi voit să facă, și aceasta pentru că împrejurările nu-i îngărjuiau mai mult, — are azi o datorie pe care desigur ca n’a pieridut-o din vedere-Amintim acest lucru oficialității noastre și întregei suflări românești, celei din țară — cari, treime să nu-și uite frații îndarpârtați — și celei din Balcani, care nu trebue să se considere nicipărăsită, nici uitată. Sfântul și îndelungatul lor sa< orificiu cată să aibă azi un sfârșit, — singurul echitabil și inevitabil, să li se recunoască dreptul de a trăi liber pe un pământ care e de multă vreme al lor, să li sa recunoască autonomia M. N. +Vasile Morțu. In momentul încheierei ziarului afum trista știre că Vasile Morțun a murit eri la 1 d. a. la moșia sa din jud. Roman, unde zăcea de mai mult timp de gripă infecțioasă. Fost fruntaș al grupărei socialiste pe vremuri, Vasile Morțun a făcut în partidul național-liberal, în care intră împreună cu mai mulți tovarăși, o carieră frumoasă. Ca parlamentar cât și ca ministru de a dovedit calități serioase, reușind ca, cu tot politicianismul, să rămână un om de spirit și de inimă. Oricât de absorbantă , politica la noi și orcât de activă parte a luat la ea în ultimii douăzeci de ani. Vasile Morțun a fost întotdeauna un înfocat prieten al literelor și artelor frumoase. Teatrul și pictura erau patima lui. Galeria lui de tablouri era o podoabă a Capitalei, îndurerați de moartea lui prea timpurie exprimăm familiei ?incerile noastre condoleanțe, înmormântarea se va face probabil Sâmbătă. Caussle și urmările scumpire: traiului Cum le vine Gustave Le Bon. — Lipsa de bun, simț. — Un exemplu tipic. — Mărirea salariilor'j nu e o soluție Sub titlul: „Iluziunile asupra cauzelor scumpetei traiului’’ Gustave Le Bon a început o interesantă serie de articole în „Les Annales’’. Ca idee dominantă, el susține că principala cauză a scumperei traiului este insuficiența producțiunei față de necesitățile consumațiunei, iar principala cauză a menținerei scumpetei este eroarea profundă de a se crede că un reactiv ar fi sporirea lelurilor, care din potrivă a accentuat sporirea prețurilor. Și concluzia lui Gustave Le Bon este că niciodată nu s’a simțit mai mult lipsa de bun simț a conducătorilor. Iată ordinea în care așează el cauzele crizei economice: 1) Insuficiența producțiunei, datorită faptului că în timpul războiului activitatea lucrătorilor a fost consacrata industriilor militare, în dauna agriculturei, a meșterei vitelor, țesăturilor, etc. 2) Insuficiența importațiunilor. Taxele vamale împiedică intrarea mărfurilor strane și deci concurența. In Anglia, unde e liberul schimb, scumpetea cea mai redusă din toate țările. 3) Mărirea salariilor este de asemenea un factor de întreținere a scumpetei, forțând ca speculanții să poată cere prețuri mari, iar salariații să le poată satisface. Dacă lefurile nu s’ar mări, consumatorii n’ar încuraja pe solicitanții V prețuri exagerate, ci s’ar adresa numai economatelor și cooperativelor. O dovadă de încurajare din partea publicului e și faptul netăgăduit că atunci când un negustor cere 4 lei pe un lucru, iar altul 6, cel din urmă are și el clienți, deși logic și util ar fi să-l ocolească toată lumea. 4) Ziua de 8 ore. Reducerea orelor de muncă a contribuit și ea cu cel puțin 25 la sută la scumpirea prețurilor. 5) Criza transporturilor și, dezorganizarea administrativă, sunt doi factori importanți. Mărfurile circulând mai încet și mai scump, costul lor se urcă. Pe de altă parte, ramurile administrative nefiind sistematizate, se întâmplă cazuri ca cel de la Bizerte, unde pe când vapoarele plecau goale, mărfurile putrezeau pe chei, fiindcă nu era legătură între cei însărcinați cu primirea și cei însărcinată cu expedierea: cei dintâi se plângeau că n’au marfă, ceilalți, că n’au vapoare. 6) Influența înflațiunei fiduciare, adică aruncarea pe piață a unei cantități excesive de bilete de bancă, grație cărora omul poate plăti mai mult, făcându-și iluzia că e mai bogat. Printre urmările scumpirei traiului, Le Bon vede diminuarea forței natalității, și a calității lucrurilor. El termină cu următorul exemplu sugestiv, ca să demonstreze deșertăciunea iluziei că urcarea salariilor va remedia scumpetei traiului. Să presupunem că în pieța unui orășel se aduc în fiecare săptămână o sută iepuri, pe când sunt 500 amatori. In virtutea legii cererii și ofertei prețul se va urca până acolo ca 400 cumpărători să fiai îndepărtați prin lipsa de mijloace. Necăjiți, ei se pun în grevă, ca să obție un salariu în măsură să le permită să cumpere un ieppure. Cu salariul sporit, vin la târg. Dar cum e fatal ca 400 săi rămână fără iepuri, prețul se va urca așa, încât numai 100 să poată cumpăra. Asta se va intâmpla mereu și progresiv, prin care ar fi salariul celor 500 aspiranți. Când prețul ajunge sa pară fenomenal, ei se indignează și cer intervenția guvernului. Ne-a deprins cu legea cererei și ofertei,, ministrul fixează un maximum, da preț. Rezultatul este imediat —t dan contrariu așteptărilor : cei ol sută iepuri dispar dela vitrină, ca, să se vândă în fundul prăvăliei, cu prețuri și mai mari, din cauza riscurilor vânzătorului î V , PffiTRD DIRSOTI». mimă Hotărârea ministerului de sidastrie de a se veni cât mai rede în ajutorul locuitorilor di zona de operațiuni este de toat lauda. Totul se va reduce însă sistemul adoptat pentru ca rezutatele sa fie mulțumitoare. Astfel pentru Predeal, cu toat buna voința locuitorilor înapoia de a-și reface ceva și cu toat sforțările ce se fac, ei plutesc îi că în haos. Mai întâi n’au cum transporta materialele căci ton vitele le-au fost luate unele bon, altele fără bou de rechiziți Ar trebui să se dea mai întâi fostei localități 10—12 perechi i boi din aceia cari au fost lua pradă de război ,și sunt transpotați zilnic prin localitate în văzi și citari] locuitorilor lipsiți vitele lor după urma războiuli Apoi lipsesc materialele de prm: necesitate ca: var, cărămidă, leinărie, tablă, țiglă, ciment et Particularii cu toată bunavoinț nu pot găsi aceste materiale.Direcțiunea refacerei ar trebi să înființeze în localitate un dpozit al tuturor acestor materia din care să dea proprietarilor contra distanță, ca fiecare în limb puterilor sale să înceapă apei refacerei. Negreșit că cel mai bun mjloc ar fi dacă chiar statul să fii cupat, cu executarea manopere dar cum știu cât de puțin interipun funcționarii statului în une direcțiuni, sperăm că tot mai mu va face inițiativa particular »stimulată de interesul de a refui cu un moment mai devreme pr pria sa avere. Toate acestea ar trebui să îndeplinească acum cât mai eș vară. pentru ca nu venind iau distrugerea timpului să complet zone a războiului.