Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)

1922-06-11 / nr. 126

■ •«» g­iii. -V IM­IL—Nr. 126 FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLA 3M 6 Pagini Exemplare­ m TAM T­IBu 191 STKTINJITATE 2 LEÎ 6 Pagini * CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE Șέ TELEFONICE Feîî.c|îe și sch­irilstrația: Fecurești, str. Srezoianu 11 TELEFON^ DIRECȚIA 13/72 SECRETARIATUL 56­43 REDACȚIA 2/98 ADMINISTRAȚIA 13/7^ DARUL PRINCIPESEI HIBIOJRA M. S. üeg ®ia daruește 1 milion pentru fetele sărace „ In ziua când grațioasa nea­ Hră Doamiță Marioara pără­sea frumoasele plaiuri ale României, unde s’a născut Și-a pusiui prima Ei ti­nerețe, spre a pune pe cap coroana de regină a unui po­­rt in­amic și vi­teaz, a ținut­ să dea o dovadă neperitoare ti s­i dragostea nețărmurită pen­tru scumpa și Românie și să își lege numele Ei de o faptă mare. Intr’adevăr, în ziua de Bu­­ternică, 4 Iunie, Alteța Sa Re­­igglă a trimis d-lui I. Brătia­­nu, președintele consiliului de miniștri, următoarea scri­soare: Domnule președinte al Consiliului, Nenumăratele mărturisiri de dragoste și daruri cari Bri­țiau adus cu prilejul căsăto­riei Mele cu M. S. Hegel, A­­lexandru al sârbilor, croați­lor și slovenilor, M’au mișcat­­ până în adâncul suflatului. In dorință ca mulțumirile Mele să ajungă la fiecare, vă rog pe domnia­ voastră să bi­nevoiți a fi interpretul senti­mentelor piele de vie și trai­­nică recunoștință. Vă mai xeg să arătați tuturor că ori­­l­iftt ffii-aș închina întreaga id­eață pentru binele și feri­cirea eonii Mele patru­ o par­te a inimii Mele va rămâne pararea legată de buna țară u­nde ocârmuesc iubiții Mei părinți și unde am trăit în­conjurată de atâta dragoste­a și prietenia. Mângâierea Mea în aceste Clipe însemnate este că, pă­­srând casa părintească, merg intr’o țară vecină care a dat Doamne vrednice vestiților voevozi Neagoe Basarab și Petru Rareș, și cu care țara românească a avut totdeauna cele mai bune legături de­­ prietenia, trecând prin ace­­leași greutăți și luptându-se ■eu aceiași dușmani, până ce au ajuns, printr’o luptă co­­l­ntină, la deplina unitate na­țională. Ca un semn statornic de­­ duioasă amintire, și mulțu­mită însemnatului dar ce Mi-a făcut Banca Națională a R­omâniei, am hotărît înfi­ințarea unui fond la Casa Școalelor din București, în Sumă de fa­­ milion lei - in rentă românească, din veni­tul căreia să se acorde câte zece ajutoare de 5.009 lei in fiecare an la zece eleve me­­ritoase și lipsite de mijloace, din școlile profesionale de fe­te din întreaga țară, potrivit regulamentului ce Mi se va supune spre aprobare. Vă rogi să primiți, domnule președinte al consiliului, ex­­pre­si­u­nea sentimentelor Me­le de afecțiune. . MARIA, Principesă a României București, 4 iunie 1922. Pe de altă parte, A. S. Re­gală a trimis guvernatorului Băncii Naționale următoarea scrisoare : Domnule Guvernator, Adânc mișcată de gândul bun ce l’a avut Banca N­ațio­­­­nală a" României de a întâm­­­­pina serbarea căsătoriei Mexe­­i cu un dar așa de însemnat, i vă rog să primiți și să ară­­­­tați întregului Consiliu al Băncii sentimentele Mele de vie recunoștință. Prin acest dar Mi-ați înles­nit putința de a lăsa în scumpa și neuitata Bila țară părintească, pe lângă atâtea gânduri și afecțiuni, un semn statornic de amintire pentru generațiile viitoare, din par­tea aceleia care a fost chema­tă de soartă să fia Repina u­­nui popor vecin și amic. In acest scop vi rog să de­puneți la Casa Școalelor din București întreaga sumă de un mili în lei, din venitul că­ruia să se ajute la învățătură eleve sărace din școlile profe­sionale de fete din toată țara. întcă odată, vă­ rog să pri­miți, mulțumirile și asigura­rea sentimentelor Mele cele mai distinse. MARFA, Principesă a României. București, 4 iunie 1922. Principesa Marioara ) . •«+<*»»------­ Vizita mareșalului fFaasfaet cT s.­.eo’est In fepenSmia Mareșalul Franchet d’Espe­­rey, dorind să petreacă în Ro­mânia puținul timp ce-l are liber după nunta de la Bel­grad până la înapoierea în Franța, sosește astăzi, la orele 3 d. a. la Orșova cu o vedet­ă franceză, spre a face o es­cur­si­une în țara noastră. Mareșa­lul va fi însoțit de o suită de 8 persoane. La Orșova înaltul oaspe va fi întâmpinat de generalii Gă­vane­scu și Darvari și de pre­fectul Corneanu, din partea ministerului de externe de d. colonel Arion. Mareșalul va­­ vizita Meha­­dia, iar seara, i se va­ da un prânz. Sâmbătă va face o excursiu­­ne la Kazane și împrejurimi. E posibil ca odată cu înapo­ierea M. S Regelui la Bucu­rești să vie și cl-sa în Capitală. Atentat­­arum lui Ssheidemaem San Paolo, 8. — Indivizi ne­cunoscuți au atacat, lângă Cas­sel pe fostul ministru Scheide prusie. Faptul nu a avut urmări, grave. NUNTA REGALA DE LA BELGRAD Serbări în onoarea Familiei Regale Române Belgrad. 7. — In afară de vase sârbești, vad­ul regal Ște­­­fan cel Mare a fost Însoțit până la­ Belgrad de două mon­toare ale marinei române, două ve­dete franceze și una engleză. Un vas bogat decorat cu flori și conținând sute de fete iugo­slave, a ieșit și el întru întâm­pinarea lui Ștefan cel Mare. PRÂNZUL INTIM DE LA PALAT Marți seară a fost prânz in­tim la palat, la care au luat parte numai familiile regale, misiunile princiare și membrii guvernului român. Etapă prânz a fost o splendidă retragere cu torțe și o grandioasă serenadă dată de societățile corale din Belgrad, sub­ ferestrele vechiu­lui palat regal. Sute de cântă­reți, alcătuind un admirabil an­samblu, au executat cânturi na­ționale, printre care o duioasă melodie croată ce se cântă în țară cu prilejul căsătoriilor și tomuri naționale românești și sârbești cari fură primita cu un entuziasm fără perseche. Miile de cetățeni strânși sub ferestrele palatului au făcut e­­vațiuni ce vor rămâne neșter­se, auguștilor logodiți ca și re­gelii și regiași României cari asistau la serenadă de la inăr­­țm­ea unui balcon. Ca o delicată atenție, prințe­sa Kam­on ra a mulțumit cu vo­ce tare în limba sârbească. A fost atunci un adevărat delir în mulțime și ovațiunile n’au con­tenit timp de o jumătate oră. ȘEDINȚA SOLEMNA DE LA PRIMĂRIE Miercuri dimineață s a ținut o ședință solemnă a consiliului municipal din Belgrad, la care Mirovîci, primarul orașului a exprimat în termeni entusiaști urările populației din Belgrad pentru viitorii soți. Karic, în numele m­ajorită­ței consiliului și Stanoevici In numele minorităței au expr­mat de asemenea călduroase urări In mijlocul entusiasmului ge­neral, s’a decis ca strada Ba­­zarska să poarte de aci înainte numele de „Regiina Maria”, iar care merge de la hi/ la str. regele Alexandru­ să se che­me strada „Regele Ferdinand al României”.­­ft S-a inaugurat azi dimineață expoziția comercianți­lor din Sarajevo și expoziția de lu­crări domestice fesneaine ele tuturor organizaț­i anilor, expo­ziție care conține lucrări re­marcabile. Deasemenea s’a ina­­ugurat expoziția pictor iar por­­­tretiști. 1 . Concerte și­­ serbări sportive j - au dat în diferite puncte al­­e orașului. Pretutindeni în tiranul­­ zilei cântă muzici, animația e­i extraordinară și entuziasmul I merge crescând. ALTE RECEPȚII Suveranii au primit la IC și jam. misiunile speciale; la îl corpar diplomatic și la 11 și ju­­matate toate reputațiunle și corporațiile din toată capitala și din țară. Aspectul acestor ultime dela­­gațiuni populare, e fi hire cele mai pitorești, atât prin varieta­tea extremă cât și prin frumu­sețea și bogăța costumelor na­ționale. Erau acolo costume­­ de țărani sloveni aproape asemănătoare costumelor tiroleze și costuma dalmata, bosniaca și herzogovi­­nene cu un frart © pronunțat caracter oriental. F­ecare delegație ducea daru­rile cele mai felurite. Suveranii au primit delegațiile cari i-au aclamat "cu entuziasm. La ora 1 a fost un dejun in­tim la palat. La 5 d. a. pe câmpul de curse s’a dat o mare serbare națională cu producți­­u­ni gimnastice și­ sportive ale difer­itelor societăți din Belgrad și din țară. Călăreți excelenți din regiunile dalmatice au e­­xecutat minuni de abilitate în mânuirea lancei. Regale Ale­xandra care asista ca familia regală a României, a dat câș­tigătorilor o cupă de aur. Mii de persoane asistau, aclamând pe suverani și familiile lor. Pe un alt teren s-au produs jocuri de skals, match-uri de foot-bal între ech ®ela din București și Belgrad. Ca tot jocul strălucit al românilor, mai mulți jucători însemnați români din Belgrad au câștigat victoria ca 6 punc­ta contra sare. La 6 d. a. a fost o splendidă recepție la ministrul român E­­ră de familia regală, membrii Curței și înalții demnitar­iw Saa­ra la orele 9, mare reprezenta­ția la teatrul prin Belgrad, dis­trus in paris de bombardamen­tul din timpul războiului și deschis din nou astăzi. La 16 a fost la palat­­un concert de ga­lă, urmat de o recepție la care au asistat înalții demnitari și delegațiuni­le române. In după amiaza aceasta la 14 șî 36 au fost cursa la hipodro­mul de la Cuxavskog­îscîe Ya­­hac­a cari s’au sfârșit la ora 17 O mulțime compactă se înghe­suia în tribune și în câmpiile învecinate, înteresându-se mai mult de partea a doua care a urmat după curs ® la ora 17, consistând din niște jocuri spe­ciale tradiționale executate că­lare de către societatea sporti­vă numită „Sinski Alkari”. Exact la 5 ore M. S. regele Alexandru întovărășit de M. S. regele Românei și urmați de invitații de seamă, apărură pe câmpul de curse în mijlocul a­­clam­ați­lor entusiaste ale mul­­țimei. Jocurile tradiționale ale cercului au atras cu deosebire atențiunea H. Lor. S’a executat , în chip solemn un atac. Alhații au prins din zbor cercul acățat între două coloane. Matchul ce și l’au disputat după aceia trei jucători, a fost urmărit cu to­­­ terss. BL S. .Regele Alexandru a oferit câștigătorului un ceas de aur și o tabachere și primăria din Belgrad o placă artistică­­ într’o ramă și­ lemn sculptat.­­ La aceiași oră 686 de membri ai­ [ societăței de gimnastică „Sokol” | au executat jocurile lor în par­­t­eca din Koșurnyak, unde s-au­­ produs matchu-uri între atleți­­ români și iugoslavi, jocuri de­­ cercuri și curse pedestre. Pe­­ „Grandul de Iugoslavia” au­­ fost de asemenea disputate match-uri între echipele repre­zentative din Belgrad și Bucu­rești. Către 6 ore seara, muzicile militare au dat un concert popular pa tribuna ridicată în acest scop la Terazia. La ora 8 seara o reprezentație de gală s’a dat la teatrul națio­­nal în onoarea M. Sale cu grila­jul căsătoriei. Aceasta a fost prima repre­zentație după război în acest teatru care fusese bombardat și d­etr­us în parte. S’au reprezen­tat trei tablouri vivante din viața națională a Serbiei, Bos­niei și Croației și două tablouri extrase de „Faust” și din „Po­vestirile lui Hoffman’’. Emoțiunea cea mai vie dom­nește în tot orașul. Se așteaptă cu nerăbdare serbăr­le ceremo­niei nupțiale. m -■ i ■ i Ceremonia cassei religioase Belgradul în mare sărbătoare.—Plecarea cortegiului nupțial la Catedrală.-Celebrarea că­sătoriei.-înapoierea fiuguștilor miri la palatul regal--Primirea nonei regine Belgrad. 8 Scare BELGRADUL II DIMINEA­ȚA NUNȚII Pentru prima oară, după 28 de ani, Curtea Serbiei va avea Regina sa și nici­odată poporul n’a fost mai entu­ziast în asemenea ocaziuni și mai pătruns de­­ o dragoste sinceră pentru viitoarea re­gină. Belgradul e­fecil de lume, care crește continuu, de ieri e imposibil să se mai gă­sească vre­o locuință. Qisa e dimineață trupele o­­cupă ambele margini ale stră­zilor pe und­e va trece corte­giul renal și fortăreața Bel­gradului anunță marea zi, prin 21 lovituri de­­ tun. Edifi­ciile publice și­ particulare sunt ocupate de mulțime pâ­nă la acoperiș. Un mare nu­măr de persoane a petrecut noaptea pe străzi, ca­ să apu­ce locuri. FORM­ARE­A CORTEGIULUI NUPȚIAL La orele 1 ® și 2 ® m. regele Alexandru se duce la vechiul palat. Cortegiul se pune în mișcare exact la­ 18 jura. Logodnica regală est din palat la brațul principelui moștenitor al României, în sunetele muzicei gărzii re­gale, care execută bucăți na­ționale, după obiceiul sâr­besc, în fruntea cortegiului călă­rește port-drapelul tradițio­nal, purtând pavilionul Casei regale sârbe, flansat de doi călăreți și urmat de o ban­­dieră națională compusă din 1ß călăreți, croați în bogate costume naționale, apoi slo­veni, dalmați, bosniaci, her­­zegovenineni, macedoneni și sumadieni. La oarecare dis­tanță urmează călare muzi­ca gărzii, trăsura mareșalu­lui curții și maestrului de ceremonii, un escadron al gărzii regale și comandantul gărzii, trăsurile regale spe­cial­e­ deschise. Patru­ cai albi de rasă, conduși pe jos de 6 soldați din garda rega­lă sunt înhămați la trăsura pe care o ocupă principesa Măria. în rochie albă de mă­tase ca o trenă lungă și rege­le României, In ținută de ce­remonie. Entuziasmul și a­clamațiunile mulțimii ating punctul culminant la vede­rea trăsurii cu principesa Maria și regele României. Vine, apoi, o trăsură trasă de patru cai albi, ducând pe regina României și regele A­­lexandru, urmată de o victo­rie à la Drumont, unde lua­seră loc ducele de York și principele Arsene. In­altă victorie, prințul de Udine și principele moștenitor al Ro­mâniei, în­alta principesa E­­lana moștenitoarea Româ­niei și infanta Beatrice și în Ultima trăsură principesa I­­leana a României, infantele Alfonso și principele Nicolae al României, urmată de nu­meroase trăsuri cu principi și principese. Nici nu se poa­te închipui entuziasmul cald al poporului și, fratele ce am întovărășit cortegiul pe tot parcursul până la Catedrală, patriarh­ pe capul regelui și al nouei regine. In acel mo­ment fortăreața Belgradului și monitoarele ancorate , în port anunțară prin salve de imnuri săvârșirea căsătoriei. Patriarh­ul a oferit­­ vin, în­tr’o cupă de argint, noilor că­sătoriți regali și a ridicat în urmă coroanele. Regele Ale­xandru a condus pe regina până la tronul din biserică, unde suveranii României au venit să-i felicite și au luat loc lângă tron. Ceremonia s’a terminat prin câteva cu­vinte frumoase adresate de patriarh­ perechii regale. ÎNAPOIEREA LA PALATUL REGAL II, sunetele armonioase ale­­ corului, cortegiu regal a pă­răsit catedrala îndreptându­­se spre palat, aclamați de La Catedrală, sub un portal amenajat special, aștepta pa­triarh­al, asistat de 16 epis­copi, cari au primit și stro­pii cu acții iazmă pe miri, în intrarea lor în biserică. în interior, catedrala este decorată măreț și corul este fermei din­­isa cântăreți ai societăților din Belgrad, ai celebrelor societăți corale , „Stanikovici“ și artiști ai o­­­­perei din Belgrad. Rebele A­­­­lexandra se urcă pe estrada I din fața altarului, având la stânga sa pa principesa Ma­ria, urmată de nași, ducele de York și principele Ar­­sene. CELEBRAREA CUNUNIEI Liturghia a fost oficiată de patriarh­ și patru episcopi în fața altarului; ceilalți epis­­copi erau rânduiți înăuntrul altarului. După rugăciunile obișnui­te, patriarh­ul a cerut prin­cipesei Maria și regelui A­­lexandria consimțământul la unirea lor, a reintrat în al­tar, a luat cele două inele și le-a pus în degetele principe­sei Maria și regelui Alexan­dru.­ In urmă, principele Arse­­ne, după datinele țării, se a­­propia și schimbă inelele. Co­roanele, care erau așezate pe un Salon de aur, au fost puse de Regele și noua regină au luat loc în victoria à la Cau­­mont; suveranii României veneau, apoi, în altă trasor­­ră, urmau ducele de York cu principele Arsene, principesa moștenitoare a României cu infanta Beatrice, principele de Udine și principele moște­­nitor al României; în alte trăsuri, principesele Elena, Irina, infantele Alfonso și principele Nicolae, principe­sa Ileana cu principesa Lyra și principele Paul și princi­pesa Ecater­ina, urmați de un escadron din garda re­gală. Ajungând la palatul regal, după un obiceiu național, regina descingând din trăsu­ră, a mers pe o pânză albă, întinsa de la trăsură până la intrare. Aci a fost întâmpi­nată de o țărancă cu un co­pil de dosi ani, din satul Șumadia, localitate unde s’a născut familia Karagheor­­gevici. Regina a luat copilul în brațe, punându-i o căma­șă de mătase, tot după dati­nete naționale. Regina a­ tre­cut apoi pragul palatului, ți­nând în mâinile sale pâinea și vinul, unde a fost primi­tă de principesa Elena, care înlocuia pe mama casii. In timpul ceremoniei, mu­zicile militare așezate în curtea palatului au execu­tat marșul nupțial. FELICITĂRILE Perechea regală a primit felicitările rudelor regale, ale patriarh­ului, ale guvernu­lui, parlamentului, demnita­rilor, curții, etc. m Mulțimea, care ocupa spa­țiul din fața palatului până și stradele din împrejurimi, n’a încetat să aclame și târ­ziu după ceremonie a înce­put să se împrăștie. Felicitările Academiei Române Academia Română a trimis Suveranului României urmă­toarea telegramă de felicitare pentru căsătoria Principesei Maria , Maies­târei Sale Regelui Ro­mâniei Ferdinand . La Belgrad Academia Română Vă roa­gă, prea respectuos, Sire, să binevoiți a primi urările sale cele mai devotate pentru feri­cirea căsătoriei Prea grațioa­sei Domnițe Marioara cu M. S. Regele sârbilor, croaților și slovenilor, Alexandru I. De la domnia marelui Voevod al Țării Românești Alexandru Basarab, a cărui fiică s-a căsă­torit cu Uroș, fiul marelui re­ge al sârbilor Ștefan Dușan, relațiunile prietenești între ro­mâni și sârbi au fost fără în­trerupere cele mai apropiate și cordiale. Fie ca noua alian­ță între Augustele Dinastii ale ambelor națiuni vecine și a­­mice să întărească și mai mult aceste vechi legături de prietenie, întru fericirea și prosperarea Statelor și popoa­relor lor aliate. Cele mai călduroase urări de fericire ale Academiei Ro­mâne ca și ale României­­ în­tregi însoțesc pe mult iubita Domniță în noua Sa patrie, pentru a cărei fericire este che­mată să domnească lângă Au­gustul Său Soț. Trăiască Augustii căsătoriți mulți ani fericiții Președinte. (ss) D­ ONCIUL Secretar general (ss) 7. C. Negruzzi SOSIREA LA CATEDRALA mulțime. V. itiíiiin­áitíi ii üüitö ttfáá & Iunie Guvernul britanic n’a luat incă hotărârea, in ceea ce privește trimiterea la Washington a unei misiuni speciale, ca să discute chestia datoriilor Angliei față de Statele­ Unite. El a luat decisia să plătească­­ dobânzile acestei datorii, la toamnă, do­bânzi cari se ridică la sining de 25 milioane livre sterline.­­ Demersurile făcute pe lângă puterile repre­zentate la Genova, cu scopul de a obține prin ele, recunoașterea libertății de conștiință ia Stusia, in­dică suficient că Vaticanul n’a încheiat nici un a­­cord separat, sau general, cu sovietele și totul s’a redus la o simplă convenție pentru trecerea in Ru­sia a unei delegații de religioși catolici, ca să îm­partă ajutoare populației din regiunile înfometate. M­arele discurs ținut de d. Poincare in Camera franceză, este interpretat de presa engleză in sen­sul următor: „Franța este puternic atașată de aliații săi» de Mica Înțelegere, de Belgia și Anglia, dar ea nu crede c­ă o alianță implică o renunțare la deplina sa libertate de acțiune și de opiniune, asupra unor chestiuni speciale“. Se observă o oarecare mișcare la rândurile politicianilor germani, mai cu seamă in cele două partide conservatoare, in favoarea unei rezistențe mai afirmate și h­otărite, față de cererile aliaților, in legătură cu reparațiile și condițiile ce se vor pune Germaniei pentru împrumutul internațional. Amiralul german Scheer, într’un discurs ținut la Hamburg­, a prezentat bătălia de la Skager­ Rack —pe care germanii o numesc bătălia de la J­utland— ca o victorie a flotei germane împotriva celei en­gleze Ei a adăugat: „Germania a perdut războiul, dar Anglia n’a fost in stare să-l câștige. Tinerețea germană trebue să facă toate sforțările ca să res­tabilească onoarea țării“. Germanii, nu pierd un prilej, ca să întrețină spiritul de revanșă în populație. Ü. Schau­zer, ministrul de externe al Italiei, a declarat in Cameră că de la conferința din Genova țara sa a eșit consolidată. Italia — a spus d. Schau­zer — cu toate că urmează o politică externă quasi­­autonomă și cooperează intim cu Anglia, ea nu ne­glijează interesele generale ale înțelegerii. Mustafa Kemal pașa a trecut, fățiș, de partea bolșevicilor. Trotzki va sosi la Angora, ca să sem­neze o convenție militară, iar o misiune koma­listă e așteptată la Jharkov, ca să semneze cu delegații sovietelor, acordul trreo ukrainian. O mișcare anti­­naționalistă a isbucnit în Anatolia. Guvernul japo­nez a demisionat. Cum poate fi întremată Europa — Un interesant articol al ziarului „Morning Post“ — Politica d-l ui Lloyd George sever criticată — Dacă Europa va fi unită, bolșevismul va muri. Sub titlul, In extremis“, marele ziar eng­lez „Morning Post“ publică un important editorial,­­privitor la politica susținută de d. Lloyd George la Genova și la posibilitățile de refacere ale Europei, fără concursul bolșevicilor, dar prin înfrângerea comunismu­lui. Iată ce spune „Morning­­ Post“: „Răspunsul bolșevic a dat la o parte orice prefăcătorie și se prepară acum l­utoiul unei comisiuni mixte, ca să ascun­dă cadavrul conferinței de la Genova. Un sfârșit ca acesta era vă­dit chiar de la început. Orice negociațiune este bazată pe o cantitate oarecare de bunăvo­ință și încredere mutuală. Și­­ bolșevicii, prin tratatul lor se­parat cu Germania, prin pur­tarea lor în general și-au men­­­­ținut recordul de putere, care disprețuește­­ și batjocorește co­dul acceptat de națiunile civi­lizate. Bolșevicii au refuzat să dea oarecari garanții și prin aceasta au simplificat munca aliaților. Dar și dacă ar fi dat garanții, ce valoare ar fi avut? Guvernul italian ar fi scăpat de o mare cheltuială și d. Lloyd George ar fi scăpat de multă jertfă inutilă, dacă ar fi judecat pe bolșevici, după­­purtarea lor trecută. Cicerin și colegii lui au ve­­­­nit la Genova, numai ca să s­capete bani. Ca orice om când este strâns de gât, ei erau gata­­ să sacrifice prestigiul lor, pen­tru bani. Dacă capitaliștii ar fi fost generoși, ar fi făcut te­­r­menele capitalismului, dar, de­oarece capitaliștii țin mâna strâns, bolșevicii s’au făcut ia­răși comuniști și ne îndoim dacă Lloyd George, va mai putea cita multe discursuri ale lui Lenin, ca dovezi de con­versiunea lui. D­. Cicerin acum poate să-ș­i arunce jobenul în Mediterana și desigur că așa va face. Bolșevicii vor îndoi propa­ganda lor în Apus și vor căuta prin toate mijloacele aflate în puterea lor, să cimenteze tul­burări, în pofida păcii europe­ne și mai ales în paguba imperiului britanic. Probabil că vor da o a­­tenție specială, partea de est a mijlocului Europei. Trebuie remarcat că au refuzat să dea o promisiune definitivă de ne­utralitate în războiul greco­­turc și este cunoscut că ei ca­ută­ nu numai să împace pe Kemaliști cu aliații, dar încă, prin mijlocirea turcilor, să intrigheze în contra interese­lor franceze în Siria și a cai­lor britanice în Mesopotamia. Este mai mult decât probabil că fiind aliați totdeodată cu Germania și Turcia naționa­listă, ei vor încerca să creeze un bloc solid german — bol­­șevic — turc. Credem acum că d. Lloyd George, vede ne­bunia acestei politici, care a fost hotărîtă la Sevres și San­­ Remo, și a aruncat Tur­cia în brațele inamicului ei ereditar. Tot de­odată, cu toate că bolșevicii pot ca­uza turburări în estul de mijloc și cu toate că d. Lloyd George a dat „fiasco” la Ge­nova, ar fi absurd să conside­răm situația ca disperată și să considerăm ca pierdut, comer­țul britanic. D. Lloyd George, presupunem că s’a întors aca­să cu o amară deziluzie. Și ne avem dorința să ne bucu­răm de ceea ce trebuie să fie pentru dânsul, o cumplită ne­mulțumire personală. Dar cre­dem că este timpul ca,el, s’au altcineva, să încerce o altă me­todă diplomatică, sau mai bi­ne încă să se întoarcă la a­­ceea veche metodă, care a fă­cut în trecut din diplomați­a­ britanică, admirația lumei. Europa poate fi reconstruită și încă destul de repede în po­fida bolșevicilor, însă prin u­­nitate, nu prin diviziune, prin cooperare, nu prin șovăire. D. Churchill a arătat me­toda cea bună. Dacă este ne­cesar să ajungem la răfuiala finală cu Germania, aceasta se poate face numai prin și cu ajutorul Franței. Francezii nu sunt un popor de neînțelegă­tori, dar au o foarte grea pova­ră de purtat. Ei nu cer milă, ci să fie înțeleși. Numai prin înțelegere, Europa poate găsi­ unitatea, iar în acea zi când Europa va fi unită, bolșevis­mul va dispărea fără discuție." RADIOGRAME San Paolo. 8 Iunie — Eri s’a celebrat, în strictă intimitate, căsătoria lordului Grey cu lady Glecom­er. — Cunoscutul aviator ameri­can Warren, a fost asasinat iii, Paris, de către amanta sai, în timpul somnului. Berlin. 8 Iunie — Vicontele Kato a fost che­mat să formeze noul guvern jar­pones­

Next