Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)

1922-01-14 / nr. 9

O DATORIE Bin mai multe părți am primit dări de seamă despre serbările organizate, cu prile­jul pomului de Crăciun, in folosul și pentru bucuria orfa­nilor de război. „Universul“ a luat și el o asemenea inițiativă pe care cititorii au încurajat-o, înlesnind ajutarea cu haine, rufe și alimente­ a 150 orfani de război și alți 100 copii de oameni cu desăvârșire săraci. Și cu toate acestea, trebue să recunoaștem că s’a făcut foarte puțin pe lângă ceea ce s’ar cuveni să se facă. Este enorm numărul acelora cari suferă și duc lipsă. Ajun­ge să spunem că numai jude­țul Ilfov are aproape 14.000 orfani de război. Sunt județe și mai încărcate sub raportul acesta. Este adevărat că există un regim legal pentru îngrijirea lor și că s-au manifestat unele silințe ca tutela stratului să fie cât mai dulce și mai efi­cace. Dar, chiar atunci când se lucrează destul în această privință—și nu e cazul s’o con­statăm peste tot—încă acțiunea oficială n’are puterea să sa­tisfacă toate nevoile și sa a­­tingă scopul urmărit, în con­­dițiunile superioare în care ar trebui realizat. In adevăr, orfanii de război îiu pot fi socotiți ca o sarcină de care societatea rămâne să se achite cum dă D-zeu. Orfa­nii de război, apar cu toate drepturile — pot fi altele mai puternice? — ale ființelor pa cari suntem datori, nu să le privim ca o greutate întâmplă­toare, pe care o putem duce în orice condițiuni, ci ca o creanța vie, concretă, pe care trebue s’o­ achităm cu cea mai mare grijă și fără nici o rezer­vă. Copiii celor morți pentru țară nu trebue să crească de­cât așa cum ar fi crescut dacă părinții lor trăiau. Aceasta es­te norma­­ de conduită ce se im­pune, dacă voim în adevăr să ne arătăm­m recunoscători fată de memoria vitejilor căzuți cu fata la inamic și dacă ți­nem ca și pe viitor ostașii să-și facă datoria cu aceeași abne­gație, cu același avânt. Nu e de ajuns să dăm a­­cestor copii minimum de e­­xistență și de instrucțiune. Ei trebuesc îngrijiți cu atenție specială. Nu e de ajuns să se scoată din ei o masă unifor­mă, egală, de semidocit meniți să apuce acelaș drum, să ră­mână cu toții la același nivel cultural și social. Ei trebuiesc urmăriți de aproape, pentru ca valorile răsărite să se poa­tă desvolta, firile superioare să poată pătrunde,­­ și ni­meni nu se poate îndoi de nu­mărul însemnat de naturi dis­tinse, ce se pot recruta din ur­mașii celor mai buni fii ai neamului, cari în ceasul cel mai greu au dat dovada sânge­lui celui mai generos. Pentru aceasta­, recunoaș­tem, statul nu poate lucra sin­gur. Inițiativa particulară are rolul ei mare. Ne place să con­statăm ca într’unele părți ea­­ s’a manifestat puternic. Am văzut îngrijitori și profesori cari veghează la desvoltarea orfanilor de război cu un ade­vărat apostolat. Sunt însă și cazuri în­ care această misiu­ne — grea, dar frumoasă — n’a fost în­deajuns percepută, și educația orfanilor de răz­boi, aflați în multe lipsuri, merge anevoe, cu roade din cele mai mediocre. Am voi să vedem o mișca­re puternică pentru accentua­rea­ primului curent și slăbi­rea­ celui din urmă. Am voi să vedem județele și comunele supraveghind mai de aproape creșterea orfanilor eroilor lor. Am voi să vedem pe îmbogă­țiți și risipitori consacrând cu o mână mai darnică și mai stăruitoare, o părticică din ceea ce păstrează fără rod sau din ceea ce dau pentru deșer­tăciuni, educațiunei și asigu­­rărei unei­ stări mai bune co­piilor cari n’au părinți, fiind­că aceștia au pus cu oasele lor temelia cea mai durabilă așezământului țării întregite... Constatăm deocamdată că s'a făcut câte ceva și îndrăs­­nim să sperăm că se va face tot mai mult. mtmt Teoriile lui Einstein combă­tute de savanții francezi. Î> Zilele trecute d. Daniel Berthe­lot a prezentat Academiei de științe din Franța, o notă foarte interesantă a lui Sagnac asupra relativității. Savantul Sagnac com­bate teo­ria relativității a lui Einstein, susținând că experiențele, făcu­te de dânsul au condus la urmă­toarele constatări : 1) Viteza luminei nu este in­dependentă de viteza sursei lu­minoase. 2) Fenomenele luminoase nu prezintă simplicitatea și armo­nia, care li s-a atribuit, ci tre­bue să li se aplice principiile de statistică și legile marilor nu­mere, care se aplică în domeniul molecular. 3) In fenomenul propagării lu­­minei, se poate distinge viteza undelor și viteza energiei, care nu trebue să se confunde. Un­dele pot avea­ o mișcare de îna­intare, sau de recul, în raport cu energia. Viteza­ de propagare a luminei poate fi deci pusă în dependență cu viteza sursei. 4) Principiul relativității nu are generalitatea, care i-a atri­buit-o Einstein. 5) In sistemul lui Sagnac principiile mecanicei newtonie­­ne (clasice) ale materiei și ener­giei, sunt­ în general exacte (in­variante pentru lungimea mate­rială și optică și pentru timpul newtonian, universal și optic). In concluzie, comunicarea lui Sagnac stabilește că nu se poate abandona principiile mecanicei clasice, dar ele urmează să fie numai completate. O altă comunicare importan­tă a fost făcută de d. Carvallo, fost director de studii la școala Politeh­nică, asupra, relativității in fenomenele electro-optice și in diele­ctricele perfecte, ca aerul sau vidul. Concluzia ansamblului notelor lui Carvallo, este că acordul în­tre teoriile electro­magnetismu­­lui și experiență, există în geo­metria euclidiană și mecanica lui Galileii, fără să fie nevoe să răsturnăm funda­mentele, cunoș­tințelor noastre prin teoriile re­lativiste ale lui Einstein. D. G. S. Mironescu, ministrul instrucțiunii, vorbește presei Proaders d-saie.- Reforma uni­versitară.—Civul de stu­dii pentru stu­danți și valuta celor din străinătate D. G. G. Mironescu, ministrul Instrucțiunei publice, dorind ca presa să fie cât mai bine infor­mată despre cele ce se proectea­­ză la departamentul d-sale, a convocat ori pe reprezentanții­­ presei, spunând că va face acest lucru în fiecare săptămână. Cum va lucra d. ministru al­­ instrucțiune­­ i D-sa ne-a expus, în vederi ge­­n­erale, felul cum va lucra la a­­cel minister. Totul va fi între­buințat să se facă operă pozi­tivă. Cunoaștem școala în amănun­țime, a adăugat d. ministru­l, căci atât eu cât și secretarul meu general, suntem profesori. Suntem deciși ca înainte de a aduce hotărîri in chestiuni generale să luăm avizul a cât­ mai multor oameni competență Vom fi mereu in contact cu cele trei consilii: consiliul ins­pectorilor, permanent și cel pe­dagogic de la Casa școalelor. Problema universităților Această problemă e foarte complexă și cum reforma uni­versitară trebue să fie înfăp­tuită cât mai curând, actuala stare de lucruri ne mai putând dăinui, se va înființa o c­omi­siune consultativă din profesori universitari, care va lucra săp­tămânal cu ministrul. Această comisiune va lucra cu ușile larg deschise. Oricărui­­ coleg, începând de la învățător și până la profesorul de universi­tate, care va face o plângere sau o propunere scrisă sau verbală, i se va da toată atențiunea. Reformele în curs Deși nu e nici o lună de când ne-am instalat, — spune d. mi­nistru — am realizat totuși ur­mătoarele: 1) Biblioteca ministerului care cuprinde legislația școlară străi­nă. Nu s’a făcut nici o cheltuială pentru acest lucru, de­oarece s’a apelat la toți profesorii, cari au avut asemenea cărți și la lega­țiile țărilor amice și astfel am obținut cele trebuincioase. 2) Ministerul având în vedere că studenții universitari o duc foarte greu cu lipsa de cărți a decis să pună la dispozițiunea fiecăreia din cele patru universi­tăți, câte 200 mii lei ca fond de mânuire, destinat tipărirei de manuale universitare în limba română. Acest fond se va administra da către senatul universitar res­pectiv, care va decide și asupra manualelor ce sunt de tinăr­it. In orice caz nu se va putea schimba destinația fondului. Prețul unui manual va fi mă­rit cu 10 la sută asupra costului de tipărire. 3) Prin intermediul d-lui dr. profesor Cantacuzino s-a inter­venit la serviciul de propagandă franceză din Paris, care va tri­mite gratuit pentru cele patru u­­niversități principalele reviste franceze. Actualmente se alcătuesc de către profesori listele de revis­tele trebuincioase. Pentru bibliotecile mai mici, guvernul va interveni la aliații noștri pentru a ne înlesni pro­curarea­ de reviste, și cari vor fi plătite atunci când se va îmbu­nătăți valuta. Valuta studenților 4) S’a făcut un raport la Con­siliul de miniștri prin care se cere ca valuta ce se va mai a­­corda studenților să fie dată de către senatul universitar, com­pletat cu delegații școlilor spe­ciale. Nu se va mai acorda va­lută decât bursierilor și a celor ce fac cursuri de perfecționare sau de materii ce nu se predau în universitățile noastre. Până acum valuta se dedea de minis­terul de finanțe, fără nici un cri­teriu. Ministerul de instrucție, ca cel mai indicat, n’a avut nici un amestec. Totalul celor ce primeau va­luta era de 1387. La un prim triaj s’a constatat că 437 n’au putut să dovedească calitatea de student iar 256 nu erau în re­gulă, adică nu mai frecventau nici un curs, iar dacă s’ar mai face un triaj și printre cei 694 rămași, cu siguranță că n’ar ră­mâne decât 200. 5) Printr’un alt raport la Con­siliul de miniștri, s’a cerut scu­tirea de vamă pentru toate ma­terialele și cărțile necesare labo­­ratoriilor de pe lângă universi­tăți, etc. Biroul de presă dela minister­u. ministru Mironescu văzând nevoia de a se evita răspândirea de informațiuni greșite prin pre­să și considerând că pentru orice administrațiune, este util și necesar controlul opiniei pu­blice, care se exercită prin inter­mediul presei, iar pe de altă parte că este necesar a cerceta­­ și rezolvi fără întârziere recla­­mațiunile și plângerile publica­te în ziare, a dispus înființarea unei secțiuni de presă pe lângă biuroul informațiunilor, sub conducerea unui șef de biurou. La această secțiune se vor pu­tea adresa reprezentanții ziare­lor în orice zi, între orele 11 și 13 pentru orice informațiuni pri­vitoare la ministerul instrucției publica*. III­ ULIN­ JALEA COPIILOR Varșovia, îl. Din Gharkov se amantă ca­ sosesc știri alar­mante din regiunile înfometate ale Rusiei. Ținuturile rurale sunt toate amenințate de foa­mete. De aceea epidemiile spo­resc pretutindeni printre copii. Arătele de copii sunt în mare parte închise. Copiii bolnavi și flămânzi au­­ fugit din azila spre a cerși. Foamele au început să-și părăsească copiii. Im dis­trictul Odessa a patra parte a­­ populației este condamnată la moarte din cauza foametei. Epizootiile au luat un carac­ter catastrofal. Drumurile sunt acoperite de cadavre de vite. Regiunile înfometata est grabnic ajutor. (Rador). m­ozaicuri UNDE MIMEM? Zilele acestea două fapte au venit să deștepte din nou aten­țiunea noastră, să biciuiască in­diferentismul nostru asupra mo­dului oribil și odios cum­ se administrează biata noastră țară. Unul este raportul publicat în „Monitorul Oficial” al d-lui Oromolu, fostul ministru al industriei, pentru destituirea d-lui­­ Silescu atașatul nostru comercial la Roma; altul, des­tăinuirea pornită din acelaș mi­nister asupra întrebuințării fon­dului creat din perceperea u­­nei taxe speciale de 1 la sută asupra exportului, în vederea înființării de școli și instituți­­uni culturale, industriale și co­merciale. Pentru ambele acte suntem recunoscători ministrului, și ati­tudinea d-sale în puținul timp cât a stat la ministerul indus­triei nu face să regretăm ple­carea sa din capul acelui de­partament, unde este atâta de curățit. Un colț numai al mu­șamalei care acoperă acest gu­noi, s’a ridicat și te îngrozești. Dar să revenim la fapte. Desti­tuirea lui Silescu a fost ceru­tă pe motiv că acest atașat co­mercial, în loc să lucreze în in­teresul Statului, lucra pe cont propriu, luând în afacerile Sta­tului comisioane de 8.000.000 li­re italiene (circa patruzeci mi­lioane lei), pentru a face să se realizeze în folosul unei ca­se italiene o comandă a­ Statu­­lui; acest individ, prin atitudi­nea sa, a provocat sinuciderea colonelului Cezărescu, care a preferat sa se omoare, decât să fie bănuit de complicitate­­ cu dânsul. Ceea ce este însă îngrijitor, nu este atât faptul că s’a găsit un funcționar al Statului abuziv, ci faptul că sinuciderea lui Ce­­zstrescu, care a făcut vâlvă, la Roma,­­ datează de câteva luni, că Silescu a fost încă de atunci denunțat și nimeni la minister nu a luat nici o măsu­ră, nu s’a provocat nici o an­chetă, de ce? A trebuit sa vie un nou ministru, din fericire om de bine­ curat și cinstit, să facă un act de curățire a aces­tor grajduri. Sperăm că nu se ’’a mulțum­, cu destituirea sa și că funcțio­narul incorect va fi trimis în fața judecătorului de instrucție. Dar este caracteristic, că un ministru al țarei a putut spu­ne — și ,bine a făcut— în un raport către M. S. Regele, „că sunt nenumărate cazurile în cari lipsa de solicitudine a func­ț­ionarilor pentru banul public, face Statul să piardă zeci de milioane, că sunt și alte cazuri cari aruncă o tristă­­ lumină a­­supra administrărei avarei Statului; că aceste fapte fac ca cetățenii să cugete la nedrep­tatea de a plăti ei reaua cre­dință sau incapacitatea condu­cătorilor administrației publi­ce”. Al doilea fapt, la acelaș mi­nister, s’a strâns din taxa de 1 la sută pe export, un fond de 330.882.692,75 lei. Ei bine tot a­­cest fond, afară de vreo 35 mi­lioane ^dați cu împrumut Statu­lui și 35 milioane depuși la do­uă bănci, s’au evaport, Dumne­zeu știe unde și cum. Cu o bu­­ pimeV sjâul înfruptat, fim cțio­­riî­ acelui­ minister, 8 milioa­­n­e­iurnei și ajutoare, 5 milioa­ne* ,­ gratificase funcționarilor­­ d­­in­­ minister, 1 milion ore su­plimentare aceloraș funcționari 400.000 diurne acelorași; 186.000 deplasări acelorași; 568.000 je­toane acelorași. Ei bine, este posibil? Să se noteze că la acest minister nu era titular un Tăz­­lăuanu oarecare, ci însuși pri­­mul-ministru Averescu! La alt minister, o altă Exce­lență, a prezentat un cont de flori de peste 30.000 lei și di­urne de deplasări în țară de 198.000 lei; un altul a cheltuit lei 300.000 cu întreținerea unui automobil, altul avea 12 șefi de cabinet, la ministerul de in­terne 20 avocați cari nu aveau ce face, la toate ministerele, puzderie de funcționari cari nu f’ac nimic, de dactilografe cari n’au ce scrie, de inspectori cari n’au ce inspecta, de sinecuri, de falm­ente, toți plătiți cu lefuri, diurne, ore suplimentare, gra­tificații. La toate ministerele, daune voalate sau nevoalate, cari încasează comisioane de milioane. Este posibil? Există oare o țară în care îndrăzneala, batjocura banului public să meargă până la acest punct? D. Titulescu voia să ia și cenușa din vatră ca să întrețină toată această turpitudine! Nu, nu. Mai întâi dezinfectare, curățire completă a întregului putregai și apoi de este nevoe vom da din munca noastră, vom da a­­verea noastră pentru ca să re­facem Statul, ca să avem func­ționari bine plătiți, dar buni, pricepuți și corecți, să avem ma­gistrați cu existentă asigurată, dar la înălțimea misiunei lor, să avem căi ferate pe cari să putem trimite în lume comorile noastre, să avem orașe curate în cari să putem respira. Dar în această mocirlă mo­rală și materială nu mai putem trai. Sunt trei ani, ca să nu mai vorbim de epoca tulbure a neutralitate­­­ și a războiului nostru, de când fiecare din noi in fiece moment vede o Ăcăîo­­șie, o nedreptate, o Turpitudine, de când o semnalează celor che­mați s’o împiedice, sau s’o în­­drepteze și nimeni nu face ni­ Înfilr. Unde mergem? La dezastru. Trebue sunată alarma căci pră­bușirea se apropie. De unde nu va veni mântuirea? Se pare că s’au luat unele măsuri: anche­tă la ministerul de industrie, anchetă în Basarabia, rechema­rea misiunilor în străinătate, dar asta nu ajunge­ Din interesul chiar al funcți­onarilor cinstiți și buni și sunt încă mulți în această țară, ne trebue o lege care să oblige pe toți funcționarii Statului, foști și actuali, să explice rostul și izvorul averilor lor, nu dispo­­zițiuni necugetate ca ale d-lui Titulescu de a amesteca în ace­iași măsură și pe acei cari prin munca lor au adunat avere pro­ductivă și folositoare Statului ca și pe cei care, profitând ele funcțiunea lor, prin mijloace necinstite, au adunat averi imen­se în dauna Statului. Nu jumă­tăți de măsuri cu destituiri, pentru hoți nu impozite,­­ ci pușcărie. G. U. IE­­sOSSMAM partuméra ultra frances Paris, 11. — Parlamentul s’a redeschis ieri. Camera deputați­lor și-a constituit biroul, reale­­gând președinte pe d­ Raoul Pe­ret. Senatul își va alege biroul Joi.­­«■ Com­isiunea financiară a Ca­merei a telegrafiat lui Briand moțiunea următoare :• „Comisiu­­nea financiară, neliniștită de a­­tingerea pe care conferința din Cannes pare că o va aduce drep­turilor Franței privitoare la re­­parațiuni, emoționată, de reper­cusiunile atât de grave ce ar putea rezulta de act pentru re­constituirea regiunilor liberale și îmbunătățirea finanțelor rea­mintește guvernului angajamen­tul ce a luat de a nu consimți la nici un nou sacrificiu.“ Com­isiunea afacerilor străine din Camera deputaților a adop­tat, in principiu o rezoluție, pe care o vor depune în Cameră mai mulți deputați. Rezoluția invită guvernul să nu accepte nici o nouă reducere a creanței franceze, nici modificarea plăți­lor de efectuat conform deciziei de la 1> Main 1921, nici atingerea priorității acordate Belgiei, nici restrângerea garanțiilor de exe­cutare, asigurate Franței prin tratate și acorduri. —­ (Rador). FELURITE Primul chestor al Senatului francez, Poirson, a organizat un restaurant in localul Senatului pentru ședințele de noapte. El s-a inaugurat în noaptea de re­velion. Un detaliu vrednic de reținut este acela că academiciani fran­cezi primesc și azi, în 1921, tot 1500 de franci cât primeau în 1914. Cele mai celebre almanahuri: al lui Nostradamus 1550, cel al Liége-ului 1636, al lui Franklin 1732, almanahul de Gotha 1764, al muzelor 1764, almanahul nau­tic 1670, iar de la 1830 până la 1840 au apărut almanahul Fran­ței democratice, popular, falan­­sterian și i­alian*.. • * Chestiunea minorităților — SRiereî emsf­­ Hui ministru Dr. Brediceanu — Ministrul Ardealului, d. dr. Caius Bredicean­u în timpul șederii­­ sale la Cluj, a acordat un interview corespondentului ziarului „Bécsi Magyar Új­ság”. Ministrul a făcut un ex­pozeu al politicei minoritare spunând, că, programul său și în privința asta va fi cel al partidului național. Va căuta deci, ca orce neam care trăește in România să se simtă bine — „Aș dori — spunea mini­strul — să urmăm exemplul Elveției, unde devotamentul către patrie al neamurilor ce-o compun­e mai puternic decât conștiința de ralsu. „De altfel, "programul guver­nului se rezumă la două mari reforme : cea electorală care va fi cea mai democratică și proporțională; revizuirea le­gilor financiare, pe care o aș­teaptă toate clasele sociale. „Sper — a spus ministrul — că după ce vom izbuti să ne formăm majoritățile, să înche­iam un pact­­ de înțelegere cu partidul național, care ar urma să ia parte în guvern. „Probabil că partidul națio­nal va participa în guvern cu blocul deputaților ardeleni“. Cu privire la censură, mini­strul s’a angajat să intervină pentru suprimarea ei defini­tivă. In chestia depunerii jură­­mântuli funcționarilor minori­tari, a declarat că, se va fixa un nou termen, când va urma reactivarea unora si trecerea la pensie a altora*. La obiecția coresponden­tului dacă este posibilă o ac­țiune politică a ungurilor din Ardeal, ministrul a spus că, o colaborare democratică cu a­­ceștia va contribui la armoni­zarea vieții politice a României Ministrul și-a mai exprimat parerea că pe viitor, vor dăi­nui relații prietenești între Ungaria și România. La o întrebare asupra unei eventuale uniuni personale cu Ungaria, ministrul Brediceanu a răspuns — poveste!... si Trotzky amenința ca aliați Ziarele suedeze publică tex­tul oficial al discursului pro­nunțat de Trotzki la congre­sul sovietelor. Trotzki a spus că e imposi­bil sa reducă efectivul arma­tei roșii sub 1.370.000 de oa­meni. El a acuzat Anglia, Italia, Statele­ Unite și Franța, că ur­măresc să pună stăpânire pe minele rusești și să deslănțu­­ească o ofensivă anti-bolșevis­­tă în Extremul­ Orient. „Aceste puteri — a spus Trotzki— uită existența unei a 5-a puteri, Rusia roșie, a că­rei armată va fi complect gata la primăvară, iar, în caz de război, ea își va mări frontie­rele”. Sün lisei lafiooiigr Geneva, 11. — Consiliul Li­gei Națiunilor, întrunit sub preșidenția lui Hymans, a as­cultat raportul secretarului gen­eral asupra fericitului pro­gres al tratativelor germano­­poloneze în chestia­ frontierei sileziene. Aceste negocieri vor fi defenitiv terminate în cursul lunei Ianuarie. Prima ședință a Curții in­ternaționale de justiție a fost fixată pentru­ ziua de 31 Ia­nuarie, la Ha­ga. Consiliul a luat act de mo­dificările aduse în ultima se­siune cu privire la­ aplicarea Chestiunea irlandeză NOUL PREȘEDINTE AL PARLAMENTULUI IRLAN­DEZ Dublin, 11. — Griffith a fost ales președinte al Dailei­­reanului. El a obținut unani­mitatea voturilor, minus unul. Noul cabinet s-a continut ast­fel : Collins, finanțe; Gavan Duffy, externele; Mulcahy, a­­părarea națională. (Rador). R­ăpirea Ti corespondentului lui „■­mes “ din Du­blin In parlamentul irlandez s’a comunicat că corespondentul ziarului „Times“ din Dublin a fost răpit de niște oameni înarmați. I s’a permis să pre­dea unui coleg prezent un ar­ticol terminat și apoi a fost luat, după ce i s’a i­e ,­­­vi­rarea ca n’are să i se întâm­ple nimic rău. Răpitorii vor să-l silească să desmintă o informațiune anterioară. FILME _ Tu știi cât o iubesc... La început mi se părea o glumă... Acum simt că nu pot trăi fără ea... Când n’o văd două zile, nu mai­ am astâmpăr; când sunt lângă ea, aș vrea să nu mai plece... Mi-e toată ființa plină de ea... Știu că te plicti­sește spovedania mea, dar te rog sau ai răbdare, și mai alea compătimire... Fac apel la tine să-m­i împrumuți fracul pentru mâine seară... Vine și ea la Ic­­suleștii... Ești și tu invitat, sunt și eu... Cum ai smoking, îmi dai mie fracul... Nu zice nu,­­ căci mă rănești... Nu­ pot veni îmbrăcat altfel, fiindcă e sera­tă cu pretenții... Sper să am prilejul să-i spui c’o iubesc... Orice s’ar întâmpla, o să-mi iau inima în dinți... Dacă mi-o va tăia scurt, mă împușc... Nu râ­de... Sunt hotărât.... Uită-te în ochii mei, o s’o vezi pe ea... O am vecinie înnainte... Viața nu mai poate continua așa... Și dacă mi-ai da și ghetele de lac — cele noui — m’ai îndatora pe vecinicie... Cum e foarte ele­ganță, îi voiu face o impresie m­ai fatină... Indură-te de sufe­rința mea!... Prietenul l’a ascultat și s’a îndreptat spre garderob. Când și-a privit fracul, și-a zis în gând: — Nici cu șapte mii de lei nu-i faci pe vremurile astea... Dacă mi s-o da gata, m’am­ dus pe copcă! Apoi a luat ghetele de lac, și-a adus aminte de mia de lei, dată în ajun, și a oftat N’a avut însă încotro și i-a făcut hatârul îndrăgostitului său amic. In seara următoare, mare za­iafet la Icsuleștii. Saloanele pli­ne de parfumuri, unele sufo­cante, altele acre, de Cotty, șampanie, vișinată.... Se joacă poker, se foxtratează, se flirtea­ză, se face politică, se vorbește de rău și se moțăe. Urmărită de tânărul amore­zat, regina seratei, cu un decor­, zeu apetisant, cu­ sprâncene îm­binate și cu zâmbetul cel mai perfid pe o gură numai cât noua monetă metalică de 50 bani, își face capriciul să-l plim­be de colo până colo, târându-l după ea cu un cuvânt, cu o privire, cu un semn din vârful evantaiului. El s’aprinde din ce în ce, devine liric, îi murmură "Fla" ureche toată iubirea lui, și văzând că n’o mișcă nici pers­pectiva sinuciderii, în momen­tul când crede că sunt singuri într’unul din saloane, cade în genunchi, îi apucă trena rochii și o imploră să-l privească cu alți ochi. Surprinsă și oprită brusc, îi tremură mâna și pa­harul de șampanie se răstoarnă pe revenirile lui de mătase. El dă să se ferească, dar piciorul îi alunecă pe parchet și-i ples­nește gheata. In această clipă, un glas pu­ternic îl trezește din zăpăceală. — Înoate ca toate, dar nu în­țeleg să mă ruinezi... Nu ți-am împrumutat fracul și ghetele ca să le faci de petrecanie!... Salonul răsună de cascada unui râs cristalin. Ea se repe­de printre ceilalți, ca să poves­tească aventura, — iar amore­­zatul, ca năuc, se strecoară pe ușe, fără pălărie și fără șo­șeri. —« Don Salu L@g©dtta dela Sinaia Telegrama Senatului CĂTRE SUVERAÍ8 Iată telegrama pe care­ a ex­­pediat-o astăzi regelui * în„ rau­­mele Senatului ”. Meitanij vi­­ce-președintele Senatului­ Majestăților Lor* Regele și Regina, ‘ Sinaia Logodna R. S. R. Principe­sa Maria a României cu M. S. Regele Alexandru I al Iu­­go­slaviei au­ umplut de bucu­rie inimile românești. Acest fericit legământ va întări și mai mult prietenia tradițională a celor două po­poare, pentru a asigura propă­șirea lor reciprocă. In lipsa d-lui președinte ge­neral Coandă, aflat în străină­tate, subsemnatul delegat a-l înlocui, viu în numele Senatu­lui a ruga pe Majestățile Voa­stre să primească vii și res­pectuoase felicitări precum și cele mai călduroase urări de viață lungă și fericită pentru regeștii logodiți. Poporul român vede cu pri­lejul acestei logodne cât de bine se potrivesc și în această privință simțirile și ursita ti­nerilor Domnițe ale României cu simțirile lui și însăși ursita sa, care este de a închega în juru-i o pace minunată zămis­­litoare de frățietate, de dra­goste, de muncă îmbelșugată și de lumină cât de multă. Le-a fost dat grațioaselor Domnițe ale României să fie raze bine­făcătoare ale puter­nicului far ce este menit a fi fără nici o îndoială Neamul românesc în această parte a vechei Europe. Să trăiți Majestatel Să trăiască scumpa și iubita noastră Dinastie. Vice-președinte al Senatului. Ștefan KTeitani Telegrama d-lui Take Ionescu către primul minis­tru al Serbiei D-l Take Ionescu, președin­tele consiliului de miniștri al României a trimis d-lui Pasici, o telegramă astfel redactată : „Am marea bucurie de a vă a­­duce la cunoștință logodna Principesei Maria a României cu Majestatea Sa Regele A­­lexandru I. Acest evenim­ent încoronează opera la care Ex­celența Voastră și cu mine am consacrat timp de mai bine de 9 ani toate sforțările noastre. Colaborând la consolidarea a­­lianței între țările noastre, am asigurat pe mai multe veacuri trainice legături de bună veci­nătate. Ultima etapă a acestei mari opere a fost încheerea convențiunei ce am iscăit-o în neuitatele zile cât am stat în Belgrad. Și iată acum alianța între dinastiile noastre care încoronează gloria marelui răz­boi, din care s’a zămislit uni­tatea noastră, națională, alian­ță care d­ezășuește pe vecie o fraternitate care nu va putea fi sdruncinată de nimeni. Pu­tem să ne bucurăm de a fi con­tribuit la fericirea ambelor noastre țări“. Plecarea Regelui Alexandru al Serbie­­ ii Ian. a plecat Sinaia. Astăzi,­ la ora 11 cu trenul regal M. S. Regele Alexandru al Serbiei. Pe peron se aflau d-nii: prim-ministru Take Ionescu, Derussi, ministrul afacerilor străine, arhimandritul Dionisie starețul mânăstirei, Mișu, mi­nistrul palatului, general An­­ghelescu, mareșalul Curții re­gale, general Ionescu, directo­rul general al c­ .f .r, Romu­lus Voinescu, directorul ge­neral al siguranței, inspector general Cămărășescu, colonel Procopiescu, Vlahide, admi­nistrator de plasă, Căplescu po­lițai, Cojocărescu primar, Ion Nichita ajutor de primar, ata­șatul militar sârb, primul se­cretar al legației sârbe și nu­meros public. Puțin înainte de plecarea trenului a început să sosească Familia regală. In primul automobil se a­­flau M. S. Regina Maria, prin­cipesele Elisabeta, Marioara, Ileana și diadocul Greciei. In al doilea automobil erau M. M. L. L. Regele Ferdi­nand și Alexandru al Serbiei. După ce s-au întreținut câ­teva minute în salonul de re­cepție cu persoanele prezente, Suveranul a trecut în revistă compania din reg­­a vânători munte. Muzica a intonat im­­nul regal sârb. , După aceea regele Alexan­dru,­ și-a luat rămas bun de la­­ cei prezenți îmbrățișându-se­­ în mod cordial cu M. S. Rege­le­ Ferdinand. :§Trenul s’a pus în mișcare în usralele publicului. , In trenul regal au luat foc d-nii directori generali Romu­lus Voinescu și general Ione­­seu, precum și alte persoane. Cum v’a fi primit regele Alexandru la Belgrad CÂND VA FI NUNTA Belgrad. 11. — Consiliul de miniștri al Iugoslaviei, a trimes cui o telegramă regelui Alexan­dru, felicităndu-l călduros cu ocazia logodnei. Ziarele din localitate cred că nunta se va celebra după trece­rea doliului Curții regale sâr­bești ,adică după 16 Aprilie. Regele Alexandru va sosi mâi­ne după amiază la Belgrad. Se fac mari pregătiri de primire Suveranului. In gară va fi salutat de mi­niștri, po­rlam­etari și de înalții demnitari ai statului. In fața palatului regal va de­fila trupele din garnizoană, iar seara vor fi serbări și retragere cu torțe. TELEGRAMA DE FELICITARE A PRIMULUI MINISTRU PASICI Belgrad 11. — Președintele consiliului, d. Pasici, a trimis următoarea telegramă: M. S. Regelui Alexandru I, Logodna Majestăței Voastre, prin care se unesc atât de feri­cit două dinastii amice, încu­nunate de glorie, umple de bu­curie și fericire întreaga țară. Rog Majestatea Voastră și pe A. S. R. Principesa Maria a bi­nevoi să primească, în numele întregului cabinet, cele mai sin­cere felicitări, precum și ex­­presiunea dorinței ca D-zeu să vă hărăzească o viață lungă, o căsătorie plină de bucurii și un cămin fericit, spre fericirea Cu­­nei Voastre și a întregului Vos­tru popor. (Rador). ENTUSIASMUL DIN BELGRAD ~ Comentariile presei «■ Belgrad, io Ian. Ieri, după amiazi, la orele 4, redacțiunea ziarului Vremea a afișat telegrame care anunțau logodna­ regelui Alexandru cu prințesa Marioara. Mulțimea, adunată împrejurul afișelor, își arăta bucuria pentru ele­­mentul fericit. Seara s’au ar­borat pretutindeni steaguri sârbești și românești. Astăzi, ziarele publică tele­grame din București, cu co­mentarii simpatice. Unele au apărut ilustrate cu portretul prințesei Marioara. Ziarele mari publică tex­tul discursului ținut la Sinaia de regele României. Ele subli­niază semnificarea evenimen­tului, care va contribui la stabilirea liniștei în­­ Balcani și, mai ales, la întărirea relați­­unilor sârbo-romăne. Belgrad, 11. — Comentând logodna regelui Alexandru, zi­arul „Tribuna“ scrie următoar­rele: „Logodna regală este de o importanță politică cu atât mai mare, cu cât prin aceasta se pregătește soluționarea gravei probleme a succesiunii tronu­lui în conformitate cu constitu­ția și spre satisfacția speranțe­lor poporului. Această logodnă va contribui într’o largă măsu­ră să întărească încrederea po­porului nostru și să consolide­ze statul. Condițiunile politice și econo­mice din Europa Centrală s’au modificat în aceiași proporție ca și situația sa geografică, mai ales în Balcani, unde înnainte de războiu se acumulaseră mari cantități de materii explosibile. Serbia și România, unite prin­tr’o nouă și puternică alianță, se află in fața unor grele obli­gațiuni nu numai în ce­ privește reconstrucția economică și refa­cerea politică a Europei Cen­trale, ci și în ce privește men­ținerea noii ordini de lucruri în Balcani și apărarea sa îm­potriva tuturor incursiunilor fie politice, fie economice, cari ar veni din afară. In această fericită apropiere dinastică ce a rezultat din lo­godna regală, România­­ și rega­tul nostru voi­ găsi noul forțe spre a învinge dificultățile, în fața cărora le-a pus datoria lor­. (Rador). V SFÂRȘITUL REVOLTEI DIN INDIA Londra, 11. — Ziarul „Daily Expres” află din Allahabad că Kuni Almiad azi, generalisi­mul rebelilor moplahi, a ca­pitulat. Revolta este astfel vir­­tualmente terminată. (Rador).

Next