Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)
1922-06-11 / nr. 126
■ •«» giii. -V IMIL—Nr. 126 FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLA 3M 6 Pagini Exemplare m TAM TIBu 191 STKTINJITATE 2 LEÎ 6 Pagini * CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA TELEGRAFICE ȘÎ TELEFONICE Feîî.c|îe și schirilstrația: Fecurești, str. Srezoianu 11 TELEFON^ DIRECȚIA 13/72 SECRETARIATUL 5643 REDACȚIA 2/98 ADMINISTRAȚIA 13/7^ DARUL PRINCIPESEI HIBIOJRA M. S. üeg ®ia daruește 1 milion pentru fetele sărace „ In ziua când grațioasa nea Hră Doamiță Marioara părăsea frumoasele plaiuri ale României, unde s’a născut Și-a pusiui prima Ei tinerețe, spre a pune pe cap coroana de regină a unui port inamic și viteaz, a ținut să dea o dovadă neperitoare ti si dragostea nețărmurită pentru scumpa și Românie și să își lege numele Ei de o faptă mare. Intr’adevăr, în ziua de Buternică, 4 Iunie, Alteța Sa Reigglă a trimis d-lui I. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, următoarea scrisoare: Domnule președinte al Consiliului, Nenumăratele mărturisiri de dragoste și daruri cari Brițiau adus cu prilejul căsătoriei Mele cu M. S. Hegel, Alexandru al sârbilor, croaților și slovenilor, M’au mișcat până în adâncul suflatului. In dorință ca mulțumirile Mele să ajungă la fiecare, vă rog pe domnia voastră să binevoiți a fi interpretul sentimentelor piele de vie și trainică recunoștință. Vă mai xeg să arătați tuturor că oriliftt ffii-aș închina întreaga ideață pentru binele și fericirea eonii Mele patru o parte a inimii Mele va rămâne pararea legată de buna țară unde ocârmuesc iubiții Mei părinți și unde am trăit înconjurată de atâta dragostea și prietenia. Mângâierea Mea în aceste Clipe însemnate este că, păsrând casa părintească, merg intr’o țară vecină care a dat Doamne vrednice vestiților voevozi Neagoe Basarab și Petru Rareș, și cu care țara românească a avut totdeauna cele mai bune legături de prietenia, trecând prin aceleași greutăți și luptându-se ■eu aceiași dușmani, până ce au ajuns, printr’o luptă colntină, la deplina unitate națională. Ca un semn statornic de duioasă amintire, și mulțumită însemnatului dar ce Mi-a făcut Banca Națională a României, am hotărît înființarea unui fond la Casa Școalelor din București, în Sumă de fa milion lei - in rentă românească, din venitul căreia să se acorde câte zece ajutoare de 5.009 lei in fiecare an la zece eleve meritoase și lipsite de mijloace, din școlile profesionale de fete din întreaga țară, potrivit regulamentului ce Mi se va supune spre aprobare. Vă rogi să primiți, domnule președinte al consiliului, expresiunea sentimentelor Mele de afecțiune. . MARIA, Principesă a României București, 4 iunie 1922. Pe de altă parte, A. S. Regală a trimis guvernatorului Băncii Naționale următoarea scrisoare : Domnule Guvernator, Adânc mișcată de gândul bun ce l’a avut Banca Națională a" României de a întâmpina serbarea căsătoriei Mexei cu un dar așa de însemnat, i vă rog să primiți și să arătați întregului Consiliu al Băncii sentimentele Mele de vie recunoștință. Prin acest dar Mi-ați înlesnit putința de a lăsa în scumpa și neuitata Bila țară părintească, pe lângă atâtea gânduri și afecțiuni, un semn statornic de amintire pentru generațiile viitoare, din partea aceleia care a fost chemată de soartă să fia Repina unui popor vecin și amic. In acest scop vi rog să depuneți la Casa Școalelor din București întreaga sumă de un mili în lei, din venitul căruia să se ajute la învățătură eleve sărace din școlile profesionale de fete din toată țara. întcă odată, vă rog să primiți, mulțumirile și asigurarea sentimentelor Mele cele mai distinse. MARFA, Principesă a României. București, 4 iunie 1922. Principesa Marioara ) . •«+<*»»------ Vizita mareșalului fFaasfaet cT s..eo’est In fepenSmia Mareșalul Franchet d’Esperey, dorind să petreacă în România puținul timp ce-l are liber după nunta de la Belgrad până la înapoierea în Franța, sosește astăzi, la orele 3 d. a. la Orșova cu o vedetă franceză, spre a face o escursiune în țara noastră. Mareșalul va fi însoțit de o suită de 8 persoane. La Orșova înaltul oaspe va fi întâmpinat de generalii Găvanescu și Darvari și de prefectul Corneanu, din partea ministerului de externe de d. colonel Arion. Mareșalul va vizita Mehadia, iar seara, i se va da un prânz. Sâmbătă va face o excursiune la Kazane și împrejurimi. E posibil ca odată cu înapoierea M. S Regelui la București să vie și cl-sa în Capitală. Atentatarum lui Ssheidemaem San Paolo, 8. — Indivizi necunoscuți au atacat, lângă Cassel pe fostul ministru Scheide prusie. Faptul nu a avut urmări, grave. NUNTA REGALA DE LA BELGRAD Serbări în onoarea Familiei Regale Române Belgrad. 7. — In afară de vase sârbești, vadul regal Ștefan cel Mare a fost Însoțit până la Belgrad de două montoare ale marinei române, două vedete franceze și una engleză. Un vas bogat decorat cu flori și conținând sute de fete iugoslave, a ieșit și el întru întâmpinarea lui Ștefan cel Mare. PRÂNZUL INTIM DE LA PALAT Marți seară a fost prânz intim la palat, la care au luat parte numai familiile regale, misiunile princiare și membrii guvernului român. Etapă prânz a fost o splendidă retragere cu torțe și o grandioasă serenadă dată de societățile corale din Belgrad, sub ferestrele vechiului palat regal. Sute de cântăreți, alcătuind un admirabil ansamblu, au executat cânturi naționale, printre care o duioasă melodie croată ce se cântă în țară cu prilejul căsătoriilor și tomuri naționale românești și sârbești cari fură primita cu un entuziasm fără perseche. Miile de cetățeni strânși sub ferestrele palatului au făcut evațiuni ce vor rămâne neșterse, auguștilor logodiți ca și regelii și regiași României cari asistau la serenadă de la inărțmea unui balcon. Ca o delicată atenție, prințesa Kamon ra a mulțumit cu voce tare în limba sârbească. A fost atunci un adevărat delir în mulțime și ovațiunile n’au contenit timp de o jumătate oră. ȘEDINȚA SOLEMNA DE LA PRIMĂRIE Miercuri dimineață s a ținut o ședință solemnă a consiliului municipal din Belgrad, la care Mirovîci, primarul orașului a exprimat în termeni entusiaști urările populației din Belgrad pentru viitorii soți. Karic, în numele majorităței consiliului și Stanoevici In numele minorităței au exprmat de asemenea călduroase urări In mijlocul entusiasmului general, s’a decis ca strada Bazarska să poarte de aci înainte numele de „Regiina Maria”, iar care merge de la hi/ la str. regele Alexandru să se cheme strada „Regele Ferdinand al României”.ft S-a inaugurat azi dimineață expoziția comercianților din Sarajevo și expoziția de lucrări domestice fesneaine ele tuturor organizați anilor, expoziție care conține lucrări remarcabile. Deasemenea s’a inaugurat expoziția pictor iar portretiști. 1 . Concerte și serbări sportive j - au dat în diferite puncte ale orașului. Pretutindeni în tiranul zilei cântă muzici, animația ei extraordinară și entuziasmul I merge crescând. ALTE RECEPȚII Suveranii au primit la IC și jam. misiunile speciale; la îl corpar diplomatic și la 11 și jumatate toate reputațiunle și corporațiile din toată capitala și din țară. Aspectul acestor ultime delagațiuni populare, e fi hire cele mai pitorești, atât prin varietatea extremă cât și prin frumusețea și bogăța costumelor naționale. Erau acolo costume de țărani sloveni aproape asemănătoare costumelor tiroleze și costuma dalmata, bosniaca și herzogovinene cu un frart © pronunțat caracter oriental. Fecare delegație ducea darurile cele mai felurite. Suveranii au primit delegațiile cari i-au aclamat "cu entuziasm. La ora 1 a fost un dejun intim la palat. La 5 d. a. pe câmpul de curse s’a dat o mare serbare națională cu producțiuni gimnastice și sportive ale diferitelor societăți din Belgrad și din țară. Călăreți excelenți din regiunile dalmatice au executat minuni de abilitate în mânuirea lancei. Regale Alexandra care asista ca familia regală a României, a dat câștigătorilor o cupă de aur. Mii de persoane asistau, aclamând pe suverani și familiile lor. Pe un alt teren s-au produs jocuri de skals, match-uri de foot-bal între ech ®ela din București și Belgrad. Ca tot jocul strălucit al românilor, mai mulți jucători însemnați români din Belgrad au câștigat victoria ca 6 puncta contra sare. La 6 d. a. a fost o splendidă recepție la ministrul român Eră de familia regală, membrii Curței și înalții demnitariw Saara la orele 9, mare reprezentația la teatrul prin Belgrad, distrus in paris de bombardamentul din timpul războiului și deschis din nou astăzi. La 16 a fost la palatun concert de gală, urmat de o recepție la care au asistat înalții demnitari și delegațiunile române. In după amiaza aceasta la 14 șî 36 au fost cursa la hipodromul de la Cuxavskogîscîe Yahaca cari s’au sfârșit la ora 17 O mulțime compactă se înghesuia în tribune și în câmpiile învecinate, înteresându-se mai mult de partea a doua care a urmat după curs ® la ora 17, consistând din niște jocuri speciale tradiționale executate călare de către societatea sportivă numită „Sinski Alkari”. Exact la 5 ore M. S. regele Alexandru întovărășit de M. S. regele Românei și urmați de invitații de seamă, apărură pe câmpul de curse în mijlocul aclamaților entusiaste ale mulțimei. Jocurile tradiționale ale cercului au atras cu deosebire atențiunea H. Lor. S’a executat , în chip solemn un atac. Alhații au prins din zbor cercul acățat între două coloane. Matchul ce și l’au disputat după aceia trei jucători, a fost urmărit cu to terss. BL S. .Regele Alexandru a oferit câștigătorului un ceas de aur și o tabachere și primăria din Belgrad o placă artistică într’o ramă și lemn sculptat. La aceiași oră 686 de membri ai [ societăței de gimnastică „Sokol” | au executat jocurile lor în parteca din Koșurnyak, unde s-au produs matchu-uri între atleți români și iugoslavi, jocuri de cercuri și curse pedestre. Pe „Grandul de Iugoslavia” au fost de asemenea disputate match-uri între echipele reprezentative din Belgrad și București. Către 6 ore seara, muzicile militare au dat un concert popular pa tribuna ridicată în acest scop la Terazia. La ora 8 seara o reprezentație de gală s’a dat la teatrul național în onoarea M. Sale cu grilajul căsătoriei. Aceasta a fost prima reprezentație după război în acest teatru care fusese bombardat și detrus în parte. S’au reprezentat trei tablouri vivante din viața națională a Serbiei, Bosniei și Croației și două tablouri extrase de „Faust” și din „Povestirile lui Hoffman’’. Emoțiunea cea mai vie domnește în tot orașul. Se așteaptă cu nerăbdare serbărle ceremoniei nupțiale. m -■ i ■ i Ceremonia cassei religioase Belgradul în mare sărbătoare.—Plecarea cortegiului nupțial la Catedrală.-Celebrarea căsătoriei.-înapoierea fiuguștilor miri la palatul regal--Primirea nonei regine Belgrad. 8 Scare BELGRADUL II DIMINEAȚA NUNȚII Pentru prima oară, după 28 de ani, Curtea Serbiei va avea Regina sa și niciodată poporul n’a fost mai entuziast în asemenea ocaziuni și mai pătruns de o dragoste sinceră pentru viitoarea regină. Belgradul efecil de lume, care crește continuu, de ieri e imposibil să se mai găsească vreo locuință. Qisa e dimineață trupele ocupă ambele margini ale străzilor pe unde va trece cortegiul renal și fortăreața Belgradului anunță marea zi, prin 21 lovituri de tun. Edificiile publice și particulare sunt ocupate de mulțime până la acoperiș. Un mare număr de persoane a petrecut noaptea pe străzi, ca să apuce locuri. FORMAREA CORTEGIULUI NUPȚIAL La orele 1 ® și 2 ® m. regele Alexandru se duce la vechiul palat. Cortegiul se pune în mișcare exact la 18 jura. Logodnica regală est din palat la brațul principelui moștenitor al României, în sunetele muzicei gărzii regale, care execută bucăți naționale, după obiceiul sârbesc, în fruntea cortegiului călărește port-drapelul tradițional, purtând pavilionul Casei regale sârbe, flansat de doi călăreți și urmat de o bandieră națională compusă din 1ß călăreți, croați în bogate costume naționale, apoi sloveni, dalmați, bosniaci, herzegovenineni, macedoneni și sumadieni. La oarecare distanță urmează călare muzica gărzii, trăsura mareșalului curții și maestrului de ceremonii, un escadron al gărzii regale și comandantul gărzii, trăsurile regale speciale deschise. Patru cai albi de rasă, conduși pe jos de 6 soldați din garda regală sunt înhămați la trăsura pe care o ocupă principesa Măria. în rochie albă de mătase ca o trenă lungă și regele României, In ținută de ceremonie. Entuziasmul și aclamațiunile mulțimii ating punctul culminant la vederea trăsurii cu principesa Maria și regele României. Vine, apoi, o trăsură trasă de patru cai albi, ducând pe regina României și regele Alexandru, urmată de o victorie à la Drumont, unde luaseră loc ducele de York și principele Arsene. Inaltă victorie, prințul de Udine și principele moștenitor al României, înalta principesa Elana moștenitoarea României și infanta Beatrice și în Ultima trăsură principesa Ileana a României, infantele Alfonso și principele Nicolae al României, urmată de numeroase trăsuri cu principi și principese. Nici nu se poate închipui entuziasmul cald al poporului și, fratele ce am întovărășit cortegiul pe tot parcursul până la Catedrală, patriarh pe capul regelui și al nouei regine. In acel moment fortăreața Belgradului și monitoarele ancorate , în port anunțară prin salve de imnuri săvârșirea căsătoriei. Patriarhul a oferit vin, într’o cupă de argint, noilor căsătoriți regali și a ridicat în urmă coroanele. Regele Alexandru a condus pe regina până la tronul din biserică, unde suveranii României au venit să-i felicite și au luat loc lângă tron. Ceremonia s’a terminat prin câteva cuvinte frumoase adresate de patriarh perechii regale. ÎNAPOIEREA LA PALATUL REGAL II, sunetele armonioase ale corului, cortegiu regal a părăsit catedrala îndreptânduse spre palat, aclamați de La Catedrală, sub un portal amenajat special, aștepta patriarhal, asistat de 16 episcopi, cari au primit și stropii cu acții iazmă pe miri, în intrarea lor în biserică. în interior, catedrala este decorată măreț și corul este fermei dinisa cântăreți ai societăților din Belgrad, ai celebrelor societăți corale , „Stanikovici“ și artiști ai operei din Belgrad. Rebele Alexandra se urcă pe estrada I din fața altarului, având la stânga sa pa principesa Maria, urmată de nași, ducele de York și principele Arsene. CELEBRAREA CUNUNIEI Liturghia a fost oficiată de patriarh și patru episcopi în fața altarului; ceilalți episcopi erau rânduiți înăuntrul altarului. După rugăciunile obișnuite, patriarhul a cerut principesei Maria și regelui Alexandria consimțământul la unirea lor, a reintrat în altar, a luat cele două inele și le-a pus în degetele principesei Maria și regelui Alexandru. In urmă, principele Arsene, după datinele țării, se apropia și schimbă inelele. Coroanele, care erau așezate pe un Salon de aur, au fost puse de Regele și noua regină au luat loc în victoria à la Caumont; suveranii României veneau, apoi, în altă trasorră, urmau ducele de York cu principele Arsene, principesa moștenitoare a României cu infanta Beatrice, principele de Udine și principele moștenitor al României; în alte trăsuri, principesele Elena, Irina, infantele Alfonso și principele Nicolae, principesa Ileana cu principesa Lyra și principele Paul și principesa Ecaterina, urmați de un escadron din garda regală. Ajungând la palatul regal, după un obiceiu național, regina descingând din trăsură, a mers pe o pânză albă, întinsa de la trăsură până la intrare. Aci a fost întâmpinată de o țărancă cu un copil de dosi ani, din satul Șumadia, localitate unde s’a născut familia Karagheorgevici. Regina a luat copilul în brațe, punându-i o cămașă de mătase, tot după datinete naționale. Regina a trecut apoi pragul palatului, ținând în mâinile sale pâinea și vinul, unde a fost primită de principesa Elena, care înlocuia pe mama casii. In timpul ceremoniei, muzicile militare așezate în curtea palatului au executat marșul nupțial. FELICITĂRILE Perechea regală a primit felicitările rudelor regale, ale patriarhului, ale guvernului, parlamentului, demnitarilor, curții, etc. m Mulțimea, care ocupa spațiul din fața palatului până și stradele din împrejurimi, n’a încetat să aclame și târziu după ceremonie a început să se împrăștie. Felicitările Academiei Române Academia Română a trimis Suveranului României următoarea telegramă de felicitare pentru căsătoria Principesei Maria , Maiestârei Sale Regelui României Ferdinand . La Belgrad Academia Română Vă roagă, prea respectuos, Sire, să binevoiți a primi urările sale cele mai devotate pentru fericirea căsătoriei Prea grațioasei Domnițe Marioara cu M. S. Regele sârbilor, croaților și slovenilor, Alexandru I. De la domnia marelui Voevod al Țării Românești Alexandru Basarab, a cărui fiică s-a căsătorit cu Uroș, fiul marelui rege al sârbilor Ștefan Dușan, relațiunile prietenești între români și sârbi au fost fără întrerupere cele mai apropiate și cordiale. Fie ca noua alianță între Augustele Dinastii ale ambelor națiuni vecine și amice să întărească și mai mult aceste vechi legături de prietenie, întru fericirea și prosperarea Statelor și popoarelor lor aliate. Cele mai călduroase urări de fericire ale Academiei Române ca și ale României întregi însoțesc pe mult iubita Domniță în noua Sa patrie, pentru a cărei fericire este chemată să domnească lângă Augustul Său Soț. Trăiască Augustii căsătoriți mulți ani fericiții Președinte. (ss) D ONCIUL Secretar general (ss) 7. C. Negruzzi SOSIREA LA CATEDRALA mulțime. V. itiíiiináitíi ii üüitö ttfáá & Iunie Guvernul britanic n’a luat incă hotărârea, in ceea ce privește trimiterea la Washington a unei misiuni speciale, ca să discute chestia datoriilor Angliei față de Statele Unite. El a luat decisia să plătească dobânzile acestei datorii, la toamnă, dobânzi cari se ridică la sining de 25 milioane livre sterline. Demersurile făcute pe lângă puterile reprezentate la Genova, cu scopul de a obține prin ele, recunoașterea libertății de conștiință ia Stusia, indică suficient că Vaticanul n’a încheiat nici un acord separat, sau general, cu sovietele și totul s’a redus la o simplă convenție pentru trecerea in Rusia a unei delegații de religioși catolici, ca să împartă ajutoare populației din regiunile înfometate. Marele discurs ținut de d. Poincare in Camera franceză, este interpretat de presa engleză in sensul următor: „Franța este puternic atașată de aliații săi» de Mica Înțelegere, de Belgia și Anglia, dar ea nu crede că o alianță implică o renunțare la deplina sa libertate de acțiune și de opiniune, asupra unor chestiuni speciale“. Se observă o oarecare mișcare la rândurile politicianilor germani, mai cu seamă in cele două partide conservatoare, in favoarea unei rezistențe mai afirmate și hotărite, față de cererile aliaților, in legătură cu reparațiile și condițiile ce se vor pune Germaniei pentru împrumutul internațional. Amiralul german Scheer, într’un discurs ținut la Hamburg, a prezentat bătălia de la Skager Rack —pe care germanii o numesc bătălia de la Jutland— ca o victorie a flotei germane împotriva celei engleze Ei a adăugat: „Germania a perdut războiul, dar Anglia n’a fost in stare să-l câștige. Tinerețea germană trebue să facă toate sforțările ca să restabilească onoarea țării“. Germanii, nu pierd un prilej, ca să întrețină spiritul de revanșă în populație. Ü. Schauzer, ministrul de externe al Italiei, a declarat in Cameră că de la conferința din Genova țara sa a eșit consolidată. Italia — a spus d. Schauzer — cu toate că urmează o politică externă quasiautonomă și cooperează intim cu Anglia, ea nu neglijează interesele generale ale înțelegerii. Mustafa Kemal pașa a trecut, fățiș, de partea bolșevicilor. Trotzki va sosi la Angora, ca să semneze o convenție militară, iar o misiune komalistă e așteptată la Jharkov, ca să semneze cu delegații sovietelor, acordul trreo ukrainian. O mișcare antinaționalistă a isbucnit în Anatolia. Guvernul japonez a demisionat. Cum poate fi întremată Europa — Un interesant articol al ziarului „Morning Post“ — Politica d-l ui Lloyd George sever criticată — Dacă Europa va fi unită, bolșevismul va muri. Sub titlul, In extremis“, marele ziar englez „Morning Post“ publică un important editorial,privitor la politica susținută de d. Lloyd George la Genova și la posibilitățile de refacere ale Europei, fără concursul bolșevicilor, dar prin înfrângerea comunismului. Iată ce spune „Morning Post“: „Răspunsul bolșevic a dat la o parte orice prefăcătorie și se prepară acum lutoiul unei comisiuni mixte, ca să ascundă cadavrul conferinței de la Genova. Un sfârșit ca acesta era vădit chiar de la început. Orice negociațiune este bazată pe o cantitate oarecare de bunăvoință și încredere mutuală. Și bolșevicii, prin tratatul lor separat cu Germania, prin purtarea lor în general și-au menținut recordul de putere, care disprețuește și batjocorește codul acceptat de națiunile civilizate. Bolșevicii au refuzat să dea oarecari garanții și prin aceasta au simplificat munca aliaților. Dar și dacă ar fi dat garanții, ce valoare ar fi avut? Guvernul italian ar fi scăpat de o mare cheltuială și d. Lloyd George ar fi scăpat de multă jertfă inutilă, dacă ar fi judecat pe bolșevici, dupăpurtarea lor trecută. Cicerin și colegii lui au venit la Genova, numai ca să scapete bani. Ca orice om când este strâns de gât, ei erau gata să sacrifice prestigiul lor, pentru bani. Dacă capitaliștii ar fi fost generoși, ar fi făcut termenele capitalismului, dar, deoarece capitaliștii țin mâna strâns, bolșevicii s’au făcut iarăși comuniști și ne îndoim dacă Lloyd George, va mai putea cita multe discursuri ale lui Lenin, ca dovezi de conversiunea lui. D. Cicerin acum poate să-și arunce jobenul în Mediterana și desigur că așa va face. Bolșevicii vor îndoi propaganda lor în Apus și vor căuta prin toate mijloacele aflate în puterea lor, să cimenteze tulburări, în pofida păcii europene și mai ales în paguba imperiului britanic. Probabil că vor da o atenție specială, partea de est a mijlocului Europei. Trebuie remarcat că au refuzat să dea o promisiune definitivă de neutralitate în războiul grecoturc și este cunoscut că ei caută nu numai să împace pe Kemaliști cu aliații, dar încă, prin mijlocirea turcilor, să intrigheze în contra intereselor franceze în Siria și a cailor britanice în Mesopotamia. Este mai mult decât probabil că fiind aliați totdeodată cu Germania și Turcia naționalistă, ei vor încerca să creeze un bloc solid german — bolșevic — turc. Credem acum că d. Lloyd George, vede nebunia acestei politici, care a fost hotărîtă la Sevres și San Remo, și a aruncat Turcia în brațele inamicului ei ereditar. Tot deodată, cu toate că bolșevicii pot cauza turburări în estul de mijloc și cu toate că d. Lloyd George a dat „fiasco” la Genova, ar fi absurd să considerăm situația ca disperată și să considerăm ca pierdut, comerțul britanic. D. Lloyd George, presupunem că s’a întors acasă cu o amară deziluzie. Și ne avem dorința să ne bucurăm de ceea ce trebuie să fie pentru dânsul, o cumplită nemulțumire personală. Dar credem că este timpul ca,el, s’au altcineva, să încerce o altă metodă diplomatică, sau mai bine încă să se întoarcă la aceea veche metodă, care a făcut în trecut din diplomația britanică, admirația lumei. Europa poate fi reconstruită și încă destul de repede în pofida bolșevicilor, însă prin unitate, nu prin diviziune, prin cooperare, nu prin șovăire. D. Churchill a arătat metoda cea bună. Dacă este necesar să ajungem la răfuiala finală cu Germania, aceasta se poate face numai prin și cu ajutorul Franței. Francezii nu sunt un popor de neînțelegători, dar au o foarte grea povară de purtat. Ei nu cer milă, ci să fie înțeleși. Numai prin înțelegere, Europa poate găsi unitatea, iar în acea zi când Europa va fi unită, bolșevismul va dispărea fără discuție." RADIOGRAME San Paolo. 8 Iunie — Eri s’a celebrat, în strictă intimitate, căsătoria lordului Grey cu lady Glecomer. — Cunoscutul aviator american Warren, a fost asasinat iii, Paris, de către amanta sai, în timpul somnului. Berlin. 8 Iunie — Vicontele Kato a fost chemat să formeze noul guvern jarpones