Universul, august 1919 (Anul 37, nr. 247-277)

1919-08-01 / nr. 247

„OFICISÎ l­lui de COMERI ȘI ISCOSMIfi“ societate: ifm nume colectiv CEMTBALA i JE3uoixx*e4r#i9 Stxv ilegală X3E> Expedithml international © Bi­onrl is viratsk­s și IntreiKMtie is mărimi București, Galați, Constanța, Brăila, Cetatea Albă, Bender, Ghișinău Vânzări is fflSrteri itt comision și congignette ReprezisRtaiîts ds prim rang ad case­ cr­eamsr­iale și industriale, străine și române iarciis. Stana • Brutar Sticlărie Comission— Exportation ~~ Importation Agenții: Paris (9) New-York, Londra, Constantinopol ÎL rue de Montyon București Telefon Bergere 42-59 . Se însărcinează cu cumpărarea de la prim­a sursă și expediția prin mijloacele cele mai rapide a ori­ce fel de mărfuri de prove­­niență am­ericană, engleză și franceză. Pentru inform­ațiuni detai­late rugăm a înfino­ații ÎT îneit în Strada Poetului No. 20 se adresa d-lui Sh­ifu­la Ö-S Si SI o 11M Telefon 13/73. 085 685 r nmWm și hésé) || turcească. Recunoscută cea mai bună, higienică și absolut ||1 vegetală. Se vinde ensros și detail. Reprezentant General *|1 p. România „LA ARTA ORIENTALA“ H. Cavaff. : ,-i. I a ,­ c -1 A­­m­in . ■: 1. ^ ■ v L ^NATURAL BIS VITA, GORGENTRAT si FRAFILS TARIA 1 KGB. LA 100.000 662 Calitatea cea mai buna și spornică la închegarea laptelui, pentru fabricarea brânzeturilor. Se expediază cu caiete poștale în toată România Mare. Cereri ta : L. N. Sul­avațianu, str. Portului 32. Galați. COMPTON­tUi ROMAN-ELVETIAN £ 3. A. Pyfs © în într'un debit­­ mrecial din CAigu V&Tmmt 60, o cantitate d­e da foc, tutun da tsSpă și chibrituri.­­I* /—*>* PTi it—% *r “T? „.a^ji Í.J JL„Ijj «ir?L JL ^Societatea Scriitorilor Români“ caută pentru Ca­pitală și Provincie, agenți serioși și cu garanții pen­tru plasarea a 75 ® HRB?*U de loterie autorizată de Onor. Minister de lu­­p­ ge. Corespondența și Storiete tratative se duc cu Banca Română de Comerț ș jLkndustrie, București, Strada Lipscani No. 2. ,­ 3 - 513 găsesc SABUR, Sljigu­l C$t1E, POPAZ și CELEBRUL CHEAG Dr. BAÄER în cutii pentru închegat moiftii lapte la Depozitul General 5 * 60 tagma ». MISE Ä 5 Lînî St IC5 Str. Simfte­r 6§ Lemne de bucătărie lei 240 mia de kgr. tăiate. "siEfnuri­­e de cer tăiate iei 290 mia de kgr. ‘Lâm­iîe de fag tăiate lei 320 mia de kgr. Un stânjen lemne de cer lei 800. Lignit de Schitu Golești Aduse La domiciliu. 692 ACID CARBONIC BET NATURAL liber de aer, apă și s­ fe substanțe chi­mice «fifiine A SOSIT DE TRANSPORT MASE la cunoscuți casă M. GrSnberg, sir­ Cailimai i­ I A BAIUE Ocnele Ion (Vâlcel) S’it deschis sab­loiei (Giani) Slănmn Restaurantul condus de fos­tul elev al casei Riegier, un­de se poate mânca 3 feluri la de­jun și 3 feluri seara excelent gătite de la 30 t­ână la 33 lei persoana pe zi inclusiv, pâine suficientă. Direcțiunea. C. IVANESCU fostul elev al casei Riegier Sunt rugați toți ce știu ceva despre soarta d-lui învățător pensionar GH­EOR­­GHE DOBRIN în timpul refu­giului, fost funcționar la prefec­tura Pitești neștiind nimica des­­pre dânsul de 8 luni. a comunica familiei comuna Bucium,, județul Făgăraș, Transilvania, . Octavian Dobrin. De arendat De acuma Moșia Șelăreasca, com­. Bârla jud. Teleorman, 800 pag. arabile. Adresa Pa­­padopol București str. Romulus 18. Ora 7—10.­ 667 jUD. VASLUI 850 hectare, cea mai mare parte arabile cu moară, boi, vaci, oi și instalație completă, se aren­dează deja toamnă și se vinde in parte averea de pe moșie. A se adresa Frații Ciuntii, Galați, str. Instrucției 8. 622 ■ JBLVJISÎ I­egațiunea Polonă în Bucu­rești invită prin aceasta pe toți tinerii supuși poloni născuți In anii 1896, 1897, 1898 și 1899 de a se presenta la Comisiunea polona de recrutare în București str. Cantacuzino 27, de la 1 August st. nou a. c. în zilele de lucru între orele 9—12 a. m. aducând cu sine documente doveditoare aparține­­rii la statul polon. București, în 29 iulie 19­19, Legațiunea Polonă 70 S hotel Regal situat în Parc în Sinaia e de închiriat de acum. Informații și oferte la proprietar, ILIE BARBULESCU, Hotel Boule­vard Sinaia. <*.2 De arendat moșia Sterianca județul Brăila, întindere 450 pogoane, toate arabile. A se adresa: D-na LAPEDATU, Armenească 25. 689 C­AUT 150.000 lei imediat, ipo­tecă rang I 8 la sută. A­­dresa: Căsuța Poștală 245. 706 cu mari reduceri de pre­turi vinde en gros și en detail DEPOZITUL din Str. Benari No 20 Au mai sosit pahare de înghețată, vin, apă și ceai, lămpi simple și cu agilMl, solnițe, cănițe splendid decorate pentru Împărțit, service de liqueur, diferite cana și sticle pentru apă, farfurioare pentru dulceață, ventuze, tot felul de sticle de lămpi, diferite fitiie pen­tru lămpi sticle medic­gșH­ țQ rotunde și ovale toate mărimii^ 32 Lei Kar. Ont proaspăt Le Pașr­ani (Moldova) Pentru restaurante se face rabat MIERE de MAI AROMATA BAGAJfla «HINE&G0» k G ®. „LA CÂINELE ALB“ Bd. Elisabeta 11 bis colt)­­ 599 de nu vizitați _____ OMUL , CONTINENTAL" Str. Câmpineanu 22, București Mașini Yost, Adler, Onderwood etc. 390­0 mai­eftin ca ori­cada Se repară ori­ce sisteme și transformă făcându-se noi Piese de schimb pentru toate sistemele, litere, accesorii, panglici, etc. este ambalag­ul original a! renumitei RUGĂM pe onor, clienți cari cumpără pentru prim­a oară Crema Flora și nu cunosc încă ambalagiu! o­­rigina­ *3 acestei creme, sa com­pare efișeul din acest aniinciu cu ceea­ ce li se dă când cer Cre­ma „Flora” spre a putea cons­tata imediat dacă li se da veri­tabila Cremaä „Flora“ și nu are o imitație fără valoare și vătă­mătoare mărește efectele uimitoa­re ale Cremei „Flora,, Com­ptoir­ul Xonio-Elvitiai Societate Anonimă m smfiul I« Strada Umbrei 2 primește oferte pentru a­­genți de piață specialiști și voiajori pentru provincie. Ofertele se vor trimete cu poșta, indicând ocupa­ția anterioară și adresa exactă a ofertantului. banc­ac­um­ pentru vulcanizatori (para și plastic) calități superioare vin­de cu preț convenabil Loc. „ FACLIA Calea Victoriei No. 113. • 722 SE VINDE imobilul cu tot locul lui, situat in calea Călărașilor 8y, colț cu strada Sfântul Ștefan, Bu­curești. Doritorii se vor adresa d-lui G. Carp avocat, strada Sculpturei 33, București sau d-lui I. Niculescu profesor li­ceu, la Târgoviște, 669 UNIVERSUL Contra scumpirii traiului Paris, 30. __ Consiliul econo­mic, de curând instituit în vederea estenirei vieței s’a întrunit, pen­tru prima dată, Marți dimineața la ministerul de război, sub pre­zidenția d-lui Clemenceau. Au luat parte d­ nn­: Clitz, Nou­­lens, Clementel, Colliard, Lou­­eheur și Henry Simon, precum și Jeannonoy, secretarul consiliului economic.­­Asupra raportului d-lui Cla­­veille, s'au luat­ măsuri importan­te cu privire la construirea și ex­ploatarea fioiei de comerț pentru asigurarea transportului alimen­telor. La­­ cererea d-lui Noulens, s’au luat mai multe hotărâri relative la construirea de noui baraje Vil- Shaim­ei la lichidarea stocurilor americane de alimente, cumpă­rate de statul francez.S‘a mai h­otărît ca Jof să se supună consiliului de miniștri un pro­cct de lege privitor la restabilirea cursului normal al preturilor alimentelor. întrunirea farmaciștilor și a asisten­ților lor Direcțiunea generală a ser­viciului sanitar a trimis o a­­dresă circulară tuturor far­maciștilor prin care le pune în vedere să țină farmaciile deschise de la 7 ore dimineața până în 10 ore seara Personalul farmaciilor, stu­denți și licențiați în farmacie, s-au întrunit cu dirigrinții de farmacii spre a discuta aceas­tă chestiune. Ei nu admit o­­rarul cerut­ de direcțiunea sa­nitară, deoarece orarul actu­al, departe de a fi o inovație a armatei germane de ocupație, — cum s'a susținut — este în vigoare de la 20 octombrie 1916, cu aprobarea direcțiunei sanitare române. Afară de aceasta, in țara noastră munca s-a legiferat S ore de lucru pe zi. In toată Euro­pa, serviciul în farmaciile publice se face în 10 ore pe zi și Dumineca toate farmaciile se închid. Actualul orar nu este cerut dinfciiun capriciu, ci este o ne­cesitate impusă de timpurile grele de o zi și de azi și de fi*­voluția socială. Personalul farmaceutic re­fuză a lucra 15 ore pe zi și s­­­menință cu părăsirea servi­ciului dacă se caută a li se impune orariul dinainte de Octombrie 1916. Ca urmare, s-a hotărît ca o­­rariul farmaciilor să rămână așa cum este astăzi și s-a fă­cut în acest sens o adresă că­tre direcția Serviciului sa­nitar. ADOHIREA UNIONEI com­ercianțîlor din Romania Eri­d­m. „Uniunea comercian­­ților’’ a ținut adunare generală la sediul sau­ în str. Carol 69, dis­cutând asupra­­ măsurilor de luat în vederea aprovizionării. A pre­zidat d. I. Dumitrescu-Militari, care, du­­ă ce a expus scopul adu­natei, a arătat că condițiunile ce se impun României prin tratatul cu Austria sunt menite să para­lizeze comerțul și industria noa­stră. D­r. Gheorghiu Tași a vorbi­t în "iC­elaș sena, cerând ca guver­nul să insiste pentru modificarea art. b din tratatul cu Austria. D. Toma Kogulescu, răspunzând atacurilor aduse comercianților ro­mâni, a propus votarea unei mo­țiuni prin care să se vestejească atitudinea d-lui Mateescu-Cap­ți- Deann. consilier comunal D. I. Dumitrescu Miln­ari a a­­rătat că d-l ui Capețineanu i s'a refuzat o sumă de câteva mii de Isi­ț­e cari îi ceruse pentru câteva vizite făcute în hală. Au mai vorbit d-nii Culca, N. Dumnitrescu și alții, după care s’a expediat o telegrama d ’ui pr.fia­téii­­stru Br­ătianu, căruia i’a cerut să sprijine libertatea r­o­­mențului. ——«urs- ♦ *Clistx**~— Un­versitatea iîistrâ­ nseară a trecut prin consiliul de miniștri înființarea unei Uni­versități libere, știre pe care z­a­rul nostru a dat-o încă acum câ­teva zile. Cursurile acestei Universități au de scop să dea persoanelor do­ritoare de cultură superioară, ști­ințifică, literară, jurid­ică, artisti­­că, etc. cunoștințe mai întinse-Membri: sunt de 3 categorii : fondatori, onorifici și activi. U­­ni­versi­tatea se conduce de un con­siliu universitar format din toți profesorii Universităței precum și din 20 membri aleși de adunarea generală. Consiliul alege comite­tul de direcție, care va fi format din 7 persoane. In acest comitet fac parte de drept ministrul ins­­trucțiunei și rectorul Universită­ții. Profesorii se aleg de consiliu, care stabilește de asemenea și programul cursurilor. Nu se vor da examene, nici nu se vor elibera diplome, nici con­­dițiuni de admisibilitate nu vor fi. Se vor alcătui bibloteci, cursuri variate, cabinete de lectură, expo­ziții artistice cu caracter practic și­ educativ, excursiuni, etc. Cursurile vor începe la 1 No­­embrie și vor dura până la 31 Martie. Ele se vor ține în localul Fundațiunei Carol I, până când Universitatea liberă își va clădi localul ei propriu. D, ministru dr. Anghelescu, ca­re ne a dat lămuririle de mai sus, are cuvinte să fie mulțumit de activitatea d-sale I. T. INFORMAȚIUNI­ I D. I. Bratianu a plecat a­­seară, la orele 6, pe front. D-sa se va întoarce in Capitală Miercuri ori joia viitoare. ♦ Spre a înlesni aducerea mași­nilor luate industriașilor noștri în timpul ocupațiunei germane și transportate în Turcia, Direc­țiunea refacerii economice a con­venit cu Direcțiunea S. M. R. să pună industriașilor respectivi un vapor la dispoziție. Pentru tran­sport se vor plăti numai chel­­tue­iie făcute de vasele S. M. R. cu drumul la ducere și la îna­poiere. Direcțiunea refacerii economi­ce așteaptă ca o delegațiune a industriașilor interesați să i se prezinte spre a trata această chestiune. ♦ La casele­ publice din Bucovi­na, Transilvania, Banat și ținu­turile române din U­nga­ria se vor primi, pe lângă moneda re­gală, leul, numai coroanele ștam­pilate In aitele ținuturi, după regulile stabilite, precum și cele de una și două coroane ne­ștam­pilate, socotindul-se fiecare­­ co­roana 50 de bani. Se vor primi și coroanele metalice tot cu 50 de bani coroana­. ♦ Cincizeci și doi de membri ai Crucei roșii americane au fost decorați de către M. S. Regele, pentru munca ce au depus în combaterea foametei și a celor două epidemii, va­riola 9­ tifosul, care bântuiau țara înainte de sosirea docto­rilor și surorilor americane. Cităm numai câteva din distincți undle cele mai înalte, care au fost conferite urmă­torilor : * ».Steaua I’omân­ei“ în gra­dul de ofițer, d-lui locot.-colo­­nel IT. Gideon Wells. .,Crimea Regina Maria“ cL I-a. d-­ui maior J. Brocken­ridge Bayne, șeful serviciului de ajutor medical. ».Coroana României“ în gra­dul de ofițer, maiorilor Clau­de R. Davenport și George M. R. Ttrose­­d-rului Margaret W. Farwell și căpitanului Moriey D. Mc­­Ne­ah ♦ Epitropia bisericei Sf. Il ie­non (Grant) face cumoscat enoriașilor săi că mâine, Vi­neri, ora 5 d. a.» se va sfinți artosul pentru hramul bise­­ricei c­are «e va serba pentru prima dată, în această bise­rică, Sâmbătă 2 August. ♦ Modul cum apare acum re­vista humoristică-satirică VESE­LIA, fac dintr'unsa revista artis­tică și literară in acest gen, a cărei lipsă era de mult simțită la noi. Numărul apărut asi, Joi, este o adevărată splendoare, și-l reco­mandăm călduros oricui. Spicuim, câte ceva din numărul de azi, Socialiștii și Greva Foamei, — Fraudele și Justiția, Duelul din­­tre femei, o scrisoare, Boemul, (versuri) Clacul buclucaș, — Re­gina Carnavalului și Pisica pe... maidan, (critică teatrală), etc., etc. ♦ A sosit ministerului de in­dustrie și comerț un prim trans­port de 6 vagoane ață și pânza. Aceste mărfuri vor fi distribuite direct populațiunei, pe prețul de cost, în vechiul cuprins al țârii prin cooperative , iar in Ard­eat, Bucovina și Basarabia, prin pre­fecturile de județe. ♦ Direcțiunea refacerii econo­mice, având în vedere că mulți dintre deținătorii de mașini și materiale, luate deja armatele de ocupațiune, nu au predat încă acele mașini și materiale, consi­derate ca pradă de războiu, stu­diază acum condițiunile în care se va putea face urmărirea de­ținătorilor respectivi pentru în­casarea valorii lucrurilor nepre­­date. ♦ D. dr. Const. M. Popescu, medic al circ. Schitu Golești (Muscel), a fost numit, în pos­tul vacant rice medic al port­u­lui Galți. D-na dr. Alteia Ha&naș, me­dic al circ. Beordeni (Muscal), a fost numită în postul vacant de medic al orașului Tâmpa­lung. D. dr. N- T. Tânăsasca,­ me­dic al circ. Hotarele (Ilfov), a fost numit în postul vacant de medic al orașului Târgu- Frumos. ♦ Membrii pensionari ai ve­ch­ii societăți a fu­ncionarii lor publici, cari s‘au înscris pen­tru alimente, sunt rugați a trece pe la cancelaria socie­tății ,spre a-și primi carnetul. ♦ A*au modificat articolele 1, 2, 3, 5 22, 26, 37, 45, 4 7 și 48 din legea Casei de economic, credit și ajutor a corpului di cinetic-In tot timpul cât d. G Georgescu va fi în concediu locul de secretar general ,1 min. de interne va fi ținut de d. avocat G. D. Angh­el. ♦ D. P. Șelărescu, economul școalei de agricultură de a He­răstrău, a fost destituit. ♦ O delegație a societății ve­teranilor „Fii apărători ai Pa­triei“ a fost primită eri d. a. de d. Take Ionescu. ♦ D. Duca, ministrul domenii­lor, a oferit gratuit parcul Ca­rol comitetului de inițiativă pen­tru ridicarea unei statui regre­tatului artist craiovean, Ion A­­nestin, pentru serbările ce se vor da in acest scop, in zilele de 14 și 15 Septembrie a. e. ♦ Autoritățile militare fac o anchetă spre a descoperi ce s'a făcut cu depozitul de vinuri ră­mas dela germani și care se gă­sea la fermă Studina (Roma­­nați). ♦ D. Steriu­, administrator financiar al jud. Fălciu, a fost mutat la Călărași, în locul său fiind transferat d. A. Ionescu. r.dministra­torul financiar al jud. Calmi. ♦ Eri­cim­, d-nii miniștrii plenipotențiari C. Conțescu­ și Al. Florescu au plecat din Ca­pitală. Ziarele germane spun„ Go­­zdndu-se pe cele aflate din cer­curile Antantei din Budapesta, că nu e exactă știrea despre a­­propiata repatriare a prizonieri­lor din armata Mackensen și că feldmareșalul Mackensen e încă la castelul Futtel, internat și sub pază strictă . Ministerul de război face cu­noscut că toate reclamațiunile ce se referă la comandamentele militare de gări și la circulația pe c. f. r. se vor adresa la marele cartier, biroul transpoturilor. ♦ Consiliul de miniștri a apro­bat deschiderea unui credit de 40 milioane 48 de mii pentru a­­coperirea indemnizațiilor de scumpete pe lunile Iulie și Au­gust pentru funcționarii statului. S'a mai aprobat suma de lei 1.621.190 pentru cheltueli diferite la consiliul de miniștri și minis­terele de interne, lucrări publice și domenii. ♦ Mobilizații din cont. 1910— 1915 inclusiv, de la depozitul de armătură Munteni (Vaslui), cul­tivatori de pământ și cari sunt mobilizați de opt luni, roagă pe­­ L ministru de război să ordone ca să li se acorde și lor un con­cediu agricol, spre a putea strân­ge recolta de pe câmp. ♦ Mecanic elorinclan-ajutor, angajează imediat Crucea Roșie. Solicitatorii se vor prezenta in str. Academiei nr. 20. ♦ Proprietarilor în ale căror i­­m­obile au fost sau sunt instalate cu începere de la 1 Ianuarie 1919 centrele de distribuție ale pâinei și birouri de cartele; U se pun în voiere: 1) cei cari au convenit a­­supra chiriei să se prezinte pen­­tru încasarea ei, în orice zi de lu­cru între orele 8—12 și 4—6 la casieria manutanței armatei; 2) cei cari din diferite motive au fost omiși de către comisiunea pentru stabilirea chiriei, să se prezinte la manutanță (serviciul lichidării chiriilor) între orele 8- 12 și 4—6 cel mai târziu până la 10 August a­­c. pentru stabilirea chiriilor. ♦ In urma incidentelor de la Lompalanen, despre care am vor­bit eri, un regiment francez a fost trim­is la Sofia ca să restabilească ordinea. ♦ Ministerul industriei a anu­lat contractul de concesie dat băn­­cei Marmorosch și Blank de a a­­duce în Capitală 1000 vagoane za­hăr. ♦ Legația elvețiană din Capi­tală a primit înștiințarea, că sub nici o formă nu se mai primește vreun străin în Elveția- Pășu­rea de cinci zile, ce se da până acum, a fost desființată. ♦ D-nii profesori, membri ai e­­xamenului particular secundar de băeți cl. I B. din sesiunea Iunie a c. sunt rugați a trece pe la can­celaria școalei de comerț nr. 2, orele 9,11 dim. în zilele de lu­cru, spre a-și primi indemnizările cuvenite dela examen­♦ In folosul societăței „Ocro­tirea orfanilor din război’’ din Ploești se va da Duminică o mare serbare cu danț pe bulev. Inde­pendenței din acel oraș. MILITARE ♦ Sublocotenenții da rezervă mai jos notați din reg. 46 inf­.­­3 vor prezenta la reg. 61 inf. in București (ca­zarma. Cozo). Pe ziua de 1 August: Durui,treecu Ioan, Iosif Ason Const., Ionescu Sever, Cioran N. Mihail, Dumi­treasu M. Ion, Tufăneanu I. Marin, Teodores­­cu Atanase, Nu­ț­escu Eduard, lords­ebesen Vasile, G­ ntteeanu Dumitru, Dobr’escu AL Ion și Grigrorascu G. Const. ♦ Direcția 7 intendență pune în­venire fostului aára. locot» Go­runesc­u, care, în 1916 a fost la centrul Tg.-Jiu, să se pre­zinte de urgență la acest ser­viciu spre a-i en comunica or­dine. ♦ Direcția 7 intendență pune în vedere adm. sublocot. re­zervă Froenkel să se preziite imediat la acest serviciu spre a pri­mi ordin de raphiEzire. ♦ Regimentul 80 infanterie cu reședința în București, str. Maior Ene, aduce la cunoștința tuturor oamenilor din contingentele 1900- 1916 inclusiv, precum și foștilor supuși străini încorporați cu contingentul 1918, și demobili­zați, cari nu s'au prezentat, la concentrare pentru gărzi in seria I a, să se prezinte neapărat la 1 August. Cercul de recrutare Bucu­rești aduci la cunoștința oame­nilor canting. 1915, 1911, 1915 și 1919, cari aparțin reg. 35 Matei Basarab și­ cari au fost demobi­lizați de regimentele 1-1—80 in­fanterie, a se prezenta la acest cerc pentru a fi trimeși la reg. 35 Matei Basarab fiind mobili­zați. •ȘTI f*t «.•••,«? S V ' ■ __In editura N. RTtschonzniky, Nostalgia. — versuri de G. Geor­­gescu Teologu, muzica de I. Paschill. — Florile dalbe, anul I, N-rile 12—13. — Revista de drept, anul I, N-rile 3—4. — Sibiu. PRINDERE sl matti fioros criminal — El a săvârșit 24 omoruri în mai puțin de o lună — Tecuci. 27 Iulie A fost arestat in acest oraș, vestitul criminal Oprea Constan­tin, de foc din Corbasca, acest Ju­deț. El a fost descoperit și prins de plutonierul sanitar Matei Ion Di­­nofte, din reg. 24 inf. în urmă­toarele împrejurări: Criminalul, care era cunoscut Încă de pe timpul mobilizărei de către numitul plutonier, a venit ori la frizeria Mărculescu, spre a se bărbieri și cum numitul plu­tonier știa despre urmărirea lui și criminalul cerându-i un birt de reformă, plutonierul i-a propus să meargă cu ei la cazarmă ca să-i satisfacă cererea. Ajunși acolo, plutonierul Di­­mofte a făcut cunoscut cazul ofi­țerului de serviciu și cu concur­sul santinelelor, criminalul a fost arestat, sesizându-se imediate parchetul de Tecuci și cel de Putna. Criminalul este autorul a 24 crime cu tâlhărie și le mărturi­sește pe toate fără cea mai mica remușcare. De notat declarația lui că în crimele și tâlhăriile ce făcea, îșî omora în urmă și complicii spre a fi sigur că nici­odată nu va fi trădat. Arată că a mers că sălbătăcea până acolo că a omorît un co­pilaș de 4 km, al unui complice anume Alexandru, vizitiu la Ion Nichifor din Jorăști numai ca sa nu plângă și să se poată desco­peri asasinarea părinților sai. Mai arată că pe o babă, nu-și aduce aminte din ce comuna,­­ după ce a jefuit-o de bani, a în­chis-o de vie în ladă și apoi a plecat știind bine că țipetele ei nu vor fi auzite de nimeni fiind intr'o casă isolată din marginea satului. Face mărturisiri complete de toate crimele lui, arătând că în toate a operat numai cu sapa, singura sa armă cu care putea cutreera satele nefiind bănuit de nimeni, fiind crezut muncitor manual. Ucigașul e țigan, scund, îi lip­sește ochiul stâng și e foarte vio­lent.­ Pentru prinderea lui a fost fi­xat — după spusa jandarmilor de Putna — și un premiu de 30 mii lei care astăzi tot după spusa lor, este redus la 10 mii. Criminalul a declarat și locul unde sunt îngropați banii: 16 mii lei in argint; 13 mii lei în aur, iar restul până la 63 mii lei în bilete de bancă. Oprea a săvârșit crimele în județele Putna și Bacău. flevolta d;a Croația — Soldații cer despărțirea de ertria — La Berna s'a telegrafiat din A­­gram că în Croația a isbucnit re­voluția. Armata e în dizolvare, disciplină nu mai există, ofițerii și soldații și-au smuls galoa­­nele. De la Castornîa spre sud comu­nicația Cu trenul, telegraful, tele­fonul e întreruptă. Se afirmă că s'a proclamat re­publică croată independentă în mai multe localități. Din Graz sAnunță că soldații strigă peste tot. Să ne despărțim de Serbia! Luptele cari s'au dat într-o sin­gură zi au lăsat 30 morți și nu­­­­meroși răniți, . PA !­i Bîtor al patti» primim z­i­lnic reclamiațiuni de la abonații noștri din pro­vincie că nu se sorește la timp și uneori de­­ 1­oc ziarul nostru Așa, d. Bobeai, din Pește­ana (Gorj)» reclamă că de la 15 iu­­lie nu primit nici un număr Atragem din nou a­tențiunea d-lui director al poștelor asu­pra acestei neregulate distri­buiri și­­] nsigăm să dea ordine ca subalternii săi să înceapă odată a-și face datoria» ținând cont, că noi facem atâtea sa­crificii pentru a servi publi­cul, iar ei se așează d'an urme­­zișul sforțărilor noastre­ « • ® t -QBBBmmm w——. 9 afacere senzațională LA BUZĂU . In ziua de 9 ianuarie 1919 moa­re, in condițiuni suspecte, sculp­­torul In lemn Ion Dinescu, de 35 ani, din orașul Miz­l­ Faptul că numitul a zăcut numai două­­ zile și mai ales faptul că după cere­rea soției sale, Maria — cu care era căsătorit numai de 4 luni înmormântarea s’a făcut cu cea mai m­are graba fără ca rudele mortului, care locuiau în Ploe­ di să poată asista la înmormântare, au făcut ca op­eia publică să bă­­nu­iască că moartea lui Ion Dine­­scu nu era naturală. Tatăl mortului, bazat pe zvonu­rile răspâdite în populația ora­șului Mizil, cere parchetului des­­gruparea și autopsia cadavrului. Noul prim-procuror al Limbu a­­ui­lui, d. Eugen Enescu, sesizat de această cerere, a ordonat autopsia La autopsie, cadavrul — după un timp relativ scurt — a fost găsit în complectă descompunere, ceea­­ce, după părerea medicilor legiști, e a primi dovada de acțiunea p­­­r­ ivire­, iar viscerele trimese la­­ analiză au dat ca rezultat aflarea în ele a puternicei substanțe otră­vitoare : arsenicul La ancheta făcută de d- prim­­procuror Ionescu și jude-înst­ruc­­tor Orleanu, un frate al soției mortului anume Mitica Râpcea­­nu, a declarat că cumnatul său a fost otrăvit de so­ra sa și de bu­nica acestei Nița Olteanu, rer,li­mită vrăjitoare, care făcea pe dof­­torița orășelului. In fața unor probe atât de convingătoare, sa dispus arestarea Măriei Dinescu. In cursul cercetărilor s’a dat de urma unei noui crime, ceea ce do­vedește că Maria Dinescu face parte dintr’o familie de criminali. Din unele declarații reese că ta­tăl Măriei Dinescu a murit, cu o lună înainte de ginerele său, în aceleași condițiuni suspecte și ru­moarea publică acuză pe soția sa Maria C. Rânceanu de a-l fi o­­trăvit. Cercetările în această nouă cri­mă se fac acum de către d-mi prim-procuror Enescu și jude-in­­structor Orleanu Vom ține în curent pe cititori cu rezultatele acestei senzaționale afaceri. 1 w Vinerii 1 August 1919 STIH mf URS — Prin telegraf — PLOFȘT1 f Tâlhărie. _ Pe când dl Bakl­fiul, exploatator de petrol din Băicoi, venea cu trăsura spre Ploești, în apropierea orașului a fost atacat de mai mulți indivizi, cari s'au jefuit de suma de 70 mli lei. Soție criminală. — Locuitorul D. Irimescu, din comuna Moreni, luându-se la ceartă cu soția sa, aceasta a descărcat trei focuri de revolver asupra lui, rănindu-i mortal. Spargere__Niște necunoscuți, au spart eii noapte prăvălia lui Gh. Filip Dogaru, din comuna Filipeștii de pădure, furându-i suma de 2.000 lei și o mare can­titate de mărfuri Rănire mortală. — Flăcăii Pa­raschiv și Niță Toma din Hârsa, luându-se la ceartă cu consătea­nul ior, Gh. Marinoiu, sergent din reg. 6 călărași, Paraschiv Toma a fost lovit cu un ciomag, rănit mortal de către sergentul Marinoiu, din care cauză a și în­cetat din viață după câteva ore. Criminalul a fost arestat. Furt. — Eri noapte niște ne­cunoscuți, pătrunzând în locuin­­ța femeei Sora C. Vișan din Strâmbeiu, i-au furat suma de 2.000 le. Șezătoare,­­ pentru aduna­rea unui fond de ajutor al certe­r lașilor lipsiți, de mijloace, cerce­­tașii cohortei Grivița din Ploești au organizat o șezătoare publică in grădina Grivița, pentru seara de Joi 31 c. Sesiunea Curții cu juri.­­In cursul lunei August, va funcțio­­­­na o sesiune extraordinară a­­ Curții cu juri în orașul nostru. Donațiune. — D-l Max Scha­­pira, a donat câte 29 de mii lei pentru societățile invalizilor de război și a orfanilor de război. — Prin poștă — BPAILA Furt. _ S'a comis un furt I* locuința d-nei Dobrița Ionescu din str. Griviței Nr. 49. Hoții au spart un perete și intrând în casă au furat dintr’un cufăr bi­juterii în valoare de peste 12 mii lei și suma de 2.000 lei în nu­merar. Călcat de automobil. _ Auto­mobilul condus de șoferul Jean Kaufman, mergând cu mare vi­teză în dreptul monumentului, a călcat pe brigadierul Ion Căra­­man, rupându-i piciorul. Rănitul a fost dus la spital. Percepție prădată._Am relax­tet împrejurările în cari necu­­noscuți s'au introdus noaptea la primăria Drăgușeni, unde e in­stalat și localul percepției, ru­pând dușumeaua, în care se gă­­sea caseta cu valorile percepției, ridicând întreaga casetă și fa­cân­d­u-se nevăzuți. După cercetări îndelungate, au fost arestați muă făptași, între cari și paznicul de noa­pte, care susține că a adormit în­­ localul primăriei și nu a simțit intrarea hoților. Capul bandei este săteanul Dumitru Hudișteanu. Isprava unor jandarmi falși—, Patru tâlhari travestiți în u­­niforme de jandarmi, venind seara la Gh- Dron, zis Dro­­naș, din satul Buhain (Șendri­­ceni) Pen­tru a căuta niște de­zertori imaginari, au bătut crunt pe acesta și pe soția sa, jiertuindu-i de tot avutul. Pâinea.­­ Primăria a redus la trei porții d­e săptămână cu 350 gr. rația de persoană. Această reducere, așa de ne­așteptată și nechibzuită, e mo­tivată pe lipsa de mijloace de transport. Primăria era totuși obligată ca, reducând rația de pâine, să ia măsuri de a aproviziona pulația cu mălai. Asta nu s'a făcut și e foarte regretabil, pentru că, pe câtă vreme pâinea particulară de spe­culă, cornulețe, chifle, covrigi, etc., fabricate de aceiași brutari din făină americană se vede în abundență pe strade și pe la vi­trine, nu se poate susține că pri­măria nu are făină în depozit. DO&OHQI R.­SARAT po £ * f Veșnic nemângâiații: Elena Igj| Colonel Traian St­oilia cu c­p­­ii Traian și Decebal; Maurul Gon^^a­stantin și Theodora Milcoveanu cu copiii: Constanța, Florica, Mar­gareta; Ioan și Margareta Milco­­veanu cu copiii: Șerban și Dan ; Zoe­ Maior Milcoveanu cu copiii Sor­a, Cicel, Marcel și Ruxan­dra­ j locol.-colonel Benedict Râuremu­l cu copiii Mihail, Viorica și Gheor­­­­­­ghe; Zoe și N. Ari­no cu copiii ; Constanța Jiaru cu copiii; Elena și Grigore Georgescu; Eugenia Colonel Dobri­ceanu Smaranda Constantini­anu cu Marcela; Ma­­r­a Mavrodu cu copiii; Sevaria Gheorghiu și Alexandru Gheor­­ghiu cu copiii. Familiile Chinte­­scu, Prejbeanu, Boldescu, Meleca, Maior Negruți, Săulescu, Săli­­neanu, Bădescu, au durerea a a­­nuința tuturor rudelor, prietenilor și cunoscuților. încetarea din via­ță, după o scurtă dar grea sufe­rință a scumpei lor mamă, buni­că, soacră, soră, cumnată, mătușă, veri și verișoare son­a Căpitan Con­­stantin M­icersanui - în ziua de 28 Iulie st. n. 1919, ora 7 seara, în etate de 60 ani și roagă pe toate rudele, priete­­ni, și cunoscuții a lua parte în­ ceremonia funebră, care va avea loc Miercuri, 30 Iulie, ora 4 d. a. Slatina,

Next